Download - Licenta AMG

Transcript
Page 1: Licenta AMG

7/14/2019 Licenta AMG

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-amg-56327db40a3f6 1/23

Liceul Teoretic ”Gheorghe Marinescu” Târgu-MureșȘcoala Postliceală Sanitară

Specializare: Asistent Medical Generalist

Lucrare de diplomă

Îndrumător: Absolvent:

2013

Page 2: Licenta AMG

7/14/2019 Licenta AMG

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-amg-56327db40a3f6 2/23

Îngrijireapacienților cu

Infarct Miocardic

Acut

Page 3: Licenta AMG

7/14/2019 Licenta AMG

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-amg-56327db40a3f6 3/23

CuprinsCapitolul 1

Cuprins.........................................................................................................3

1.1 Prezentarea noțiunilor de anatomie și fiziologie a aparatuluicardiovascular..............................................................................................5

1.1.1 Noțiuni de anatomie........................................................................5

Sistemul cardiovascular............................................................................5

1.1.2 Fiziologia inimii ...............................................................................6

1.2 Prezentarea teoretică a bolii..................................................................6

1.2.1 Definiție...........................................................................................6

1.2.2 Etiologia...........................................................................................6

1.3 Simptomatologie....................................................................................7

1.3.1 Semnele clinice................................................................................7

1.3.2 Problemele pacientului ...................................................................8

1.3.3 Diagnosticul diferențial....................................................................8

1.4 Tratament..............................................................................................8

2.1 Internarea pacientului în spital, ..........................................................10

2.2. Asigurarea condițiilor de spitalizare....................................................11

2.3. Asigurarea condițiilor igienice de spitalizare......................................11

2.4 Supravegherea functiilor vitale si vegetative......................................16

2.5 Alimentația pacienților.........................................................................17

2.6 Administrarea medicamentelor și hidratarea pacientului....................18

2.7 Recoltarea produselor biologice și patologice......................................18

2.8 Educație pentru sănătate.....................................................................21

2.9 Externarea pacientului.........................................................................22

Capitolul 3

Page 4: Licenta AMG

7/14/2019 Licenta AMG

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-amg-56327db40a3f6 4/23

Capitolul 1

Page 5: Licenta AMG

7/14/2019 Licenta AMG

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-amg-56327db40a3f6 5/23

Anatomia și fiziologia

1.1 Prezentarea noțiunilor de anatomie și fiziologie a

aparatului cardiovascular.

1.1.1 Noțiuni de anatomie

Sistemul cardiovascular 

Sistemul cardiovascular sau aparatul circulator formează un ansamblutubular închis, în care are loc circulația continuă a sângelui.

Părțile sistemului cardio vascular sunt: inima și cordul, arterele,venele, capilarele, canalele limfatice.

Anatomia inimii

Situată în mediastin, spațiul aflat între cei doi plămâni, îndărătulsternului, are o greutate aproximativă de 300 g la bărbat și 280 la femeie.

Atriile sunt separate între ele prin septul interatrial, iar ventriculele prinseptul de structură musculară. Comunicările dintre atriile și ventriculele sefac prin orificiile atrioventriculare.

Atriul drept se află superior și la dreapta bazei cordului, în care se dechidvenele cave (superioară si inferioară) și vena colectoare principală a inimii(sinusul coronar). Atriul stâng situat superior, primește orificiile dedeschidere ale celor patru vene pulmonare. Din ventricului drept sedesprind trei expansiuni denumite mușchi papilari iar din ventriculul stângse desprind doi mușchi papilari.

Aparatul valvular

Valvele cardiace asigură circulația unidirecțională a sângelui dincompartimentele inimii spre circuitele arteriale.

• Valvele atrioventriculare sunt alcătuite din: cuspide sau valvule,corzile tendinoase, mușchii papilari.

• Valvele semilunare sunt formate din câte trei valule endocardice cuformă de buzunărașe.

Peretele cardiac

Peretele inimii este format din trei pături denumite: pericardul, miocardulși endocardul.

Page 6: Licenta AMG

7/14/2019 Licenta AMG

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-amg-56327db40a3f6 6/23

• Pericardul aflat la exterior în jurul inimii, formează un sac fibroseroralcatuit din trei foițe: pericardul fibros, pericardul seros, cavitateapericardică.

• Miocardul este format din straturi musculare striate cardiace. Fibrelestriate cardiace sunt scurte și unite între ele prin legături strânsenumite discuri intercalare. Păturile miocardice ale atriilor șiventriculelor sunt complet separate între ele printr-un schelet fibrostransversal.

• Endocardul căptușește cavitățiile cordului și formează valveleostiale.

1.1.2 Fiziologia inimii

Inima, organul propulsator al sângelui constitue cu vasele sanguine unansamblu unitar, reglat împreună în raport cu condițiile variabile alemediului extern si intern.

Activitatea cordului este bazată pe funcții fundamentale electrice,mecanice și metabolice.

• Funcțiile electrice se bazează pe potențialele electrice fundamentaleale membranelor biologice.

