Transcript
Page 1: Lucrator in Cultura Plantelor

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAM PHARE TVET RO 0108.01

CURRICULUMPentru clasa a X-a

Şcoala de Arte şi Meserii

Domeniul AGRICULTURA

Calificarea LUCRĂTOR ÎN CULTURA PLANTELOR

2004

Page 2: Lucrator in Cultura Plantelor

PLAN DE INVĂŢĂMÂNT

Şcoala de arte şi meserii

Clasa a X-a

Aria curriculară Tehnologii

Domeniul: AgriculturăCalificarea: Lucrător in cultura plantelor

Modulul I: Cultura plantelor de câmp

Total ore / an: 186din care: laborator tehnologic 78

instruire practică 78

Modulul II: Cultura plantelor horticole

Total ore / an: 234din care: laborator tehnologic 102

instruire practică 102

Modulul III: Intreprinderea şi mediul extern

Total ore / an: 30din care: laborator tehnologic -

instruire practică -

Total ore / an: 15ore săpt. x 30 săptămâni = 450 ore

Curriculum în dezvoltare locală:

CDL - 2 ore/săpt x 30 săptămâni / an = 60 ore

] Practică comasată 30 ore / săpt. x 6 săptămâni / an = 180 ore

TOTAL 690 ore / an

2

Page 3: Lucrator in Cultura Plantelor

AUTORI

MODULUL CULTURA PLANTELOR DE CÂMP

GAŞPAR ANGELA – PROF. GR. II, GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL FĂLTICENI

MATEI MONICA – PROF. GR. I, GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL VALEA CĂLUGĂREASCĂ

MODULUL CULTURA PLANTELOR HORTICOLE

VASILIU PETRONELA – PROF. GR. II,, GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL FĂLTICENI

BĂLUŢĂ IOANA - PROF. GR. I, GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL SLATINA

MODUL:,, ÎNTREPRINDEREA ŞI MEDIUL EXTERN ”

OPREA DELIA - – PROF. GR. II,, GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL PREJMER

MODULUL IV PRACTICĂ COMASATĂ

PETRE ANGELA - PROF. GR. I,, GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL CIOROGARLA

DUCULESCU ANTONETA – PROF. GR. I,, GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL CURTEA DE ARGEŞ

3

Page 4: Lucrator in Cultura Plantelor

Alcătuirea modulelor – clasa a X-a – lucrător culturi de câmp

Unitatea de

competenţă Competenţa

M ICultura

plantelor de câmp

M II Cultura

plantelor horticole

M IIIIntr. şi mediul extern

Practică comasată

CDLVerificare

1

Comunicare

şi numeraţie

1.4. Utilizează limbajul

specific de specialitate

1.5. Realizează calcule

simple

1.6. Prelucrează grafic

rezultatele obţinute într-o

operaţie simplă

8.

Pregătirea

pentru

integrarea la

locul de

muncă

8.1. Obţine informaţii

despre cerinţele locului de

muncă

8.2. Se încadrează în

cerinţele locului de muncă

8.3. Descrie structura unei

organizaţii din domeniul

profesional

8.4.Manifestă

disponibilitate faţă de

sarcinile de lucru

9. Tranziţia

de la şcoală

la locul de

muncă

9.1. Îşi evaluează nivelul

de pregătire în raport cu

cerinţele unui loc de

muncă

9.2. Îşi asumă

responsabilitatea faţă de

sarcina primită

9.3. Se instruieşte continuu

în vederea îmbunătăţirii

propriei performanţe

4

Page 5: Lucrator in Cultura Plantelor

9.4. Manifestă mobilitate

ocupaţională faţă de

schimbările de pe piaţa

muncii

11.

Satisfacerea

cerinţelor

clienţilor

11.1. Recunoaşte

drepturile clienţilor

11.2. Răspunde fără

discriminare

cerinţelor/nevoilor

clienţilor în domeniul său

de activitate

11.3. Oferă clienţilor

servicii corespunzătoare

standardelor

11.4. Prezintă implicaţiile

socio-economice ale

serviciilor de calitate

necorespunzătoare

21.

Îngrijirea şi

recoltarea

culturilor de

câmp

21.1. Efectuează lucrarea

de combatere a buruienilor

la culturile de câmp

21.2. Execută lucrări

manuale de combatere a

bolilor şi dăunătorilor

21.3. Identifică unelte şi

materiale necesare pentru

recoltarea manuală şi

semimecanizată a plantelor

de câmp

21.4. Efectuează lucrări de

recoltare manuală

22 22.1. Produce răsaduri de

specii legumicole

5

Page 6: Lucrator in Cultura Plantelor

Înfiinţarea,

îngrijirea şi

recoltarea

culturilor

legumicole

22.2. Execută plantatul şi

semănatul speciilor

legumicole

22.3. Aplică lucrări de

îngrijire culturilor

legumicole

22.4. Execută recoltarea

manuală şi depozitarea

speciilor legumicole

23.

Înfiinţarea,

îngrijirea şi

recoltarea

culturilor

floricole

23.1. Produce răsaduri de

culturi floricole

23.2. Execută plantatul şi

semănatul culturilor

floricole

23.3. Aplică lucrări de

îngrijire culturilor floricole

23.4. Execută recoltarea

manuală şi valorificarea

culturilor floricole

24.

Îngrijirea

speciilor

pomicole şi

recoltarea

fructelor

24.1. Execută lucrări

manuale de întreţinere a

solului în plantaţiile

pomicole

24.2. Aplică lucrări de

îngrijire speciilor pomicole

24.3. Execută lucrări de

recoltare manuală şi

depozitare a fructelor

25.

Îngrijirea

viţei de vie

25.1. Aplică lucrări de

întreţinere a solului în

plantaţiile viticole

25.2. Aplică lucrări de

îngrijire la viţa de vie

6

Page 7: Lucrator in Cultura Plantelor

şi recoltarea

strugurilor

25.3. Execută recoltarea

manuală şi depozitarea

strugurilor de masă

19.

Întreprinde-

rea şi

mediul

extern

19.1. Identifică trăsăturile

caracteristice ale

intreprinderilor

19.2. Prezintă criteriile de

clasificare a

intreprinderilor

19.3. Descrie mediul

economic al intreprinderii

Modulul I: CULTURA PLANTELOR DE CÂMP

I. Notă introductivă

Standardele de pregătire profesională pentru calificările din domeniul Agricultură au fost

stabilite în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare 2004-2006 şi au ca obiectiv principal

7

Page 8: Lucrator in Cultura Plantelor

promovarea unei forţe de muncă calificate, bine pregătită şi adaptabilă la piaţa muncii, care să

răspundă schimbărilor din economie.

Agricultura reprezintă un domeniu de importanţă majoră în cadrul economiei naţionale,

produsele agricole fiind căutate atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Aceasta impune

formarea unei forţe de muncă calificate în acest domeniu.

Calificarea lucrător în cultura plantelor se obţine prin formarea competenţelor de la

nivelului 1. Parcurgerea acestui nivel permite elevilor să dobândească suficiente abilităţi şi

cunoştinţe iniţiale care le vor permite să continue pregătirea la nivelul 2, deşi unii dintre aceştia ar

putea intra pe piaţa muncii. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini de rutină şi predictibile sub

supraveghere.

Structura de parcurgere a modulelor are o pregătire generală în clasa a IX-a care se

continuă şi în clasa a X-a, când se definitivează calificarea lucrător în cultura plantelor.

Lista unităţilor de competenţă ce trebuie formate în cadrul modulului Cultura plantelor

de câmp are următoarea structură:

Abilităţi cheie:

Comunicare şi numeraţie

Unităţi tehnice generale

Îngrijirea şi recoltarea culturilor de câmp

Modulul Cultura plantelor de câmp ocupă poziţia unu în cadrul pregătirii generale de la

clasa a -X –a.

Ruta curriculară a pregătirii în domeniul agricultură pentru nivelul 1

II . Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

Lista unităţilor de competenţă ce trebuie formate în cadrul modulului Cultura plantelor

de câmp are următoarea structură:

8

Pregătire generelă încultura plantelor

Clasa a X a

Pregătire generală în creşterea animalelor

Clasa a X a

Pregătire generală în gospopdăria agroturistică

Clasa a X a

Pregătire generalăClasa a IX a

Page 9: Lucrator in Cultura Plantelor

Abilităţi cheie:

Comunicare şi numeraţie

Unităţi de competenţă tehnice specializate:

Îngrijirea şi recoltarea culturilor de câmp

Modulul Cultura plantelor de câmp este constituit dintr-o competenţă de la abilităţile

cheie şi o unitate de competenţă tehnică specializată.

