Download - Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
1/38
LLACULACULDEDEACUMULAREACUMULAREIIZVORUZVORUMMUNTELUIUNTELUI- B- BICAZICAZ
Lacul de baraj Izvoru Muntelui Bicaz, format in anul1960, este situat in bazinul mijlociu al raului Bistrita
(Caratii !rientali", #ind traversat de aralela $%&
latitudine nordica si de meridianul de '6& lonitudine
estica)
Lacul de acumulare "Izvoru Muntelui", cunoscut *i
sub numele de +lacul Bicaz+, este cel mai mare lac
articial (antroic" amenajat e rurile interioare din
-omnia) .ituat e cursul suerior al rului Bistrita, lacul
s/a format ca urmare a construirii barajului idroeneretic
cu acela*i nume) in el se alimenteaza centrala
idroelectrica Bicaz/.tejaru, eciata cu *ase
eneratoare)
La nivelul ma2im de umlere, acesta are o lunime
de circa 31 4m), e o directie enerala nord/vest sud/
est, cu numeroase arii de e2tindere laterala, mai
1
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
2/38
accentuata #ind cea de e raul Bistricioara (e circa 3
4m)")
Bazinul lacului Izvoru Muntelui Bicaz este format
din urmatoarele zone majore5 zona cristalino/mezozoica,
zona isului caratic si transcaratic si zona vulcanitelor
neoen/cuaternare)
7e curinsul bazinului idrora#c al lacului ($038
4m'" se realizeaza o inaltime medie a reliefului de circa
1100 m) iferenta ma2ima de altitudine este de
aro2imativ 100 m (intre :irful Inau, ''0 m, si cota
fundului lacului la baraj de $'8 m") ;ceasta determina o
etajare climatica ce are reercursiuni imortante in
reimul idroloic al lacului)
in unct de vedere a tem!eraturii aerului, zona
lacului se inscrie in treata climatica montana moderat
de calda (temeratura medie anuala de % < %,8&C" cu
ierni blande (temeratura medie a lunii ianuarie $ ste cunoscut fatul ca aaritia lacurilor arti#ciale
duce la modi#carea ecilibrului creat in reimul a!elor
u#terane) In cazul lacului de acumulare Izvoru Muntelui
Bicaz, aele subterane din zona limitrofa sunt de mica
imortanta) .unt cantonate in cea mai mare arte in
deozitele deluviale ale versantilor vaiicu care vine in
contact lacul si se caracterizeaza rin anza discontinui
de aa locale, alimentate in cea mai arte a anului din
loi si zaezi, care in erioada calda isi micsoreaza
considerabil debitul, entru ca in timul secetelor aortul
lor sa #e nul) e cele mai multe ori aar in #ecare zi subforma unor mici izvoare sau zone mlastinoase)
-eimul tran!arentei a!ei lacului este
conditionat in rincial de dezvoltarea lonitudinala a lui,
deci de adancimile crescande din amonte sre aval si de
modul articular de alimentare cu aa)
:alorile cele mai mari ale transarentei aei, care
ot ajune ana la 6 m in sectiunile Baraj si -uinesti si 3
m in sectiunea Coada lacului, se intalnesc in lunile
.etembrie si !ctombrie ca urmare a reciitatiilor
scazute din aceasta erioada) ?rmeaza aoi o reducere a
transarentei in urma loilor de la sfarsitul lunii
3
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
4/38
!ctombrie inceutul lui @oiembrie) 7e baza valorii medii
a transarentei aei din cursul anului, care este curinsa
intre ' si 10 m, se oate arecia ca lacul Izvoru Muntelui
Bicaz aartiene cateoriei lacurilor eutrofe oliotrofe
(de trnanzit" cu transarenta moderata)
Luminozitatea a!ei rerezinta un alt factor #zic
imortant al aei lacurilor, care ajuta la e2licarea unor
rocese biotice) Intensitatea luminii scade odata cu
cresterea adancimii, datorita disersiei si absobtiei
razelor solare de catre materialele in susensie) 7e baza
masuratorilor de enetratie a luminii in aa lacului Izvoru
Muntelui Bicaz s/au constatat e2istenta unor mari
diferentieri in ceea ce riveste intensitatea luminoasaintre straturile suer#ciale si rofunde, fat care
determina conditii #zice net diferite entru dezvoltarea
vietii, intre orizonturi aroiate ca adincimeA rezenta in
lac a unei zone afotice (lisite comlet de lumina", usa
in evidenta la adincimi ce deasesc 38/$0 mA variatia
lonitudinala a iluminarii rezinta un aralelism cu cea a
transarantei, rosimea stratului luminos crescand din
amonte sre aval)
Re$imul termic i %e in$&et al aei din lacuri
este rezultatul unui comle2 de factori care actioneaza
simultan asura maselor de aa acumulate in cuvetele
4
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
5/38
lacustre) In cazul lacului Izvoru Muntelui Bicaz, rolul
otarator asura reimului termic si de inet il au
factorii care se refera in rincial la modul de alimentare
si dinamica masei de aa, recum si la ozitia sa
eora#ca)
7e baza masuratorilor de temeratura efectuate
asura stratului suer#cial de aa, se observa
aralelismul accentuat dintre evolutia temeraturii
aerului si aceea a aei, atat in ceea ce riveste mersul
diurn, cat si cel sezonal, cu acel decalaj, uneori evident,
care e2ista intre incalzirea si racirea aei in raort cu cea
a atmosferei, decalaj imus de diferenta dintre caldura
seci#ca a celor doua medii aa si aer)
e remarcat sunt ritmul si amlitudinea acestorvariatii, ca si reartitia lor e surafata lacului)
emeratura ma2ima a stratului suer#cial a deasit
'$=C ('$,3=C in sectiunea Baraj si '$,1=C in sectiunea
-uinesti la data de 16 Iunie 19%'") In anotimul rece
temeratura stratului suer#cial de aa este scazuta, sub
1/'=C, datorita atat odului de eata, care imiedica
scimbul de caldura cu mediul inconjurator, cat si
valorilor neative ale temeraturii aerului)
:ariatii ale temereturii stratului suer#cial de aa
sunt rovocate uneori de vinturilor din zona, a caror
