ANUL 1 No. 197 .

(

A DOUA EDITIUNE l)l'MINECA '( IULiE t886GRiGORE G. PEUCESCU

Director politic------ --

ABONAMENTELESE PLATESC TOT-D'AUNA INAINT :

In tar pe I an 40 loi. 6 lini gil lei. 3 luni to Iriin striain tate I an :>ti lei, t; luni 2" Ici

ABONAMENTELE INCEP LA I SI 6 A FIE-CAREI LUPO

REDACTIA ENo. 3.Plata pis^opiei.Po. 3.10 BANI NUMERUL

MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA

ocAPARE IN TOATE ZILELE

N lie. F'ILIPESCU1ro1.1 tetar

ANt V-IUtjILL YY.i:.:r: Nt'.'iA1 _..t -4DAfiNrDTlcd.iE

\11\tllT'll1Tl.

.

10 BANI NUIVIERUL50 BANI UN HUMER VECHIU

SASE MILIOANEAHt?1(:A'l'1: IN Il NAM.:

TEROARE, TURTURIsr

ARESTAi11 ADMINISTRATIVE:

DIPLOMATII NOSTRI

UN NOU MATUSALEMNOUA POLITICA ECONOMICA A AUSTRIEI

MIZERIILE LONDREIV l':f,I I. \i,lI \ I'l

SEASE IyIILIOANEARUNCATE IN DUNARE

Nu era de ajuns c de la veniresla patere a guvernului de astir -zi.sub dittatura d -lui Ion Brtianu,porturile Braila si Galati ati avut sisufere multe neajunsuri din causaunei administratiuni nenorocite, simai eu seam& din causa suprinlriiporturilor frante. Nu era de ajunsatta : ayt -zi, prin niste proecte ces'a pus in lucrare, se d& ultima lo-vitur de grafie acestor porturi.

Este vorba de cele done basinurice s'a dat in intreprindere, ce se exe-cut& cu o mare iuteal, si cari a sserve de aci inainte ca cheuri pentru acostarea vaselor ce vin In Brailasi Galati. Aceste basinuri cheu-rile si parcurile for nu cost& nielmai mull vici mai putin de cat5,566,328 lei' si 39 bani, adir2,862,641 lei 90 bani pentru Brilasi 2,703,686 lei 49 baffi pentru Galati.

Asa dar aproape cease milioanebani buni, adunati din sudoarea po-porului, se arunc parte in Duniiresi parte prin busunarele fericitilorantreprenori $i inventatori, cari anscocit aceste lucrar numai pen -tru interesul for personal, si nielde cum pentru folosul porturilor.

Dar ce insemneaz bagatela desense milioane zis mai sus, pe lngalte zece rah. cinti- spre -zece mili-oane, cari ail a se mai cheltui culucrrile suplimentare necesare a-cestor basinuri? Cci in suma de5,566,328 de lei nu intra niee con -structiunea docurilor Intrepositelor,magazinelor de grane, masinelor siacumulatorile ; nice: zidirea hanga-relor si localurilor de administra-tiune, nisi debarcaderul plutitor.

Ce In semneaz Inch $i aceste 15milioane. ce a a se cheltui In zadarpe lana& alte nenorociri mult malMari ce asteapt porturile noastreprin stabilirea acestor basinuriartifr-ciale? Cci localitatea unde se construesc ele depla.seaz centrul de acti-vitate comercialdeast &zi, si pentruBraila, cu deosehire, portul se m ut lao depikrtare de aproape dou kilolometre de piala actual& a portului,pista buna si comodit cum in rarelocur se poate gsi,

Ce s mai zicem fusa, c pesterati -va ani va trebui se mai chel-tuim alte Cate-ye milioane ca se as-tupm acele basinuri sa scld-tor de glte, cum ati fost numite eudrept cuvent, cad ineficacitatea foreste att de evident, in cat sare Inochii fie crui om cat de profan.Toti oamenii de etiint s'ali pronun-tat in contra spri unor basinuriartificiale, pe cat time avem bazi-nul natural al Dunrei In conditiu-

nilecele mai admirabile de a servica porturi pentru acostarea va-selorplutitoare maritime ei fluviale.