• Functiile mecanice cardiace. Mecanica cardiacă cuprinde funcțiiledesfășurate în sistolă și diastolă.

• Funcțiile energetice. Activitatea continuă a miocardului necesită ocantitate mare de energie, asigurată prin transformarea energieichimice pe cale preponderent aerobă, în energie mecanică.

1.2 Prezentarea teoretică a bolii

1.2.1 Definiție

Infactul miocardic acut se caracterizează printr-o zonă de necrozăischemică la nivelul miocardului pe o suprafată mai mult sau mai puținextinsă, determinată de obstrucția bruscă a unei artere coronarienedatorită unei ocluzii trombotice.

1.2.2 EtiologiaPrincipala cauză a infactului miocardic în 90-95% din cazuri esteateroscleroza coronariană.

Ateroscleroza este o combinație de modificări ale arterelor inimii, constând în acumularea în focar de lipide, polizaharide, de sânge și constituenții

Page 7: Licenta AMG

7/14/2019 Licenta AMG

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-amg-56327db40a3f6 7/23

acestuia, de țesut fibros și depozite de calciu însoțite de moficări aletunicii musculare.

Depunerile de grăsimi care încep încă din copilărie sau adolescență, împreună cu sărurile de calciu ulcerează progresiv placa de aterom.

Extensiunea proceselor aterosclerotice distrug tunica musculară a arterei,ducând la dilatări (anevrisme) sau la obstrucții mai mult sau mai puțincompelete, stenoza artială sau bolile ischemice.

• Factorii de risc: HTA, diabetul zaharat, alcool, tutun, obezitate, stres,sedentarism, varsta, regimuri hipercalorice, creșterea acidului uric însânge.

• Factorii declanșatori: efort fizic intens, mese copioase, expunere lafrig, stres.

1.3 Simptomatologie

1.3.1 Semnele cliniceSemnele clinice esențiale care trebuie să atragă atenția asupra infactuluimiocardic acut sunt: durerea precordială sau retrosternală. Caracteruldurerii variază de la un bolnav la altul și este descrisă ca :

• O senzație de constricție sau ”în gheară”

• O senzație de presiune, sau ca un corset de fier care împiedicărespirația, uneori ca o simplă jenă retrosternală, o senzație dearsură, de greutate sau apăsare suportabilă. Durerea iradiază înumărul și în brațul stâng, în regiunea cervicală, în mandibulă.Durerea poate fi localizată extratoracic, în epigastru, abdomen,brațe, antebrațe, coate, pumn. De asemenea, ea poate iradia înorice regiune a toracelui, depășind în sus gâtul, iar în jos poateiradia în epigastru, hipocondrul drept sau stâng.

Durata durerii poate fi de la 30 de minute până la câteva ore (48 de ore),nu cedează la hitroglicerină, apare de obicei în repaus și determinăagitația bolnavului.

Durerea este însoțită de:

• Anxietate extremă

• Senzație de moarte iminentă

• Greață și vărsături, mai rar diaree

Page 8: Licenta AMG

7/14/2019 Licenta AMG

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-amg-56327db40a3f6 8/23

• Distensie abdominală, senzație de plenitudine epigastrică

•  Transpirații reci, adinamie, astenie și amețeli.

Hipotensiunea arterială poate să apară imediat sau la câteva ore,

precedată de o usoară creștere a T.A. (datorită acțiunii stresante adurerii). Când tensiunea arterială scade brusc, pericolul șocului cardiogeneste iminent. T.A trebuie supravegheată tot timpul, fiind un elementcapital nu numai pentru diagnostic, dar și pentru prognostic și tratament.Hipotensiunea arterială este însoțită de regulă de tahicardie.

Febra absentă la început, apare la 12-24 de ore, în jur de 38⁰C.

Uneori starea de șoc domină tabloul clinic încă de la început, manifestatprin paloare, tegument rece și umed, puls rapid filiform, alterarea stării

generale, oligurie gravă. Șocul ”inexplicabil”, edemul pulmonar,insuficiența cardiacă rapid progresivă, tulburările de ritm, atrag atențiaasupra unui infarct miocardic chiar în absența durerii.

Debutul atipic este frecvent, îndeosebi la vârstnici: debut nedureros,mascat de unul dintre semnele si simptomele mentionate anterior, careaparțin complicațiilor infactului miocardic acut.

Infactul miocardic acut este una din afecțiunile în care evoluția poate săconducă la moarte iar ingrijirea acestor bolnavi constitue o urgență

medicală.

1.3.2 Problemele pacientuluiProblemele pacientului sunt disconfort, durere, anxietate, scădereadebitului cardiac, alterarea perfuziei tisulare, prin prezența zonelor denecroză, intoleranță la efort, alterarea nutriției, alterarea poziției.

1.3.3 Diagnosticul diferențialDebutul I.M.A. se produce în majoritatea cazurilor cu simptomecaracteristice, dar sunt cazuri în care debutul este mai puțin tipic și pune

probleme de diagnostic.

