PAULA POLK LILLARD
EDUCNTlnMONTESSORI
GHID ESENTIAL PENTRU FORMAREA VIITORULUIADULT, DE LA NA$TERE PANA LA24 DE ANI
&*Bucuregti
2018
CupnrNs
Ceprtor,ur, 1. Originea educagiei Montessori
Ceprror,ur, 2. Privire generali asupra^linvitamAntului primar................. .........49
Ceprror.ur 3. Schimblri in timpul celuide-al doilea pIan........ ..........75
Caprrorur 4. Marile lecqii gi lecgiile-cheie .............. 87
Ceprror.ur 5. Mediul silii de clasl ......115
Cap rr o r,ur, 6. Profesorul de clasi eleme ntarl........ IZTCeprro ru r 7 . Libertate si responsabilitate ............ L 41
Caprrorur, 8. Scene dintr-o salide clasl elementari ...........161
Caprrorur 9. Planurile maturitigii............. ............209
Clprrorur 10. Montessori: prezent si viitor..... ....241
Anexi. Reflecgiile unei eleve .. :................ ...................255
Mulgumiri ............261
Bibliografie................. ............263
Indice ...................265
Pn=rnrA
Volumui de fagi este o rrecere in revisti a teoriei si practi-cii Montessori, cu accent preponderenr pe anii de gcoaliprimari ai copilului, si esre destinat piringilor, profe-sorilor si ruturor celor care sunt interesati de educatiein prezent. M-am simEit obligati si scriu aceasti carre.Permite gi-mi sI vi explic de ce scrierea cirgii se datoreazi,in parte, unei conversatii purtate nu demult.
Cilitoream cu avionul, locul meu fiind lingi cel alunui birbar care pirea si aibi virsta la care ar fi trebuitsi aibi copii mici. S-a intimplat si aflu cL avea doi biiegiln virsti de noul si unsprezece ani, amindoi invigindla o mare gcoali Monressori din Chicago, inci de la vir-sta de trei ani. Deoarece aceasri. ;coali asigura educatiade nivel elementar cu un program de ;colarizare pentrugimnaziu, tatil intenEiona si-gi lase fiii acolo pAnL la vAr-sta de cincisprezece ani. Apoi ei ar fi trecut la o scoall destat sau la una particulari; nu era sigur pentru care dintreele si se decidi si se agtepta ca fiii lui si aibi un cuvAnt despus privind alegerea finale.
L-am intrebat cum de a ajuns sI aleagi educatiaMontessori pentru copiii lui.
11
Paur-e Por-r Lrrr-enp
- A fost deciziasoliei mele, a spus el. Eu eram ocuPat
cu munca. Am lisat-o pe ea si hotirasci. De fapt, eu nu
eram de acord si rimini la Montessori cind au ajuns in
clasa intii. Eram ingriiorat ci este un mediu Prea Protec-tor. Mi-am schimbat opinia in decursul anilor. Am ajuns
si mi implic foarte mult.Cind l-am intrebat ce-i place la Montessori, mi-a ris-
puns ci spiritul muncii in echipi pe care ajung si-l aibi
copiii;i capacitatea de a-;i alege singuri drumul.
- Au spirit competitiv, a spus el. Togi copiii au, dar
aici e altfel. Acegtia se inEeleg foarte bine ;i sunt foarte
increzitori in ei. Sunt aProaPe ca ni;te adulgi in atitu-
dinile lor fagi de ceilalgi. Le pasi de intreaga lume. Ba
chiar au reugit si mi faci si mi implic intr-o activitate de
voluntariat pentru oamenii fbri adlpost.
A ficut apoi o patzL;i a sPus:
- imi dau seama ci nu-gi vorbesc despre Montessori'
igi spun cum sunt copiii mei pentru ci merg la o ;coaliMontessori.
Apoi a comentat despre algi copii din vecinitate, care
erau prieteni cu fiii lui, mulgi dintre ei invigAnd la o
gcoali particulari de modi veche, cu o foarte buni repu-
tagie privind calitatea inviqimintului.
- Nu vreau si-i vorbesc de riu pe acei copii, a con-
tinuat el. in esenEi sunt copii buni, dar sunt softsticaEi
lntr-o manieri artificiali, ajungind pinl la a fi arogangi.
