Luminătorii

Într-un meleag am cunoscut trei fraţiEi toţi sînt de Lumină însetaţi

Întîiul zice: „Eu Lumina-o vădŞi pot spre Ea cu ştire să mă’ndrept”

Al doilea spune: „Eu Lumina-o simtŞi din plăcere merg spre Ea oricînd”

Al treilea în Lumină doar eraCăci razele-I din sine luminau

Aceşti Luminători se schimbă’n rîndLa propăşirea plaiului veghind

Întîiu-i cîrmaci mic, al doilea-i mareŞi rang superior al treilea-l are

Sînt timpurile grele uneoriŞi-adoarme-al treilea din Luminători

Atunci preia conducerea secundulŞi-aprinde sentiment ce arde munţii

Iar de-o fi boala vremii şi mai mareDe primul frate e condus meleagul

Nu mă’ntreba ce-o fi de mîl şi vîntCulca-vor pe toţi trei buni la pămînt

Ştiu doar că acest lucru n’are-izbîndăŞi iarăşi a lor forţă reînvie

O fi motivul setea de LuminăCe viaţa lor întruna le-o susţine

Din nobil neam odrasle minunateTrei fraţi, trei raze luminoase

Meleagului îi sînt blagoslovireFărtate Călăuze-a Mîntuirii

Andrei Onea4 Februarie 2013