Diagnosticul diferential se face cu: anxietatea patologica, disectia aortica,stenoza aortica, miocardita, pericardita acuta, pneumotoraxul, pneumonia,embolismul pulmonar, spasmul esofagian, esofagitele, gastritele acute,boala de reflux gastro-esofagian și colecistita.

1.4 Tratament

 Tratamentul I.M.A. trebuie să urmărească următoarele obiective:

Page 9: Licenta AMG

7/14/2019 Licenta AMG

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-amg-56327db40a3f6 9/23

La indicația medicului:

• Internarea cât mai rapidă a pacientului într-o unitate spitalicească.

• Calmarea durerii prin administrare de opiacee (morfină, mialgin,

fortral, sau amestecuri litice cum ar fi romergan + largactil +mialgin)

• Combaterea anxietății cu sedative cum ar fi fenobarbital, diazepam,pe cât posibil se evită administrarea sedativelor concomitent cuopiaceele.

• Oxigenoterapie

• Prevenirea complicațiilor tromboembolice se face cu anticoagulante

(heparină 300-400 mg/24h, o fiolă = 50mg, câte 2 fiole la 4-6 ore),concomitent trombostop (4-6 tablete/zi)

• La 48h se controlează timpul Quick

• Preîntâmpiarea hiperexcitabilității miocardului se face cu Xilină200mg intramuscular (20 ml 1%), sau intravenos în perfuzie

Page 10: Licenta AMG

7/14/2019 Licenta AMG

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-amg-56327db40a3f6 10/23

Capitolul 2 

Supravegherea pacientului din momentulinternării până la externare și efectuarea

tehnicilor impuse de afecțiune

2.1 Internarea pacientului în spital,Faza de prespitalizare este intervalul de la debutul infactului miocardic șipână în momentul sosirii bolnavului în spital.

Deoarece mortalitatea cea mai mare (2/3 din cazuri) are loc în aceastăfază, asistenta medicală trebuie să fie familiarizată cu principaleleprobleme de rezolvat din această perioadă.

Prevenirea morții subiteAșezarea bolnavului decubit dorsal și interzicea efectuării oricărei mișcări,psihoterapia.

Preîntâmpinarea altor complicații

La indicația medicului sedarea durerii cu morfină 0,01g-0,02g (ofiolă=0,2g) subcutanat sau intramuscular, eventual intravenos, încet,diluat în ser fiziologic sub controlul respirației, mialgin 0,10 g subcutanatsau intramuscular, eventual intravenos, diluat în ser fiziologic sau glucoză10%, fortral 30mg intravenos sau intramuscular.

Morfina poate provoca o hipotensiune arterială și deprimarea ventilațieipulmonare. Asocierea cu atropină (1mg subcutan sau intramuscular,eventual 0,5mg intravenos) poate preveni aceste fenomene. Dacă durerilesunt de mai mică intensitate se poate încerca calmarea lor cu algocalmin,fenobarbital, codeină.

Urmărirea tensiunii arteriale și menținerea tensiunii arteriale cu perfuzii deglucoză 5%, Dextran, Marisang și H.H.C., urmărirea pulsului și corectareaextrasistolelor cu Xilină de uz cardiologic. Menținerea permeabilității căiloraeriene prin aspirație, oxigenoterapie.

 Transportul de urgență într-o unitate spitalicească cu autosanitare șiobligatoriu cu targă. Pentru reducerea mortalității prin infarct miocardicambulanțele sunt dotate cu aparatură de monitorizare, defribilare și

Page 11: Licenta AMG

7/14/2019 Licenta AMG

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-amg-56327db40a3f6 11/23

reanimare, și însoțite de un medic și un cadru mediu, așa zisele ”unitățimobile coronariene”.

Pentru a se acorda îngrijiri în unitățile spitalicești și pentru a se puteaintervenii de urgență, asistena medicală trebuie să aibă pregătită o trusă

de prim ajutor, care să cuprindă:

• Medicația pentru calmarea durerii, sedative, anticoagulante, Xilină,coronarodilatatoare, hemisuccinat de hidrocortizon

• Seringi sterile, soluții de perfuzat, aparat de perfuzie, deschizător degură, pipă Guedel, aspirator de secreții, aparat de respirațieartificială de tip Ruben, aparatură pentru monitorizare și defribilare.

2.2. Asigurarea condițiilor de spitalizare

Instalarea bonavului în pat Transportul bonavului de la salvare se face direct pe secție (Cardiologie, Terapie Intensivă sau Interne) cu targa, într-un timp cât mai scurt.

Mutarea bolnavului de pe targă în pat se face de către personalul sanitarfără să permită bolnavului nicio mișcare, pentru a nu i se agrava situația.

Asistena medicală va avea grijă să îi fie asigurat un climat de liniște, salon

bine încălzit, aerisit.Asigurarea unei poziții cât mai comode în pat (este bine ca paturile să fieprevăzute cu somiere reglabile pentru a se evita pozițiile forțate).