În continuare exemplificăm modul de prezentare în tabel al competenţelor.

O competenţă de la abilităţile cheie se alătură competenţelor de la unităţile tehnice

specializată, adaptându-se la domeniul pentru care se pregătesc calificările de la nivelul unu.

Condiţiile de aplicabilitate, vor deveni conţinuturile necesare formării competenţelor.

Exemplu :

Unităţi de competenţă

Competenţe individuale Conţinuturi tematice

1. Comunicare şi numeraţie

1.4 Utilizează limbajul de specialitate

21.1.Efectuează lucrarea de combatere a buruienilor la culturile de cîmp

- Termeni tehnici utilizaţi frecvent la lucrările de combatere a buruienilor (denumirea şi clasificarea buruienilor specifice culturilor de câmp, denumirea erbicidelor, recunoaşterea şi denumirea corectă a aparatelor utilizate la combaterea chimică a buruienilor);- explicaţii coerente şi descrierea unei metode de combatere a buruienilor (mecanică)

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de competenţă

Competenţe individuale Conţinuturi tematice

9

Page 10: Lucrator in Cultura Plantelor

1. Comunicare şi numeraţie

1.4 Utilizează limbajul de specialitate

21.1.Efectuează lucrarea de combatere a buruienilor la culturile de cîmp

- Termeni tehnici utilizaţi frecvent la lucrările de combatere a buruienilor (denumirea şi clasificarea buruienilor specifice culturilor de câmp, denumirea erbicidelor, recunoaşterea şi denumirea corectă a aparatelor utilizate la combaterea chimică a buruienilor);- explicaţii coerente şi descrierea unei metode de combatere a buruienilor (mecanică)

21.Îngrijirea şi recoltarea culturilor de câmp

21.2. Execută lucrări manuale de combatere a bolilor şi dăunătorilor

21.3. Identifică unelte şi materiale necesare pentru recoltarea manuală şi semimecanizată a plantelor de câmp

- Boli şi dăunători reprezentativi pentru culturile de câmp studiate

- Acţiuni de combatere manuală - Materiale şi echipamente

utilizate

- Culturi de câmp recoltate manual şi semimecanizat- Unelte şi materiale utilizate

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 1, s-a făcut după un model nou, centrat pe

competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.

La baza elaborării programei a stat standardul de pregătire profesională, care are următoarea structură:

Unitatea de competenţă

Nivelul

Valoarea creditului

Competenţe

Criterii de performanţă

Condiţii de aplicabilitate

Probe de evaluare.

10

Page 11: Lucrator in Cultura Plantelor

Prin calificările de la nivelul 1 elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe

generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul 2, sau

să se integreze pe piaţa muncii.

Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor cheie în

comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în organizarea şi pregătirea pentru

integrare la locul de muncă şi în rezolvarea de probleme.

Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare - învăţare trebuie să fie focalizat pe

formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice

specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificarea Lucrător în cultura plantelor de

câmp.

Acest obiectiv se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, în care

activitatea didactică este centrată pe elev.

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese

pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice

conţinutului.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol,

proiectul au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit agregarea competenţelor cheie cu

competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice specializate, stimulează gândirea logică,

cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie,

competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională. Se pot

utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe

lângă metodele clasice şi metodele alternative ca : observarea sistematică a elevului, investigarea,

proiectul, portofoliul elevului. Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai

mare, datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează

propunerile.

Metodele de evaluare utilizate, beneficiază de o serie de instrumente care trebuie

elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul

de pregătire profesională

V. Sugestii metodologice

Competenţele pentru abilităţile cheie, competenţele tehnice generale şi competenţele

tehnice specializate se formează prin instruire practică săptămânală şi comasată, laborator

11

Page 12: Lucrator in Cultura Plantelor

tehnologic şi instruire teoretică. Pentru cele două ore de la CDL este repartizată unitatea de

competenţă Satisfacerea cerinţelor clienţilor (1 credit) care se parcurge în totalitate şi se

evaluează . Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge sub

formă de aplicaţii pentru formarea de atitudini care sunt particularizate în funcţie de domeniul de

pregătire şi posibile ieşiri ocupaţionale . Pentru parcurgerea acestor aplicaţii se vor folosi metode

de predare-învăţare sub formă de : studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvări de

probleme şi simulări.

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate

pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru

cele trei tipuri de instruire.

Pentru parcurgerea modulului Cultura plantelor de câmp sunt alocate un număr de 186

ore care sunt repartizate astfel: laborator tehnologic 78 ore şi instruire practică 78 ore.

Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate

tehnică, iar orele de instruirea practică se efectuează de către maistrul instructor.

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic:

Nr.Crt

Tema

Nr. de ore alocate

TeorieLaborator tehnologic

Instruire practică

1

- Cereale păioase şi neprăşitoare

7 16 16

2- Leguminoase pentru

boabe  6 16 16

3

- Rădăcinoase şi tuberculifere 

6 18 18

4.- Plante oleaginoase

6 16 16

5

- Plante medicinale şi aromatice (mentă, valeriană, coriandru) 2 6 6

12

Page 13: Lucrator in Cultura Plantelor

6

- Plante furajere (trifoi, lucernă, lolium) 3 6 6

Total ore 30 78 78

Notă: Pentru fiecare grupă se vor studia lucrările specifice de înfiinţare, îngrijire

(afânarea solului, combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor), recoltare,

aşa cum se specifică în condiţiile de aplicabilitate din Standardul de Pregătire

Profesională la unitatea de competenţă specializată ingrijirea şi recoltarea

culturilor de câmp

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă

distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să fie

focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de

calificarea lucrător în cultura plantelor de câmp.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice,

prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se doreşte a

se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.

Exemplificăm printr-o lecţie de laborator: Buruieni din cultura cartofului prin care se

vizează formarea competenţei de a efectua combaterea manuală a buruienilor, după cunoaşterea

în prealabil a speciilor de buruieni dominante, metoda utilizată pentru învăţare fiind descoperirea.

În proiectarea lecţiei profesorul trebuie să elaboreze fişe de documentare şi fişe de lucru pentru

fiecare examinare şi determinare, precum şi probe de evaluare şi autoevaluare.

Fişele de lucru se distribue elevilor în funcţie de forma de activitate (pe grupe 3-4 elevi, sau

individual ) şi în funcţie de resursele materiale existente. Elevii sunt solicitaţi să citească

conţinutul fişelor şi să execute operaţiile în ordinea expusă, astfel activitatea este transferată de la

profesor care nu mai face nici o expunere, la elevi, care sunt puşi în situaţia să se documenteze, să

observe, să descopere, să exerseze, să identifice speciile de buruieni din culturile de cartof.

13

Page 14: Lucrator in Cultura Plantelor

Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze, să îndrume şi să

intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate.

Metodele folosite în acest caz sunt: observarea, în mod deosebit descoperirea şi exerciţiul.

Concretizând cele expuse, sugerăm pentru atingerea competenţei de a executa combaterea

buruienilor următorul scenariu didactic:

Se împarte clasa pe grupe de 3-4 elevi.

Se repartizează fiecărei grupe un număr de fişe de documentare şi fişe de lucru elaborate

de profesor.

Se aleg mostre de buruieni ce pot fi întâlnite în culturile de cartof şi se repartizează

fiecărei grupe.