Nu mi se pare ci sunt interesagi si-gi dea silinga sl faci
totul cAt mai bine pentru binele lor. Se pare c[ se concen-
ueazldoar pe ideea de a-i deplgi pe ceilalgi.
12
Enucalre MoNmssonr
L-am intrebat pe acest tatl dacl este ingrijorar inleglturi cu murarea fiului siu mai mare Ia liceu, unde va
fi inconjurat de copiii vecinilor sau de algii ca ei, care au
ayut o experienEi atit de diferitl in primii ani de ;coali.El a rispuns rapid:
- Da, pentru ci mi tem ci fiul meu le va pirea excen-
tric. Mereu studiazi ceva ciurind rispunsul la o intre-bare pe care ;i-o pune singur.
Imediat, insi, s-a rizgindit.- De fapt, nu. Nu cred cI va avea probleme, penrru
cI are foarte multl incredere in el. Nu va fi deranjat de
ironii, daci se ajunge la ele. Se ingelege cu roate lumea si
e obisnuit si fie independent. Este doar o remere pe care
o am eu.
Apoi a continuat, descriindu-;i propria experiengi dingcoala primari. Ficuse gcoala primari si gimnaziul la ogcoali de stat intr-un cartier recunoscur a fi una dintresuburbiile de marci ale orasului Chicago. Totu;i a spus
ci a fost o experienEi. in care s-a simtit singur.
- Nici unul dintre profesori nu mi-a fost mentor.Atmosfera era foarte rece. Metoda Montessori este unmod atent de a preda, a continuat el.
in cele din urmi, i-am explicar munca mea legati de
educaEia Montessori.
- in "..rt
caz, permite-mi si-Ei pun o intrebare in legl-turi cu ceva ce mi nedumeregte, a rispuns el. Nu toatilumea gtie ci existi sistemul Montessori. De ce? Este
foarte bun.
13
Peur-a, Por,r Lrr,r.enp
I-am lngeles frustrarea. intr-adevir, au trecut patruzecide ani de cAnd am inceput si predau cursuri de gimnaziula ;coala de stat din Terrace Park, Ohio, gi totusi gcolile
noastre nu sunt mai apropiate de crearea unei leglturiintre educagia copiilor ;i dezvoltarea lor ca fiinge umane,
fiecare copil fiind un om cu o contribugie unic5. pe care
o aduce in cadrul societiEii. Cit[ vreme nu se realizeaziacest lucru, gcolile noastre nu vor reugi si-i ajute pe copiisi devini elevi activi, conectagi la societatea din care fac
parte gi investigi cu autoritatea de a. realiza. lucruri incadrul ei.
Plringii cautl gcoli care si le ajute copiii si se pre-
giteasci pentru lumea schimbirii in care triim. Dinpicate, ei gisesc in mod consecrrent sisteme educagionale
ancorate in trecut, cledite pe recompense gi pedepse,
ierarhiziri prin ajustare ;i clasamente in cadrul clasei,
invigare pe de rost gi testare. in primul rind, cind sti;iasculti., fiecare elev este izolat la un pupitru, avind prinurmare prea pulin e ocazii de a-9i dezvolta aptitudinilesociale gi de comunicare necesare rezolvirii problemelordin lumea reali.
in plus, in ultimul deceniu standardele comporta-mentale gi de disciplinl din gcolile americane au suferitun perperuu declin. Sfidarea, insolenga gi diversele grade
de violenEi sunt din ce tn ce mai intilnite printre elevi.
