Download - Lucrator Birou

Transcript

INTRODUCERE

La evaluarea locului de munca lucrator de birou din cadrul La data de

Punctul de plecare in optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale intr-un sistem il constituie evaluarea riscurilor din locul de munca lucrator de birou.

Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din locul de munca lucrator de birou si cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinatiei dintre doi parametri: gravitatea si frecventa consecintei maxime posibile asupra organismului uman.

Se obtin astfel niveluri de risc partiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru intregul sistem analizat (loc de munca).

Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja in standardele europene (CEI 812/85, respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/96) si sta la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practica. Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat in Romania dupa standardul european amintit, in cap. 6, precizeaza ca factorii ce trebuie luati in considerare la evaluarea riscului sunt:

a) Probabilitatea producerii unei leziuni sau afectari a sanatatii;

b) Gravitatea maxima previzibila a leziunii sau afectarii sanatatii."

Obligativitatea evaluarii riscurilor la locul de munca lucrator de birou decurge din legislatia actuala in domeniu, care a fost armonizata cu legislatia Uniunii Europene privind sanatatea si securitatea in munca. Art. 15 din Normele metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor legii 319/2006 , preluand paragraful 2 pct. b art. 6 din Directiva-cadru 391/89/CEE, prevede:

... conductorul trebuie:

a) sa evalueze riscurile pentru sanatatea si securitatea muncitorilor, in vederea

stabilirii masurilor de prevenire

Indeplinirea efectiva a acestei obligatii se face de catre un evaluator autorizat si abilitat daca este vorba de un serviciu extern de prevenire si protectie sau de catre un evaluator autorizat daca este vorba de un serviciu intern de prevenire si protectie.

PREMISE TEORETICE

Relatia risc - securitate; risc acceptabil

In terminologia de specialitate, securitatea lucratorului care incadreaza locul de munca lucrator de birou in procesul de munca este considerata ca acea stare a sistemului de munca in care este exclusa posibilitatea de accidentare si imbolnavire profesionala.

In limbajul uzual, securitatea este definita ca faptul de a fi la adapost de orice pericol, iar riscul - posibilitatea de a ajunge intr-o primejdie, pericol potential (Sursa: Dictionarul explicativ al limbii romane, editat sub egida Academiei Romaniei). Daca luam in considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea ca starea sistemului de munca in care riscul de accidentare si imbolnavire este zero.

Prin urmare, securitatea si riscul sunt doua notiuni abstracte, contrare, care descriu doua stari care se exclud reciproc.

In realitate, datorita trasaturilor oricarui sistem de munca, nu se pot atinge asemenea stari cu caracter de absolut. Nu exista sistem in care sa fie exclus complet pericolul potential de accidentare sau imbolnavire; apare intotdeauna un risc rezidual", fie si numai datorita imprevizibilitatii actiunii omului. Daca nu se fac interventii corectoare pe parcurs, acest risc rezidual creste, pe masura ce elementele sistemului de munca se degradeaza prin imbatranire". In consecinta, sistemele pot fi caracterizate prin niveluri de securitate", respectiv niveluri de risc", ca indicatori cantitativi ai starilor de securitate/risc.

In acest context, in practica trebuie admise o limita de risc minim, respectiv un nivel al riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera ca sistemul este sigur, ca si o limita de risc maxim, care sa fie echivalenta cu un nivel atat de scazut de securitate, incat sa nu mai fie permisa functionarea sistemului.

Notiunea de risc acceptabil

Riscul a fost definit in literatura de specialitate in domeniul securitatii muncii prin probabilitatea cu care, intr-un proces de munca, intervine un accident sau o imbolnavire profesionala, cu o anumita frecventa si gravitate a consecintelor. In consecinta putem atribui unor cupluri gravitate - probabilitate diferite acelasi nivel de risc.

Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. O asemenea tratare a riscului ridica doua probleme:

cum se stabilesc coordonatele riscului (cuplul gravitate - probabilitate);

ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele de inacceptabilitate.

Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit in elaborarea metodei de evaluare a fost relatia risc - factor de risc.

Existenta riscului intr-un sistem de munca este datorata prezentei factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala. Prin urmare, elementele cu ajutorul carora poate fi caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cu care actiunea unui factor de risc poate conduce la accident si gravitatea consecintei actiunii factorului de risc asupra victimei. Ca urmare, pentru evaluarea riscului/securitatii este necesara parcurgerea urmatoarelor etape:

-identificarea factorilor de risc din sistemul analizat; -stabilirea consecintelor actiunii asupra victimei, respectiv gravitatea lor; -stabilirea frecventei probabile de actiune a lor asupra executantului; -atribuirea nivelurilor de risc functie de gravitatea si probabilitatea consecintelor actiunii factorilor de risc.

Modelul teoretic al genezei accidentelor de munca si bolilor profesionale elaborat in cadrul I.N.C.D.P.M., abordand sistematic cauzalitatea acestor evenimente, permite elaborarea unui instrument pragmatic pentru identificarea tuturor factorilor de risc dintr-un sistem (ANEXA 1 din metoda PECE). In conditiile unui sistem de munca real, aflat in functiune, nu exista suficiente resurse (de timp, financiare, tehnice etc.) pentru ca sa se poata interveni simultan asupra tuturor factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.

Chiar daca ar exista, criteriul eficientei (atat in sensul restrans, al eficientei economice, cat si al celei sociale) interzice o astfel de actiune. Din acest motiv, nici in cadrul analizelor de securitate nu se justifica luarea lor integral in considerare.

Din multitudinea factorilor de risc a caror inlantuire se finalizeaza potential cu un accident sau o imbolnavire, factorii care pot reprezenta cauze finale, directe, sunt cei a caror eliminare garanteaza imposibilitatea producerii evenimentului, deci devine obligatorie orientarea studiului asupra acestora.

Diferentierea riscurilor in raport cu gravitatea consecintei este usor de realizat. Indiferent de factorul de risc si de evenimentul pe care-l poate genera, consecintele asupra executantului pot fi grupate dupa categoriile definite prin lege: incapacitate temporara de munca, invaliditate si deces.

Mai mult, pentru fiecare factor de risc se poate afirma cu certitudine care este consecinta sa maxima posibila. De exemplu, consecinta maxima posibila a electrocutarii va fi intotdeauna decesul, in timp ce consecinta maxima a depasirii nivelului normat de zgomot va fi surditatea profesionala - invaliditate.

Cunoscand tipurile de leziuni si vatamari, ca si localizarea potentiala a acestora, in cazul accidentelor si bolilor profesionale, asa cum sunt ele precizate de criteriile medicale de diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca elaborate de Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale (ANEXA 2), se poate aprecia pentru fiecare factor de risc in parte la ce leziune va conduce in extremis, ce organ va fi afectat si, in final, ce tip de consecinta va produce: incapacitate, invaliditate sau deces.

La randul lor, aceste consecinte se pot diferentia in mai multe clase de gravitate.

De exemplu, invaliditatea poate fi de gradul I, II sau III, iar incapacitatea: mai mica de 3 zile (limita minima stabilita prin lege pentru definirea accidentului de munca), intre 3 - 45 zile si intre 45 - 180 zile.

Ca si in cazul probabilitatii de producere a accidentelor sau imbolnavirilor, putem stabili si pentru gravitatea consecintelor mai multe clase, dupa cum urmeaza: clasa 1: consecinte neglijabile (incapacitate de munca mai mica de 3 zile);

clasa 2: consecinte mici (incapacitate cuprinsa intre 3 - 45 zile, care necesita tratament medical);

clasa 3: consecinte medii (incapacitate 45 - 180 zile, tratament medical si spitalizare);

clasa 4: consecinte mari (invaliditate gradul III):

clasa 5: consecinte grave (invaliditate gradul II);

clasa 6: consecinte foarte grave (invaliditate gradul I);

clasa 7: consecinte maxime (deces).

Referitor la frecventa, este cunoscut ca accidentul sau boala sunt evenimente aleatorii. Prin urmare, factorii de risc se vor diferentia intre ei prin faptul ca fiecare conduce cu o alta probabilitate la producerea unui accident/imbolnavire. Astfel, frecventa probabilitatea de producere a unui accident datorita miscarii periculoase a organelor in miscare ale unei foreze este diferita fata de cea a producerii, la acelasi loc de munca, a unui accident datorita trasnetului.

De asemenea, acelasi factor va putea fi caracterizat printr-o alta frecventa de actiune asupra executantului, in diverse momente ale functionarii unui sistem de munca sau in sisteme analoge, in functie de natura si de starea elementului generator. De exemplu, probabilitatea de electrocutare prin atingere directa la manevrarea unui aparat actionat electric este mai mare daca acesta este vechi si are uzata izolarea de protectie a conductorilor decat daca aparatul este nou. Din punct de vedere al operativitatii, nu se poate lucra insa cu frecvente determinate strict pentru fiecare factor de risc. In unele cazuri, ele nici nu pot fi calculate, cum se intampla cu factorii proprii executantului. Probabilitatea de a actiona intr-o anumita maniera generatoare de accident nu poate fi decat aproximata. In alte situatii, calculul necesitat de determinarea riguroasa a frecventei probabile de producere a consecintei este atat de elaborios, incat ar fi mai costisitor si mai indelungat decat aplicarea efectiva a masurilor de prevenire.

De aceea ar fi mai indicat sa se stabileasca frecventele, de regula prin apreciere, si sa se grupeze pe intervale. Este mai usor si mai eficient pentru scopul urmarit sa se aproximeze ca un anumit accident este probabil sa fie generat de actiunea unui factor de risc cu o frecventa mai mica de o data la 100 de ore.

Diferenta fata de niste valori riguroase de 1 la 85 ore sau 1 la 79 ore este nesemnificativa, evenimentul putand fi caracterizat in toate trei cazurile ca fiind foarte frecvent.

Din acest motiv, daca utilizam intervalele precizate in CEI-812/1985, obtinem 6 grupe de evenimente, pe care le putem ordona astfel:

extrem de rare: P < 10-7/h;

foarte rare: 10-7 < P < 10-5/h;

rare: 10-5 < P < 10-4/h;

putin frecvente: 10-4 < P < 10-3/h;

frecvente: 10-3 < P < 10-2/h;

foarte frecvente: P > 10 /h.

Vom atribui acum fiecarei grupe o clasa de probabilitate, de la 1 la 6, asa incat vom

spune ca evenimentul E1, a carui frecventa probabila de producere este de P1 < 10-7/h,

este de clasa 1 de probabilitate, iar evenimentul E6, cu frecventa P6 >10 /h, este de clasa a 6-a de probabilitate. Obtinem o scala de cotare a probabilitatii cum este cea din ANEXA 3 din metoda PECE.