Elevii observă fiecare specie, o analizează, o identifică şi completează fişele de lucru.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare:

Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe de

autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi ( obiectivi, semiobiectivi, subiectivi ). Redăm mai

jos un exemplu de fişă de observaţie care poate fi folosită ca instrument de evaluare:

Fişă de observaţie

Unitatea de competenţă: 21. Îngrijirea şi recoltarea culturilor de câmp

Competenţa :21.1. Efectuează lucrarea de combatere a buruienilor la culturile de câmp

Tema: Rădăcinoase şi tuberculifere

Numele candidatului :

Locul de desfăşurare:

Data de început :

Data de încheiere:

Numele evaluatorului:

Data de verificare:

Rezultat Feed-back

A. Recunoaşterea speciilor de buruieni din culturile de câmp

Prezentaţi speciile de buruieni din cultura cartofului:

14

Page 15: Lucrator in Cultura Plantelor

Grupe de buruieni Listă de specii Evaluator Data

Buruieni monocotiledonate

Buruieni dicotiledonate

B. Identificarea metodelor de combatere a buruienilor

Din pesticidele existente în eşantioanele prezentate, selectaţi erbicidele care se pot folosi la

cultura cartofului, în diferite faze de vegetaţie: Sencor 70, Fusilade super, Gallant, Basagran, Lexone, Dual

500

Nr.

crt.Erbicidul

Epoca de administrare a erbicidului

La pregătirea

patului

germinativ

Înainte de

răsărirea

cartofului

Când cartoful

are 15-20cm

înălţime

Când costreiul are

15-20cm înălţime

1

...

...

...

...

n

C. Combaterea manuală a buruienilor

Aplicaţi tehnica de combatere manuală a buruienilor în cultura cartofului:

Tehnica de execuţie Evaluator Data

Prima rebilonare la 10-14 zile de la plantareA doua rebilonare la 10-14 zile de la prima rebilonarePrima rebilonare după răsărireA doua rebilonare după răsărireAcestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor . Rămâne la latitudinea

profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care

dispune. Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice .

Tema : Lucrări de îngrijire aplicate culturii grâului

Itemi obiectivi

1.1 Cu alegere multiplă

15

Page 16: Lucrator in Cultura Plantelor

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

Tăciunele zburător atacă:

a) toate organele plantei

b) rădăcinile şi baza tulpinii

c) spicele

d) frunzele şi tulpinile

1.2 Cu alegere dualăÎncercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă

A F Combaterea buruienilor în culturile de grâu se realizează prin aplicarea măsurilor agrotehnice şi a celor chimice

A F Combaterea chimică a bolilor constă numai în tratamente la sămânţăA F Primăvara, odată cu erbicidarea se aplică azot ca îngrăşământ foliar sau uree

dizolvată2.Itemi semiobiectivi

1.3 Cu răspuns scurt:

Tăvălugirea culturii la desprimăvărare se face când plantele sunt …………

1.4 De completare

Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:

Eliminarea excesului de apă, provenit din ploi sau prin topirea zăpezii, este obligatorie pe

terenurile expuse..................... .Lucrarea se face prin trasarea

de ............. ..................sau .................................. .

2.3. Întrebări structurate

Observaţi cu atenţie imaginile de mai jos (imagini cu dăunători ai grâului) şi răspundeţi la

următoarele întrebări:

a) Ce dăunători sunt reprezentaţi în imagini?

b) Prezentaţi modul de atac al fiecăruia.

c) Precizaţi modalităţile de combatere

2. Itemi subiectivi

3.1 eseu structurat

Precizează importanţa lucrărilor preventive de combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor.

MODULUL II CULTURA PLANTELOR HORTICOLE

I. Notă introductivă

16

Page 17: Lucrator in Cultura Plantelor

Pentru asigurarea creşterii cantitative şi calitative a producţiei horticole, prin valorificarea

potenţialului productiv naţional şi aplicarea unor sisteme de agricultură ecologică stimulându-se

creşterea performanţelor producătorilor agricoli şi a competitivităţii produselor agroalimentare

româneşti, pe piaţa internă şi internaţională este necesară pregătirea forţei de muncă la nivelul

standardelor europene.

Agricultura, ramură prioritară a economiei naţionale, cuprinde două domenii de bază,

cultura plantelor şi creşterea animalelor şi un domeniu agregat, gospodăria agroturistică.

Ţinând cont de acestea, pentru nivelul unu se pregătesc următoarele calificări :

- lucrător în cultura plantelor

- lucrător în creşterea animalelor

- lucrător în gospodăria agroturistică

Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a IX a şi cu

trei pregătiri generale în clasa a X a, în care se definitivează cele trei calificări de nivelul unu.

Modulul Cultura plantelor horticole este integrat în pregătirea de bază, clasa a X a,

pentru calificarea Lucrător in cultura plantelor din domeniul agricultură.

Modulul Cultura plantelor horticole este constituit din agregarea următoarelor unităţi de

competenţă.

Abilităţi cheie:

Comunicare şi numeraţie,

Competenţe tehnice specializate :

1. Înfiinţarea, îngrijirea şi recoltarea culturilor legumicole

2. Înfiinţarea, îngrijirea şi recoltarea culturilor floricole

3. Îngrijirea speciilor pomicole şi recoltarea fructelor

4. Îngrijirea viţei de vie şi recoltarea strugurilor

Ruta curriculară a pregătirii în domeniul agricultură pentru nivelul unu este:

17

Pregătire generală încultura plantelor

Clasa a X a

Pregătire generală în creşterea animalelor

Clasa a X a

Pregătire generală în gospodăria agroturistică

Clasa a X a

Pregătire generalăClasa a IX a

Page 18: Lucrator in Cultura Plantelor

Modulul Cultura plantelor horticole este constituit din agregarea a patru unităţi de

competenţă tehnică specializată şi o unitatede competenţă cheie.

Exemplificăm în continuare modul de agregare al competenţelor.

O competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la tehnice specializate

prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt conţinuturile necesare

formării competenţelor respective.

Unităţi de

competenţă

Competenţe individuale Conţinuturi tematice

1. Comunicare şi

numeraţie

22.Înfiinţarea,

îngrijirea şi

recoltarea

culturilor de

legume

1.5 Realizează calcule simple

22.1. Produce răsaduri de legume

- măsoară materiile prime folosite

la amestecul de pământ utilizat

pentru înfiinţarea răsadniţelor,

stabilind apoi procentual

conţinutul acestuia

1. Comunicare şi

numeraţie

23. Înfiinţarea

îngrijirea şi

recoltarea

culturilor

floricole

1.6 Prelucrează grafic rezultatele

obţinute într-o operaţie simplă

23.2. Execută plantatul şi semănatul

culturilor floricole

- măsoară şi execută în teren

rânduri aşezate în rabate,

mozaicuri, ronduri, după o

schemă dată pe care plantează,

seamănă culturi floricole

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

Abilităţi cheie:

Comunicare şi numeraţie

18

Page 19: Lucrator in Cultura Plantelor

Unităţi tehnice specializate

1. Înfiinţarea ,îngrijirea şi recoltarea culturilor legumicole

2. Înfiinţarea, îngrijirea şi recoltarea culturilor floricole

3. Îngrijirea speciilor pomicole şi recoltarea fructelor

4. Îngrijirea viţei de vie şi recoltarea strugurilor

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de

competenţăCompetenţe individuale Conţinuturi tematice

1. Comunicare şi

numeraţie

22.Înfiinţarea,

îngrijirea şi

recoltarea

culturilor de

legume

23. Înfiinţarea

îngrijirea şi

recoltarea

culturilor floricole

1.5 Realizează calcule simple

22.1. Produce răsaduri de

legume

1.6 Prelucrează grafic

rezultatele obţinute într-o

operaţie simplă

23.2. Execută plantatul şi

semănatul culturilor floricole

- măsoară materiile prime folosite la

amestecul de pământ utilizat pentru

înfiinţarea răsadniţelor, stabilind apoi

procentual conţinutul acestuia

- măsoară şi execută în teren rânduri

aşezate în rabate, mozaicuri, ronduri,

după o schemă dată pe care plantează,

seamănă culturi floricole

22. Înfiinţarea ,

îngrijirea şi

recoltarea

culturilor de

legume

22.2. Execută plantatul şi

semănatul culturilor

legumicole

22.3 Aplica lucrări de

îngrijire culturilor legumicole

- lucrări specifice de înfiinţare a

culturilor legumicole

- situaţii în care se seamănă manual

- metode de semănat şi plantat

- materiale şi unelte

- norme de protecţia muncii

- lucrările solului

- lucrări cu caracter general şi special

aplice culturilor legumicole

- materiale şi unelte

- norme de protecţia muncii

19

Page 20: Lucrator in Cultura Plantelor

22.4. Execută recoltarea

manuală şi depozitarea

speciilor legumicole

- materiale şi unelte: - lădiţe, saci,

găleţi, foarfec, sape, furci, cuţite,

cazma

- lucrări specifice de recoltare:

recoltarea manuală, sortarea,

ambalarea, depozitarea

- metode de recoltare: - printr-o

singură trecere, prin mai multe treceri

- spaţii de depozitare :magazii,

silozuri, hale

- lucrări specifice de pregătire a

spaţiilor : dezinfecţia, dezinsecţia,

curăţirea

- norme de protecţie a muncii

20

Page 21: Lucrator in Cultura Plantelor

23. Înfiinţarea

îngrijirea şi

recoltarea

culturilor floricole

23.1. Produce răsaduri de

culturi floricole

23.3 Aplică lucrări de îngrijire

culturilor floricole

23.4 Execută recoltarea

manuală şi valorificarea

culturilor floricole

- lucrări specifice de producere a

răsadurilor de flori

- metode de semănat

- materiale şi unelte

- fişe de protecţia muncii

- lucrările solului

- lucrări specifice în câmp şi spaţii

protejate

- materiale şi unelte

- echipament de protecţie

- lucrări specifice: recoltarea

speciilor floricole în funcţie de

destinaţie, sortarea, ambalarea şi

valorificarea

- metode de recoltare: printr-o singură

trecere , prin mai multe treceri

- unelte şi materiale : lădiţe, foarfece,

materiale de ambalat, găleţi

- valorificarea prin : expoziţii, florării,

sera şcolii, piaţa liberă,

24. Îngrijirea

speciilor pomicole

şi recoltarea

fructelor

24.1 Execută lucrări manuale

de întreţinere a solului în

plantaţiile pomicole

24.2. Aplică lucrări de

îngrijire a speciilor pomicole

- lucrări specifice de întreţinere a

solului în plantaţiile pomicole

- metode de fertilizare

- materiale şi unelte

- fişe de protecţie, echipament de

protecţie

- lucrări specifice de îngrijire a

speciilor pomicole

- materiale şi unelte

21

Page 22: Lucrator in Cultura Plantelor

24.3. Execută lucrări recoltare

manuală şi depozitare a

fructelor

- norme de protecţie, echipament de

protecţie

- lucrări specifice: recoltarea

fructelor, sortarea, ambalarea,

pregătirea spaţiilor de depozitare,

depozitarea fructelor

- materiale şi unelte: scări, lădiţe,

găleţi, saci, containere palete - lăzi,

braţ vibrator

- spaţii de depozitare: - celule

frigorifice, depozite, hale

25. Îngrijirea viţei

de vie şi

recoltarea

strugurilor

25.1. Aplică lucrări ce

întreţinere a solului în

plantaţiile viticole

25.2 Aplică lucrări de

îngrijire la viţa de vie

25.3 Execută recoltarea

manuală şi depozitarea

strugurilorde masă

- tipuri de plantaţii

- lucrări specifice de întreţinere a

solului

- materiale şi unelte

- echipament de protecţie

- lucrări specifice de îngrijire a viţei de

vie

- materiale şi unelte

- program pe calculator

- norme de protecţie, echipament de

protecţie

- lucrări specifice: recoltarea,

sortarea strugurilor, ambalarea,

pregătirea spaţiilor de depozitare

pentru păstrarea strugurilor

- materiale şi unelte: foarfece, bricege,

lădiţe, coşuri

- pregătirea spaţiilor: reparaţii,

dezinfecţia, dezinsecţia

- norme de protecţie a muncii,

echipament de protecţie a muncii

22

Page 23: Lucrator in Cultura Plantelor

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 1, s-a făcut după un model nou, centrat pe

competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.

La baza elaborării programei stă Standardul de Prgătire Profesională fiecărei calificări, care

are următoarea structură:

Unitatea de competenţă

Nivelul

Valoarea creditului

Competenţe

Criterii de performanţă

Condiţii de aplicabilitate

Probe de evaluare.

Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe

generale despre domeniul de pregătire la nivelul doi sau să se integreze pe piaţa muncii.

Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor cheie în

comunicare, în igiena şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în organizarea locului de muncă

şi satisfacerea cerinţelor clienţilor .

Pentru aplicarea curriculumului, procesul de învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea

competenţelor cheie, tehnice generale şi specializate cerute de nivelul de formare şi de calificarea

respectivă.

Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, în care

activitatea didactică este centrată pe elev.

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese pentru

fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice conţinutului.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstorningul, jocul de rol, turul

galeriilor, mozaicul, lucrul pe staţiuni au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit

agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice generale şi cele specializate, stimulează gândirea

logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea.

Ex. învăţarea prin descoperire

23

Page 24: Lucrator in Cultura Plantelor

Tema : Recunoaşterea speciilor horticole cultivate în zonă.

Se împarte clasa pe grupe de 2-3 elevi.

Se aleg mulaje de fructe şi legume din fiecare sortiment, se repartizează fiecărei grupe un

număr de mulaje . Elevii observă fiecare mulaj, îi descoperă caracteristicile, îl identifică şi îl

încadrează într-una din grupe de clasificare.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura care se formează competenţele cheie, competenţele

tehnice specializate . Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ

al evaluării, utilizând pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca : observarea

sistematică a elevului. Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare

datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate în

corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în S.P.P.

IV. Sugestii metodologice

În modulul Cultura plantelor horticole competenţele pentru abilităţile cheie şi

competenţele tehnice specializate se formează prin instruire practică, laborator tehnologic şi

instruire teoretică.

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate

pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru

cele trei tipuri de instruiri.

Pentru pregătirea practică la modulul cultura plantelor horticole sunt alocate un număr de 204

ore care sunt repartizate pe laborator tehnologic ore şi instruire practică.

Orele de la laboratorul tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate

tehnică, iar orele de le instruirea practică de către maistru instructor.

24

Page 25: Lucrator in Cultura Plantelor

Conţinutul tematic se ordonează logic şi cronologic:

Tema

Nr. de ore alocate

Teorie Laborator

tehnologic

Instruire

practică

Lucrări specifice de producere a

răsadurilor de legume şi flori

- metode de semănat

- unelte si materiale

- norme de protecţia muncii

3 10 10

Material vegetal folosit la înfiinţarea

culturilor legumicole şi floricole

- lucrări specifice

- metode de semănat şi plantat

- materiale şi unelte

- norme de protecţia muncii -echipament

de protecţie

3 10 10

Lucrările specifice de înfiinţare a culturilor

legumicole şi floricole :

- pregătirea manuală a terenului

- metode de semănat şi plantat

- materiale şi unelte

- norme şi echipament de protecţia

muncii

3 10 10

Lucrările de îngrijire cu caracter general şi

special aplicate culturilor legumicole

- materiale şi unelte

- norme de protecţia muncii

2 10 10

25

Page 26: Lucrator in Cultura Plantelor

Lucrările de îngrijire cu caracter general şi

special aplicate culturilor floricole

- materiale şi unelte

- norme de protecţia muncii

2 10 10

Lucrările de îngrijire lucrări specifice în

spaţii protejate pentru culturile legumicole

ţi floricole

- materiale şi unelte

- echipament de protecţie

3 10 10

Lucrări de recoltare manuală şi

semimecanizată a culturilor legumicole şi

floricole :

- metode de recoltare

- materiale şi unelte

- norme de protecţia muncii

2 6 6

Lucrări de înfiinţare şi de întreţinere a

solului în plantaţiile pomicole

- metode de plantare manuală

- lucrările solului în perioda de vegetaţie

- lucrări de irigare

- lucrări de fertilizare

- materiale şi unelte

- norme de protecţie, echipament de

protecţie

3 8 6

Lucrări specifice de îngrijire a pomilor

- tăierea şi dirijarea ramurilor

- materiale şi unelte

- fişe de protecţie, echipament de protecţie

3 10 10

26

Page 27: Lucrator in Cultura Plantelor

Lucrări de întreţinere a solului

- specifice tipurilor de plantaţii viticole

- materiale şi unelte

- echipament de protecţie

1 4 6

Lucrări specifice de îngrijire a viţei de vie

- tăieri

- plivitul şi dirijarea lăstarilor

- materiale şi unelte

- program pe calculator

- norme de protecţie, echipament de

protecţie

3 8 8

Lucrări de recoltare manuală şi a fructelor

şi strugurilor

- metode de recoltare

- materiale şi unelte

- norme de protecţia muncii

2 6 6

Total ore 30 102 102

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă

distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare.