Aplicarea în cotinuare a măsurilor de prim ajutorLa indicația medicului sedarea durerii cu derivați de opiacee (morfină,mialgin), combaterea anxietății cu sedative (fenobarbital, diazepam). Pecât posibil se evită administrarea sedativelor cu cea a opiaceelor,oxigenoterapie.

2.3. Asigurarea condițiilor igienice de spitalizare

Pregătirea patului și accesoriile luiPatul pacientului trebuie să fie comod, să prezinte dimensiuni potrivitecare să satisfacă cerințele de confort ale pacientului, cât si alepersonalului de îngrijire.

Accesoriile patului :

• saltea

Page 12: Licenta AMG

7/14/2019 Licenta AMG

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-amg-56327db40a3f6 12/23

•  pernele trebuie să fie în număr de două : una umplută cu păr de cal

si iarbă de mare ,una din burete(material plastic sau puf)

• pătura confecționată din lână moale

• lenjeria este bine să aibă cât mai puține cusături și să fie formată dindouă cearșafuri sau un cearșaf și un plic

• mușama confecționată din cauciuc sau material plastic

• aleza acoperă mușamaua și este confecționată din pânză

• utilaj auxiliar: sprijinitor de perne, rezemăator de picioare,apărătoare laterale, coviltir sau suținătorul de învelitoare ; mese

adaptate la pat, agățătoare pentru ușurarea mobilizării 

active

Pregătirea patului fără pacient

Materiale necesare:

• cearșaf simplu , cearșaf simplu, două fețe de pernă, una-două pături,două perne

Efectuarea :

• se îndepărtează noptiera de lângă pat

• se așează un scaun cu spătar la capătul patului

• pe scaun se așează, în ordinea întrebuințării, lenjeria curată,pernele, pătura, împăturite corect

• cearșaful se așează la mijlocul saltelei; se desface și se întinde oparte a cearșafului spre căpătâiul patului, cealaltă spre capătul opus

• se introduce cearșaful adânc sub saltea la ambele capete

• se așează cel de-al doilea cearșaf  peste care se întinde pătura ;

marginea cearșafului dinspre cap se răsfrânge peste pătură

Pentru ca pătura să nu constituie o greutate asupra degetelor picioarelorpacientului, se va face o cută atât din cearșaf cât și din pătură. Seintroduce apoi sub capătul de la picioare salteaua, atât ceașaful cât șipătura, apoi se aranjează colțurile.

Page 13: Licenta AMG

7/14/2019 Licenta AMG

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-amg-56327db40a3f6 13/23

Dacă se folosește plicul în loc de cearșaf, atunci pătura se introduce înplic, după ce se îndoaie în lungime.Se așează pernele introduse în fețelede pernă curate.

Schimbarea lenjeriei de pat

Schimbarea lenjeriei cu pacientul în pat are loc în cazurile în care stareagenerală a pacientului nu permite ridicarea din pat.

Obiectivele pentru pacient și asistentă sunt:

• Pacientul să prezinte:

o O stare de bine,

o Confort fizic și psihic

o Stare de igienă permanentă

• Pentru asistentă este o ocazie de:

o A comunica cu pacientul (verbal, nonverbal)

o De a-i da posibilitatea pacientului să-și exprime sentimentele,să-și ușureze starea sufletească,

o De a-l observa,

o De a-l mobiliza, pentru a prevenii complicațiile,

o De a-i asigura condiții corespunzătoare de igienă, de relaxareși odihnă.

Observații: Schimbarea lenjeriei cu bolnavul în pat se face de obiceidimineața, înainte de curățenie, după măsurarea temperaturii, luarea

 pulsului și toaleta pacientului, dar la nevoie, se efectuează de mai 

multe ori pe zi.

Procedeul de schimbare a lenjeriei îl vom descrie prin două metode, ținândseama de starea generală a pacientului și de posibilitățile de a-l mișca.Astfel:

• când pacientul se poate întoarce în decubit lateral, schimbarealenjeriei se face în lungimea patului

• când pacientul poate fi sprijinit, în poziție șezândă, schimbarea seface în lățime

Page 14: Licenta AMG

7/14/2019 Licenta AMG

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-amg-56327db40a3f6 14/23

Asigurarea igienei personale,corporale și vestimentare a pacientului Toaleta pacientului face parte din îngrijirile de bază,adică din îngrijirileacordate de asistenta medicală cu scopul de a asigura confortul și igienabolnavului.

Constă în menținerea pielii în stare de curățenie perfectă și în prevenireaapariției leziunilor cutanate, fiind o condiție esențială a vindecării.

Pacienții care se pot deplasa vor face baie la duș sau la cadă ,

sub supravegherea personalului de îngrijire.

Baia generală sau parțială se face la pat fără a obosi bolnavul, în primelezile fără a fi ridicat.

Efectuarea toaletei generale și pe regiuni a pacienților imobilizați 

 Toaleta pacientului poate fi zilnică-pe regiuni, săptămânală saubaia generală.