frecventa crescuta (este 8" faciliteaza omoenizarea
5
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
6/38
temeraturii stratului suer#cial de aa cu cele din
rofunzime)
Limitele de variatie ale 'actorilor zico ( c&imici,
care caracterizeaza un ecosistem acvatic, ot # la un
moment dat determinate entru structura si dinamica
biocenozelor) ;ctiunea acestor factori oate # sinulara
sau corelata, modi#candu/si, rin aceasta, valoarea
selectiva asura oranismelor) >ste evidenta corelatia
care se realizeaza intre miscarea sau stanarea aei si
cantitatea de o2ien solvita, sau strati#carea termica,
functie de adancime)
In urmarirea succesiunea ecoloice raul Bistrita
lacul Izvoru Muntelui Bicaz, indicatorii #zico/cimici aufost considerati ca un criteriu de baza in analiza
scimbarilor abitatului si aoi ale bicenozelor)
Cercetarile idrocimice au luat in consideratie si
rincialele asecte ale noului abitat5 caracteristici
morfometrice (adancime, lunime, latime", dinamica
masei de aa, oscilatiile de nivel, inuenta conditiilor
atmosferice, recum si dezvoltarea biocenozelor lacustre)
Oxigenul dizolvat5 o2ienarea ma2ima, de circa
11 mDl, coresunde lunii martie in orizonturile de 0/30
m, in tim ce in orizonturile rofunde (este $0 m",
ma2ima de o2ienare se realizeaza cu doua luni mai
6
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
7/38
tarziu in luna mai) ua aceasta faza, are loc o scadere
lenta si continua a o2ienarii in toata masa aei,
minimele inreistrandu/se in erioada lunilor .etembrie
!ctombrie) :alorile minime ale mediilor oscileaza in jur
de 6/% mDl, in orizonturile rofunde, si %/ mDl sre
surafata)
pH-ul5 dinamica anuala a E/ului comorta
uctuatii caracteristice, atat in functie de sezon, cat si in
functie de adancime) ;stfel se remarca amla variatie a
mediilor E/ului in orizonturile curinse intre 0 si 10 m,
intreaa intindere a lacului, unde asim valori curinse
mai frecvent intre %,$ si ,3) ;ceasta amlitudine scade
catre orizonturile rofunde, unde oscilatiile sunt intre %,'
si %,$) ua cum se constata aceste valori indica oreactie slab alcalina a aei lacului)
Azotatii5 variatia sezonala a concentratiilor medii
ale nitratilor evidentiaza e2istenta a doua faze
caracteristice) In erioada rece a anului concentratia
nitratilor este mai ridicata, scazand au aro2imativ 1 m
@!3Dl in erioada calda, in secial in stratul trofoen) In
intervalul 1969/19%8 valorile ma2ime ale azotatilor au
oscilat in jurul a '/3 mDl, iar cele minime in jur de 0,8
',0 mDl) ;mlitudinea variatiei mediei lunare scade usor
cu adancimea si ramane relativ constanta e orizontala)
7
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
8/38
Fosforul total5 in erioada 19%$/19%8 variatia
fosforului total a fost de 0,019 0,09% m 7Dl) :alorile
medii anuale indica o scadere a concentratiei de fosfor de
la 0,0$0 mDl in 19%$ la 0,018 mDl in 19%8) @u se
remarca deosebiri in distributia e verticala si orizontala a
acestui indice)
7rivita in ansamblu, analiza reimului #zico/cimic
al lacului, evidentiaza urmatoarele caracteristici
rinciale5
- e2istenta unui reim termic stabilizat intre
anumite limite sezonale, care enereaza
strati#carea dimictica, cu un eilimnion
euriterm, un metalimnion cu termoclina si
iolimnion stenoterm de aa receA- variatiile sezonale ale lafonului termic
imrima modi#cari coresunzatoare
majoritatii arametrilor idrocimici analizati,
asa incat, annual, au loc cresteri si scaderi
ale valorii acestoraA
- studiul multianual al roceselor idrocimice
din lac ne ermite constatarea fatului ca,
rin caracteristicile sale de o2ienare
ridicata, rin nivelul scazut al materiilor
oranice dizolvate, ca si rin cantitatea
redusa de nutrienti si reactia aei slab
8
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
9/38
alcalina, lacul Izvoru Muntelui Bicaz
aartine lacurilor oliotrofe cu trecere lenta
sre mezotro#e)
)u#tanta or$anicadizolvata este de reula mai
redusa in lacurile uvio/montane si mai ridicate in cele
uviale de camie) .ubstanta oranica rezenta in
sedimentele actuale rovine atat din masele de aa de
deasura (in rincial resturi de oranisme lanctonice",
cat si din materialul aloton (resturi de veetale
suerioare, substante cimice, olen, etc)" ajuns in bazin
rin intermediul aelor auente cat si e cale eoliana)
In sedimentele actuale din lacul Izvoru Muntelui
Bicaz continuturile de substanta oranica descresc, in
eneral, din amonte in aval, adica e masura reduceriaortului de oriine alotona si s/au inreistrat variatii
intre si 30 m CC!/MnDl) Cantitati ma2ime de substante
oranice au fost use in evidenta vara)
Azotul organicdin sedimentele actuale ale alacului
este rezent in cantitati variabile, care nu se coreleaza
intotdeauna cu valorile continutului de substanta
oranica, datorita rocesului de intreatrudere, in
roortii variabile, a celor doua surse de materie oranica
(autotona si alotona")
:alorile raortului dintre azotul oranic si cel
amoniacal descresc din amonte sre aval, dovedind ca
9
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
10/38
raul de transformare a acestui element din rima in a
doua forma este mai redus in artea suerioara a lacului)
10
IntervalulStatia
Substanta
organica
Carbonul
organicAzotul organic
(cm) (g %) (g %) (mg % g)
0 - 5
BarajBaraj
3,58 2,08 259,715 - 10 3,39 1,97 399,53
10 - 15 5,71 3,31 403,10
15 - 20 5,09 2,95 304,37
Media 4,44 2,58 341,67
0 - 5
SecuSecu
3,75 2,18 349,82
5 - 10 3,58 2,08 137,01
10 - 15 3,29 1,98 287,93