Procesul de predare-învăţare trebuie sa fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a

competenţelor tehnice generale cerute lucrătorilor din domeniul agricultură, prin folosirea celor

mai adecvate metode şi mijloace de învăţare.

Exemplificăm prin lecţia Lucrări de îngrijire a culturilor de legume şi flori în care se

urmăreşte însuşirea deprinderilor de executare a lucrărilor de îngrijire, folosind demonstraţia,

exerciţiul, problematizarea, jocul de rol. Profesorul elaborează şi foloseşte fişe individuale de

documentare şi de lucru, precum şi fişe de evaluare şi autoevaluare.

Elevii vor executa o parte din lucrările de îngrijire, realizabile pe lotul şcolii. Pot lucra

individual, sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi.

27

Page 28: Lucrator in Cultura Plantelor

Elevii sunt puşi astfel în situaţia de a demonstra, a descoperi, a exersa în vederea formării

abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice generale specifice domeniului agricultură.

Profesorul monitorizează activitatea independentă şi rezolvă deficienţele semnalate. Se realizează

evaluarea folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de evaluare.

Fişă de observaţie

Unitatea de competenţă: 22. Înfiinţarea, îngrijirea şi recoltarea culturilor legumicole

Competenţa: 22.3. Aplică Lucrări de îngrijire culturilor legumicole

Tema: Recunoaşterea speciilor legumicole

Numele candidatului:

Locul de desfăşurare:

Data de început:

Data de încheiere:

Numele evaluatorului:

Data de verificare:

Rezultat Feed-back

A. Recunoaşterea speciilor de legume după seminţe. Seminţele de legume se recunosc după următoarele

caracteristici:

Aspectul

suprafeţei

Culoare Luciu Mărime Miros Greutate

C. Identifică speciile de legume după aspectul lor. Aspectul plantelor în timpul creşterii şi

fructificării este foarte diferit de la specie la specie, deosebindu-se prin:

28

Page 29: Lucrator in Cultura Plantelor

MărimeMod de

ramificareFrunze Flori Fructe Seminţe

C. Recunoaşterea speciilor legumicole după părţile comestibile:

Părţile comestibile reprezintă organe după care speciile se pot recunoaşte.

Rădăcini

îngroşateFrunze

Tulpini

îngroşate

Lăstari

tineri

Muguri

puternic

dezvoltaţi

Tulpini

falseInflorescenţe Fructe Seminţe

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fise de autoevaluare, teste de evaluare

cu itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi)

Exemple:

TEMA: Lucrări de îngrijire a culturilor de legume şi flori

1. Itemi obiectivi:

1.1 Cu alegere duală

Încercuiţi litera A daca afirmaţia este adevărată şi litera F daca afirmaţia este falsă:

A F Tutorarea se aplică la speciile de plante care nu se pot susţine singure.

A F Prin copilire se suprimă bobocii laterali.

A F Fertilizarea este o lucrare de îngrijire specială.

29

Page 30: Lucrator in Cultura Plantelor

1.2 De tip pereche

Stabiliţi corespondenţe între noţiunile din cele două coloane:

A B

plante legumicole irigare

plante floricole copilit

lucrări speciale cârnit

lucrări generale bobocire

1.3 Cu alegere multiplă

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

Ciupitul este operaţia de eliminare a:

a. vârfului tulpinii

b. lăstarilor laterali

c. drajonilor

2. Itemi semiobiectivi

2.1 Cu răspuns scurt:

Transplantarea constă în ……………. plantelor de pe un loc de cultură pe altul.

2.2 De completare :

Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:

Tăierea plantelor constă din scurtarea sau…………….unei părţi din….. ………..sau

lăstarii unei………….

3. Itemi subiectivi

3.1 Rezolvare de probleme:

În rondul din faţa şcolii sunt trandafiri şi crizanteme la care s-au format numeroşi lăstari

din mugurii de pe rădăcină. Ce lucrare recomandaţi să se aplice?

3.2 Eseu structurat:

Precizaţi factorii care influenţează necesarul de îngrăşăminte pentru plantele floricole.

30

Page 31: Lucrator in Cultura Plantelor

3.3 Eseu liber :

Descrieţi lucrările de îngrijire pe care le ve-ţi aplica în grădina personală de legume şi

flori.

Profesorul va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse, date de propria lui personalitate,

de particularităţile individuale ale celor formaţi, cât şi de resursele materiale de care dispune

şcoala.

31

Page 32: Lucrator in Cultura Plantelor

MODUL III: ECONOMIA ÎNTREPRINDERII ŞI MEDIUL EXTERN

I. Notă de prezentare

Informaţia economică este astăzi prezentă în toate domeniile de activitate ,fiind un

element indispensabil al progresului.

Realităţile societăţii moderne ne arată că odată cu dezvoltarea economiei de piaţă şi

sporirea gradului de complexitate a acesteia ,trebuie să se dezvolte corespunzător şi informaţia

economică pentru ca ea să poată să ne ajute să observăm modul de utilizare a resurselor materiale

şi umane, să sesizăm şi să examinăm critic aspectele pozitive dar şi deficienţele existente, în

vederea luării măsurilor ce se impun.

Modulul Economia întreprinderii şi mediul extern şi propune familiarizarea tinerilor cu

mediul economic , având ca scop formarea unui mod de gândire economic prin însuşirea şi

aplicarea unor cunoştinţe specializate în acest domeniu .

În şcoală elevii vor dobândi concepte economice fundamentale şi vor fi capabili să

nalizeze logic diferite probleme cu care se vor confruntă în calitate de lucrători, consumatori sau

cetăţeni .

Modulul se adresează elevilor din clasa X-a SAM , nivel I din domeniul agricultută ,

fiind integrat în pregătirea de bază pentru cele trei calificări;

- lucrător în cultura plantelor

- lucrător în creşterea animalelor

- lucrător în gospodăria agroturistică

Ruta curriculară a pregătirii în domeniul agricultură pentru nivelul 1

Pregătire generală în creşterea animalelorclasa a X

Pregătire generală în cultura plantelor

clasa a X a

Pregătire generală în gospodăriaagroturistică

clasa a Xa

Pregătire generalaclasa a IX a

32

Page 33: Lucrator in Cultura Plantelor

II Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

Unităţi de competenţă tehnice generale

Întreprinderea şi mediul extern

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de competenţă Competenţe

individuale

Conţinuturi tematice

Întreprinderea şi mediul

extern

19.1

Identifică trăsăturile

caracteristice ale

întreprinderii

Conceptul de întreprindere

Trăsăturile caracteristice ale

întreprinderii (tehnico-productivă,

organizatorico-administrativă, economico-

socială)

Procesele economice ale întreprinderii :

aprovizionare, depozitare, producţia de

mărfuri şi servicii, comercializare.

Întreprinderea şi mediul

extern

19.2

Prezintă criteriile de

clasificare a

întreprinderii

Clasificarea întreprinderilor

Întreprinderi mici şi mijlocii.

Caracteristici: condiţii de încadrare, funcţii,

facilităţi, avantaje, dezavantaje.

Tipuri de societăţi comerciale conform

Legii 31/1990: SRL, SA, SNC.

Întreprinderea şi mediul

extern

19.3

Descrie mediul extern

al întreprinderii

Mediul extern al întreprinderii

Relaţiile externe ale întreprinderii: de

cooperare, informare, asigurare, finanţare,

control-evaluare.

Organizaţiile din mediul extern al

întreprinderii: clienţi, furnizori,

întreprinderi concurente, instituţii bancare,

societăţi de asigurări, mass-media, camerele

de comerţ şi industrie, instituţiile statului,

asociaţii comerciale.

33

Page 34: Lucrator in Cultura Plantelor

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu, s-a făcut după un model nou, centrat

pe competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.

La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are

următoarea structură:

Unitatea de competenţă

Nivelul

Valoarea creditului

Competenţe

Criterii de performanţă

Condiţii de aplicabilitate

Probe de evaluare

Conţinuturile din modul vor fi tratate utilizând toate condiţiile de aplicabilitate din

Standardul de Pregătire Profesională.

Prin calificările de la nivelul unu, elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe

generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul doi, sau

să se integreze pe piaţa muncii.

Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor cheie în

comunicare, în lucrul în echipă, în organizarea şi pregătirea pentru integrare la locul de muncă şi

în rezolvarea de probleme.

Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare - învăţare trebuie să fie focalizat pe

formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de nivelul de formare şi

de calificările corespunzătoare.

Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, în care

activitatea didactică este centrată pe elev.

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese pentru

fiecare unitate de conţinut, acele metode şi procedee care conduc la formarea competenţei

specifice acesteia.

Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui

elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o

răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, iar responsabilitatea de a estima

competenţa elevului pe baza probelor , aparţine evaluatorului.

34

Page 35: Lucrator in Cultura Plantelor

Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în

modul. Demonstrarea altor abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de

semnificaţie în cadrul evaluării.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi

competenţele tehnice generale din Standardul de Pregătire Profesională. Se pot utiliza diferite

metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă metodele

clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul,

portofoliul. Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el efectuează o activitate ( reală

sau simulată ). Evaluatorul trebuie să observe elevul efectuând activitatea, dar să şi verifice faptul

că elevul înţelege de ce o anume activitate trebuie efectuată într-un anume fel.

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie evaluate în

corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în Standardul de

Pregătire Profesională.

V. Sugestii metodologice

Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează în 30 de

ore.

Predarea se bazează pe cunoştinţele anterioare de la alte discipline şi la rândul său constituie

drept premise pentru alte discipline.

La predarea teoriei de specialitate se recomandă pornirea de la probleme concrete şi

înţelegerea legăturilor economice.

Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe de

autoevaluare, teste de evaluare cu itemi ( obiectivi - subiectivi ).

Exemplificăm evaluarea competenţei 19.3: Descrie mediul extern al întreprinderii,

utilizând un test de evaluare cu itemi.

Test de evaluare:

I. Încercuiţi răspunsul corect:

1. Întreprinderea, fiind influenţată direct şi indirect de factorii mediului în care acţionează,

poate fi privită ca un sistem:

a) dinamic

b) închis

c) deschis

35

Page 36: Lucrator in Cultura Plantelor

2. Puterea de cumpărare a populaţiei este o componentă a factorilor:

a) economici

b) sociali

c) tehnici

3. Iniţierea şi adoptarea legilor referitoare la desfăşurarea activităţii întreprinderilor sunt

acţiuni ce aparţin factorilor:

a) juridici

b) politici

c) socio-culturali

4. Rolul de reprezentare a întreprinderilor în dialogul cu instituţiile guvernamentale este

jucat de către:

a) instituţiile statului

b) camerele de comerţ şi industrie naţionale

c) asociaţiile comerciale

d) mass – media

5. Cercetări de piaţă la nivel local, regional sau naţional sunt oferite întreprinderilor de

către:

a) mass – media

b) camerele de comerţ şi industrie

c) instituţiile bancare

d) instituţiile statului

II. Asociaţi prin săgeţi factorii externi din coloana A cu componentele acestora din coloana B.

6. În coloana A sunt enumeraţi factorii externi care influenţează activitatea întreprinderii iar

în coloana B componentele acestora.

A B

1. factori politici a. vegetaţia şi fauna

2. factori tehnici şi tehnologici b. politicile altor state şi politicile

36

Page 37: Lucrator in Cultura Plantelor

organismelor internaţionale

3. factori demografici c. licenţele cumpărate de întreprindere

4. factorii mediului natural înconjurător d. strategia şi politica economică ale unei

ţări

e. structura populaţiei pe sexe şi vârstă

f. ponderea populaţiei active în totalul

populaţiei unei ţări

g. nivelul tehnic al utilajelor şi instalaţiilori

III. Completaţi spaţiile libere:

7. Numiţi organizaţiile din mediul extern ce reprezintă interesul întreprinderilor membre:

………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………

8. Factorii ….1…. reprezintă ansamblul …2… care influenţează activitatea întreprinderilor:

legi, decrete, …3… guvernamentale, ordine ale …4…, …5…, ale Prefecturilor şi

Primăriilor.

a) juridici

b) decizii

c) hotărâri

d) reglementări juridice

e) miniştrilor

9. Activitatea oricărei întreprinderi este influenţată …1…de…2… cu care întreprinderea are

diverse relaţii de …3…., informare, …4…, finanţare,…5… etc.

a. asigurare

b. cooperare

c. direct

d. organizaţii externe

e. control-evaluare

37

Page 38: Lucrator in Cultura Plantelor

MODULUL IV PRACTICĂ COMASATĂ

I. Notă introductivă

Rolul practicii este decisiv în formarea abilităţilor cheie, a competenţelor tehnice generale şi a

competenţelor tehnice specializate, întrucât se realizează la agentul economic, în condiţii de producţie,

familiarizând elevul cu viitorul loc de muncă .

Orele din C.D.L prevăzute pentru practică comasată sunt în dezvoltare locală din punct de

vedere al organizării activităţilor practice şi al opţiunii pentru anumiţi agenţi economici. Conţinutul

activităţilor trebuie să ducă la formarea competenţelor prevăzute în standardul de pregătire

profesională.

Programa pentru instruire practică comasată este o programă cadru care se adaptează de fiecare

şcoală la condiţiile locale, dar ea va urmări aceleaşi competenţe din standardul de de pregătire

profesională şi va avea aceaşi structură modulară.

Programa pentru clasa a X a va urmări formare unor abilităţi cheie şi a unor competenţe tehnice

specializate pentru nivelul 1 lucrător în cultura plantelor.

II. Lista unităţilor de competenţă care se urmăresc a se forma în cadrul practicii comasate din

clasa a X a are următoarea structură :

Abilităţi cheie:

Comunicare şi numeraţie

Tranziţia de la şcoală la locul de muncă

Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

Satisfacerea cerinţelor clienţilor

Competenţele tehnice specializate:

Cultura plantelor de câmp

Cultura plantelor horticole

Intreprinderea şi mediul extern

Abilităţile cheie precizate în standardul de pregătire profesională pentru nivelul 1,

repartizate pentru clasa a X-a se formează si se aprofundează în fiecare modul, în mod deosebit

pe instruirea practică dar se evaluează numai în anumite parcursuri ale curriculumului aşa cum

se prezintă în tabelul numărul 1 cu alcătuirea modulelor.

Unităţile tehnice specializate reprezintă suportul pe care se formează abilităţile cheie.

38

Page 39: Lucrator in Cultura Plantelor

Competenţele şi conţinuturile unităţilor tehnice specializate nu sunt detaliate în tabelul

de corelare la punctul III , pentru că parcurgerea şi evaluarea lor se realizează în modulele

prezente în curriculum din trunchiul comun.

Subliniem încă odată că: unităţile de competenţă cu abilităţile cheie – Tranziţia de la

şcoala la locul de muncă şi Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă - se tratează

complet şi se evaluează în cele 180 de ore de instruire practică comasată din clasa a X a şi care

se vor regăsi în tabelul de la punctul III .Unităţile de competenţe Satisfacerea cerinţelor

clienţilor se tratează complet şi se evaluează în cadrul celor 2 ore/săptămână de C.D.L., incluse

în planul de învăţământ.

În orele de instruire practică comasată se asigură predominant formarea abilităţilor cheie

menţionate şi experienţă în muncă pe domeniul de pregătire generală în cultura plantelor.

Ruta curriculară a pregătirii în domeniul agricultură nivelul 1

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru instruire practică comasată la

clasa a X- a

Abilităţi cheie:

8. Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

9.Tranziţia de la scoală la locul de muncă

III. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Pregătire generală în creşterea animalelorclasa a X

Pregătire generală în cultura plantelor

clasa a X a

Pregătire generală în gospodăriaagroturistică

clasa a Xa

Pregătire generalaclasa a IX a

39

Page 40: Lucrator in Cultura Plantelor

Unităţi de

competenţă

Competenţe

individuale

Conţinuturi tematice

8.Pregătirea

pentru

integrarea la

locul de

muncă

8.1.Obţinerea de

informaţii despre

cerinţele locului

de muncă

Surse de informare în domeniul agricultură:

-pliante,broşuri,mass-media,publicaţii de

specialitate,Inter-net.

• Cerinţele locului de muncă pentru sectorul de

cultivare a plantelor şi pentru sectorul de creştere a

animalelor :

-program de lucru

-regulament de ordine interioară

-activităţi desfşurate la locul de muncă într-o fermă de

culturi de câmp,fermă horticolă sau fermă zootehnică

-instrucţiunii de utilizare a utilajelor şi maşinilor

agricole în dotare

-abilităţi de executare a unor operaţii simple,manuale în

cultura plantelor şi în creşterea animalelor.