Principii:

• se apreciază starea generală a pacientului pentru a evita o toaletăprea lungă, prea obositoare.

• Se verifică temperatura ambiantă, pentru a evita răcirea bolnavului.

• Se evită curenții de aer, prin închiderea geamurilor și a ușilor,

• Se izolează bolnavul (dacă e posibil printr-un paravan), de anturajulsău,

• Se pregătesc în apropiere materialele necesare toaletei, schimbăriilenjeriei patului și a bolnavului, și pentru prevenirea escarelor,

• Bolnavul va fi dezbrăcat complet și va fi acoperit cu cearcef șipătură,

• Se descoperă progresiv numai partea care se va spăla,

• Se stoarce corect buretele sau mănușa de baie, pentru a nu sescurge apa pe pat sau pe bolnav,

• Se săpunește și se clătește cu o mână fermă, fără brutalitate, pentrua favoriza circulația sanguină,

• Apa caldă trebuie să fie din abundență, să fie schimbată de câte orieste nevoie, fără a se lăsa săpunul în apă,

Page 15: Licenta AMG

7/14/2019 Licenta AMG

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-amg-56327db40a3f6 15/23

• Se insistă la pliuri, sub sân,la mâini și în spațiile interdigitale, lacoate și axile,

• Se mobilizează articulațiile în toată aplitudinea lor și se maseazăzonele predispuse escarelor,

• Ordinea in care se face pe regiuni: spălat, clătit, uscat 

• Se mută mușamaua și aleza de protecție, în funcție de regiunea pecare o spălăm,

Etapele toaletei 

Înainte de a începe baia pe regiuni asistenta va colecta date cu privire lastarea pacientului, puls, tensiune, respirație, ce mobilizare se permite în

ziua respectivă, dacă se poate spăla singur, pe care parte a corpului.Se va respecta următoare succesiune: se începe cu fața, gâtul și urechile,și apoi brațele și mâinile, partea anterioară a toracelui, abdomen, fațaanterioară a coapselor. Se întoarce bolnavul în decubit lateral și se spalăspatele, fesele și fața posterioară a coapselor, din nou în decubit dorsal, sespală gambele și picioarele, organele genitale externe, îngrijirea părului,toaleta cavității bucale.

 Toaleta pe regiuni a pacientului imobilizat la pat permite examinarea

tegumentelor și observarea unor modificări (roșeată, iritație) și luarea unormăsuri terapeutice.

Pentru activarea ciculației sanguine, după spălarea întregului corp, sefricționeză cu alcool mentolat îndeosebi regiunile predispuse la escară. 

Observarea poziției pacientului în pat 

În funcție de starea generală a pacientului și de afecțiunea sa poziția sapoate fi: activă, pasivă, forțată.

Poziția activă: pacientul se mișcă singur, nu are nevoie de ajutor.• Poziția pasivă: pacientul nu iși poate schimba singur poziția, și-a

pierdut forța fizică, are nevoie de ajutorul altei persoane,

• Poziția forțată: pacientul are o postură neobișnuită, neadecvată,poziția poate fi determinată de afecțiunea de bază.

Pacientul cu IMA va sta in poziție semișezândă , repausul absolut la pat înprima săptămână este obligatoriu.Durata imobilizării va fi adaptată înfuncție de evoluția simptomelor și de prezența complicațiilor.

Page 16: Licenta AMG

7/14/2019 Licenta AMG

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-amg-56327db40a3f6 16/23

Schimbarea poziției și mobilizarea pacientului 

Este necesar repaus absolut la pat în prima săptămână. Durata imobilizăriiva fi adaptată în funcție de evoluția simptomelor și de prezențacomplicațiilor. Dacă bolnavul nu are dureri, febră, sau alte complicații,

 începând chiar din primele zile, se pot face mișcări pasive ale degetelor dela mâini și picioare. Treptat se permit schimbarea poziției în pat, miscăriactive ale membrelor.

Mobilizarea se face progresiv (șederea pe marginea patului, șederea înfotoliu, ridicarea din pat), sub controlul pulsului și a tensiunii arteriale,inițial în prezența medicului.

Mobilizarea începe cu miscări pasive de gimnastică la pat, începând cumișcarea capului, ridicarea și schimbarea poziței membrelor superioare și

inferioare.După efectuarea mișcărilor pasive se controlează pulsul bolnavului.

În prima săptămână bolnavul este nevoit să fie în repaus absolvit, înpoziția decubit dorsal. După faza acută a infarctului miocardic pacienții vorputea sta în poziție semi-sezând.

Captarea eliminarilorSe va servi bolnavului cu urinar și bazinet, fără să fie ridicat în pozițieișezândă.

Constipația trebuie combătută cu clisme uleioase sau laxative usoare.

Diureza și scaunul se notează în foaia de observație.