Brilenii ei Glhtenii a protestatct ah. putut in contra unor aseme-nea risipe de bani fhr nici un fo-los practic, dar guvernul are urn-chi si n'aude, are ochi si nu vede.S'a fcut interpelri In Camera $iin Senat. s'a dovedit eh aceste lu-err intreprinse de Ministerul Lu-crrilor Publice sunt eu desvArsireinutile si vtmtoare porturilor,s'a trecut nsor peste toate. acum ar fi fost vorba de niscai -valucrri de ces mai mic important").

Brila, care este si mai mult lo-vit pria construirca basinulu, aincercat se fach o manifestatiuneprintr'o.ntrunirepuhlich;ins fiind-ch initiative acestei intruniri fuseseluat de oamenii din partidul gu-vernamental, cari voia a'i da uncaracter mai muli politic de ct e-conomie, intrunirea a fcut fiascoprecum se stie, ekel pe ori unde searata guvernamentalii $i voesc svorbeasc, chiar in interesul tri$i al orasului tor, ei nu numai ehnu sunt ascultati, dar inca sunthuiduiti si alungati de la tribuna,precum s'a intmplat celorcari aprovocat acea faimoas Intrunire dearum dou luni la Braila. Atiteste de descreditat guvernul actual !

Dar ocre Brilenii si Galteni sevor opri pn aerea cu protestelelor, In privinta acestor lucrri ne-bune cari a s aduc attea releiremediabile oraselor lor?

Credem ca nu !Cu toate c contractul este deja

incheiat, cu toate c el tontine cla-use oneroase In cas de neexecutare,cu tonte c lucrurile se urmeaz eumare activitate , cettenii acestorporturi Irish se cuvine a nu incetaun moment de a protesta in contraexecutrii acestor lucrri nesocotite.

Acum ne aflm intr'o epoch. destagnatiune; toti rninistrii sunt ducipe la bili, corpurile legiuitoare suntinchise $i ori -ce proteste n'are cinese le auz, mai cu seam c gu-vernul nu prea este dispus s audnimic. La toamn ash, Indaat ce sevor deschide camerile, Glteni , simai ales Brhilenii, se vor scula Inmas si vor cere eu insistent& sinceteze spare_a acelor basinuri si srecilieze contrattele antreprenorilor,cu ori -ce sacrifrcil. Mai bine s sepiarz acum putin, de ct mai tr-zi zece si dou -zeci de milioane,deosehit de alte inconveniente carinu vor mai avea nie! -o indreptare.Cettenii Brileni si Glteni ah. cuatt mai mult drept se se opuela executarea unor asemenea lu-crri, cu rat fondurile ce se chel-tuesc le apartine lor, find din ve-nitul de 1/2 la sut, care prin usur-patiune s'a concentrat in minileguvernului central.

El sunt cu drept cuvnt nelinis-titi de soarta porturilor si pietei lorcomerciale.

Dac guvernul nu se va decidemai din vreme s dea satisfactiuneplngeril lor legitime, cettenii sunthotrti a merge mai departe.

C.

DEPESELE AGENTIEI ,. HAVAS"

St. Petersburg, 30 Iulte. Se a-sigura CA d. de Giers, a crrui calatonee intrziate pentru motive de ordineprivat&, va visita pe printul de Bismarkin cursul Juni! lui August.