15 - 20 3,97 2,30 404,72
Media 3,65 2,12 24,870 - 5
HanguHangu
4,20 2,44 267,27
5 - 10 3,75 2,18 273,08
10 - 15 3,36 1,95 241,63
15 - 20 4,90 2,84 544,72
Media 4,!5 2,35 331,67
0 - 5
CalugareniCalugareni
4,98 2,89 338,60
5 - 10 7,93 4,60 315,15
10 - 15 3,64 2,11 298,17
15 - 20 3,58 2,08 280,08
Media 5,!3 2,2 3!8
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
11/38
In ecosistemele lacustre to!lanctonulare adesea
un rol imortant determinat de biomasa imensa e care o
oate realiza totalitatea celulelor alale, de marea
caacitate de inmultire a acestora si de ansamblul
interactiunilor eco#zioliice dintre celulele alale si
mediul lor de viata) In lacurile de baraj de mari
dimensiuni din zonele montane, #tolanctonul oate
rerezenta ciar sinurul roducator de substanta
oranica rimara)
Cercetarile limnoloice asura #tolanctonului dinlacul Izvoru Muntelui Bicaz au inceut din rimii ani
dua formarea sa, rin determinarea comozitiei
calitative si cantitative) in 1963 statiunea F.tejarulG a
initiat studii oranizate sistematice, asura
#tolanctonului, amli#candu/se tretat nivelul de
abordare a ecoloiei lanctonului alal)
Cunoasterea cailor de oulare a lacurilor de baraj
rezinta insemnatate teoretica, contribuind la stabilirea
leitatilor formarii si evolutiei biocenozelor, dar si un
anumit interes ractic, leat de mecanismele care
11
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
12/38
determina calitatea aei si roductivitatea bioloica in
aceste ecosisteme,
In cazul lacului Izvoru Muntelui Bicaz, s/au luat in
studiu urmatoarele cai osibile de oulare cu ale a
noului bioto5
- atrunderea in lac a unor ale din ecosisteme
limnice vecineA
- introducerea unor secii de catre asarile
acvaticeA
- rolul rincialilor auenti ai laculuiA
- oularea e calea aeriana (reciitatii, vant,
etc)")
7rezenta in rimul an dua inundare a '6 de secii
de ale eulanctonice atesta ca, inca de la inceut,oularea cu ale a acestui lac a fost destul de intensa)
;nalizele efectuate au aratat ca aortul de material
aloloic al rincialilor auenti contribuie la formarea
micro#tobentosului si a eri#tonului din lacA contributia
lor la alcatiHuirea #tolanconului este insa redusa) @umai
foarte rar au fost intalnite in aa raurilor ceule vii ale unor
secii otential eulanctonice) Cercetarile e2erimentale
au dovedit rezenta in aa de reciitatii din zona lacului
a unor celule vii de ale care, in conditii favorabile, se ot
dezvolta in mod coresunzator) atul a fost con#rmat de
semnalarea in unele orbe #tolanctonice din lac a
12
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
13/38
seciilor Chlamidomonas insignis si Haematococcus
pluvialis, care fusesera intalnite si in culturile cuaa de
reciitatii)
;stfel se oate arecia ca rincialul rol in
oularea cu ale a lacului il au microecosistemele
limnice din zona) Celelalte cai de oulare alala, desi
functionale, rezinta o ondere efectiva mult mai redusa
in rocesul de formare a aloorei lanctonice a noului
ecosistem, format dua bararea raului Bistrita)
In rimii 18 ani de colectare a robelor lanctonice
s/au determinat urmatoarele secii5
- C*ano!&*ta+
- Eu$leno!&*ta+
- ,*rro!&*ta+
- Cr*!to!&*ta+
- C&r*o!&*ta+
- Bacillario!&*ta+
- C&loro!&*ta+
- Conu$ato!&*ta.7redominanta in lancton a diatomeelor, atat ca
numar de secii, cat si ca densitate a oulatiilor la
#ecare din seciile dominante indica nivelul relativ scazut
de tro#e a lacului in rimii ani de e2istenta a acestuiaA
aaritia ulterioara a unor crizo#cee si cloro#cee a dus la
diversi#carea comozitiei #tolanctonului si la sorirea
13
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
14/38
onderii seciilor tiic lanctonice) ezvoltarea masiva a
oulatiei de Oscillatoria rubescens indica entru
erioada 19%1/19%$ o accelerare a rocesului de
eotro#zare a lacului)
In afara de modi#carile diurne sau sezoniere ale
comozitiei #tolanctonului, care au afectat intre
bazinul lacustru sau numai ortiuni ale sale, au mai fost
use in evidenta si modi#cari multianuale, determinate
de evolutia ecosistemului) ;stfel, in cursul evolutiei
lacului, in lanctonul veetal si/au facut tretat aaritia
secii care initial nu au fost intalnite in aa5Asterionella
formosa, Oscillatoria rubescens, etc. ?nele secii s/au
caracterizat rin absente de luna durata din lancton,
dua rima lor aaritie in lacul Izvoru Muntelui Bicaz);stfel, Volvox aureux, observata in #tolancton in anul
1960, a reaarut dua o lisa de sate ani, realizand
ciar o FinorireG a aei)
Ina ansamblu, aceste modi#cari ale comozitiei
#tolanctonului din lac ot # rivite ca rezultat al
interactiunii e fondul eneral al evolutiei limnoloice a
ecosistemului intre conditiile #zico/cimice variabile,
functionarea intermitenta a diferitelor cai de oulare si
mecanismele eriodicitatii dezvoltarii diferitelor oulatii
de ale)
14
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
15/38
In cadrul cercetarii limnoloice a #tolanctonului
unui sistem, o atentie deosebita trebuie acordata
variatiilor in tim si satiu ale distributiei alelor) In cazul
lacului Izvoru Muntelui Bicaz, investiatiile au vizat
urmatoarele directii rinciale5 urmarirea variatiei
sezonale ale distributieiA determinarea variatiilor diurne
e verticala si urmarirea miratiilor unor oulatiiA
distributia e adancime a #tolanctonuluiA rasandirea
acestuia in rincialele olfuri ale laculuiA microdistributia
orizontalaA sedimentarea lanctonului veetal in lac)
Variatii cantitative cu caracter ezonal.