2.4 Supravegherea functiilor vitale si vegetativeUrmărirea ideală a unui infarct este monitorizarea cu supraveghereapermanentă în primele zile a E.C.G și T.A.,a ritmului cardiac si respirației.În secțiile obișnuite de boli interne, în lipsa de aparatură de monitorizare,

supravegherea constă în măsurarea T.A., frecvenței pulsului și a respirațieila o oră, la nevoie mai des, în funcție de starea bolnavului , înregistrareazilnică a E.C.G, precum și a temperaturii, de câte ori este indicat de medic.

URMĂRIREA RESPIRAȚIEI: asistentei medicale îi revine sarcina de aobserva în ansamblu fazele respirației și de a reprezenta grafic pe foaia detemperatura. Tulburările de respirație constituie un indiciu în apreciereaevoluției bolii și recunoașterea complicațiilor. Urmărirea respirației se faceprin simpla observare și numărare a mișcărilor cutiei toracice. Se va faceca bolnavul să nu observe, deoarece respirația este un act reflex, dar

inconștient pacientul putând modifica ritmul în momentul în care observăcă i se număra respirația. În caz de I.M.A respirația bolnavului este dificilă

Page 17: Licenta AMG

7/14/2019 Licenta AMG

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-amg-56327db40a3f6 17/23

prezintă dispnee inspiratorie, respirație superficiala, tahipnee care seameliorează treptat, concomitent cu cedarea durerii și administrării deoxigen.

URMĂRIREA PULSULUI ȘI A TENSIUNII ARTERIALE: în afara unităților de

terapie intensivă unde bolnavii sunt monitorizați permanent, în secțiile deboli interne supravegherea constă în supravegherea pulsului, TA și arespirației la o ora, la nevoie mai des, în funcție de starea bolnavului. Încaz de I.M.A pulsul este mic, usor tahicardic 90-100 p/minut, iar TA scadesi se menține o tensiune minimă. Hipotensiunea arterială poate să aparăimediat sau la câteva ore, precedată de o ușoară creștere datorită acțiuniistresante a durerii. Cand TA scade brusc, pericolul șocului cardiogen esteiminent, hipotensiunea arterială este însoțită de regulă, de tahicardie. TAși pulsul trebuie supravegheate permanent, fiind un element foarte

important pentru prognostic și tratament.

URMĂRIREA DIUREZEI ȘI A TRANZITULUI INTESTINAL: trebuie să ținem oevidență exactă a lichidelor consumate și eliminate. Diureza se determinăzilnic prin măsurarea volumetrica. Colectarea urinii se va face în vasecilindrice, gradate cu gât larg, spălate riguros și bine acoperite. Cantitateade urină emisă zilnic, se va nota în foaia de temperatură a pacientului.Restul pierderilor de lichide (transpirație, vărsături) vor fi de asemeneaținute în evidență. Când diureza crește evoluția este favorabilă, în caz deretenție urinară se pot administra diuretice. Urmărirea tranzitului intestinaleste de asemenea o componentă importantă a procesului de îngrijire, vomurmării frecvența, aspectul, modul de eliminare. Retenția materiilor fecale.Stîrile de constipație vor fi combătute prin clisme uleioase și laxativeușoare.

URMĂRIREA FACIESULUIÎn IMA pacientul va prezenta paloare. Este extrem de importantăurmărirea faciesului deoarece ne poate indica o reumplere volemica, unaport scăzut de oxigen, care va da cianoza feței și a extremităților.

2.5 Alimentația pacienților Mesele vor fi fracționate pentru a se evita consumul de cantități mari la omasă.

Se va face alimentația pasivă la pat, în primele zile în decubit dorsal. Treptat se va trece la o alimentație activă la pat (numai la recomandareamedicului în poziție șezândă). După mobilizarea bolnavului, i se poateservi masa în sala de mese.

Page 18: Licenta AMG

7/14/2019 Licenta AMG

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-amg-56327db40a3f6 18/23

Regimul alimentar va fi hiposodat și hipocaloric. În primele zile va fialcătuit din lichide si piureuri date lent, cu lingura, ceaiuri, compoturi,supe, lapte, sucuri de fructe, ouă moi, dar și mai târziu vor fi evitatealimentele care produc gaze sau întârzie tranzitul intestinal.

Se interzice total fumatul,consumul de alcool și de cafea.

2.6 Administrarea medicamentelor și hidratarea

 pacientului Obiectivele terapeutice vizează repaus la pat, combaterea durerii,anxietate, și agitația bolnavului.Combaterea durerii este prima măsurăterapeutică și se realizează la indicația medicului cu Mialgin I.V.

Administrarea medicamentelor se va face cu mare punctualitate, deoarece întârzierile pot provoca emoții inutile. Tratamentul medicamentos se facela pat, în poziție orizontală.

Asistenta medicală va avea pregătite medicamente pentru eventualecomplicații.

Deși medicamentele se dau strict la indicația medicului, în cazurile deurgență, asistenta medicală va trebui să intervină cu unele medicamente(nitroglicerină) și oxigen. Oxigenoterapia este obligatorie în perioadainițială a infarctului, cu efecte benefice asupra funcției miocardului.