Atena, 30 Iulie. Regele se va im-barca laPireu pentruamerge la Genua;de acolo se va duce la Paris, unde va

sta cltte va zile tn incognito, tuaftte dea merge la `Visbaden. Regele s. a evitade a ae !MAIM eu Sueeranit F.uropitcentrale din causa ultimelor eveni-nlente.

ltoma, 30 Iu1ie. In privinta sti-rilor privtoare la calstoria conteluiRobilant la Viena, ziarul Opinionespurn_ ca raporturile Intre Italia, Aus-tria $i Germania, precum si cele ce e-xist&tntre miniCtrit afaceri!or strineale acestor trel ter!, sunt asa de cor-diale, In ett ideia unei Intrevederi ar flprimita cu placere intr'un mod reel-proc. Opinione adaoga ca event uali-tatile sunt in devoarea unel tntreve-deri, ramane regulat numai cestiu-nea de oportunit;ite.

Listele provisorii pentru consiliulcomunal se gasesc in birourile ziaruluipiata Episcopii 3.

Primim cu placere ori-ce reclama-tiuni privitoare la inscrierea sau ne-inscrierea alegatorilor si ne oferim ale satisface cererile.

TERI)ARE, 'l'l)R'l'I l'

2 EPOCA 20 IULIE

In Vrena si In Pesta ae comenteazamutt aceasta schinrbc+re a ideilor cedoinneau In sferele guarernamentale inprivinta relatiunilor economice si co-merciale ale Statulut 'nastro- ungar. Secrede chiar ca circu!atra tministruluteste semnalul unei modificatiuni radi -call In politica economica ce va urinaguvernu!. In locul prdotectionismuluiesagerat care a avut dF resultat rupe -rea negocierilor cu Rogue +nia si va pro-duce de sigur un efect analog In negocierile ce se vor deschide In curandIn Germania si cu Italia, pare ca gu-vernul Austriac tinde a adopta o liniede conduit& ce este basata pe stabili -rea unui sistem conventional ai se a-propie de liberul schimb Dar aplica-rea acestor idei vaantTri piva de siguro mare resistente fn Urtgaria din par -tea protectionighlor agrari. Unele zia -rele ungureati erat& o rezerv& signifi-cativa In fata circulares marchisululutde Bacquehem, alte o combat In totulsi accenteaz& osebirea tare esista Intreinteresele economice ale Ungariet siatele ale Austriel.

Cu toate acestea, urnxarile resboiulutvamal care a Inceput tetre Austro -Un-garia si Romania par a fi dureroaspentru Unguri. Presa maghiara saplange contra diplomatiei austro -un-gare, careia it reproaeaz.A ca n'a atiut sIncreze In Bucureatl In favoarea intereselor economice si comerciale ale Mo-narchiei. intro coresprtndent& aparutAIn mat multe ziare ungureati s acuzachiar Intr'un mod direct baronul deMayr ca s'a lasat a fi Intrecut de mi:nistrul francez in priviate negocierilorpentru lncheierea unei conventiuni co-merciale.

Aceasta corespondents tontine uneleaprecierl pe care not riti le tmpartaaim,dar are si unele parti interesante. Deesemplu s poate ceti pasagiul ur-m &tor :

Diplomacia francez& a d oborit pe cea aus-tro- ungara cu des &vtraire, ai tot asemenease pregateste sail fata ai Rusia. Pentru ce ebaronul Mayr fn Romania, numall(alnokvne -ar putea spline, daca cum -va ar ati -o siel. Toat& lumea atie,ca not n'am avea azirsboi vamal cu Romania, (tact In capi-tala romana am It avut un diplomat liarnic, care se ne reprezinte interesele, iarnu un curtisan slab.

Ambasadorul francez Coutouly a para -lisat cu totul pe baron Mayr la guvernulroman, a Incheiat cu guvernul roman oconventiune provisorie, care slabileste li-berul import al bucalelor, al vitelor si vi-nurilor din Romania '51 asigur& importuldin Francia al acelor articole de industriepe cart Romania nu poate, sail nu urea sile produca. In modul acesta, Romaniaeste in stare s sufere se continue res-boiul vamal ,tn contra noastr&. E un In-semnat testimoniar de paupertate ce ail daministrul nostru de externe ai diplomacianoastr& dirt Orient, and vedem, c& Fran-cia e In stare s'al apere din departure in-teresele sale la trmul Maril- Negre, peand not la Dunare nu 'Lim s aparam in-teresele noastre.