Avand la dispozitie aceste doua scale - de cotare a probabilitatii si gravitatii consecintelor actiunii factorilor de risc (ANEXA 3 din metoda PECE) - putem sa asociem fiecarui factor de risc dintr-un sistem un cuplu de elemente caracteristice, gravitate - probabilitate, pentru fiecare cuplu stabilindu-se un nivel de risc. Pentru atribuirea nivelurilor de risc/securitate s-a utilizat curba de acceptabilitate a riscului.

Mai intai, deoarece gravitatea este un element mai important din punct de vedere al finalitatii protectiei muncii, s-a admis ipoteza ca are o incidenta mult mai mare asupra nivelului de risc decat frecventa. In consecinta, corespunzator celor 7 clase de gravitate s-au stabilit 7 niveluri de risc, in ordine crescatoare, respectiv 7 niveluri de securitate, data fiind relatia invers proportionala intre cele doua stari (risc - securitate):

N1 - nivel minim de riscS7 - nivel maxim de securitate

N2 - nivel foarte mic de riscS6 - nivel foarte mare de securitate

N3 - nivel mic de riscS5 - nivel mare de securitate;

N4 - nivel mediu de riscS4 - nivel mediu de securitate

N5 - nivel mare de riscS3 - nivel mic de securitate

N6 - nivel foarte mare de riscS2 - nivel foarte mic de securitate

N7 - nivel maxim de riscS1 - nivel minim de securitate

Prin suprapunerea succesiva, in anumite conditii, a curbei de acceptabilitate a riscului asupra reprezentarii obtinute a multimii nivelurilor de risc s-a stabilit incadrarea cuplurilor pe niveluri de risc, asa cum se expliciteaza in continuare. Mentinand logica reprezentarii prin segmente egale a claselor, rezulta ca si curbele care delimiteaza nivelurile de risc trebuie sa fie echidistante. In consecinta, impartim diagonala mare a dreptunghiului care semnifica suma multimilor nivelurilor de risc in 7 segmente egale, prin care se vor trasa curbele. Nivelul de risc 1 - cuplurile g-p: (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1); Nivelul de risc 2 - cuplurile g-p: (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1); Nivelul de risc 3 - cuplurile g-p: (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1); Nivelul de risc 4 - cuplurile g-p: (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2);

Nivelul de risc 5 - cuplurile g-p: ((4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3); Nivelul de risc 6 - cuplurile g-p: (5,6) (6,4) (6,5) (7,4); Nivelul de risc 7 - cuplurile g-p: (6,6) (7,5) (7,6).

Din relatia risc - securitate definita se deduce imediat ca nivelul 7 de risc reprezinta un nivel critic, la care securitatea sistemului este minima. Dincolo de aceasta limita, securitatea tinde catre zero, deci desfasurarea procesului de munca nu mai poate avea loc, deoarece ea ar fi echivalenta cu producerea accidentului/imbolnavirii. Despre factorii de risc caracterizati prin cuplurile (6,6), (7,5), (7,6) se poate afirma ca ei vor conduce rapid si cu certitudine la producerea evenimentului extrem -decesul (pericol iminent).

Reglementarile normative din majoritatea tarilor nu permit insa atingerea stadiului critic. Pentru aceasta, in general, se stabilesc pentru fiecare factor de risc fie limite maxime sub forma de valori, in cazul factorilor a caror forma de manifestare poate fi caracterizata prin elemente masurabile, fie interdictii - factorii la care masuratorile nu sunt posibile. Normele respective corespund unui nivel de risc maxim acceptabil, care difera de la o tara la alta, in functie de conditiile economice si sociale. Plecand de la aceste premise, s-a elaborat metoda de evaluare a riscurilor la locurile de munca, denumita generic METODA PECE.

DESCRIEREA METODEI UTILIZATE PENTRU EVALUAREA RISCULUI LA LOCUL DE MUNCA : lucrator de birou

Scop si finalitate

Metoda folosita la aceasta evaluare este metoda I.N.C.D.P.M. denumita metaoda

PECE.

Metoda aplicata pentru aceasta evaluare are ca scop determinarea cantitativa a nivelului de risc pentru un loc de munca, sector, sectie sau intreprindere, pe baza analizei sistemice si evaluarii riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala.

Aplicarea metodei se finalizeaza cu un document centralizator numit Fisa de evaluare a riscului pentru locul de munca evaluat, care in final cuprinde nivelul de risc global pentru locul de munca care a fost evaluat.

Fisa de evaluare a riscului pentru locul de munca evaluat astfel intocmita constituie baza fundamentarii programului de prevenire si protectie de SSM pentru locul de munca evaluat, (sectorul, sectia, operatorul economic). Conform celor mai inainte prezentate in dosarul cu documente de evaluare pentru locul de munca evaluat imediat dupa fisa de evaluare de riscuri se afla documentul intitulat Plan de prevenire si protectie post evaluare care are structura prevazuta in anexa 7 din Normele metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor legii 319/2006. Iar la nivel de punct de lucru acest document se regaseste ca anexa la Planul de prevenire si protectie de SSM pentru punctul de lucru din care face parte acest loc de munca evaluat.

Principiul metodei

Esenta metodei consta in identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (locul de munca lucrator de birou) pe baza unor liste de control prestabilite si

cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecintei maxim previzibile.

Aceasta lista de control prestabilita cu grupe si tipuri de factori de risc posibili sta la baza documentului numit Fisa de identificare a factorilor de risc la locul de munca lucrator de birou (ce urmeaza sa fie evaluat) . Acest document este in dosarul de evaluare a locului de munca : lucrator de birou ( imediat dupa fisa de prezentare a locului de munca evaluat).

Cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecintei maxim previzibile se executa pe masura ce se evalueaza riscurile identificate.

In finalul acestei operatiuni de cuantificare a dimensiunii fiecarui tip de risc identificat si apoi evaluat rezulta un nivel de risc global pentru locul de munca : lucrator de birou.

Nivelul de securitate pentru locul de munca lucrator de birou, este invers proportional cu nivelul de risc.

Etapele metodei

Metoda cuprinde urmatoarele etape obligatorii:

definirea elementelor care definesc locul de munca : lucrator de birou;

identificarea factorilor de risc care sunt prezenti sau pot fi prezenti la locul

de munca : lucrator de birou;

stabilirea masurilor de prevenire si protectie pentru fiecare risc identificat ,

astfel incat pana la evaluarea riscurilor si stabilirea masurilor finale de prevenire si protectie, sa se poata lua deja masuri pe aceste riscuri astfel incat acestea sa nu afecteze starea de sanatate a lucratorilor ori viata acestora;

evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala, identificate

deja ;

stabilirea masurilor de prevenire si protectie pentru fiecare risc identificat

si evaluat cu nivel de risc cotat cu cel putin nivel 3;

intocmirea propunerilor/planului de prevenire si protectie de SSM pentru

riscurile de cel putin nivel 3 la locul de munca : lucrator de birou.

Instrumente de lucru utilizate

Etapele necesare pentru evaluarea locului de munca lucrator de birou, se realizeaza utilizand urmatoarele instrumente de lucru:

Lista de identificare a factorilor de risc;

Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman;

Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor;

Grila de evaluare a riscurilor;

Scala de incadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;

Continutul si structura acestor instrumente sunt prezentate in continuare.

Lista de identificare a factorilor de risc este un formular care cuprinde, intr-o forma

usor identificabila si comprimata, principalele categorii de factori de risc de accidentare si imbolnavire profesionala, grupate dupa criteriul elementului generator din cadrul sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de productie si mediu de munca). Model Anexa 1 metoda Pece

Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman ; este un instrument ajutator in aplicarea scalei de cotare a gravitatii consecintelor. Ea cuprinde categoriile de leziuni si vatamari ale integritatii si sanatatii organismului uman, localizarea posibila a consecintelor in raport cu structura anatomofunctionala a orgaganismului si gravitatea minima - maxima generica a consecintei. Model Anexa 2 metoda Pece

Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor actiunii factorilor de risc asupra organismului uman , este o grila de clasificare a consecintelor in clase de gravitate si clase de probabilitate a producerii lor. Model Anexa 3 metoda Pece Partea din grila referitoare la gravitatea consecintelor se bazeaza pe criteriile medicale de diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca elaborate de Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. In ceea ce priveste clasele de probabilitate, in urma experimentarilor s-a optat in forma finala a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel incat in locul intervalelor precizate de acesta s-au luat in considerare urmatoarele:

clasa 1 de probabilitate: frecventa evenimentului peste 10 ani;

clasa 2: frecventa de producere: o data la 5 -10 ani;

clasa 3: o data la 2 - 5 ani;

clasa 4: o data la 1 - 2 ani;

clasa 5: o data la 1 an - 1 luna;

clasa 6: o data la mai putin de o luna. Grila de evaluare a riscurilor (Model Anexa 4 metoda Pece)

Cu ajutorul grilei se realizeaza exprimarea efectiva a riscurilor existente in sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate - frecventa de aparitie.

Scala de incadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Model Anexa 5 metoda Pece), construita pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat in aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate. Scala cuprinde in fapt cele 7 zone din matricea Mgp , transformate in niveluri, numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc, si de la 7 la 1 pentru nivelul de securitate; in zona centrala a formularului sunt prezentate explicit elementele din submatricele delimitate, precum si elementele singulare corespunzatoare fiecarui nivel de risc, respectiv toate cuplurile gravitate - probabilitate aferente nivelurilor de risc.

APLICAREA METODEI Procedura de lucru

1. Constituirea echipei de analiza si evaluare

Primul pas in aplicarea metodei il reprezinta constituirea echipei de analiza si evaluare. Aceasta s-a facut in baza contractului de evaluare de riscuri intocmit intre prestator (evaluatorul autorizat si abilitat) si beneficiarul evaluarii si a cuprins specialisti in domeniul securitatii muncii pusi la dispozitie de prestator si de

beneficiar , buni cunoscatori ai proceselor de munca analizate. Inainte de inceperea evaluarii, s-a facut o documentare prealabila asupra locului de munca lucrator de birou si proceselor tehnologice care urmeaza sa fie analizate si evaluate de la acest loc de munca.

2. Descrierea locului de munca analizat

In aceasta etapa s-a efectuat o analiza detaliata a locului de munca lucrator de birou, urmarind:

identificarea si descrierea componentelor sistemului (locul de munca lucrator de birou) si modului sau de functionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operatiilor de munca, masinile si utilajele folosite -parametri si caracteristici functionale, unelte etc.;

precizarea in mod expres a sarcinii de munca ce-i revine executantului in sistem (pe baza fisei postului, a ordinelor si deciziilor scrise, a dispozitiilor verbale date in mod curent etc.);

descrierea conditiilor de mediu existente;

precizarea cerintelor de securitate pentru fiecare componenta a sistemului, pe baza normelor si standardelor de securitate a muncii, precum si a altor acte normative incidente.