Cercetarile efectuate in erioada 1963/19%$ au evidentiatanumite reetari cu caracter eriodic ale ma2imelor si
minimelor de dezvoltare a #tolanctonului) In orizonturile
bine luminate ale aei, dezvoltarea ma2ima s/a realizat in
eriada calda a anului, iar valorile medii minime, in cursul
lunii februarie) In orizonturile mai rofunde amlitudinea
oscilatiilor cantitative a fost relativ redusa) Iarna, valorile
medii ale densitatii #tolanctonului la surafata au fost
mai mici decat cele din straturile de adancime, fat leat
de strati#carea de iarna a aelor lacului) ?rmarind
variatia sezonala a cantitatii de ale vii in #tolancton se
constata ca aceasta este ma2ima in erioada calda a
15
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
16/38
anului (Iunie !ctombrie" si mai redusa in restul timului)
In orizonturile rofunde, rocentul se mentine la un nivel
mai scazut decat in orizonturile eutro#ceA ritmicitatea
sezoniera este mai slab e2rimata la adancime)
Variati ezonale ale com!ozitiei
to!lanctonului. ;cestea au fost determinate de
a#nitatea unor ale entru anumite sezoane ale anului)
;stfel, ca secii intalnite de reula iarna, tiice entru
aele reci, utem mentiona5 Cyclotella comta, Aulomonas
purdyi, Stelexemonas dichotoma.in seciile intalnite in
secial vara utem enumera5 Cyclotella meneghiniana,
Volvox aureus, Ceratium hirundinella, Elaatothrix acuta.
Variatii ale%itri#utiei to!lanctonului !e
a%ancime. .trati#carea termica a maselor de aa si
caracteristicile atrunderii luminii sunt rincialii factori
care determina dinamica distributiei e verticala a
#tolanctonului) .ensul eneral al distributiei e verticala
a #tolanctonului consta in scaderea tretata a cantitatii
totale de la surafata catre fundul bazinului) In eneral,
inanotimul cald al anului diferenta dintre surafata si
straturile rofunde este mult mai neta decat in cursul
iernii, cand amlitudinea variatiei e verticala a cantitatii
totale de #tolancton este mai redusa)
16
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
17/38
Variatii !e orizontala ale %itri#utiei
to!lanctonului. 7entru stabilirea caracteristicilor
distributiei #rolanctonului in ro#l lonitudinal al lacului,
s/au luat in considerare datele analizelor din cele $ statii
rinciale de relevare disuse in lunul lacului5 Coada
lacului, Eanu, .ecu -uinesti si Baraj) Cercetarile
multianuale au aratat in eneral ca numarul total de ale
scade dinsre Coada lacului sre ortiunea sa inferioaraA
in scimb, onderea alelor vii in robe soreste tretat
de la Coada lacului sre ortiunile mijlocie si inferioara
ale lacului, odata cu ameliorarea conditiilor limnoloice)
)e%imentarea !lanctonului ve$etal. ;cestroces rerezinta o insemnatate deosebita entru
desfasurarea vietii in ecosistemele acvatice, entru
mecanismul roductiei rimare si entru circulatia
materiei si a eneriei in lacuri) Investiatiile realizate in
erioada 19%1/19%8 au recizat cateva trasaturi ale
rocesului continuu de sedimentare) Cantitatea totala de
ale deuse s/a caracterizat rintr/o rata foarte variabila
curinsa intre 13,$J106 (!ctombrie 19%1" si 'J106
e2emlare ale deuse er m'Dzi (Mai 19%3") Media
enerala a erioadei entru care s/au facut determinarile
este de 90J106 aleDm'Dzi) In eneral a fost observata
17
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
18/38
coresondenta dintre cantitatea de #tolancton din masa
aei si rata deunerii alelor lanctonice, care a
rezentat variatii asemanatoare) :alorile cele mai mari
ale sedimentarii alelor lanctonice s/au inreistrat in
erioadele de ma2ima dezvoltare a oulatiilor
#tolanctonice, adica rimavara si vara) eterminarile au
us in evidenta rezenta in materialul deus a unor
cantitati mari de ale viiA onderea acestora a fost in
medie de ordinul a $0/80 din numarul total de ale
sedimentate) Ca atare, se oate arecia ca rin
sedimentarea #tolanctonului se roduce o anumita
intarziere a evolutiei lacurilor adanci catre eutro#zare,
datorita scoaterii temorare din circuitul rincial al
materiei si eneriei a unei arti din biomasaroducatorilor lanctonici)
Rolul to!lanctonuluiin ecosistemele lacurilor de
baraj oate # de#nit rin urmatoarele functii5
- roducerea in cursul fotosintezei si eliberarea
in mediu a unor mari cantitati de o2ienA
- consumul o2ienului solvit in aa rin
resiratie, roces care se face simtit in
secial noatea si in conditii de FinorireG a
aeiA
18
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
19/38
- consumul unor substante nutritive si a unor
microelemente din mediul acvatic,
acumularea de substante si concentrarea lor
in celulaA
- transformarea substantelor din materie
anoranica in materie oranica rin rocesul
de fotosinteza si retinerea in ecosistem (ca
enerie cimica" a unei arti din eneria