Nu ad dreptate s se supere d -niIUnguri pe diplomaci! tor. Et n'ali facutde cat s urmeze instructiunile tor.Vina e a acelor cart prin aovinismulfor ali Impins lucrurile ast -Iel ca or -ceIntelegere era cu neputinta.

In ce priveate superioritatea d -luI

FOLTA ZIARULUI EPOCA

MIZERIILE

LON DREIVIII

de Coutouly, d -nit de lai Pesta uila ra singurul mare barbet de slat al RomAniet,situatiunea Intre Francia si Rom:ina corpurile legiuitnnre vor hotari, In urma unesa fost si este cu totul alta de sit a- propuneri a d -lui Dimancca s'a a vre- unuiceea ce exista lntre Austro- Ungaria gi stranepot aIseE, ca spirtul tic 'nhcuit eustatut romn. Afar& de aceasta nu In- luica de Florica.telegem de ce sa mira presa Ungara Asa se resplatesc oameni eci marl :ca Francia s'si caute interesul. Ar Pana una alta sosa colectivitatea cevoi poate ca cele -I -alte puteri sa vi na tina reo din balamale legenda lui Matusa-tn ajutorul pretentiunilor ungureati ? lem nu se va mat repetaor cate bai ar faceDaca eel din Viena si din Pesta ar fi d. Bratianu la Govora si or cata tuica ar In-urmat d'atunci linfa de conduite pe ghilt la Florica.care pare ca voeate a o adopta asta -zi Subt- iscalitul ar da foarte mult ca se yaz&marehizul de Bacquehem, poate n'ar ce are se devie partidul colectivist In zivafi p&tit'o cum a patito cu ocaziunea cAnd borcanul cu spirt pardon, cu iliaca denegocierilor din Bucureati. Florica va poseda antre peretit set moastele

Naate acum lntrebarea daca guver- d -lut Bratianu.nantis nostril vor ti s se foloseasc& O simpla curiozitate.de noul curent ce s manifest& In Radu Tandr.

Wappingul.Inchipuiti -va, formnd cercul a-

cestel curse, piata acestui straniti oras,un fel de curte neregulat. cam patra-t &, t&rmuita de case sad mat bine zi-cnd de bordee, malte de unul salidoli& caturt cet mult, cazand literal-mente In ruine, negre, murdare, ura-cioase.

Solul abia pavat, sad al cArui pavaidispare eel purin sub niste gramezl denoroi si de necuratenil de tot soiul,slu-jeate, vara a si iarntr, de culcua uneimultime de potlogari, de betiv' si desopii perduti.

La lumina soarelut acest toc e cu de-savaraire Ingrozitor.

Pe la gaurile caselor spanzur pervazurt de ferestre stricate, lipsite cutotul de geamurt ; sdrente tara form&si far& culoare se leagAna In toate par-tite.

Unele sunt a ai ferestrele, s&rite din

Viena. Era usor d'a resista unor pre-tentiuni esagerate, dar le va fi gred'a s opune la nicle propunerl in-temerate pe concesiuni mutuale. Snu uite dar cA deviza or carut guvernroman nu poate fi de cat :

Timeo Austriaco et dona ferentem'N'.

CRONICA,:;,limane-ti. ti IuliF

l \ \0 t II:\Tl'SA1.1:)1Colectivistit a gasit un no mijloc pentru

a Intretine curagiul slabit al oamenilor parti -dului si pentru a opri debandada ca se in-ceapa si voturile la alegert se lipseasca.