Informatiile necesare pentru aceasta etapa s-au preluat din documentele aflate la conducatorul locului de munca : lucrator de birou (fisa tehnologica, cartile tehnice ale masinilor si utilajelor, fisa postului pentru executant, caiete de sarcini, buletine de analiza a factorilor de mediu, norme, standarde si instructiuni de securitate a muncii). O sursa complementara de informatii pentru definirea sistemului a constituit-o discutiile cu lucratorii de la locul de munca lucrator de birou.

3. Identificarea factorilor de risc din sistem In aceasta etapa, esentiala pentru calitatea analizei, s-a stabilet pentru fiecare componenta a sistemului de munca evaluat (locul de munca lucrator de birou), in baza listei prestabilite (ANEXA 1 din metoda PECE) ce disfunctii poate prezenta, in toate situatiile previzibile si probabile de functionare.

Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile s-a facut simularea functionarii

sistemului si deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o

analiza verbala cu tehnologul, in cazul unor locuri de munca relativ putin

periculoase, in care disfunctiile accidentogene (sau generatoare de imbolnaviri) sunt

cvasievidente, fie prin aplicarea metodei arborelui de evenimente.

Indiferent de solutia adoptata, metodele de lucru sunt observarea directa si deductia

logica.

In cazul factorilor de risc obiectivi (generati de echipamentul de munca , mijloacele de productie, .... sau mediul de munca), identificarea lor este relativ usoara, cunoscandu-se parametrii si caracteristicile functionale ale masinilor, utilajelor, instalatiilor, proprietatile fizico-chimice ale materiilor si materialelor utilizate, sau buletinele de analiza a conditiilor de mediu aflate la conducatorul locului de munca lucrator de birou.

Referitor la executant, operatia este mult mai dificila si implica un grad ridicat de

nedeterminare. Pe cat posibil, se analizeaza toate erorile previzibile si probabile ale acestuia in raport cu sarcina de munca atribuita, sub forma omisiunilor si actiunilor sale gresite, si impactul lor asupra propriei sale securitati si asupra celorlalte elemente ale sistemului.

Identificarea factorilor de risc dependenti de sarcina de munca se realizeaza, pe de o parte, prin analiza conformitatii dintre continutul sau si capacitatea de munca a executantului caruia ii este atribuita, iar pe de alta parte, prin precizarea eventualelor operatii, reguli de munca, procedee de lucru gresite.

Factorii de risc identificati s-au inscris in Fisa de identificare a factorilor de risc, unde s-a specificat si forma concreta de manifestare .

4. Stabilirea masurilor urgente de prevenire si protectie pe riscurile identificate dar neevaluate inca.

S-a mers pe ideea ca pana la evaluarea efectiva a riscurilor doar identificate, este necesar ca persoana numita conducator de loc de munca (beneficiarul acestei evaluari) sa poata lua deja niste masuri cu caracter de a preveni actiunea acestor riscuri doar identificate, asupra lucratorilor care incadreaza locul de munca lucrator de birou. In consecinta s-a considerat ca este necesar un document suplimentar metodei PECE denumit Plan de prevenire si protectie post identificare de riscuri care este conceput ca structura pe modelul anexei 7 din Normele metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor Legii 319/2006

5. Evaluarea riscurilor Pentru determinarea consecintelor posibile ale actiunii factorilor de risc se utilizeaza lista din ANEXA 2 din metoda PECE. Gravitatea consecintei astfel stabilite se apreciaza pe baza grilei din ANEXA 3 din metoda PECE. Informatii importante pentru aprecierea cat mai exacta a gravitatii consecintelor posibile se obtin din statisticile accidentelor de munca si bolilor profesionale produse la locul de munca respectiv sau la locuri de munca similare.

Pentru determinarea frecventei consecintelor posibile se foloseste scala din ANEXA 3 din metoda PECE. Incadrarea in clasele de probabilitate se face dupa ce se stabilesc, pe baza statistica sau de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, saptamanal, lunar, anual etc.). Intervalele respective se transforma ulterior in frecvente exprimate prin numar de evenimente posibile pe an. Rezultatul obtinut in urma procedurilor anterioare se identifica in Grila de evaluare a riscurilor (ANEXA 4 din metoda PECE) si se inscrie in Fisa de evaluare a locului de munca care inlocuieste documentul model Anexa 6 din metoda PECE. Cu ajutorul scalei de incadrare a nivelurilor de risc/securitate se determina apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc in parte. Se obtine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de munca, ceea ce da posibilitatea stabilirii unei prioritati a masurilor de prevenire si protectie, functie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc.

Nivelul de risc global (Nr) pe locul de munca se calculeaza ca o medie ponderata a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificati.

Pentru ca rezultatul obtinut sa reflecte cat mai exact posibil realitatea, se

utilizeaza ca element de ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc.

In acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea si rangul cel mai

mare.

Se elimina astfel posibilitatea ca efectul de compensare intre extreme, pe care il implica orice medie statistica, sa mascheze prezenta factorului cu nivel maxim de risc.

Nivelul de securitate (Ns) pe loc de munca se identifica pe Scala de incadrare a nivelurilor de risc/securitate, construita pe principiul invers proportionalitatii nivelurilor de risc si securitate.

Nivelul de risc global, s-a inscris in Fisa de evaluare a locului de munca lucrator de birou

6. Stabilirea masurilor de prevenire si protectie

Pentru stabilirea masurilor necesare imbunatatirii nivelului de securitate a sistemului de munca (loc de munca : lucrator de birou) respectiv pentru diminuarea riscurilor cotate cu cel putin nivel 3, se impune luarea in considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de incadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii in ordinea:

7 - 1 daca se opereaza cu nivelurile de risc;

1 - 7 daca se opereaza cu nivelurile de securitate.

De asemenea, se tine seama de ordinea ierarhica generica a masurilor de prevenire, respectiv:

masuri de prevenire intrinseca;

masuri de protectie colectiva;

masuri de protectie individuala.

Masurile propuse s-au inscris in documentul numit Plan de prevenire si protectie post evaluare si este ca structura conform modelului anexei nr. 7 din Normele metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor legii 319/2006.

7 Redactarea documentatiei de evaluare.

Aplicarea metodei se incheie cu redactarea documentatiei de evaluare. Aceasta documentatie, care trebuie sa contina, urmatoarele:

Prezentrea metodei utilizate

Fisa de prezentare a locului de munca : lucrator de birou

Planul de prevenire si protectie post identificare de riscuri pentru locul de munca lucrator de birou

Fisa de evaluare de riscuri si a nivelului de risc global rezultat la locul de

munca lucrator de birou

Planul de prevenire si protectie post evaluare pentru locul de munca lucrator de birou

Luat la cunostinta de

Intocmit de

Reprezentant legal al

Evaluatorautorizat

si abilitatLuat la cunostinta

Conducator loc de munca lucrator de birou

FIA DE PREZENTARE

a locului de munca lucrator de birou din cadrul

La data de

1.La locul de munca lucrator de birou, este urmatorul echipament de munca (conform definitiei din Hotararea nr.1146 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori aechipamentelor de munca):

Echipament tehnic :

- telefon

- imprimanta

- fax

- calculator

Scule si unelte

- capsator

- foarfeca

- cutter

2. Personalul care este incadrat la acest loc de munca necesita calificare

3. Personalul care este incadrat la acest loc de munca nu necesita autorizare

4. Sarcina de munca a personalului care este incadrat in acest loc de munca este detaliata astfel (aici sunt prezentate toate activitatile pe care trebuie sa le desfasoare lucratorul care incadreaza acest loc de munca) :

1 ia in primire locul de munca

2 verifica prin aspectare starea fizica a aparaturii si a ustensilelor cu care urmeaza sa desfasoare activitatile

3 daca la aceasta verificare constata nereguli ia masuri de remediere a acestora cu forte proprii sau daca remedierea depaseste nivelul de competenta pe care il are solicita o persoana care are competenta necesara

in remedierea neregulii constatate

4 dupa remedierea neregulilor pune in functiune aparatura si verifica modul ei de functionare. & 5 daca la aceasta verificare constata nereguli ia masuri de remediere a acestora cu forte proprii sau daca remedierea depaseste nivelul de competenta pe care il are solicita o persoana care are competenta necesara in remedierea neregulii constatate & 6 dupa remedierea neregulilor constatate trece la rezolvarea sarcinilor cu caracter urgent & 7 dupa rezolvarea sarciniklor cu caracter urgent trece la rezolvarea sarcinilor curente & 8 pe timpul desfasurarii activitatilor prezentate mai sus, pastreaza curatenia la locul sau de munca si daca este cazul face curat ori de cate ori este nevoie & 9 nu paraseste locul de munca fara aprobarea conducatorului locului de munca & 10 daca a primit aprobarea sa plece de la locul de munca, verifica mai intai sa nu ramana apartura sub tensiune

5 daca la aceasta verificare constata nereguli ia masuri de remediere a acestora cu forte proprii sau daca remedierea depaseste nivelul de competenta pe care il are solicita o persoana care are competenta necesara in remedierea neregulii constatate

6 dupa remedierea neregulilor constatate trece la rezolvarea sarcinilor cu caracter urgent

7 dupa rezolvarea sarciniklor cu caracter urgent trece la rezolvarea sarcinilor curente

8 pe timpul desfasurarii activitatilor prezentate mai sus, pastreaza curatenia la locul sau de munca si daca este cazul face curat ori de cate ori este nevoie

9 nu paraseste locul de munca fara aprobarea conducatorului locului de munca

10 daca a primit aprobarea sa plece de la locul de munca, verifica mai intai sa nu ramana apartura sub tensiune

5 Lucrul in acest loc de munca este organizat un schimb , cu durata de 8 ,ore lucrindu-se saptaminal 5 ,zile

6 Personalul care incadreaza acest loc de munca nu face naveta 2 km

7 Acest loc de munca este la suprafata solului

8 Dimensiunile aproximative ale acestui loc de munca sunt : lungime 6 m , latime 5 m si inaltime 3 m

9 Pentru acest loc de munca sunt urmatoarele date:

nivelul de zgomot de la acest loc de munca: -- valorile specificate in buletinul de masuratori aflat la beneficiar

iluminat natural: -- valorile specificate in buletinul de masuratori aflat la beneficiar

iluminat artificial: -- valorile specificate in buletinul de masuratori aflat la beneficiar

temperatura medie a mediului ambiant de la acest loc de munca: -- valorile specificate in buletinul de masuratori aflat la beneficiar

curenti de aer: -- valorile specificate in buletinul de masuratori aflat la beneficiar

umiditatea aerului: -- valorile specificate in buletinul de masuratori aflat la beneficiar

presiunea aerului: -- valorile specificate in buletinul de masuratori aflat la beneficiar

agenti chimici periculosi: -- valorile specificate in buletinul de masuratori aflat la beneficiar

agenti biologici periculosi: -- valorile specificate in buletinul de masuratori aflat la beneficiar

agenti fizici periculosi: -- valorile specificate in buletinul de masuratori aflat la beneficiar

temperatura medie a mediului ambiant de la acest loc de munca: -- valorile specificate in buletinul de masuratori aflat la beneficiar