solaraincidenta la surafata laculuiA
- eliberarea in mediu a unor comusi oranici
rezultati din metabolismul celularA
- multe ale lanctonice rerezinata resurse
tro#ce entru diferiti consumatoriA
- rin deunerea e fundul bazinului, alelelanconice determina sustraerea temorara
a unor nutrienti din masa aei, recum si
accelerarea rocesului de colmatare)
! alta functie a #tolanctonului in ecosistem este
aceea de element primar tro!c. ;naliza unor robe de
lancton total a aratat adesea rezenta in tubul diestiv
al unor crustacei lanctonici sau al unor rotifere a unor
e2emlare de ale inerate de consumatorii amintiti)
;ceste observatii robeaza e2istenta unor relatii tro#ce
directe intre intre #tolanctonul si zoolanctonul din lac,
19
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
20/38
formele alale cu dezvoltare in masa ne#ind insa inerate
de catre zoolacton)
?n fenomen bioloic deosebit de renant, cu
infulente multile asura calitatii aei si asura
sistemului ecoloic in ansamblul sau este Finorirea
aeiG) ;ceasta rerezinta, e de o arte, rezultatul
eutro#zarii bazinului, iar e de alta arte, cresterea
temorara (adesea de mari roortii" a rolului alelor
lanconice in intreul ecosistem) In lacul Izvoru Muntelui
Bicaz, o rima inorire a fost observata in anul 196%
cand in ortiunea suerioara a acestuia s/a inreistrat o
dezvoltare masiva a unei oulatii de Chlamydomonas
insignis. ; fost o FinorireG destul de ronuntata,
densitatea atinand la 13 !ctombrie valoarea de 38)000cel)Dml, dar de foarte mica e2tindere satiala si de scurta
durata)
In cadrul cercetarilor limnoloice cu caracter
comle2 intrerinse asura lacului de acumulare Izvoru
Muntelui Bicaz inca de la aaritia sa (1960", tu%iul
zoo!lanctonului ca veria tro#ca esentiala constituie
una dintre reocuarile cu ondere insemnata)
Inceand din anul 1969, cercetarile asura
zoolanctonului devin mai oranizate si mai
sistematizate, abordandu/se asecte variate, leate in
20
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
21/38
secial de ecoloia acestor oranisme) ./au urmarit
sensul in care evolueaza dezvoltarea de ansamblu a
zoolanctonului din lac, variatiile sale cantitative si
calitative e verticala si e orizontala in raort cu
succesiunea seonala si unii factori #zici si idrocimici)
Bararea cursului mijlociu al raului Bistrita si aaritia
marelui lac de acumulare au insemnat in rimul rand
inlocuirea unui bioto de ti lotic cu cel lentic actual) In
cursul evolutiei sale, structura noului ecosistem a castiat
tretat in comle2itate, devenind mai boata in
elemente, biosisteme, curente de enerie, lanturi tro#ce)
ormarea si dezvoltarea biotoului stanicol a creat
conditii entru constituirea unor asociatii zoolanctonicealcatuite din secii autotont cu multile valente
ecoloice, carora li s/au adauat in decursul evolutiei
elemante din afara)
-ezultatele cercetarilor desfasurate inca de la
formarea lacului Izvoru Muntelui Bicaz demonstreaza ca,
in tim, in comozitia calitativa a zoolanctonului s/au
etrecut imortante modi#cari) ;stfel, inca din rimii trei
ani de la inundare, in cadrul noilor conditii ecoloice
create, diversitatea seci#ca a inreistrat o crestere
insemnata5 de la $1 de ta2oni in anul 1961, s/a ajuns la
21
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
22/38
63 de sacii si unitati subseci#ce in anul 1963) ?lterior,
rocesul de diversi#care a continuat sa evolueze
roresiv, inventariindu/se in 1966 un numar de %' de
unitati sistematice)
.uccesiunea ecoloica s/a manifestat atat rin
instalarea unor secii cosmoloite care au colonizat
masiv lacul ("osmina longirostris, #aphnia hyalina,
Cyclops vicinus, $eratella cochlearis, %olyarthra vulgaris
etc)", cat si rin aaritia unor secii care s/au mentinut
doar in rimii ani de e2istenta a lacului (1961/196'", ca
de e2emlu, #aphnia pulex, Scapholeberis ingi,
Simocephalus vetulus, &ecane closterocerca, %olyarthra
longiremisetc) Indivizii acestor secii ouleaza de obicei
medii de viata cu caracteristici eutrofe, uneori ciar balti
temorare) In lacuri montane de tiul celui de la Izvoru
Muntelui Bicaz, in care conditiile de viata (rana,
temeratura, reimului o2ienului dizolvat si valorile altor
22
"#MA$A#% &A'("I%($
!1!
2!3!
4!
5!6!
7!8!
16! 162 164 166 168 17! 172 174 176 178 18!
A"#%
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
23/38
arametri idrocimici" sunt cu totul deosebite, seciile
amintite nu s/au utut adata)
;vandu/se in vedere articularitatile ecoloice ale
surafetei inundate, cercetarile asura zoolanctonului
din acest ecosistem s/au a2at indeosebi e analiza a trei
cateorii rerezentative de biotoi5
- 'one de a(uenta)
- 'one de intinsura)
- 'one de adancime.
,rotozoarele/in aa lacului Izvoru Muntelui Bicaz
a fost determinat un sinur en, *intinnopsis.