Prin mahalale, prin cafenele si cArciume.ori si unde au cul perora, agentii colectivi-tatei afirma ca partidul liberal- national arese mai stea Inca zece ant la putere si ca d.Bratianu, daca o mai face si baile de la Go-vora apoi nu mal are moarte sa,cel mal pu-sin. ca are se mal traiasca Inca multe zecimide ant inainte, spre marea ciuda a protivni-cilor sol.

Asa dar, colectivistit nu se multumesc case faca din stapanul lor un Cavour, un Bis -mark sao un Vice -Rege, acuma vor se'l facasi un Matusalem.

Toate sunt bune, se admitem ca d. Bra-are se mal traiasca Inca o sute de am de aciinainte, ataca va fi de ajuns Insa

Pentru ca d. Bratianu se poata Inca domniprecum a domnit, va trebui se fie vecinicInconjurat de Caradale, Dimancl, Moruzt.Stefan Bell, D -rt Ramnicent, etc.

Lucrul ansa va fi cu neputinta, caci darulde a trai cat lumea poate se'l alba marelegeni de la Florica, dar tott catelusit set, ba!

in ziva and tot' ace t! tinge -talpa vizirialivor pievi In intunerecul pamantulu', vizirulse va veden de odata izolat si remas la dis-positia d -lui Disescu, a d -lui Lascar sa aattui june din partid care cate odata urea smearga de capul lui.

In asa conditit, pastrarea puteret este impo-sibila.

Cu mares si stralucita aureole ce Inconjura capul presedintelul consiliulul si multa -mita a tot slugarniciel camarile' sale, ne vompomeri intro buna dimineata cu un proectde lege vcnit din iniciativa parlamentara, princare se va hotars ca dupe moarte trupul d -luiBratianu se fie pus In spirt, intr'un enormborcan de sticla si asezat in incinta parlamentulul, pentru ca se poata vecinic inspirageneratiunile viitoare.

$i pentru o mal mare dovada de respect,subire si veneraciune fata cu acela ce este

tetani, stricate sali cazute de putrezi-ciune.

Pe pavajul acoperit cu tot felul demurdari', se tarsccopit ofticosi, femeIpalide, numal oase, moarte de foame.Din (And In and trece vre -un cerse-tor, vre -un schilod, vre -un nenorocitcare traente din o infirmitate respin-g&toare.

Nu vez! niel un batran pe acolo. Astae ceva deosebit In Wapping, nu e nielun brbat mat in versta de 40 ant,nict o femee mai batran& de 30 ant ;pcla Tamiset, combinat& cu rachiultavernelor vecine, temnitele batraneiEnglitera, la nevoe funiaspunit& a celaului Londrei nu lasa pe nimeni s Im-b&trneascA In acest iad.

Dar noaptea pe paca prin care tna-inta Sir Francis si Mac Allan, aspectulWappingulus e aproape de nesuferit,att e de resping&tor: Intr'atat acestpandemonium al crime' si al miserie!deateapta atunct In om o lume de gan-duri negre.

Sir Francis cata In zadar s strabatcu privirea intunecimea profund& aiputem zice nesanatoasa care '1 Impre-sura, s perceapa vre -un sgomot Inmijlocul t &cere' adanct de moarte carepatrundea In el prin tori porsi.

Zadarnice Incercari ! Abia daca, dinvreme In vreme, o umbra trecea pelAnga ei, pe furia, par -ca s'ar fi rusi-nat si disparea prin o gaura neagrA,slujind de use : abia daca, la restim-purl. tropotul foarte departat al une!trasurl intarziate, un sariga# venind

INFORMATI UN ISpre a da satisfactiune opiniunei

publice, zice Indpendance roumaine,D. I. Brtianu ar fi dispus s dea,in ajunul alegerilor un succesord-lui Kiritescu, ai s numeasc pre-fect in Teleorman pe d. AnastasescuGhica ; pentru un scurt timp binenteles.

E de prisos s spunem c aceast*tire are nevoe de multe si iar multeconfirmri.