Luat la cunostinta

Conducator loc de munca

lucrator de birou

Reprezentant legal al .FISA DE IDENTIFICARE A RISCURILOR

SPECIFICE PENTRU TIPUL DE LOC DE MUNCA : lucrator de birou

DATA :

Cod lucruFactorii de risc identificati pe componente ale sistemului de muncaForma concreta de manifestare a factorilor de risc identificati (descriere , parametrii )

123

A000MIJLOACE DE PRODUCTIE35

A100FACTORII DE RISC MECANIC19

A101Miscari de rotatie ale diferitelor parti din compunerea ET care pot genera care pot genera risc de accidentare

A102Miscari de translatie ale diferitelor parti din compunerea ET care pot genera care pot genera risc de accidentare

A103Miscari de forfecare ale diferitelor parti din compunerea ET care pot genera care pot genera risc de accidentareLa operatiunea de taiere a documentelor cu foarfeca, daca nu se lucreaza cu atentie lucratorul se poate accidenta

A104Scurgeri de lichide cu presiune dinspre ET

A105Scurgeri de gaze cu presiune dinspre ET

A106Scurgeri de pulberi sau particule cu presiune dinspre ET

A107Deplasari ale partilor mobile ale echipamentului tehnicDaca scaunul pe care sta lucratorul nu este corect asezat, lucratorul care il foloseste se poate accidenta

A108Autodeclansari sau autodeblocari contraindicate ale miscarilor functionale ale ET

A109Riscuri de accidentare prin nefunctionarea elementelor de limitare sau a elementelor de sigurantaDaca s-a pus in functiune cafetiera si nu este supravegheata este posibil ca aceasta sa ramana in functiune peste timpul normal si din acest motiv se pot produce diferite accidente

A110Risc de accidentare prin alunecarea accidentala a diferitelor corpuri aflate in interiorul zonei care delimiteaza locul de munca analizatDaca pe birou nu este ordine, este posibil ca lucratorul sa se accidenteze datorita caderii de pe birou a diferitelor materiale:aplecarea rapida sau fortata ; lovirea de tablia biroului; alunecarea de pe scaun; ...

A111Risc de accidentare prin rostogolire accidentala a diferitelor corpuri aflate in interiorul zonei care delimiteaza locul de munca analizatDaca pe birou nu sunt puse ordonat diferite ustensile de lucru, acestea se pot rostogoli si apoi cadea de pe masa de lucru. Pentru prinderea lor se pot face miscari care pot duce la accidentarea lucratorului

A112Risc de accidentare prin rulare pe roti accidentala a diferitelor corpuri aflate in interiorul zonei care delimiteaza locul de munca analizat

A113Risc de accidentare prin rasturnare accidentala a diferitelor corpuri aflate in interiorul zonei care delimiteaza locul de munca analizatDaca pe mobilierul in care se pastreaza documentele se pun teancuri de documente sau alte materiale exista riscul ca acestea sa se rastoarne si sa accidenteze lucratorul sau in intentia lui de a le prinde acesta sa se accidenteze

A114Risc de accidentare prin cadere libera accidentala a diferitelor corpuri aflate in interiorul zonei care delimiteaza locul de munca analizatDaca pe masa de lucru sau aparatura de birou se pun diferite materiale care normal ar trebui sa fie in alt loc depuse, acestea pot cadae si accidenta lucratorul sau alte persoane. Frecvent acest lucru se intampla cu lucrurile depuse pe dulap sau pe calculator ori imprimanta

A115Risc de accidentare prin scurgere libera accidentala a diferitelor corpuri aflate in interiorul zonei care delimiteaza locul de munca analizat

A116Risc de accidentare prin deversare accidentala a diferitelor corpuri aflate in interiorul zonei care delimiteaza locul de munca analizatDaca se obisnuieste servirea cafelei sau a altor lichide la birou in timp ce se lucreaza cu documente, este posibil ca lichidul din ceasca, cana sau pahar sa se verse peste documente si/sau lucrator iar acesta sa se opareasca sau sa provoace alte accidente din dorinta de a salva documentele de pe masa de lucru

A117Risc de accidentare prin surpare accidentala a diferitelor parti componente din interiorul zonei care delimiteaza locul de munca analizat

A118Risc de accidentare prin prabusire accidentala a diferitelor parti componente din interiorul zonei care delimiteaza locul de munca analizatDaca pentru dezmortirea corpului, se practica obiceiul de a se intinde peste spatarul scaunului , este posibil ca lucratorul sa cada cu scaun cu tot si sa se accidenteze

A119Risc de accidentare prin scufundare accidentala a diferitelor parti componente din interiorul zonei care delimiteaza locul de munca analizat

A120Risc de accidentare prin rupere accidentala a diferitelor parti componente din interiorul zonei care delimiteaza locul de munca analizatDaca pe scaun nu se sta corect sau se fac miscari cu scaunul, exista riscul ca acesta sa se rupa si lucratorul sa se accidenteze

A121Risc de accidentare prin proiectarea accidentala de corpuri in interiorul zonei care delimiteaza locul de munca analizatDaca pentru trimiterea de la un birou la altul a diferitelor materiale se practica obiceiul aruncarii lor de la un lucrator la altul exista riscul ca obiectele aruncate sa accidenteze lucratorul caruia ii sunt destinate, sau in traiectoria lor sa accidenteze alte persoane

A122Risc de accidentare prin deviere accidentala de la traiectoria de corpuri in interiorul zonei care delimiteaza locul de munca analizat

A123Risc de accidentare prin balans accidental de corpuri in interiorul zonei care delimiteaza locul de munca analizatDaca lucratorul sta doar pe doua din picioarele scaunului si isi face balans , se poate rasturna cu scaunul si deci se poate accidenta

A124Risc de accidentare prin recul accidental de corpuri in interiorul zonei care delimiteaza locul de munca analizat

A125Risc de accidentare prin soc excesiv accidental generat de corpuri in interiorul zonei care delimiteaza locul de munca analizat

A126Risc de accidentare prin jet accidental de la corpuri aflate in interiorul zonei care delimiteaza locul de munca analizat

A127Risc de accidentare prin eruptie accidentala in interiorul zonei care delimiteaza locul de munca analizat

A128Pericol de accidentare prin taiere accidentala a diferitelor parti ale corpului celui care lucreaza in acest loc de munca cu diferite parti ale obiectelor aflate in interiorul zonei care delimiteaza acest loc de muncaTaierea in cutter sau foarfeca

A129Pericol de accidentare prin intepare accidentala a diferitelor parti ale corpului celui care lucreaza in acest loc de munca cu diferite parti ale obiectelor aflate in interiorul zonei care delimiteaza acest loc de muncaInteparea in ace, capse sau foarfece

A130Pericol de accidentare prin alunecare accidentala a diferitelor parti ale corpului celui care lucreaza in acest loc de munca pe diferite suprafete aflate in interiorul zonei care delimiteaza acest loc de muncaAlunecarea pe pardoseala murdara sau pe care se afla imprastiate creioane, pixuri, stilori sau alte obiecte care pot prin calcarea peste ele sa provoace alunecarea lucratorului

A131Pericol de accidentare prin zgiriere accidentala a diferitelor parti ale corpului celui care lucreaza in acest loc de munca cu diferite parti ale obiectelor aflate in interiorul zonei care delimiteaza acest loc de muncaZgarierea in cutter, foarfece, ace cu gamalie,

A132Pericol de accidentare prin strivire accidentala a diferitelor parti ale corpului celui care lucreaza in acest loc de munca cu diferite parti ale obiectelor aflate in interiorul zonei care delimiteaza acest loc de muncaStrivirea degetelor lucratorului la inchiderea sertarelor sau usii de la dulap

A133Pericol de accidentare a lucratorului datorat pardoseli denivelate existente in interiorul zonei care marcheaza acest loc de muncaDaca pe culoarul de acces sau in apropierea biroului pe locul de acces la acesta se pun materiale, lucratorul se poate impiedica de acestea si in cadere se poate accidenta

A134Pericol de accidentare a lucratorului datorat pardoseli alunecoase existente in interiorul zonei care marcheaza acest loc de munca

A135Pericol de accidentare a lucratorului datorat pardoseli inguste existente in interiorul zonei care marcheaza acest loc de munca

A136Pericol de accidentare a lucratorului datorat pardoseli subrede existente in interiorul zonei care marcheaza acest loc de munca

A137Pericol de accidentare a lucratorului datorat platformelor denivelate existente in interiorul zonei care marcheaza acest loc de munca

A138Pericol de accidentare a lucratorului datorat platformelor alunecoase existente in interiorul zonei care marcheaza acest loc de munca

A139Pericol de accidentare a lucratorului datorat platformelor inguste existente in interiorul zonei care marcheaza acest loc de munca

A140Pericol de accidentare a lucratorului datorat platformelor subrede existente in interiorul zonei care marcheaza acest loc de munca

A141Pericol de accidentare a lucratorului datorat platformelor fara balustrade existente in interiorul zonei care marcheaza acest loc de munca

A142Pericol de accidentare a lucratorului datorat platformelor cu balustrade necorespunzatoare existente in interiorul zonei care marcheaza acest loc de munca

A143Pericol de accidentare a lucratorului datorat scarilor cu alunecoase existente in interiorul zonei care marcheaza acest loc de muncaDaca pe scarile de acces in diferite locuri nu se face curat periodic lucratorul care trece prin aceste locuri se poate accidenta prin alunecare

A144Pericol de accidentare a lucratorului datorat scarilor subrede existente in interiorul zonei care marcheaza acest loc de munca

A145Pericol de accidentare a lucratorului datorat scarilor fara balustrada existente in interiorul zonei care marcheaza acest loc de munca

A146Pericol de accidentare a lucratorului datorat scarilor fara parapet de protectie existente in interiorul zonei care marcheaza acest loc de munca

A147Pericol de accidentare/ imbolnavire a lucratorului datorat vibratii excesive ale echipamentelor tehnice, care se transmit direct corpului lucratorului aflat in acest loc de munca

A148Alte riscuri mecanice generate de mijloacele de productie de la acest loc de munca

A200FACTORII DE RISC TERMIC

A201Pericol de ardere a diferitelor parti ale corpului lucratorului datorat temperaturii excesiv de ridicate ale diferitele parti ale ET cu care acesta se afla in contact accidental

A202Pericol de degerare a diferitelor parti ale corpului lucratorului datorat temperaturii excesiv de mici ale diferitelor parti ale ET cu care acesta se afla in contact accidental

A203Pericol de ardere a diferitelor parti ale corpului lucratorului datorat expunerii directe la flacari sau flame generate accidental de ET din acest loc de munca

A204Alte riscuri generate de factori termici ai mijloacelor de productie

A300FACTORII DE RISC ELECTRIC11

A301Pericol de electrocutare a lucratorului care se afla in contact cu diferite parti ale unui ET aflat sub tensiune (parti care in mod normal nu ar trebui sa fie sursa de electrocutare dar care au devenit surse de electrocutare datorita prizei de impamintare iesite din perioada de siguranta data de buletinul de verificare )Daca priza de impamantare nu este verificata anual, exista riscul ca aceasta sa aiba rezistenta de dispersie peste valoarea admisa si din acest motiv, personalul care deserveste aparatura electrica din dotare se poate electrocuta.