PlrinEii sunt preocupati de impactul atmosferei negative
din gcoali asupra valorilor gi atitudinilor copiilor lor.Periodic, au fost incercate reforme in domeniul invi-
Eimintului. in anii 1960, a fost adoptati o abordare, cea
14
Eoucalre MoNrrssonr
a cursurilor cu acces liber, ca urmare a publiclrii lucririide temelie aluiJohn Holt, intitulati How Children Fail.Aceasti abordare il elibera pe profesorul din clasl de
metodele stereotipe ale curriculumului ;colar obignuit,permiEind acordarea unei atentii mai mari nevoilor ffe-
cirui elev in parte gi creirii unui mediu de invigare mairelaxat ;i mai vesel. Aceasti miscare de reformi ;i alte
asemenea nu au reu;it ins5. si includi componente aca-
demice clare, capabile si-i ajute pe copii si atingi stan-
darde inalte in citire, scriere, matematici si modelarea
capacitiEii de gindire si comunicare clari; nici nu au
inEeles necesitatea de a privi educagia copilului in ansam-
blul ei. Scopurile si metodele de la fiecare nivel de virstitrebuie si formeze un intreg coerent, astfel incit copiiisi-si atingl potenqialul maxim de dezvoltare individuali.Aceste eforturi de reformi au fost, prin urmare, menitee;ecului.
La inceputul anilor 1960, am descoperit o abordare a
educagiei care echilibreazd. libertatea cu responsabilita-tea in sala de clasi, stabilind in paralel standarde inaltede dezvoltare intelectuall gi sociali pentru copii. La felde important este faptul ci aceasta cuprinde o viziune adezvoltirii fiintelor umane din copilirie pAni la matu-ritate. in consecinEi, este un plan de educatie logic ;iunitar, care insoge;te copilul de la o etapi de dezvoltare
la urmitoarea. Aceasti abordare unici a educatiei este
metoda Montessori.Am avut norocul sifac cuno;tinEe cu educaEiaMonte-
ssori in sala de clasi. Am intAmpinat aceasti experienti
15
Peure Por.r Lrr,r.eno
flr;. idei preconcepure gi am vlzar nemijlocir beneficiilepentru copii. Eram asistenri la o clasi de prescolari, undeinviga al treilea dintre cei pe atunci parru copii ai mei.Treptat, mi-a devenit clar in decursul acelui prim an ciabordarea Montessori este ferm inridicinati in riparelede dezvoltare ale copiilor. Se pare c[ aceasra este pregiti-rea elementari pe etape de dezvoltare, dar in acelagi timpelibereazl energia umani naturali si trezeste morivafiainterioari, ceea ce-i ajuti pe copii s[ obgini rczultateintelectuale si sociale mai bune. in aceasti clasi, pre-gitirea indirecti (la limbal gi calcul) a inceput cind ei
aveau trei ani, ceea ce a flcut posibil ca ni;te copii de
cinci ani si inceapi si citeasci si si scrie sponran, precumgi si rezolve probleme de matematicl - adunare, scldere,inmultire;i impS.rgire -, ingelegAnd sistemul zecimal. Auajuns la acest nivel neobignuit de dezvoltare printr-unproces de explorare si descoperire, folosind materialeconcrete, aflate la indemini.
Lafelde important, in termeni de dezvoltareLa tel de important, in termeni de dezvoltare umani,este ci acegti copii erau independengi gi increzitori insala de clasi, iar creativitatea, fericirea ;i dragostea lor de
invigituri erau evidente. imi aminresc ci am fosr deose-
bit de surprinsi de blindegea neobisnuiti a copiilor gi de
preocuparea lor unul fagi de celilalt, precum ;i de grijacu care mAnuiau obiectele care-i inconjurau. De fapt, numai vizusem in viaEa mea copii atAt de mici care sl fieatAt de autodisciplinaEi gi de responsabili.
in anii urmitori am absolvir un curs de master ineducagie la Universitatea Xavier din Cincinnati, Ohio,
16
Cnprolur- 1
Originea educaEieiMontessori si teoria care,
sti labaza acesteia
Maria Montessori s-a concentrat mai mult asupra sco-pului educagiei decAt asupra metodelor acesteia. Ea a
definit acesr scop ca fiind,,dezvolrarea unei fiinte umanecomplete, care iubeste mediul inconjuritor gi care esteadaptati la locul, cultura gi timpul ei". Aceasri adaptarepresupune capacitatea de a reacgiona in situatii noi;i de aavea inteligenta si curajul de a le transforma atunci cAndeste necesari. schimbarea. in prezent, am putea definiacesr scop ca fiind pregitirea copiilor penrru a trii o viatide succes in lumea lor, princare inEelegem viitorul, in locsi triiascS. ln principal in lumea noastri, ce reprezintiprezentul si trecurul.