La nevoie se administrează medicamente pentru îmbunătățirea confortuluipsihic (Nitrazepam,Prazolex).

Deoarece pacienții cu infarct miocardic acut transpiră abundent, seadministrează perfuzie cu ser fiziologic sau glucoză 0,5 %.

2.7 Recoltarea produselor biologice și patologicePentru efectuarea recoltarilor de produse biologice este necesara

pregătirea fizică și psihică a pacientului, respectarea exactă a tehnicii derecoltare, etichetarea și transportul acestora la laborator.

Examenul de laborator exprimă prin metode obiective modificarilesurvenite în morfologia, fiziologia și biochimia organismului, din acestmotiv ele constituie un ajutor prețios, de multe ori necesar pentrustabilirea diagnosticului, instituirii tratamentului și urmărirea evoluțieibolilor.

Înca din primele ore de internare, asistenta va recolta probele necesare

pentru analiza completă de urină, determinarea hemogramei, aleucogramei și a VSH-ului și la indicația medicului și pentru probele de

Page 19: Licenta AMG

7/14/2019 Licenta AMG

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-amg-56327db40a3f6 19/23

coaguabilitate, pentru determinarea fibrinogenului, a probelor enzimaticeetc.

Recoltarea sângelui se face prin puncție venoasă, prin care se înțelegerecoltarea de sânge din lumenul unei vene cu ajutorul unui ac sau prin

 înțeparea pulpei degetului.

Valori nominale Bărbați FemeiEritrocite 4,5-5,5mil/mm3 4,2-4,8mil/mmHemoglobina 15±2g/100ml 13±2g/100mlReticulocyte 10-15‰leucocite 4200-8000 mm3limfocite 4-8%trombocite 150-400000/mm3

Pentru VSH se recoltează 1,6ml sange pe 0,4ml citrat de sodiu 3,8%Valori nominale 1h 2hbărbați - 1-10mm 7-15mmFemei 2-13mm 12-17mm

Pentru glicemie: se recoltează 2ml sange pe florură de sodiu 4mgvalori normale: - 80-120mg%)

Pentru hematocrit: se recoltează 2ml de sange pe cristale de E.D.T.A.Valori nominale:Barbați Femei47±2% - 42±5%

Pentru fibrinogen: se recolteaza 4,5ml sange pe 0,5ml citrat de sodiu3,8%valori normale: - 200-400mg%

Timp de protombina: se recolteaza 4,5ml sange pe 0,5ml oxalat de K 

TimpiiQuick  12”-14”

Howel 1’30”- 2’30Se recoltează 5-10ml sânge fără anticoagulant, pentru examenebiochimiceUree sanguină 0,20-0,40g/1000mlColesterol 1,80-2,80g‰Lipemia -; 600-800mg%Creatinină 0,6-1,20mg% Transaminaze TGO -; 2-20UI TGP 2-16UIAcid uric 2-6mg‰

Ionograma - Na+ 137-152mEq/lK+ 3,8-5,4mEq/l

Page 20: Licenta AMG

7/14/2019 Licenta AMG

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-amg-56327db40a3f6 20/23

LDH (Lacto dehidrogenaza) 240-525U/LCPK (Creatin-fosfokinaza) >200U/L

LDH-ul și în special izoenzimele 1 și 2 cresc lent atingând un maxim la 7-10 zile

CPK și în special izoenzima MB începe să crească în primele 4-6 ore, cumaxim la 12 oreSemnele biologice se corelează în general cu întinderea necrozei.

Examen de urină

Se recoltează 100-150ml urina într-un recipient, dupa ce în prealabilbolnavul și-a efectuat toaleta riguroasa a organelor genitale externe.-culoarea urinii - la emisie este galbenă pal, in limitele fiziologice variazăpână la brun-închis în funcție de conținutul în substanțe colorante;

- densitatea urinii - se utilizeaza un cilindru gradat de 100ml; se toarnăurina în cilindru, astfel încât să nu facă spumă; se introduceurodensiometru, se lasă să plutească, apoi citim valoarea;- albuminuria sau proteinuria - într-o eprubeta se pun 5ml urină la carese adaugă câteva picături de acid sulfosalicilic 20%, totdeauna se citestecomparativ cu o eprubeta martor;- bilirubina - într-o eprubetă se toarnă 5ml urina la care se adaugă alcooliodat 6% 2ml. Bilirubina se transformă în biliverdina și apare un inel verdela limita de separare a lichidelor;- urobilinogenul - se face prin metoda Elnilch. Într-o eprubetă se pun 5mlurină la care se adaugă câteva picături de reactiv;- sendiment -se recoltează 10ml urină, se pune într-o eprubetă lacentrifuga, se deconecteaza și se recoltează o picatură de sendiment ce sepune pe lama pentru examinare la microscop;

Explorări funcționalePregătirea și înregistrarea electrocardiogramei

Electrocardiograma este înregistrarea grafică a fenomenelor bioelectricedin cursul unui ciclu cardiac.