A302Pericol de electrocutare a lucratorului care se afla in contact cu diferite parti ale unui ET aflat sub tensiune (parti care in mod normal nu ar trebui sa fie sursa de electrocutare dar care au devenit surse de electrocutare datorita prizei de impamintare lipsa sau rupte accidental)Daca nu se verifica anual legatura intre consumatorii electrici din dotare si priza de impamantare, aceasta poate avea rezistenta de contact peste valoarea admisa si din acest motiv masura de protectie prin priza de impamantare sa nu functioneze cand este nevoie.

A303Pericol de electrocutare a lucratorului care se afla in contact cu diferite parti ale unui ET aflat sub tensiune (parti care in mod normal nu ar trebui sa fie sursa de electrocutare dar care au devenit surse de electrocutare datorita izolatiei necorespunzatoare a cablurilor de alimentare)Daca nu se verifica anual starea izolatiei cablurilor de alimentare a diferitilor consumatori electrici din acest loc de munca, exista riscul ca aceasta sa fie imbatranita sau deteriorata si din acest motiv sa se produca electrocutarea personalului care le deserveste sau scurtcircuite care sa incendieze acest loc de munca

A304Pericol de electrocutare a lucratorului care se afla in contact cu diferite parti ale unui ET aflat sub tensiune (parti care in mod normal nu ar trebui sa fie sursa de electrocutare dar care au devenit surse de electrocutare datorita trecerilor cablurilor de alimentare prin carcasa ET fara mansonarea locului de trecere)Daca nu se verifica anual starea cablurilor si mansonarea acestora in locul de trecere prin carcasa aparatelor alimentate cu energie electrica, exista riscul ca in acest loc sa fie deteriorata izolatia sau conductorii sa nu mai aiba continuitate. In ambele situatii pot apare riscuri de electrocutare sau de incendiu.

A305Pericol de electrocutare a lucratorului care se afla in contact cu diferite parti ale unui ET aflat sub tensiune (parti care in mod normal nu ar trebui sa fie sursa de electrocutare dar care au devenit surse de electrocutare datorita cablurilor de alimentare a ET fara fir de impamintare , sau fara steker SUKO ori fara priza SUKO)Daca nu se verifica anual cablurile de alimentare (steker si priza) este posibil ca unele din acestea sa nu fie in sistem Suko si din acest motiv sa nu existe masura de protectie LEGARE LA CENTURA DE IMPAMANTARE

A306Pericol de electrocutare a lucratorului care se afla in contact cu diferite parti ale unui ET aflat sub tensiune (parti care in mod normal nu ar trebui sa fie sursa de electrocutare dar care au devenit surse de electrocutare datorita condensului sau umezelii din interiorul ET )Daca nu se verific anaual si apoi zilnic starea aparatelor alimentate cu energie electrica, exista riscul ca in anumite locuri in care s-a constatat condensa , acesta sa afecteze buna functionare a acestor aparate si chiar sa faciliteze electrocutarea personalului care deserveste aparatele care au stat in condens

A307Pericol de electrocutare a lucratorului care se afla in contact cu diferite parti ale unui ET aflat sub tensiune (parti care in mod normal nu ar trebui sa fie sursa de electrocutare dar care au devenit surse de electrocutare datorita condensului sau umezelii de pe cablurile / stecherele / prizele de alimentare ale ET)Daca nu se verifica zilnic starea fizica a cablurilor de alimentare, exista riscul ca acestea sa fi stat in condens sau pe ele sa fi cazut din neatentie apa si din aceste motiv personalul care pune mana accidental pe aceste cabluri se poate electrocuta

A308Pericol de electrocutare a lucratorului care se afla in contact cu diferite parti ale unui ET aflat sub tensiune (parti care in mod normal nu ar trebui sa fie sursa de electrocutare dar care au devenit surse de electrocutare datorita modificarilor neautorizate aduse acestui ET)Daca la aparatura electrica din dotare se fac modificari/improvizatii de catre persoane neautorizate, exista riscul ca persoana care deserveste aceste aparate sa se electrocuteze sau sa se accidenteze datorita proastei functionari de dupa m odificare.

A309Pericol de electrocutare a lucratorului care se afla in contact cu diferite parti ale unui ET aflat sub tensiune (parti care in mod normal nu ar trebui sa fie sursa de electrocutare dar care au devenit surse de electrocutare datorita scurgerilor de lichide peste acest ET)Daca peste aparatura din dotare se varsa accidental lichide (apa, ceai, cafea, etc) acestea pot provoca scurtcircuit si apoi pot provoca incendii sau electrocutarea personalului din zona

A310Pericol de electrocutare a lucratorului care se afla in contact cu diferite parti ale unui ET aflat sub tensiune (parti care in mod normal nu ar trebui sa fie sursa de electrocutare dar care au devenit surse de electrocutare datorita scoaterii capacelor de protectie de la acest ET)Daca aparatura din dotare este pusa in functiune fara ca carcasa acesteia sa fie completa este posibil ca persoana care deserveste aceasta aparatura sa se electrocuteze

A311Pericol de electrocutare a lucratorului care se afla in contact cu diferite parti ale unui ET aflat sub tensiune (parti care in mod normal nu ar trebui sa fie sursa de electrocutare dar care au devenit surse de electrocutare datorita spargerii carcasei ET)

A312Pericol de electrocutare a lucratorului care se afla in contact cu diferite parti ale unui ET aflat sub tensiune (parti care in mod normal nu ar trebui sa fie sursa de electrocutare dar care au devenit surse de electrocutare datorita deformarii carcasei ET)

A313Pericol de electrocutare a lucratorului care se afla in contact cu diferite parti ale unui ET aflat sub tensiune datorita amplasarii acestui ET in umezeala sau condens

A314Pericol de electrocutare a lucratorului care se afla in contact cu diferite parti ale unui ET aflat sub tensiune datorita incercarii acestuia sa il repare fara a avea calificarea necesaraDaca pentru remedierea unor deranjamente la aparatura alimentata cu energie electrica, la tabloul electric de curent sau la sistemul de iluminat orl ala remedierea unor efecte la prize, stekere sau intrerupatoare din acest loc de munca se foloseste

personal necalificat si neautorizat, exista riscul ca acesta sa se electrocuteze pe timpul interventiei

A315Pericol de electrocutare a lucratorului care se afla in contact cu diferite parti ale unui ET aflat sub tensiune datorita incercarii acestuia sa il repare fara a avea calificarea necesara

A116Alte riscuri generate de alimentarea cu energie electrica sau de prezenta curentului electric la mijloacele de productie de la acest loc de munca

A400FACTORII DE RISC CHIMIC

A401Pericol de intoxicare la manipularea substantelor toxice

A402Pericol de ardere la manipularea substantelor caustice

A403Pericol de ardere la manipularea substantelor usor inflamabile

A404Pericol de accidentare la manipularea substantelor explozive

A405Pericol de imbolnavire la manipularea substantelor cancerigene/mutagene

A406Pericol de iradiere la manipularea substantelor radioactive

A407Pericol de iradiere prin expunerea lucratorului la radiatii nocive

A408Alte riscuri generate de surse chimice ale mijloacelor de productie

A500FACTORII DE RISC BIOLOGIC5

A501Pericol de imbolnavire a lucratorului , lucrului cu ciupercil paraziteDocumentele aduse de la arhiva sau dintr-un loc de pastare necorsepunzator ales pot fi contaminate cu diferiti agenti biologici

A502Pericol de imbolnavire a lucratorului , datorat lucrului cu virusiDocumentele aduse de la arhiva sau dintr-un loc de pastare necorsepunzator ales pot fi contaminate cu diferiti agenti biologici

A503Pericol de imbolnavire a lucratorului , datorat lucrului cu bacterii patogeneDocumentele aduse de la arhiva sau dintr-un loc de pastare necorsepunzator ales pot fi contaminate cu diferiti agenti biologici

A504Pericol de imbolnavire a lucratorului , datorat lucrului cu microorganisme de tip richeteDocumentele aduse de la arhiva sau dintr-un loc de pastare necorsepunzator ales pot fi contaminate cu diferiti agenti biologici

A505Pericol de imbolnavire a lucratorului , datorat lucrului cu microorganisme de tip spirocheteDocumentele aduse de la arhiva sau dintr-un loc de pastare necorsepunzator ales pot fi contaminate cu diferiti agenti biologici

A507Pericol de imbolnavire a lucratorului , datorat lucrului cu plante periculoase

A508Pericol de imbolnavire a lucratorului , datorat lucrului cu animale periculoase

A509Pericol de imbolnavire a lucratorului , datorat lucrului cu animale bolnave

A510Pericol de imbolnavire a lucratorului , datorat lucrului cu personae purtatoare de agenti patogeni

A511Pericol de accidentare a lucratorului , datorat lucrului cu persoane cu afectiuni psihice

A512Pericol de accidentare a lucratorului , datorat lucrului / contactului accidental cu infractori sau teroristi

A513Alte riscuri generate de surse biologice ale mijloacelor de productie

B000MEDIUL DE MUNCA7

B100FACTORII DE RISC FIZIC3

B101Pericol de afectare a organismului datorita temperaturii ridicate a aerului de la locul de munca

B102Pericol de afectare a organismului datorita temperaturii scazute a aerului de la locul de munca

B103Pericol de afectare a organismului datorita variatiilor bruste de temperature (peste 15 grade) a aerului de la locul de munca

B104Pericol de afectare a organismului datorita umiditatii ridicate a aerului de la locul de munca

B105Pericol de afectare a organismului datorita umiditatii scazute a aerului de la locul de munca

B106Pericol de afectare a organismului datorita presiunii scazute a aerului de la locul de munca

B107Pericol de afectare a organismului datorita presiunii ridicate a aerului de la locul de munca

B108Pericol de afectare a organismului datorita curentilor de aer de la locul de muncaVara pe canicula, daca nu se foloseste corect sistemul de ventilatie naturala sau artificiala se pot crea curenti dea er care pot afecta starea de sanatate a lucratorului