Montessori nu avea idei preconcepute legate demodul prin care purea fi atins acesr scop penrru copii.Abordarea ei era si se conce ntreze asupra copiilor si sile observe nevoile . Ea credea ci in anii formatori ai copi-ilor este ascunsS. capacitatea omenirii de a se reinnoi la
Peula Por,r Lrrrano
fiecare generagie. Montessori era pragmatici gi vizionari.
Era pragmaticl deoarece a strins dovezi intr-o mani-
eri obiectivi 9i firl prejudecigi, direct de Ia copii, din
mediul lor natural. Era o vizionari deoarece era convinsi
ci rlspunsurile pe care le ciuta aYeau sI ducl nu doar
la vieEi mai importante pentru fiecare copil in parte, ci
aveau si contribuie 9i la binele omenirii in ansamblu.
Montessori, medic ;i pionier in domeniul educagiei,
s-a niscur in Italia in 1870 gi a murit in 1952. Ea a triitin principal in Italia, Spania, India gi in Olanda, intr-o
perioadi rurbulenti, de rizboaie mondiale gi revolugii.
Deqi dezrldlcinati gi refugiatl de mai multe ori in viaga
ei, a continuat si-i studieze pe copii, si infiinEeze ;coli, si
Eini conferinEe gi si instruiasci profesori de pe trei con-
dnente. in pr.z"nt, existl gcoli Montessori tn cincizeci 9i
doui de giri de pe gase continente, iar numirul lor este
in continui cre;tere.
Montessori gi-a bazat planul educaEional pe observa-
rea copiilor din diverse culturi gi din mai multe Eiri. Prin
urmare, descoperirile ei nu sunt descrise cu exactitate
cind sunt numite principii Montessori. Acestea sunt
principii universale ale comportamentului uman, care
se aplici tuturor oamenilor, societigilor gi culturilor.Aceste principii universale constituie o fundagie solidlpentru sisteme educaEionale de pretutindeni.
Montessori a considerat cL munca ei trebuie s[ fie inlfvcontinui destisurare. In consecin,ri, nu a incercat si-gi
formuleze ideile intr-o teorie finali a educatiei. in orice
24
Eoucepe MoNrrssonr
caz,in ultimii s5.i trei ani de viagi, cind trecuse deja de
vArsta de 80 de ani, a flcut un bilang al muncii ei ;i a
prezentat esenfa ideilor sale intr-o imagine de ansamblu.Thei teze principale apar in acest rezumat:
. dezvoltarea umani. nu ia forma unei ascensiuni
constante, liniare, ci are loc pe o serie de planuri de
dezvoltare;
. dezvoltarea completi a fiingelor umane devineposibili datoriti tendintelor acestora citre anumireacliuni universale raporrare la mediul lor;
o aceasri interacgiune cu mediul are eficiengimaximl in ceea ce priveste dezvoltarea individualeatunci cind este aleasi de fiecare individ si este
baz*Lpe interesele sale.
CAnd era tAniri studentl la me dicini, la Universitateadin Roma, in anii 1890, Montessori a studiat originea;iformarea fiingelor umane. CAnd s-a intors la Universitateadin Roma, dupl o carieri de succes ca medic, penrru a
studia pedagogia, filosofia gi antropologia, Montessoria continuat si fie intrigati de dezvoltarea rururor for-melor de viagi. Pe misuri ce lucra cu copii si cu tineriadulEi in anii care au urmat, ;i-a dat seama treptat ciexisti anumite etape in dezvoltarea umani. in cele dinurmi, a identificat patru asemenea planuri de dezvoltare.ExistS. doui planuri ale copiliriei, care se incheie la vA.rsta
de doisprezece ani cu un copil matur, si doui etape de
formare ale maturiti.tii, care se incheie atunci cind un
25
Peur,e Porr Lrrr-e.no
adult tinir ajunge la maturitate, la virsta de douizeci qi
patru de ani.