Pregatirea pacientului pentru efectuarea electrocardiogramei:-înregistrarea EKG necesită repaus fizic și psihic absolut al bolnavului, caretrebuie să se odihneasca înainte de înregistrare 10-20 minute- se explica bolnavului modul de desfășurare al examinării, vom cauta să-lliniștim, să-i îndepărtăm frica sau tensiunea nervoasa. Bolnavul va fi culcatcomod pe patul de consultații și va fi rugat sa-și relaxeze musculaturaMembrele superioare sunt asezate de-a lungul corpului, semiflectate de lacot, ușor în pronatie, iar membrele inferioare sunt usor îndepărtate.

 Trebuie să avem grijă ca pacientul să nu se atingă de partea metalică a

aparatului. Contactul electric dintre electrozi și pielea bolnavului seasigură printr-o bucată de tifon înmuiată în soluție de electrolit sau pastă

Page 21: Licenta AMG

7/14/2019 Licenta AMG

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-amg-56327db40a3f6 21/23

specială pentru electrozi.Cei zece electrozi se fixează în felul următor:montarea electrozilor pe membre:- roșu pentru mâna dreapta

- galben pentru mâna stanga- negru pentru piciorul drept- verde pentru piciorul stangmontarea electrozilor precordiali

V1 -spatiul IV intercostal, pe marginea dreapta a sternului;V2 -spatiul IV intercostal, pe marginea stangă a sternului;V3 - între V2 si V4V4 - spațiul V intercostal stâng pe linia medioclavicularăV5 - la intersecția de la orizontala disa din V4 și linia axilară anterioarăstângăV6 - la intersecția de la orizontală disa din V4 și linia axilară mijlociestângăSunt utilizate trei derivații bipolare standard ale membrelor:D1 - antebraț drept-antebraț stângD2 - antebraț drept-gamba dreaptăD3 - antebraț stâng-gamba stângăDupă încheierea înregistrării se îndepărtează electrozii de pe bolnav, seșterge pacientul de pastă. Pe EKG vom nota numele și prenumelepacientului data, ora efectuării, vârsta, TA, dacă bolnavul a luat

medicamente ce pot influența înregistrările.Pe spatele EKG-ului vom nota numele celui care a efectuat înregistrarea.Se notează în foaia de observație a bolnavului, efectuarea tehnicii și data.

2.8 Educație pentru sănătatePrin educație sanitară urmărim instruirea bolnavului asupra modului deviață la externare:

• Modul cum trebuie luate medicamentele

• Semnele supradozării digitalice

• Prezentarea la control periodic

• Să respecte regimul dietetic, redus în grăsimi animale, glucide șisare

• Să evite fumatul, alcoolul și cafeaua

O bună educație a bolnavului reduce sanșele unei descompensări sauagravări. Se va încerca să se restabilească la acești bolnavi încrederea în

Page 22: Licenta AMG

7/14/2019 Licenta AMG

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-amg-56327db40a3f6 22/23

sine și capacitatea de muncă anterioară îmbolnăvirii. Se va insista asuprarespectării regimului alimentar, nocivității fumatului, programului raționalde muncă și viață.

Educația și profilaxia bolii în I.M.A constă în schimbarea stilului de viață din

punct de vedere al alimentației.

2.9 Externarea pacientuluiMomentul externării pacientului din spital,este stabilit de medicul primar,șef de secție.

Asistenta medicală va pregătii toate documentele referitoare la bolnav, pecare le va pune la dispoziția medicului de salon.

Asistenta va anunța cu 2-3 zile inainte familia, de externarea bolnavului, îiva explica pacientului cum să urmeze indicațiile medicului, cuprinse înbiletul de externare.

Pe baza biletului de externare asistenta va însoți pacientul la vestiareledestinate pacienților pentru a-i preda hainele civile.

Asistenta notează în condică externarea bolnavului , îl scoate din evidențaalimentară și medicamentoasă.

Capitolul 3

3.1 Prezentarea cazurilor

Page 23: Licenta AMG

7/14/2019 Licenta AMG

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-amg-56327db40a3f6 23/23

Cazul nr.11.Date fixe

Nume: M

Prenume : A

Data nașterii: 10.02.1965

Sex: masculin

Naționalitate: român

Religie: ortodox

Domiciliul: Târgu Mureș

Ocupație : tâmplar

Data internării: 2.02.2013

2.Diagnostic la internare: iminență de infarct, cardiopatie ischemica

3.Anamneză:

-Antecedente heredo-colaterale : nu cunoaște

- Antecedente personale: pacientul este fumator și in ultima

 perioadă obosește la efort,simțind o durere in piept cu caracter constrictiv 

4.Istoricul bolii :Pacientul fără antecedente cardiace cunoscute. Acuză detrei saptămâni dureri abdominale difuze. În urma cu o zi apărând dureriprecordiale cu caracter constrictiv însotite de dispnee, grețuri, anxietate.Se internează pentru supraveghere si tratament.


Top Related