B109Pericol de afectare a organismului datorita ionizarii necorespunzatoare din aer de la locul de munca

B110Pericol de afectare a organismului datorita vibratiilor peste limitele admise generate de diferite surse de la locul de munca

B111Pericol de afectare a organismului datorita zgomotelor peste limitele admise generate de diferite surse de la locul de muncaDaca in incaperea in care se afla acest loc de munca nu se pastreaza linistea, nivelul de zgomot poate depasi cotele admise si din acest motiv starea de sanatate a lucratorului poate fi afectata

B112Pericol de afectare a organismului datorita ultrasunetelor peste limitele admise generate de diferite surse de la locul de munca

B113Pericol de afectare a organismului datorita iluminatului insuficient de la locul de m uncaDaca sistemul de iluminat artificial din incaperea unde se afla acest loc de munca, nu este cuplat cand iluminatul natural nu este suficient, exista riscul ca vederea lucratorilor sa fie afectata

B114Pericol de afectare a organismului datorita iluminatului intermitent (pilpiire) de la locul de munca

B115Pericol de afectare a organismului datorita reflexiilor orbitoare de la diferite surse de la locul de munca

B116Pericol de afectare a organismului datorita expunerii organismului la radiatii

B117Pericol de a fi lovit de trasnet

B118Pericol de a innec

B119Pericol de afi trintit / afectat de vint puternic

B120Pericol de a fi afectat de viituri

B121Pericol de a fi afectat de precipiitatii abundente de zapada

B122Pericol de a fi afectat de viscol

B123Pericol de a fi afectat de expunere indelungata la soare

B124Pericol de a fi afectat de expunere indelungata la temperaturi ridicate

B125Pericol de a fi afectat de expunere indelungata la temperaturi scazute

B126Pericol de a fi afectat de avalanse

B127Pericol de a fi afectat de cutremur

B128Pericol de a fi afectat de surpare de baraj

B129Pericol de a fi afectat de alunecare de teren

B130Alte riscuri generate de factori fizici ai mediului de munca

B200FACTORII DE RISC CHIMIC

B201Risc generat de substante periculoase aflate in mediul de munca

B202Risc generat de pulberi periculoase aflate in mediul de munca

B203Alte riscuri generate de factori chimici ai mediului de munca

B300FACTORII DE RISC BIOLOGIC4

B301Pericol de imbolnavire a lucratorului , datorat existentei in mediul din locul de munca analizat a ciupercilor paraziteDaca grupul sanitar nu este corect folosit si periodic intretinut poate fi un focar de infectie pentru personalul care il utilizeaza

B302Pericol de imbolnavire a lucratorului , datorat existentei in mediul din locul de munca analizat a virusilorDaca grupul sanitar nu este corect folosit si periodic intretinut poate fi un focar de infectie pentru personalul care il utilizeaza

B303Pericol de imbolnavire a lucratorului , datorat existentei in mediul din locul de munca analizat a bacteriilor patogeneDaca grupul sanitar nu este corect folosit si periodic intretinut poate fi un focar de infectie pentru personalul care il utilizeaza

B304Pericol de imbolnavire a lucratorului , datorat existentei in mediul din locul de munca analizat a microorganismelor de tip richete

B305Pericol de imbolnavire a lucratorului , datorat existentei in mediul din locul de munca analizat a microorganismelor de tip spirochete

B306Pericol de imbolnavire a lucratorului , datorat existentei in mediul din locul de munca analizat a altor microorganismelor periculoase

B307Pericol de imbolnavire a lucratorului , datorat coabitarii cu plante periculoase

B308Pericol de imbolnavire a lucratorului , datorat coabitarii cu animale periculoase

B309Pericol de imbolnavire a lucratorului , datorat coabitarii cu animale bolnave

B310Pericol de imbolnavire a lucratorului , datorat coabitarii cu personae purtatoare de agenti patogeniDaca sunt admisi la lucru lucratori bolnavi, acestia pot afecta starea de sanatate a lucratorilor sanatosi

B311Pericol de accidentare a lucratorului , datorat coabitarii cu persoane cu afectiuni psihice

B312Pericol de accidentare a lucratorului , datorat lucrului / contactului accidental cu infractori sau teroristi

B313Alte riscuri generate de surse biologice ale mijloacelor de productie

C000SARCINA DE MUNCA5

C100CONTINUT NECORESPUNZATOR AL SARCINII DE MUNCA IN RAPORT CU CERINTELE DE SSM3

C101Risc generat de incadrarea unui lucrator care nu are calificarea necesara tipului de activitate incredintata

C102Risc generat de incadrarea unui lucrator care nu are autorizarea necesara tipului de activitate incredintata

C103Risc generat de trimiterea la lucru a unui luctator care are calificarea necesara tipului de activitate incredintata dar care a fost acceptat la lucru fara parcurgerea etapelor de instruire de SSM specifice locului de munca pe care este repartizatDaca personalul care incadreaza acest loc de munca nu parcuge toate etapele de instruire de SSM exista riscul sa se accidenteze

C104Risc generat trimiterea la lucru de lucratori in zone de risc fara a li se asigura echipamentul de protectie specific riscurilor in care isi desfasoara activitatea

C105Risc generat de punere la lucru a lucratorilor pe ET ne certificate CS

C106Risc generat de punere la lucru a lucratorilor la ET care trebuiau omologate ISCIR dar nu au fost omologate

C107Risc generat de punere la lucru a lucratorilor la ET care sunt necorespunzator intretinuteDaca aparatura din dotare nu este periodic intretinuta exista riscul ca personalul care o deserveste sa se accidenteze datorita proastei functionari

C108Risc generat de punere la lucru a lucratorilor la ET care sunt cu uzura avansataDaca aparatura din dotare nu este periodic intretinuta exista riscul ca personalul care o deserveste sa se accidenteze datorita uzurii avansate a unor componente

C109Risc generat de punere la lucru a lucratorilor la ET care sunt fara revizia tehnica periodica

C110Risc generat de punere la lucru a lucratorilor la ET care sunt fara revizia tehnica periodica

C 111Alte riscuri generate de continutul necorespunzator al sarcinii de munca

C200SARCINA SUPRADIMENSIONATA IN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI2

C201Solicitare fizica/ - efort staticFrecvent, efortul este static

C202Solicitare fizica/ - efort dinamic

C203Solicitare fizica/ - pozitii de lucru fortate sau vicioase

C204Solicitare fizica/ - pozitie ortostatica de lucru

C205Solicitare psihica/ - ritm mare de muncaIn unele perioade de timp solicitarea psihica este mare direct proportionala cu numarul sarcinilor ce trebuie rezolvate

C206Solicitare psihica/ - decizii dificile in timp scurt

C207Solicitare psihica/ - operatii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex

C208Solicitare psihica/ - monotonia muncii

D000EXECUTANT8

D100ACTIUNI GRESITE5

D101Efectuarea defectuoasa de comenzi

D102Efectuarea defectuoasa de manevreManevrarea documentelor

D103Efectuarea defectuoasa de pozitionariPozitionarea pe scaun si la birou

D104Efectuarea defectuoasa de fixari

D105Efectuarea defectuoasa de asamblari

D106Efectuarea defectuoasa de reglajeReglarea necorespunzatoare a luminozitatii ecranului

D107Neutilizarea mijloacelor de protectie

D108Utilizarea unui echipament de protectie neadecvat

D109Utilizarea unui echipament de protectie necorespunzator

D110Nesincronizarea operatiilor

D111Efectuarea de operatii neprevazute in sarcina de munca

D112Comunicari accidentogeneSe discuta probleme particulare cu ceilalti colegi in timpul programului

D113Utilizarea de foc deschisSe fumeaza in locuri neamenajate

D114Utilizarea de scule, unelte, sau materiale

D200OMISIUNI3

D201Omiterea unor operatiuniNu se face curat ori de cate ori este nevoie

D202Montarea incompleta a ET

D203Neutilizarea echipamentului individual de protectie

D204Neverificarea periodica a starii de sanatateNu se verifica anual starea de sanatate . Nu se fac toate analizele si investigatiile medicale prevazute in H 355/2007

D205Neverificarea periodica a starii de sanatateNu se intocmeste o planificare anuala a controlului medical al lucratorilor care deservesc acest loc de munca

SITUATIA CENTRALIZATOARE

cu

riscurile identificate la acest loc de munca

Riscuri

Nr.crtDenumire factorilor de riscconstatate

A1FACTORII DE RISC MECANIC19

A2FACTORII DE RISC TERMIC

A3FACTORII DE RISC ELECTRIC11

A4FACTORII DE RISC CHIMIC

A5FACTORII DE RISC BIOLOGIC5

ATOTAL FACTORI DE RISC - MIJLOACE DE PRODUCTIE35

A1 A2 A3 A4 A5

FACTORI DE RISC - MIJLOACE DE PRODUCTIE

Riscuri

Nr.crtDenumire factorilor de riscconstatate

B1FACTORII DE RISC FIZIC3

B2FACTORII DE RISC CHIMIC

B3FACTORII DE RISC BIOLOGIC4

BTOTAL FACTORI DE RISC - MEDIUL DE MUNCA7

TOTAL FACTORI DE RISC - MEDIUL DE MUNCA-Riscuri

Nr.crtDenumire factorilor de riscconstatate

C1Continut necorespunzator al sarcinii de munca in raport cu cerintele de securitate3

C2Sarcina supradimensionata in raport cu capacitatea executantului2

CTOTAL FACTORI DE RISC - SARCINA DE MUNCA5

FACTORI DE RISC - SARCINA DE MUNCA

Riscuri

Nr.crtDenumire factorilor de riscconstatate

D1Actiuni gresite5

D2Omisiuni3

DTOTAL FACTORI DE RISC - EXECUTANT8

D1 D2

FACTORI DE RISC - EXECUTANT

Riscuri

Nr.crtDenumire factorilor de riscconstatate

ATOTAL FACTORI DE RISC - MIJLOACE DE PRODUCTIE35

BTOTAL FACTORI DE RISC - MEDIUL DE MUNCA7

CTOTAL FACTORI DE RISC - SARCINA DE MUNCA5

DTOTAL FACTORI DE RISC - EXECUTANT8

TOTAL FACTORI DE RISC - LOC DE MUNCA55

Echipa de

Numele si

CNP

SEMNATURA

evaluatori :

prenumele

Evaluator sef:

Evaluator 1:

Evaluator 2:

Specialist 1:

Specialist 2:

Seful locului de munca:

Datele din coloana 3 au fost introduce de

conducator loc de munca +

persoana desemnata cu SSM la acest punct de lucru

Prelucrarea automata a datelor a fost facuta

de : EVALUATOR SEF

Abilitarea de evaluator nr:din ://

ACEASTA FISA A FOST

emisa de : Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si al Familiei

COMPLETATA DE

APROB

REPREZENTANT LEGAL AL

PLANUL DE PREVENIRE SI PROTECTIE

POST IDENTIFICARE DE SSM

PENTRU LOC DE MUNCA : lucrator de birou

DATA :

Acest document este in conformitate cu :

Anexa nr. 7 din Normele metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor legii 319/2006

Anexa 1 din metoda de evaluare de riscuri a INCDPM Bucuresti (metoda PECE)

NOTA: Fiind vorba de identificare de riscuri la acest nivel (in acest document) s-au trecut toate riscurile identificate si masurile de prevenire si protectie pentru fiecare risc identificat, urmand ca dupa evaluarea riscurilor (document intitulat Evaluare de riscuri pentru locul de munca lucrator de birou) , care se afla in acest dosar de evaluare pentru loc de munca lucrator de birou , sa se intocmeasca un alt plan de prevenire si protectie de aceasta data pentru riscurile cotate cu cel putin nivel 3 .