Roti'erele/ rerezinta aro2imativ 3' din
numarul total al ta2onilor zoolanctonice, ouland
diferentiat cele trei cateorii de biotoi analizati)Cla%ocerele/constituie ruul rerezentat rincel
mai mare numar de unitati sistematice, insumand circa
$$ din totalul ta2onilor)
Dinamica ezonala. !bservatiile multianuale au
ermis sa se constate ca in lacul Izvoru Muntelui Bicaz,
ca de altfel si alte ecosisteme lacustre arti#ciale,
dezvoltarea in decursul unui an a zoolanctonului nu se
inscrie e o traiectorie uniforma, lisita de variatii) ;ar
de reula modi#cari manifestate oate cel mai e2resiv
in raort cu succesiunea sezonala) .cimbarile etrecute
23
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
24/38
e arcursul unui an afecteaza, e de o arte, comozitia
calitativa, iar e de alta arte, cantitatea zoolanctonului)
.uccesiunea anotimurilor se reercuteaza cu
renanta si asura dezvoltarii cantitative a
zoolanctonului din acest ecosistem) aca ne referim la
cantitae e2rimata numeric, se constata ca e durata
unui an aar de obicei doua ma2ime bine conturate5
rimul se roduce catre sfarsitul lunii Mai e fondul unei
abundente dezvoltari a #tolanctonului, determinate mai
ales de cresterea erioadei si intensitatii luminoase, de
sorirea temeraturii aei, etc), iar cel de/al doilea varf
aare toamna (.etembrie", asociindu/se cu urmatorul
ma2im inreistrat in evoluria cantitativa a asociatiilor
alale)In rivinata desfasurarii ciclulilor de dezvolatare ale
rincialelor rue de oranisme zoolanctonice, s/a
remarcat ca, inca din rimele luni de rimavara (;rilie/
Mai", aar concomitent in lancton atat coeodele
(calanoide si cicloide", cat si rotifereleA cladocerele se
dezvolta masiv catre sfarsitul lunii Iunie si inceutul lunii
Iulie)
,ro%uctia zoo!lanctonului. >stimarea roductiei
si roductivitatii zoolanctonului din lacul de acumulare
Izvoru Muntelui Bicaz a inrtat in atentia secialistilor din
anul 19%) ;stfel, in anul 19%9, e o erioada curinsa
24
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
25/38
intre lunile Mai/.etembrie, valorile lobale ale roductiei
au fost relativ ridicate (1980, calDm3D1'8 de zileDlac",
#ind reartizate in modul urmator5 63' calDm3 la BarajA
'398,91 calDm3la 7otociA $,86 calDm3la .ecuA 1%11,$'
calDm3la Eanu si $831,'9 calDm3la Coada lacului)
Lacul de acumulare Izvoru Muntelui Bicaz, #ind un
lac montan cu ascilatii mari de nivel ('8/30 m", nu are o
centura veetala de macro#te, roductia rimara
realizandu/se aroae in e2clusivitate e seama activitatii
#tolanctonului) 7unerea in circulatie a substantelor
astfel sistetizate si transformarea lor in rana animala se
realizeaza in secial rin intermediul #ltratorilor
zoolanctonici)Rolul zoo!lanctonului in circuitul materiei si
eneriei in ecosistem se evidentiaza si rin amloarea
relatiilor tro#ce stabilite intre acest ru functional si
consumatorii de ordin suerior, estii)
In studierea ecosistemelor acvatice in eneral si a
celor de tiul lacurilor arti#ciale in secial o atentie
deosebita se acorda comle2ului de factori de care
deinde calitatea aei, radul de tro#citate si sarobitate
a acestor bazine) In literatura de secialitate se
mentioneaza ca rezenta in lanctonul animal a unor
25
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
26/38
anumite secii cu unanumit rad de dezvoltare ofera
indicatiile utile in de#nirea calitatii aei resective)
In rivinta lacului Izvoru Muntelui Bicaz, se
mentioneaza ca in alcatuirea zolanctonului sau sunt
curinse o serie de secii cu roietati bioindicatoare
recunoscute) ;stfel, "rachionus calyci(orus, &ecane
lunaris, Chydorus sphaericus, #iaphanosoma
brachyurum, %aracyclops !mbriatus sunt considerate
secii bioindicatoare entru ae din cateoia beta/
mezosaroba) ;vand insa in vedere reartitia neuniforma
a seciilor amintite, abundenta diferita de la o zona
ecoloica la alta, s/a determinat o anumita interferenta a
arealelor lor si o dezvoltare cantitativa nu totdeauna
rerezentativa entru de#nirea unei zone sarobe)7reominanta seciilor beta/mezosarobe, alaturi de un
numar relativ redus de secii olio/ si alfa/beta/
mezosarobe, ermite arecierea ca aa acestui lac, e
baza acestor criterii, se incadreaza in cateoria beta/
mezosaroba, fara insa a intruni numai caracteristicile
acestei cateorii sarobe)
Lacul Izvoru Muntelui Bicaz, rin caracteristicile
sale #zioloice si idrobioloice seci#ce, ermite
dezvoltarea oulatiilor bacteriene in toate biocenozele si
e arcursul intreului an) Ina acelasi tim, amloarea si
26
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
27/38
continutul roceselor e care le realizeaza
#acterio!lanctonul comorta variatii multile si
semni#cative interate in ansambul evolutiei sezonale si
multianuale ale ecosistemului) ;stfel, nivelul dezvoltari
oulatiilor bacteriene este leat de intensitatea
sintezelor rimare de substante oranice, de caracterul si
randamentul transformarii biocimicea #tolanctonului
de catre consumatorii de diferite rade, recum si de
valoarea indicatorilor #zico/cimici)
@umarul total de bacterii, determinat rin metoda
#ltrelor de membrana in anul 1966, a variat intre %0)000
9'0)000 cel)Dml) In lan orizontal ma2imul a fost
inreistrat la statia Caluareni, urmand o accentuata