Cele patru planuri de dezvoltare formeazi schiga
structurali a acestei clrti. Detaliile specifice fieclruiplan sunt cuprinse in capitolele dedicate fieciruia. inacest capitol introductiv, lnsi, prezint acele principii 9i
informagii generale care sunt relevante pentru toate cele
patru planuri.Montessori a descoperit ci in fiecare dintre cele patru
planuri formatoare se petrec trei lucruri:
o existi un anumit scop al dezvoltirii;
e existi o direcgie u;or de identificat care tre-
buie urmati pentru atingerea acelui scop;
o existi anumite sensibilitigi native pe care le au
fiingele umane in fiecare perioadi de dezvoltare ;icare faciliteazl, adngerea scopului final al planuluiresPectiv.
Pentru a evidengia natura dramatici a tranzigiilor
copilului de la un nivel de dezvoltare la altul, Montessori
a comparat planurile de dezvoltare cu metamorfoza unuifluture. Diversele stadii de larvi, crisalidi gi fluture adultsunt atat de radical diferite incit sunt imposibil de legat
una de alta. La fel se intAmpli cu diferengele dintre pla-
nurile formirii umane, care sunt atAt de extraordinare
lncAt tAnirul sau tinira pare a fi ln fiecare dintre acestea
o fiingi creati din nou. Fiecare dintre aceste patru pla-
nuri de dezvoltare se clidegte pe anteriorul, astfel incit
26
EpuclTre MoNrBssonr
Originea ;i teoria edacapiei Montessori
aa.lmilillllfllllllllPrimii ani de viala $ccle primara UniveGitate
Figura 1. Educalia tradi{ionald se bazeazd pe ipoteza dezroltdii liniare(sdgefile reprezintd presiunea crescAndd).
dezvoltarea gresiti pe unul dinrre ele afecteazi incheie-fea cu succes a tutu(or celorlalte.
Montessori a observat ci educatia rradilionali nu tineseama de aceste planuri de dezvokare. Pracric, in fiecare
Iaridinlume, prima etapide dezvoltare, de Iana;terepinila vArsta de gase ani, este ignorati, a;a incAt scolarizareaincepe abia la sfArgitul sau spre sfirgitul acestei perioade.incepind cu al ;aselea an de viagi al copilului, educatiaurmetzl, o ascensiune constanri, devenind din ce in ce
mai dificili cu fiecare an, adiugAndu-se din ce in ce maimulte subiecte, din ce in ce mai mulEi profesori, necesi-
tind din ce in ce mai mult studiu 9i producgie, pe baza
unor planuri de invigimAnt si resriri impuse din exterior.Degi a fost o elevi ;i apoi studenti de succes tocmai
intr-un asemenea sistem (cAgtigind multe premii si
distincgii pe parcursul anilor de ;colarizare gi al cursuriloruniversitare), Montessori a vizut multe erori in aceasti
27
Peule Porr Lrr.r,eno
abordare. Eti-acomparat pe elevii de gcoali de pe vremea
sa cu ni;te,,fluturi uscagi" pringi cu un ac intr-un insectar.
A desenat un grafic (figura 1) care descrie ascensiunea
liniarl a educaEiei bazatd"pe alimentarea cu informagii acopiilor de parci ar fi pagini goale care trebuie tipirite.A colorat acest sistem cu un ,gri urAt", pentru a reflectaplictiseala pe care le-o stlrneqte copiilor. Ipoteza ei subi-
acentl este ci inteligenga cregte odatl cu virsta.in .ontr"rt, Montessori a desenat un grafic ce reflecti
nivelul real de dezvoltare a copiilor (figura 2). Acestaaratd, cL in timpul fiecirui plan are loc o emergenti sau
rena$tere a dezvoltirii, care atinge un punct culminant,iar apoi intri in declin. Ea subliniazi regularitatea 9i uni-formitatea dezvoltirii umane in aceasti privinEi.
Montessori credea ci ;colarizarea ar trebui si cores-
pundl perioadelor de dezvoltare a copilului. ,,in loc siimplrgim gcoala in invigimAnt pregcolar, primar, secun-
dar 9i superior, ar trebui sI impirEim educagia in planuri
Figura 2. Educa.tia Montessori este construitd linend contde suiqurile gi coboraguile formdii umane.
6Copilerie
28