A : FACTORI DE RISC - MIJLOACE DE PRODUCTIE : 35

A1 FACTORI DE RISC MECANIC : 19

CodForma concreta de manifestare a factorilor de risc identificatiMasuriMasuriMasuriMasuri de altaCineCine

lucru(descriere , parametrii )TehniceOrganizatoriceIgienico-sanitarenaturaraspundeexecuta

12345678

A103La operatiunea de taiere a documentelor cu foarfeca, daca nu seSe instruiesteSe instruiesteSeSeConducatorLucrator

lucreaza cu atentie lucratorul se poate accidentalucratorulpersonaluldes fas oaracontroleazaloc dede birou

privitor lapentruactivitatile dinm odul in caremunca

masurile decunoastereacadrulsunt

prin ajutorcontinutuluiprocedurii derespectate

care se potproceduriilucru adoptatemasurile

da inadoptate si asi destabilite

asemeneamasurilor deremediere a

situatii ; seSSM pe careunei

asigura trusatrebuie sa leneconformitati

de prim ajutorrespecteconstatate

; s e acorda

primul ajutor

in caz de

urgenta.

A107Daca scaunul pe care sta lucratorul nu este corect asezat, lucratorulSe instruiesteSe instruiesteSeSeConducatorLucrator

care il foloseste se poate accidentalucratorulpersonaluldes fas oaracontroleazaloc dede birou

privitor lapentruactivitatile dinm odul in caremunca

masurile decunoastereacadrulsunt

prin ajutorcontinutuluiprocedurii derespectate

care se potproceduriilucru adoptatemasurile

da inadoptate si asi destabilite

asemeneamasurilor deremediere a

situatii ; seSSM pe careunei

asigura trusatrebuie sa leneconformitati

de prim ajutorrespecteconstatate

; s e acorda

primul ajutor

in caz de

urgenta.

A109Daca s-a pus in functiune cafetiera si nu este supravegheata esteSe instruiesteSe instruiesteSeSeConducatorLucrator

posibil ca aceasta sa ramana in functiune peste timpul normal si dinlucratorulpersonaluldes fas oaracontroleazaloc dede birou

acest motiv se pot produce diferite accidenteprivitor lapentruactivitatile dinm odul in caremunca

masurile decunoastereacadrulsunt

prin ajutorcontinutuluiprocedurii derespectate

care se potproceduriilucru adoptatemasurile

da inadoptate si asi destabilite

asemeneamasurilor deremediere a

situatii ; seSSM pe careunei

asigura trusatrebuie sa leneconformitati

de prim ajutorrespecteconstatate

; s e acorda

primul ajutor

in caz de

urgenta.

A110Daca pe birou nu este ordine, este posibil ca lucratorul sa seSe instruiesteSe instruiesteSeSeConducatorLucrator

accidenteze datorita caderii de pe birou a diferitelorlucratorulpersonaluldes fas oaracontroleazaloc dede birou

materiale:aplecarea rapida sau fortata ; lovirea de tablia biroului;privitor lapentruactivitatile dinm odul in caremunca

alunecarea de pe scaun; ...masurile decunoastereacadrulsunt

prin ajutorcontinutuluiprocedurii derespectate

care se potproceduriilucru adoptatemasurile

da inadoptate si asi destabilite

asemeneamasurilor deremediere a

situatii ; seSSM pe careunei

asigura trusatrebuie sa leneconformitati

de prim ajutorrespecteconstatate

; s e acorda

primul ajutor

in caz de

urgenta.

A111Daca pe birou nu sunt puse ordonat diferite ustensile de lucru,Se instruiesteSe instruiesteSeSeConducatorLucrator

acestea se pot rostogoli si apoi cadea de pe masa de lucru. Pentrulucratorulpersonaluldes fas oaracontroleazaloc dede birou

prinderea lor se pot face miscari care pot duce la accidentareaprivitor lapentruactivitatile dinm odul in caremunca

lucratoruluimasurile decunoastereacadrulsunt

prin ajutorcontinutuluiprocedurii derespectate

care se potproceduriilucru adoptatemasurile

da inadoptate si asi destabilite

asemeneamasurilor deremediere a

situatii ; seSSM pe careunei

asigura trusatrebuie sa leneconformitati

de prim ajutorrespecteconstatate

; s e acorda

primul ajutor

in caz de

urgenta.

A113Daca pe mobilierul in care se pastreaza documentele se punSe instruiesteSe instruiesteSeSeConducatorLucrator

teancuri de documente sau alte materiale exista riscul ca acestea salucratorulpersonaluldes fas oaracontroleazaloc dede birou

se rastoarne si sa accidenteze lucratorul sau in intentia lui de a leprivitor lapentruactivitatile dinm odul in caremunca

prinde acesta sa se accidentezemasurile decunoastereacadrulsunt

prin ajutorcontinutuluiprocedurii derespectate

care se potproceduriilucru adoptatemasurile

da inadoptate si asi destabilite

asemeneamasurilor deremediere a

situatii ; seSSM pe careunei

asigura trusatrebuie sa leneconformitati

de prim ajutorrespecteconstatate

; s e acorda

primul ajutor

in caz de

urgenta.

A114Daca pe masa de lucru sau aparatura de birou se pun diferiteSe instruiesteSe instruiesteSeSeConducatorLucrator

materiale care normal ar trebui sa fie in alt loc depuse, acestea potlucratorulpersonaluldes fas oaracontroleazaloc dede birou

cadae si accidenta lucratorul sau alte persoane. Frecvent acest lucruprivitor lapentruactivitatile dinm odul in caremunca

se intampla cu lucrurile depuse pe dulap sau pe calculator orimasurile decunoastereacadrulsunt

imprimantaprin ajutorcontinutuluiprocedurii derespectate

care se potproceduriilucru adoptatemasurile

da inadoptate si asi destabilite

asemeneamasurilor deremediere a

situatii ; seSSM pe careunei

asigura trusatrebuie sa leneconformitati

de prim ajutorrespecteconstatate

; s e acorda

primul ajutor

in caz de

urgenta.

A116Daca se obisnuieste servirea cafelei sau a altor lichide la birou inSe instruiesteSe instruiesteSeSeConducatorLucrator

timp ce se lucreaza cu documente, este posibil ca lichidul dinlucratorulpersonaluldes fas oaracontroleazaloc dede birou

ceasca, cana sau pahar sa se verse peste documente si/sauprivitor lapentruactivitatile dinm odul in caremunca

lucrator iar acesta sa se opareasca sau sa provoace alte accidentemasurile decunoastereacadrulsunt

din dorinta de a salva documentele de pe masa de lucruprin ajutorcontinutuluiprocedurii derespectate

care se potproceduriilucru adoptatemasurile

da inadoptate si asi destabilite

asemeneamasurilor deremediere a

situatii ; seSSM pe careunei

asigura trusatrebuie sa leneconformitati

de prim ajutorrespecteconstatate

; s e acorda

primul ajutor

in caz de

urgenta.

A118Daca pentru dezmortirea corpului, se practica obiceiul de a seSeSe instruiesteSe instruiesteSeConducatorLucrator

intinde peste spatarul scaunului , este posibil ca lucratorul sa cadasemnalizeazalucratorulpersonaluldesfasoaraloc dede birou

cu scaun cu tot si sa se accidentezeriscul ; seprivitor lapentruactivitatile dinmunca

controleazamasurile decunoastereacadrul

modul in careprin ajutorcontinutuluiprocedurii de

suntcare se pot daproceduriilucru adoptate

respectatein asemeneaadoptate si asi de

masurilesituatii ; semasurilor deremediere a

stabiliteasigura trusaSSM pe careunei

de prim ajutortrebuie sa leneconformitati

; s e acordarespecteconstatate

primul ajutor

in caz de

urgenta

A120Daca pe scaun nu se sta corect sau se fac miscari cu scaunul,SeSe instruiesteSe instruiesteSeConducatorLucrator

exista riscul ca acesta sa se rupa si lucratorul sa se accidentezesemnalizeazalucratorulpersonaluldesfasoaraloc dede birou

riscul ; seprivitor lapentruactivitatile dinmunca

controleazamasurile decunoastereacadrul

modul in careprin ajutorcontinutuluiprocedurii de

suntcare se pot daproceduriilucru adoptate

respectatein asemeneaadoptate si asi de

masurilesituatii ; semasurilor deremediere a

stabiliteasigura trusaSSM pe careunei

de prim ajutortrebuie sa leneconform itati

; se acordarespecteconstatate

primul ajutor

in caz de

urgenta.

A121Daca pentru trimiterea de la un birou la altul a diferitelor materiale seSeSe instruiesteSe instruiesteSeConducatorLucrator

practica obiceiul aruncarii lor de la un lucrator la altul exista riscul casemnalizeazalucratorulpersonaluldesfasoaraloc dede birou

obiectele aruncate sa accidenteze lucratorul caruia ii sunt destinate,riscul ; seprivitor lapentruactivitatile dinmunca

sau in traiectoria lor sa accidenteze alte persoanecontroleazamasurile decunoastereacadrul

modul in careprin ajutorcontinutuluiprocedurii de

suntcare se pot daproceduriilucru adoptate

respectatein asemeneaadoptate si asi de

masurilesituatii ; semasurilor deremediere a

stabiliteasigura trusaSSM pe careunei

de prim ajutortrebuie sa leneconform itati

; se acordarespecteconstatate

primul ajutor

in caz de

urgenta.

A123Daca lucratorul sta doar pe doua din picioarele scaunului si isi faceSeSe instruiesteSe instruiesteSeConducatorLucrator

balans , se poate rasturna cu scaunul si deci se poate accidentasemnalizeazalucratorulpersonaluldesfasoaraloc dede birou

riscul ; seprivitor lapentruactivitatile dinmunca

controleazamasurile decunoastereacadrul

modul in careprin ajutorcontinutuluiprocedurii de

suntcare se pot daproceduriilucru adoptate

respectatein asemeneaadoptate si asi de

masurilesituatii ; semasurilor deremediere a

stabiliteasigura trusaSSM pe careunei

de prim ajutortrebuie sa leneconform itati

; se acordarespecteconstatate

primul ajutor

in caz de

urgenta.