-abilităţi de comunicare,de lucru în echipă,de igienă şi

securitatea muncii în domeniul agricultură

8.2. Se încadrează

în cerinţele

locului de muncă

Sarcinile de lucru specifice unui loc de muncă

din fermele agricole cu profil vegetal sau zootehnic.

Programul de lucru in sectorul de creştere a

animalelor şi în sectorul de cultivare a plantelor.

Regulamentul de ordine interioară al agentului

economic din domeniul agricultură.

Drepturi ,obligaţii,sancţiuni,recompense

prevăzute de angajatori pentru lucrătorii care se

angajează în unităţile agricole.

Operaţii şi procese de rutină ce se pot efectua

sub supraveghere şi îndrumare, în exploataţiile agricole

cu profil vegetal sau zootehnic.

8.3. Descrie

structura unei • Structura organizaţională a unei exploataţii

40

Page 41: Lucrator in Cultura Plantelor

organizaţii din

domeniul

profesional

agricole:

-servicii,departamente,funcţiile acestora,ierarhizarea,

niveluri de calificare specifice funcţiilor din cadrul

serviciilor si departamentelor.

-relaţii de suboordonare,colaborare,de comunicare cu

membrii echipei cu superiorii.

8.4. Manifestă

disponibilitate

faţă de

consecinţele de

lucru.

Atitudine faţă de muncă,receptivitate la sarcina de

lucru primită,receptivitate la lucru în

colectiv,flexibilitate,disponibilitate la programul

prelungit de lucru în perioada campaniilor agricole

de toamnă,primăvară sau vară,în sectorul vegetal

sau în sectorul de creştere a animalelor.

Rezolvarea situaţiilor neprevăzute: defecţiuni ale

utilajelor de semănat,recoltat,a instalaţiilor de evacuare

a dejecţiilor din sectorul zootehnic.

Disfuncţionalitaţi la locul de muncă:

-întârzieri la programul de lucru în sectorul de creşterea

animalelor .

-lipseşte nemotivat un combanier care lucrează pe

combina C14 M la recoltarea cerealelor păioase

-întârzie de la program magazionerul care trebuie sa

elibereze lotul de semânţă pentru semănat porumb

boabe.

9. Tranziţia

de la şcoală

la locul de

muncă

(1,5credit =

90 ore)

9.1 Îşi evaluează

nivelul de

pregătire în raport

cu cerinţele unui

loc de muncă

Cerinţele unui loc de muncă într-o exploataţie

agricolă:

-spirit de organizare, competenţă în distribuirea de

sarcini.

-respectă normele de igienă şi securitate a muncii

-relaţii de muncă, calitate, respectare de termene.

Fişa postului:

-abilităţi cheie

-competenţe tehnice

-capacitate de autoevaluare a abilităţilor proprii

41

Page 42: Lucrator in Cultura Plantelor

comparativ cu cerinţele locului de muncă.

Sarcini modificate în funcţie de tehnologii noi

sau utilaje noi.Exemplu- efectuarea lucrărilor de

pregătire a solului cu un tractor care lucrează pe

baza unui program asistat de calculator.

- furajarea animalelor pe baza

unui program asistat de calculator.

9.2 Îşi asumă

responsabilitatea

faţă de sarcina

primită

Cerinţe privind fişa postului pentru persoana

care lucrează intr-o exploataţie agricolă,

vegetală, animală, mixtă.

Instrucţiuni de exploatare a utilajelor pentru

operatii simple:

- instrucţiuni de utilizare a echipamentului de tuns

mecanic al oilor

- instrucţiuni de utilizare a trusei de marcat animale

-încadrarea în dispoziţiile organizatoriale de proces

(superiorul ierarhic)- şeful de echipă sau tehnicianul

fermei.

- responsabilităţi în îndeplinirea sarcinilor primite în

echipă, relaţii de colaborare cu membrii

echipei.Exemplu – incărcatul unei remorci cu făn,

transportul ei în baza furajeră şi omogenizarea unei şire

de făn.

Sisteme de asigurare a calităţii îi aplicarea lor

într-un proces tehnologic într-o exploataţie

agricolă.Exemplu – recoltarea în intervalul

optim a culturii de grâu de consum şi a grâului

de sămânţă.

9.3 Se instruieşte

continuu în

vederea

îmbunătăţirii

Programe de formare profesională, formare

continuă, învăţare formală, informală, non-

formală.

-cursuri de formare continuă a adulţilor organizate de

42

Page 43: Lucrator in Cultura Plantelor

propriei

performanţe

ANCA.

- pregătirea în domeniul agricol prin formarea non

formală din familia care practică tehnologia de cultivare

a plantelor şi creştere a animalelor.

- surse de informare prin avizare, mentor sau şeful

echipei de lucru.

- informaţii ce se primesc de la organizatorul procesului

de producţie într-o exploataţie agricolă.

- informaţii primite prin observaţiile şi recomandările

făcute de grupul de lucru pe parcursul derulării

activităţilor de producţie dintr-o expolataţie agricolă.

9.4 Manifestă

mobilitate

ocupaţională faţă

de schimbările de

pe piaţa muncii

Surse de informare:

- centre de formare profesională.

- agenţii de consiliere privind cariera.

- COR – clasificarea ocupaţiilor din România.

Oferte de locuri de muncă prin avizare şi agenţii

specializate, consiliere prin relaţii interpersonale.

Opţiuni profesionale prin consiliere cu asistenţă

de specialitate.

IV Condiţii de aplicare didactică şi evaluare

Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul I , s-a făcut într-un model nou centrat pe

abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate. La baza

elaborării programei a stat standardul de pregătire profesională care are următoarea structură:

Unitatea de competenţă

Nivelul

Valoarea creditului

Competenţe

Criterii de performanţă

Condiţii de aplicabilitate

43

Page 44: Lucrator in Cultura Plantelor

Probe de evaluare

Prin calificările de la nivelul I elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe generale

despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul II sau să se

integreze pe piaţa muncii. Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea

abilităţilor cheie în comunicare şi numeraţie, în pregătirea pentru integrarea la locul de muncă şi

tranziţia de la şcoală la locul de muncă.

Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe

formarea abilităţilor cheie, competenţelor şi competenţelor tehnice specializate, cerute de nivelul

de formare şi de calificările corespunzătoare nivelului respectiv.

Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, în care

activitatea didactică este centrată pe elev. Pentru fiecare unitate de conţinut, trebuie alese acele

metode şi procedee didactice care conduc la formarea abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice

specializate cerute la clasa a X a – nivelul I de calificare.

Metode ca: studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de rol, metoda

proiect, simularea au o eficienţă maximă în procesul de predare-învăţare şi în mod special la

instruirea practică.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie, competenţele

tehnice generale şi competenţele tehnice specializate. Se pot utiliza diferite metode de evaluare

care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele

alternative ca: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul şi portofoliul

elevului.

Pentru instruirea practică comasată sunt recomandate să fie utilizate ca instrumente de

evaluare: fişa de observaţie, fişa de autoevaluare, proiectul, chestionarul, testul de verificare.

Metodele de evaluare utilizate trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu

probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională.

V. Sugestii metodologice

Unităţile de abilităţi cheie: Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă şi Tranziţia

de la şcoală la locul de muncă, se parcurg şi se evaluează în totalitate, în cadrul celor 180 de ore

de instruire practică comasată la clasa a X –a.

Pentru asigurarea condiţiilor optime de formare şi evaluare a celor două unităţi de

competenţă, este recomandat ca unitatea de învăţământ să contacteze şi să informeze agentul

44

Page 45: Lucrator in Cultura Plantelor

economic unde urmează să efectueze clasa, practica comasată, privind condiţiile şi locul unde se

pot parcurge şi evalua cele două unităţi de competenţă.

Având în vedere că planul de învăţământ pentru cultura de specialitate la clasa a X-a este

structurat pe trei module de bază, din trunchiul comun :

Cultura plantelor de câmp - 186 ore/an;

Cutura plantelor horticole - 234 ore/an;

Intreprinderea şi mediul extern - 30 ore/an;

Se recomandă orientativ practica comasată pe următoarea structură :

2 săptămâni Cultura plantelor de câmp;

3 săptămâni Cultura plantelor horticole;

1 săptămână Economia întreprinderii.