Gunoiul politienesc ce purta nu-mele Trompeta Rucure,stilor a fostridicat de cte-va zile si dispii.rutcu desvrsire din circulatie.

D. E. Sttescu, ministru de justi-tie a lucrat ieri cu M. S. Regele c&-ruia 'i-a presentat mai multe de-crete de permutara printre magis-trati.

D. Nacu, ministru de finance adat o circular& catre perceptora princare ii invit& a se grbi eu ineasareadrilor remase In ntrziere.

atAflm ci d, Ilitrowo, noul minis-

tru al Rusia la Bucuresti se an InSt Petersburg, de unde va lua seri-sorile sale de acreditare pe lngguvernul Itomnesc, pentru a venincurand In Bucuresti

D. A. Stolojan, urinistru domenie-lor a luat msura de a nu se maltolera nimic arendasilor ce vor re-mane in intrziere cu plata aren-zilor.

DINTR'0 ZI INTR'ALTAMUSICA IN POPOR

r':\ c,l:CU NOUL PROECT DE LEGE AL INSTRUCTIUNEI PUBLICE

Majoritatea unei ieri mici ai mari, oformeaza populatiunea ruralA. Acolo sp&streaz& mai bine nationalitatea ai o-biceiurile strabune. Ea este aceia carer&dic greul, caci pe lunga c& platestedart, lucreaz& In natura, apoi la vremi

de la stradale Indepartate Incredintape nobilul senior cA mai sunt oamenicu vigil In Londra.

Cet dol barbati remaser un timp In-cremeniti la vederea acestui spectacol.

Se credea, era chiar la antipodulacelui oral sganrotos pe care 'I parasise. Se Intreba Incet cum sub acelaacer, la o asa mica distant& unele de al-tele, flinte de aceiaai specie, (Acutedupe chipul until acelaa d -zeli si supuseaceloraal legs, puteali s duca o viatAstat de deosebit. Cu toatA ambitiuneasecreta a lilt Sir Francis Burdett, cutot dispretul pentru omenire ce, dupecum II Invinovatea unit, avea In fun -dul inimei sale, ceea ce vedea, ceea ceghicea era atat de grozav, In cat Intimpul acestor cale -va momente pe-trecute In centrul ll'appingului, el fuIn realitate omul ce parea s fie, plinde compatimire pentru suferintele ne-norocitilor In mijlocul carora se simtiarespirand, plin de indignatiune contraIndraznetuluf egoism a fericitilor lumetaceatia din care (acea parte.

Mac Allan, din partea lui, simtea, laprivelistea attor nenorociri, ca se In-t &rese convinctiunile sale a caror tri-umf consacrase de Inainte toate pute-rile sufietulul s, pentru care compro -misese toate interesele sale si oferisechiar sacrificiul vietei sale.

De odata, Sir Francis Ari, la ceti -vapea' de el, un grup ce se miaca In um-bra ai patru cement acoperiti In sdren-te, Inarmati de mAciuci enorme, patruoameni a caror fete purtaC semnele

grate apara fruntaria t.?rii sacrifican-du'ci viata. Cu alte cuvinte. populatiu-nea curala este pietra fundamentala aunul stat, caci ea numai chi si In schimbnimic nu cere, de hunA voie InsA maiohmic nu i se da.

Populatiunei rurale, In schimbul bi-rurilor de tot felul ce se percep de laea sub diferite denumiri 'i forme,precum : cai de comunicatie, judet.ene,comunale, nationale, rechizitii, etc. aiIn fine contributia sngelus, In schim-bul tuturor acestora 'i se da o acoala siaceea a vai de ea ; si chiar aceasta as'o aibA, trebue sa Indeplineasca omultime de conditiunt. (Vezi proectulde lege).

Pentru ridicarea moralulut si man -gaerea sutletului populatiunea rurale,it trebue un preot, dar si pe acela totea trebue s'I pl &teasca.

Pe and populatiunea urbanA huzu-resteIn privinta aceasta.