A128Taierea in cutter sau foarfecaSeSe instruiesteSe instruiesteSeConducatorLucrator

semnalizeazalucratorulpersonaluldesfasoaraloc dede birou

riscul ; seprivitor lapentruactivitatile dinmunca

controleazamasurile decunoastereacadrul

modul in careprin ajutorcontinutuluiprocedurii de

suntcare se pot daproceduriilucru adoptate

respectatein asemeneaadoptate si asi de

masurilesituatii ; semasurilor deremediere a

stabiliteasigura trusaSSM pe careunei

de prim ajutortrebuie sa leneconform itati

; se acordarespecteconstatate

primul ajutor

in caz de

urgenta.

A129Inteparea in ace, capse sau foarfeceSeSe instruiesteSe instruiesteSeConducatorLucrator

semnalizeazalucratorulpersonaluldesfasoaraloc dede birou

riscul ; seprivitor lapentruactivitatile dinmunca

controleazamasurile decunoastereacadrul

modul in careprin ajutorcontinutuluiprocedurii de

suntcare se pot daproceduriilucru adoptate

respectatein asemeneaadoptate si asi de

masurilesituatii ; semasurilor deremediere a

stabiliteasigura trusaSSM pe careunei

de prim ajutortrebuie sa leneconform itati

; se acordarespecteconstatate

primul ajutor

in caz de

urgenta.

A130Alunecarea pe pardoseala murdara sau pe care se afla imprastiateSeSe instruiesteSe instruiesteSeConducatorLucrator

creioane, pixuri, stilori sau alte obiecte care pot prin calcarea pestesemnalizeazalucratorulpersonaluldesfasoaraloc dede birou

ele sa provoace alunecarea lucratoruluiriscul ; seprivitor lapentruactivitatile dinmunca

controleazamasurile decunoastereacadrul

modul in careprin ajutorcontinutuluiprocedurii de

suntcare se pot daproceduriilucru adoptate

respectatein asemeneaadoptate si asi de

masurilesituatii ; semasurilor deremediere a

stabiliteasigura trusaSSM pe careunei

de prim ajutortrebuie sa leneconform itati

; se acordarespecteconstatate

primul ajutor

in caz de

urgenta.

A131Zgarierea in cutter, foarfece, ace cu gamalie,Se

semnalizeaza

riscul ; se

controleaza

modul in care

sunt

respectate

masurile

stabiliteSe instruieste

lucratorul

privitor la

masurile de

prin ajutor

care se pot da

in asemenea

situatii ; se

asigura trusa

de prim ajutor

de prim ajutor

; s e acorda

primul ajutor

in caz de

urgentaSe instruieste

personalul

pentru

cunoasterea

continutului

procedurii

adoptate si a

masurilor de

SSM pe care

trebuie sa le

trebuie sa le

respecteSe

desfasoara

activitatile din

cadrul

procedurii de

lucru adoptate

si de

remediere a

unei

neconform itati

neconformitati

constatateConducator

loc de

muncaLucrator

de birou

A120Daca pe scaun nu se sta corect sau se fac miscari cu scaunul,SeSe instruiesteSe instruiesteSeConducatorLucrator

exista riscul ca acesta sa se rupa si lucratorul sa se accidentezesemnalizeazalucratorulpersonaluldesfasoaraloc dede birou

riscul ; seprivitor lapentruactivitatile dinmunca

controleazamasurile decunoastereacadrul

modul in careprin ajutorcontinutuluiprocedurii de

suntcare se pot daproceduriilucru adoptate

respectatein asemeneaadoptate si asi de

masurilesituatii ; semasurilor deremediere a

stabiliteasigura trusaSSM pe careunei

de prim ajutortrebuie sa leneconform itati

; se acordarespecteconstatate

primul ajutor

in caz de

urgenta.

A121Daca pentru trimiterea de la un birou la altul a diferitelor materiale seSeSe instruiesteSe instruiesteSeConducatorLucrator

practica obiceiul aruncarii lor de la un lucrator la altul exista riscul casemnalizeazalucratorulpersonaluldesfasoaraloc dede birou

obiectele aruncate sa accidenteze lucratorul caruia ii sunt destinate,riscul ; seprivitor lapentruactivitatile dinmunca

sau in traiectoria lor sa accidenteze alte persoanecontroleazamasurile decunoastereacadrul

modul in careprin ajutorcontinutuluiprocedurii de

suntcare se pot daproceduriilucru adoptate

respectatein asemeneaadoptate si asi de

masurilesituatii ; semasurilor deremediere a

stabiliteasigura trusaSSM pe careunei

de prim ajutortrebuie sa leneconform itati

; se acordarespecteconstatate

primul ajutor

in caz de

urgenta.

A123Daca lucratorul sta doar pe doua din picioarele scaunului si isi faceSeSe instruiesteSe instruiesteSeConducatorLucrator

balans , se poate rasturna cu scaunul si deci se poate accidentasemnalizeazalucratorulpersonaluldesfasoaraloc dede birou

riscul ; seprivitor lapentruactivitatile dinmunca

controleazamasurile decunoastereacadrul

modul in careprin ajutorcontinutuluiprocedurii de

suntcare se pot daproceduriilucru adoptate

respectatein asemeneaadoptate si asi de

masurilesituatii ; semasurilor deremediere a

stabiliteasigura trusaSSM pe careunei

de prim ajutortrebuie sa leneconform itati

; se acordarespecteconstatate

primul ajutor

in caz de

urgenta.

A128Taierea in cutter sau foarfecaSeSe instruiesteSe instruiesteSeConducatorLucrator

semnalizeazalucratorulpersonaluldesfasoaraloc dede birou

riscul ; seprivitor lapentruactivitatile dinmunca

controleazamasurile decunoastereacadrul

modul in careprin ajutorcontinutuluiprocedurii de

suntcare se pot daproceduriilucru adoptate

respectatein asemeneaadoptate si asi de

masurilesituatii ; semasurilor deremediere a

stabiliteasigura trusaSSM pe careunei

de prim ajutortrebuie sa leneconform itati

; se acordarespecteconstatate

primul ajutor

in caz de

urgenta.

A129Inteparea in ace, capse sau foarfeceSeSe instruiesteSe instruiesteSeConducatorLucrator

semnalizeazalucratorulpersonaluldesfasoaraloc dede birou

riscul ; seprivitor lapentruactivitatile dinmunca

controleazamasurile decunoastereacadrul

modul in careprin ajutorcontinutuluiprocedurii de

suntcare se pot daproceduriilucru adoptate

respectatein asemeneaadoptate si asi de

masurilesituatii ; semasurilor deremediere a

stabiliteasigura trusaSSM pe careunei

de prim ajutortrebuie sa leneconform itati

; se acordarespecteconstatate

primul ajutor

in caz de

urgenta.

A130Alunecarea pe pardoseala murdara sau pe care se afla imprastiateSeSe instruiesteSe instruiesteSeConducatorLucrator

creioane, pixuri, stilori sau alte obiecte care pot prin calcarea pestesemnalizeazalucratorulpersonaluldesfasoaraloc dede birou

ele sa provoace alunecarea lucratoruluiriscul ; seprivitor lapentruactivitatile dinmunca

controleazamasurile decunoastereacadrul

modul in careprin ajutorcontinutuluiprocedurii de

suntcare se pot daproceduriilucru adoptate

respectatein asemeneaadoptate si asi de

masurilesituatii ; semasurilor deremediere a

stabiliteasigura trusaSSM pe careunei

de prim ajutortrebuie sa leneconform itati

; se acordarespecteconstatate

primul ajutor

in caz de

urgenta.

A131Zgarierea in cutter, foarfece, ace cu gamalie,SeSe instruiesteSe instruiesteSeConducatorLucrator

semnalizeazalucratorulpersonaluldesfasoaraloc dede birou

riscul ; seprivitor lapentruactivitatile dinmunca

controleazamasurile decunoastereacadrul

modul in careprin ajutorcontinutuluiprocedurii de

suntcare se pot daproceduriilucru adoptate

respectatein asemeneaadoptate si asi de

masurilesituatii ; semasurilor deremediere a

stabiliteasigura trusaSSM pe careunei

de prim ajutortrebuie sa leneconform itati

; s e acordarespecteconstatate

primul ajutor

in caz de

urgenta

A132Strivirea degetelor lucratorului la inchiderea sertarelor sau usii de laSeSe instruiesteSe instruiesteSeConducatorLucrator

dulapsemnalizeazalucratorulpersonaluldesfasoaraloc dede birou

riscul ; seprivitor lapentruactivitatile dinmunca

controleazamasurile decunoastereacadrul

modul in careprin ajutorcontinutuluiprocedurii de

suntcare se pot daproceduriilucru adoptate

respectatein asemeneaadoptate si asi de

masurilesituatii ; semasurilor deremediere a

stabiliteasigura trusaSSM pe careunei

de prim ajutortrebuie sa leneconform itati

; se acordarespecteconstatate

primul ajutor

in caz de

urgenta.

A133Daca pe culoarul de acces sau in apropierea biroului pe locul deSeSe instruiesteSe instruiesteSe elibereazaConducatorLucrator

acces la acesta se pun materiale, lucratorul se poate impiedica desemnalizeazapersonalullucratorulculoarul deloc dede birou

acestea si in cadere se poate accidentariscul ; sepentruprivitor laacces demunca

controleazacunoastereamasurile deorice fel de

modul in carecontinutuluiprin ajutormateriale

suntproceduriicare se pot da

respectateadoptate si ain asemenea

masurilemasurilor des ituatii ; s e

stabiliteSSM pe careasigura trusa

trebuie sa lede prim ajutor

respecte; s e acorda

primul ajutor

in caz de

urgenta.

A143Daca pe scarile de acces in diferite locuri nu se face curat periodicSeSe instruiesteSe instruiesteSe aplicaConducatorLucrator

lucratorul care trece prin aceste locuri se poate accidenta prinsemnalizeazapersonalullucratorulprocedura deloc dede birou

alunecareriscul ; sepentruprivitor lalucru demunca

controleazacunoastereamasurile decuratenie

modul in carecontinutuluiprin ajutorperiodica

suntproceduriicare se pot da

respectateadoptate si ain asemenea

masurilemasurilor des ituatii ; s e

stabiliteSSM pe careasigura trusa

trebuie sa lede prim ajutor

respecte; s e acorda

primul ajutor

in caz de

urgenta.

A2 FACTORI DE RISC TERMIC

Cod

lucruForma concreta de ma


Top Related