scadere sre baraj)In rosimea aei bacteriile se concentreaza la doua
orizonturi5 un ma2im la surafata aei, coresunzator
eilimnionului, si un al doilea ma2im in aroierea
deunerilor de fund) urata media a unei eneratii
bacteriene este minima la surafata aei ('1,6 ore",
creste roresiv in eilimnion, ramane constanta in
metalimnion entru a atine o durata ma2ima in
iolimnion (1'',8 ore la 88 m adancime") eendenta
vitezei de inmultire a bacteriolanctonului de termica
aei disare in straturile adiacente sedimentelor unde, ca
urmare a scimbului activ cu cumularile de fund, se
27
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
28/38
creeaza conditii nutritive otime, astfel ca o noua
eneratie bacteriana aare numai dua '9,8 ore)
;ortul microoranismelor la circuitul bioen al
azotului este esential in secial in faza de descomunere
si mineralizare a substantelor oranice azotate,
intervenind activ si in rocesele de nitri#care si
denitri#care si #2are a azotului molecular) Kruele
#zioloice de bacterii rasunzatoare de aceste
transformari biocimice in lacul Izvoru Muntelui Bicaz
rezinta articularitati ecoloice interesante, determinate
de trasaturile limnoloice ale ecosistemului)
Amonicarea. Intensitatea rocesului amoni#carii
nu este eala e toata lunimea lacului, detasandu/se ca
numar de bacterii zona de inuenta alotona de la Coadalacului (Caluareni" si semiinuenta (statia Eanu") In
aceste zone valorile cantitative cele mai ridicate din
erioada 196/19%3 (medii eometrice anuale" au ajuns
la '')000 cel)Dml la Caluareni si 1%)000 cel)Dml la Eanu,
in tim ce in jumatatea inferioara a lacului (-uinesti si
Baraj" concentratiile au fost sub 10)000 cel)Dml) Cele mai
oulate orizonturi cu bacterii amoni#catoare sunt cele
de la surafata, in eneral ana la '0 m rofunzime) In
toamna, ca urmare a cresterii deosebite a rezervelor
nutritive, rin moartea oranismelor lanctonice, se
intalnesc concentratii ridicate ale amoni#catorilor si in
28
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
29/38
iolimnion, fara ca aici sa ajuna la densitatea
oulatiilor de la surafata)
Denitricarea. In lacul Izvoru Muntelui Bicaz
dezvoltarea otima a denitri#catorilor seremarca in
conditii termice de este %=C in iolimnion si este 10=C
in ei/metalimnion, la concentratii minime ale o2ienului
dizolvat) In eriadele reci, se deceleaza mai utin de o
celulaDml, in tim ce in cursul verii si al toamnei s/au
determinat frecvent valori de ordinul sutelor de
celuleDml) Celelalte rue #zioloice cu rol in dinamica
bioena a azotului (nitri#catori, #2atori de azot" sunt
foarte slab rerezentate in aa, in eneral sub o
celulaDml)
Bentoul
Investiarea !eritonului din lac a vizat doua
directii distincte, si anume urmarirea comozitiei
calitative in formatiunile eri#tice instalate in mod
sontan e diferite obiecte imersate inaa si studiul
instalarii ari#tonului e diferite substraturi arti#ciale)
7rin imersarea unor surafete de sticla la diferite
adancimi si statii, urmata de determinarea cantitativa si
calitativa a materialului alal #2at e laci in unitatea de
tim s/a stabilit ca, cara, instalarea eri#tonului este
foarte raida, realizandu/se densitati de ordinul a 30/60
29
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
30/38
mil) e2) aleDm') La adancime, atat vara cat si iarna,
ritmul de instalare a eri#tonului de ordinul a 8 m
s)u)Dm'Dluna in orizontul de surafata, in tim ce la
adancimea de 10 m aceasta valoare era de numai 0, m
s)u)Dm'Dluna) In erioada calda anului, ritmul de instalare
si crestere a eri#tonului au fost mult mai mari, de
ordinul a ')000 3)000 m s)u)Dm'Dluna la surafata,
resectiv 800 %00 m s)u)Dm'Dluna la adancimea de 10
m)
In conditiile lacului Izvoru Muntelui Bicaz,
caracterizat rin adancimi, biocenoza alala de fund s/a
dezvoltat foarte utin) ;naliza robelor relevate din
diferite uncte ale lacului cu ajutorul unei sonde secialea aratat ca in zonele de adancime microto#entoul
este foarte sarac, #ind rerezentat rin cateva secii de
diatomee reobionte din enurile Cocconeis, +avicula,
Cymbella, Ceratoneis) In acest lac de acumulare
micro#tobentosul aare ca o formatiune comle2a care
curinde, in afara de oulatiile de ale tiice entru
micro#tobentosul unui lac adanc, si ale lanctonice vii
ajunse aici ca rezultat al sedimentarii #tolanctonului,
ale reo#le aduse de auenti care se mentin in viata un
anumit tim, forme de rezistenta si, in #ne, o
FtanatocenozaG curinzand ale lanctonice sau
30
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
31/38
bentonice moarte) In acest mod funcita
micro#tobentosului in ecosistemul lacustru este destul de
variata5 functie tro#ca, contributie la reoularea anuala
a maselor de aa cu oranisme lanconice, rezervade
substante oranice, nutrienti, etc)
In lacul Izvoru Muntelui Bicaz macro#tele acvatice
rerezentau la inceuturile anilor 0 o ruare de
imortanta ecoloica redusa, ele ocuand cateva
surafete mici in zonele litorale si #ind rerezentate
numai de doua secii5 %olygonum lapathifolium si
%olygonum amphibium. ezvoltarea redusa a
macro#telor in acest lac a fost determinata de urmatorii
factori5- variatiile sezoniere imortante ale nivelului
aeiA
- abraziunea malurilor datorita valurilor,
corelativ cu oscilatiile de nivelA