Dar poate se va gasi cineva care vazice: d'apol populatiunea urbana pla-teate mult mat mutt de cat cea rurale,caci pe tanga cele de mat sus, ea maiplateste fonciar, patente. etc.... Da, agaeste, Ins& In locul acestora primesteIn zecit.

Statut se Ingrijeste de multe pentrutrgoveti, precum : Intretine cler Inaltsi de mir, plateste !Ana si cheltuelilehramulul bisericel, afarA de cheltuelilenecesare de peste an In bisericA. PIA-teste psalti, Intretine coruri, predica -tor' etc. Apol II procura diferite distractiI, precum : teatru opera, serbarinationale, etc. Intretine museo, scot!de arte, etc.

Pentru toate acestea populatiunea ur-bana nu dA nitr un ban mal mult de cetcea ruralA.

Asa, chiar In noul proect de legepentru instructiune, se face o mar -canta distinctiune Intre populatiuneaurban& ai cea rurala. Poate cA aceadistinctiune s'a f &eut far& intentiune,destullnsa cA ea exista.

Cine din lumea civilisat nu s'a con-vins cA musica este elementul eel malnecesar pentru Inobilarea caracterululomenesc ? Mi se pare cA aceasta nu semai discuta, caci toit& lumea e de a-cord. Chiar In timpurile cele mai vech',popoarele cele care Meuse progrese Incivilisatie, ali privit studiul musicei aCeva indispensabil pentru cultura po-poru lui. Licurg, legislatorul Spartes,pentru a forma cutatenl vomici, aliprescris exercitil gimnastice ; iar So-lon, legislatorul republicel Atheniene,pentru a avea pe cetatenii stai onesti,marinimosl, cu carattere nobile, iubi-tori de patrie, ali facut obligatori stu-diul musicel.

i)ar ce s c&utfim noi probe In tim-purile asa de departate, se vedem lapopoarele actuate ce se petrece eu mu-sica ?

Franta, pe timpul revolutiuneI din1793, n'avea nies o instituriune a statuluiin care poporul francez s fi putut In-vara musica sail arta declamatorie. Si,multumitA acesteI miscri nationale,patriotul Sarreto a Infiintat lnslitutulNational, a carni menire era d'a invdtape soldatii guardes nationale cdntecepalriotice.&Adunarea national& a privit cu sa-

tuturor cutezantilor, tuturor viciilor,poate vas! tuturor suferintelor, se a-runcase asupra celor dos tovarst. SirBurdett, cu curagul liniatit a until a-devarat englez, ae puse Intro secundaIn defensiva gata a trage cu pistolul.

Dar Irlandesul, trecnd repede pedinaintea lu, fAcu un pas spre cei cariit atacase si, slujindu -se pentru astaImprejurare de limba francesa, le ziseaceste doua cuvinte la toata Intam-plarea :

Pdine lSafi fer ! respunsera la o data In

aceiaai timba cei patru not venial.Si de o data se retraser& la o dis-tanta reaptctoasa.

Ast -fel v primit prietenl ? urmaMac Allan pe un ton poruncitor. Caredin vo! e capul si cum it ceamA ? Sse apropia.

Capul sunt eu, respunse smeritunul din el ; numele mea e TomFlasher.

Zicand aceste cuvinte, dupe poruncaIrlandesului, omul se apropia, cu ca-pul plecat, de eel pe car! odinioarAera s -I loveascA.

la s vedem ! Tom, reluA Mac Al-lan, al s ne spul ce InseamnA purtareaasta de hot ?

Auzind vocea asta a cant' timbru IIrecunoatea acum de sigur, Tom Filas -lter respunse:

S'avem ertare Sir Edward, dinpricina aste' pacte dese nu v recu-nosteam, si

Si ? lntrebA interlocutorul, vazandca Tom stetea la indoiala.

tisfactiune aceastA institutiune gi n'aIntarziat a o lita pe corita statuina.