Agenţii economici cu ferme mixte pot să asigure în condiţii optime parcurgerea celor

patru săptămâni de practică comasată, prin trecerea eşalonată a elevilor prin cele trei mari

sectoare de activitate. Evaluarea se poate face pe parcursul celor patru săptămâni pe durate de

timp diferite în funcţie de activităile de instruire practică desfăşurate, de metodele şi

instrumentele de evaluare utilizate de comisia de evaluare.

Instruirea practică comasată la clasa a X-a va fi coordonată de către maistrul instructor

din şcoală în colaborare cu reprezentantul intreprinderii desemnat de conducătorul unităţii unde

se desfăşoară practica comasată.

Redăm mai jos tematica orientativă realizată pe norme de timp pentru practica comasată –

clasa a X-a nivelul I, pentru domeniul de pregătire- agricultură:

Nr.

crt. Tema Număr ore

1 Surse de informare în domeniul agricultură

Cerinţele locului de muncă pentru sectorul de cultivare a

plantelor şi pentru sectorul de creştere a animalelor

25

2 Sarcinile de lucru specifice unui loc de muncă din fermele

agricole cu profil vegetal sau zootehnic

Programul de lucru în sectorul de creştere a animalelor şi

in sectorul de cultivare a plantelor

45

Page 46: Lucrator in Cultura Plantelor

Regulamentul de ordine interioară al agentului economic

din domeniul agricultură

Drepturi, obligaţii, sancţiuni, recompense prevăzute de

angajator pentru lucrătorii care se angajează în unităţile

agricole

Operaţii şi procese de rutina ce se pot efectua sub

supraveghere şi îndrumare în exploataţiile agricole cu

profil vegetal sau zootehnic

25

3. Structura organizaţionala a unei exploataţii agricole. 20

4. Atitudine faţă de muncă, receptivitate la sarcina de lucru

primită, receptivitate la lucru ţn colectiv, fexibilitate,

disponibilitate la programul prelungit de lucru ţn perioada

campaniilor agricole de toamnă, primăvară sau vară în

sectorul vegetal sau în sectorul de creştere a animalelor.

Rezolvarea situaţiilor neprevăzute.

20

5. Cerinţele unui loc de muncă într-o exploataţie agricolă.

Fişa postului.

Sarcini modificate în funcţie de tehnologii noi sau utilaje

noi.

20

6. Cerinţe privind fişa postului pentru persoana care lucrează

într-o exploatatie agricolă, vegetală, animală sau mixtă.

Instrucţiuni de exploatare a utilajelor pentru operaţii simple

Sisteme de asigurare a calităţii şi aplicarea lor într-un

proces tehnologic într-o exploataţie agricolă.

30

7. Programe de formare profesională, formare continuă,

învăţare formală, informala, non formală. 20

8. Surse de informare.

Oferte de locuri de muncă prin aviziere şi agenţii

specializate, consiliere prin relaţii interpersonale.

Opţiuni profesionale prin consiliere cu asistenţă de

specialitate.

20

46

Page 47: Lucrator in Cultura Plantelor

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, recomand la latitudinea maistrului

instructor să facă distribuirea orelor în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi

ale agentului economic.

Intregul demers didactic depus de maistrul instructor în procesul de predare-învăţare,

trebuie focalizat pe formarea abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice specializate prevăzute la

nivelul I de calificare pentru clasa a X-a în domeniul agriculturii.

O importanţă deosebită o au metodele de predare-învăţare, mijloacele şi matreialele

didactice, precum şi modul de lucru şi metodele de evaluare utilizate.

In activităţile de instruire practică comasată maistrul instructor are rolul să ghideze

activitatea practică, documentarea, punând accent deosebit pe dezvoltarea gândirii logice,

creativităţii, descoperirii şi imaginatiei.

Problematizarea, studiul de caz, exerciţiul şi demonstraţia trebuie să domine în

activitatea de instruire practică comasată. Se recomandă activitatea individuală, activitatea în

grup, activitatea pe echipe pentru a dezvolta spiritul de cooperare, comunicare, necesar în

formarea abilităţilor cheie prezentate în standardul de pregătire profesională.

Fişele de lucru care pot fi utilizate de către elevi în transpunerea rezultatelor obţinute în

activităţile practice curente, îi ajută pe elevi să ajungă prin efort individual sau colectiv la

corelarea sau măsurarea şi evaluarea unor indicatori de calitate.

Evaluarea continuă sau secvenţială, cu caracter predominant formativ se poate realiza prin

referate, proiecte, teste, fişe de observaţii, fişe de evaluare sau autoevaluare.

Exemplu : test de evaluare sub formă de itemi subiectivi – eseu liber.

Identificaţi şi descrieţi locurile periculoase, generatoare de accidente de muncă din

unitatea unde efectuaţi practica comasată. Elaboraţi un plan de măsuri de prevenirea eventualelor

accidente.

Se recomandă ca instrument de evaluare în practica comasată utilizarea fişei de observaţii.

Redăm mai jos un exemplu de fişă de observaţie.

Fişa de observaţie

Competent 9.1.Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă;

a.Identificarea documentaţiei necesare la locul de muncă pentru o situaţie dată.

Evaluatorul oferă câteva fişe pentru diferite posturi şi pliante.

47

Page 48: Lucrator in Cultura Plantelor

Fişa de observaţie

Nr.

Crt.

Identificarea documentaţiei necesare la locul de muncă

pentru o situaţie dată

Evaluator Data

1. Alegeţi fişa postului şi două pliante pentru situaţia dată

2. Selectaţi din documentaţia de la punctul 1 operaţiile pentru

situaţia dată

3. Precizaţi cel puţin un alt material necesar pentru

aprofundarea abilităţilor cerute de situaţia dată

b.Aprofundarea unor abilităţi dobândite anterior

Nr.

Crt.

Aprofundarea unor abilităţi dobândite anterior Evaluator Data

1. Precizaţi cunoştinţele noi care vă sunt necesare pentru

desfăşurarea activităţilor cu utilajele existente în situaţia

dată.

2. Selectaţi documentaţia necesară acumulării de abilităţi noi.

3. Enunţaţi particularităţile de funcţionare ale utilajelor

folosite.

c.Transpunerea abilităţilor dobândite în situaţia nou creată.

Nr.

Crt.

Transpunerea abilităţilor dobândite în situaţia nou

creată.

Evaluator Data

1. Identificaţi tehnologia şi utilajele necesare situaţiei date.

2. Efectuaţi lucrarea cerută în situaţia dată.

Notă în atenţia evaluatorului : Evaluarea competenţei se va face în atelierul şcoală sau

la agentul economic, prin bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a

unei sarcini.

In momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.

In cazul în care competenţa nu s-a validat se fac recomandări de către evaluator pentru

îndeplinirea cerinţelor nevalidate, în cazul reevaluării. Se vor putea exersa şi alte competenţe

cheie, competenţe generale care au mai fost tratate la celelalte module din pregătirea de bază

48

Page 49: Lucrator in Cultura Plantelor

TABEL DE CORELARE A MODULELOR PENTRU PREGĂTIREA GENERALĂ

Domeniul agricultură - nivelul 1 - clasa a X-a - lucrător în cultura plantelor

Nr. Săpt Modulul I – Cultura plantelor de câmp

Modulul II – Cultura plantelor horticole

Modulul III Ec.

întrepr.

Practică comasată

Teorie Lab. Teh I.Practică

Teorie Lab. Teh I.Practică

Teorie

SE

ME

ST

RU

L I

1. Se recomandă ca practica comasată să se efectueze pentru domeniul agricol în campaniile agricole de primăvară şi toamnă.

2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

SE

ME

ST

RU

L I

I

15. Se recomandă ca practica comasată să se efectueze pentru domeniul agricol în campaniile agricole de primăvară şi toamnă

16.17.18.19.20.21.22.23.24.25.26.27.28.29.30.31.32.33.34.35.36.

13 z

ile

x 6

ore

/ zi =

78

ore

/ an

13 z

ile

x 6

ore

/ zi =

78

ore

/ an

17 z

ile

x 6

ore

/ zi =

102

ore

/ an

17 z

ile

x 6

ore

/ zi

= 1

02 o

re /

an

49

Page 50: Lucrator in Cultura Plantelor

50


Top Related