- relativa lisa a surselor locale de oulare
naturalaa lacului cu diferite macro#te
acvatice, adatabile la conditiile date)
in dinamica formarii lacului rezulta ca acumularea
aei s/a facut tretat, asa cum o rezinta evolutia
nivelurilor) .uccesiv, ortiuni de teren sau cursuri de aa
31
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
32/38
au devenit fund de lac, intand astfel, sub inuenta noilor
conditii) ;nularea curentului ca factor ecoloic a antrenat
comortamentul bentofaunei reo#le in urmatoarele
directii5 sa mireze in amonte, ratie unei reactii
reotacticeA sa mireze in teritoriile invecinate, recent
inundateA sa ramana in acelasi loc, cum a fost cazul
larvelor si ninfelor unor triotere #2ate in casute)
?lterior intervine inuenta temeraturii, o2ienarii,
sedimentarii, resurselor tro#ce si a altor factori care ot
orienta comortarea biocenozelor bentonice)
Ca urmare a otimei concentratii a resurselor
nutritive si in acelasi tim a varietatii conditiilor #zico/
cimice, in sedimente se dezvolta, in majoritateacazurilor, toate ruele #zioloicede ermeni intalnite in
ecosistemele acvatice) ;ceasta leitate se alica si in
cadrul lacului de acumulare Izvoru Muntelui Bicaz, unde
au fost evidentiate toate ruele de bacterii care intervin
in circuitul azotului, carbonului si artial al sulfului)
Lacul Izvoru Muntelui Bicaz, rin intinderea si
volumul de aa foarte mari, recum si rin rezenta unor
conditii seci#ce (variatii anuale ale nivelului aei ana la
'8 30 m, stanarea tim indelunat a aei in cuveta
lacului si adancimile mari ce fac osibila aaritia unei
32
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
33/38
strati#cari termice a aei, denudarea eriodica a unei
surafete areciabile din surafata lacului (1)800 a" e o
durata de ana la 6 luni, asezarea intr/o zona muntoasa
la o altitudine medie, etc)", a determinat scimbari
caracteristice in i&tio'auna raului Bistrita) In rimii ani
dua aaritia lacului, s/a inreistrat o crestere cantitativa
enerala a fondului iscicol, cu un ma2im la 3/8 ani de la
inundare) ;stfel, in anul 196', mreana rerezenta $$ ,
scobarul '6 , iar cleanul '0 din cantitatea totala de
este colectat, cu valoare economica) atorita variatiilor
amle de nivel, ce inenteaza in mod neativ
reroducerea salmonidelor si cirinidelor de talie mare,
datorita reducerii cantitative a bazei tro#ce din lac
efectivul seciilor de talie mare cu valoare economica adiminuat continuu) In 196%, scobarul rerezenta 9, ,
cleanul 3,9 , mreana 1,$ din cantitatea totala de
aste colectatA in 196 scobarul rerezenta 10,$ ,
cleanul ',9 , mreana ', )
7entru valori#carea cat mai comleta a resurselor
tro#ce ale lacului Izvoru Muntelui Bicaz, s/au introdus, in
scoul aclimatizarii, un numar de sacii de esti) intre
salmonide s/au introdus astravul curcubeu, astravul de
lac, lostrita, fantanelul, astravul de rau, in vederea
valori#carii seciilor de talie mica)
33
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
34/38
! dezvoltare buna o are astravul de lac, seciade
salmoid cea mai bine rerezentata in acest lac alaturi de
lostrita) ata de cirinide, salmoidele din acest lac de
acumulare cunosc o dezvoltare redusa, nedeasind 8/%
din totalul itiofaunei) >2istand o fauna iscicola adatata
in eneral la noile conditii aarute in lacul de acumulare
Izvoru Muntelui Bicaz, efectul oularilor intrerinse nu
au fost cel scontat, e2cetie facand babusca, latica si
artial astravul de lac)
Modi#carile in structura oulatiilor survenite in
urma aaritiei lacului de acumulare Izvoru Muntelui
Bicaz sunt rofunde e o mare arte a cursului raului
Bistrita, din amonte de lac si ana la barajul de la ureni
(0 100 4m", resimtandu/se ana la limita inferioara azonei astravului) ;ceste modi#cari ale rasandirii
satiale a seciilor face necesara o reconsiderare a
zonarii itioloice a raului Bistrita, in functie de e2istenta
noilor secii conducatoare)
7lecand din amonte sre aval, se oate a#rma ca
sinura zona neafectata (deact foarte utin sau deloc"
este zona astravului) In eneral seciile din zona au
aceeasi distributie ca cea asita in urma cu sase decenii)
;cest lucru este atestat de rezenta masiva a oulatiilor
de zlavoaca, boistean, in acesta zona, ca si frecventa
ridicata a rindelului si a moiaei)
34
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
35/38
35
Indicatorul
Anul 171 172 173 174
()igenul 9,78 9,33 9,04 9,02
Substanta
organica10,02 10,5 11,7 11,74
Azotati 0,255 0,282 0,255 0,370
Azotiti 0,0026 0,003 0,0028 0,0044
A*oniu 0 0,055 0,045 0,1069
Azot *ineral
total 0,2576 0,3401 0,3027 0,4815
Dinamica multianuala a valorilor medii ale unor indicatori chimici din apa lacului
Izvoru Muntelui Bicaz (mg/l)
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
36/38
36
%unaAlge +e)-*l. A*oni/icatori +cel-*l.
17! 174 168 173
I - 313 9 3500
II 417 1229 9 350III 404 429 4 8000
I0 286 432 500 7500
0 783 1192 200 7500
0I 861 9503 900 50000
0II 4100 546 300 1000
0III 846 649 350 500
I' 491 2019 250 -
' 175 - - 2500
Variatia cantitativa a unor microorganisme din apa lacului Izvoru Muntelui Bicaz,
statia Baraj (0 m)
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
37/38
37
-
7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui
38/38