Imnele textul, se comanda prin de-crate speciale ai se trimitea le Institutpentru a ft puse pe musica. Robes -pierre,intr'o scrisoare catre Sarreto,strie urmatoarele :

Ti se prescrie cetatene , a corn-pune musica pentru alaturatul imnai a't Invra cu tori locuitorii celor 48de disp. ale Parisulut.

Succesul acestui institut a fost neaateptat, si in 1795 el ad lost transfor-mat to actualul conservatori.

D. Chenier (fratele poetuluil, In ra-portul s cetre convent to care pro

-

beaz& necesitatea acestet institutiuni,Intre allele zite : Aceasta 'coal& demusica ali dat elevi, cart, Impr &atiin

-

du-se In tot lagarut francez, Insufle-tea cu acordurt mArete bravura ceafar& seaman a armateI noastre. D'a-colo ali enit cintecele noastre cet&te-neatl, care s'a impr&'tiat de la un ca-pat la altul al FrantieI, ba ali trecut aifruntaria ajungand chiar In lagareleinamicilor nostri, r'mpedecdnd linistea(.despotilor, caria combinali coalitia con-tra Republicel.'MI -am permis s suhliniez cuvin-

tele d -lui Chenier, fund ca ele continun mare adevr. Despotismul sr? In-grozeate de puterea musicei. Uverturatut LitolfT, In care este intercalata Mar

-

seillaisa a Post interzisA a se executain Rusia pana pe la 1860. Chiar azi,cintecele nationale Malorosiene suntpersecutate In Rusia.

Dar la noi, tara libera ai independen-ta, n'a fost oare interzisA executareamusieeicanteculul De teapldie Romdneintro ocasiune oare care ? si aceastanumai ca s placem vecinilor...

Prin nimic nu se poate transmiteunlit popor o aceiaai idee ai acelaa sen-timent, ca prin musica.

Prin mijlocul puterit musicei, intr'unmod magic Insufleteati sute de mii deoameni.

Aceasta as' probat resbelul In francogerman din 1870 -71.

Nu numai toata armata germana, citori locuitorii Prusiei de la mie pan&la mare, atia canta toate cantecele na-tionals, ai la momente de Insufletire,ele se Intonali de toata suflarea prusacA.

Germani! ali Inteles mat bine de catori -care alta natiune rolul musicei ;d'accia o Incuragiaza ai o rspandescIntr'un rood de necrezut. Nu este acoal&In care musica s nu fie obligatorie nunumi! In orane, ci ai In satele cele matlnfundate.

Aceasta Insa la eI e deja o lege na-tural.

Ceia ce germanil visazA e mai mutt;ei urmaresc scopurt care tind ca prinmijlocul musicei: s germaniseze In.treaga Europa. D'aceia noua directiunea rspandirei musicel nu se face decat In scopul acesta, se 'ntelege, In-tr'un mod liniatit, pe nesimtite.

Aaa, toate metoadele de piano, vio-line, etc. nu consta de cat din cantecegermane, aranjate pentru fie -care in-strument ai pentru fie -care versta. Aaac& copi! de 4 -5 ant tend se pun lapiano, Incep primele tor lectiunI cucntece germane. Aceasta propagandase observa eu deosebire In trile micicare duc spre Orient, precum : Roma-

Nu v fie cu banuiall, MariaVoastr&,relua Tom pe un ton In care svedea o rmAaita de lndoiala ai de ne-Incredere, dar Maria Voastra nu e sin -gura si trebue s tac.

Trebue s vorbeati, din potriva,respunse iute tnarul. Vrai ca acestgentleman care ma insoteate s spuepretutinden! cA Mac Allan, a carut de-votament pentru causa poporului ecunoscuta de or -cive, umbla cu ban

-

ditii ai comandA la potlogari ?Tom, dintr'o privire, paru ca con-

sult& pe tovaraail st :Vezi cA avem un ordin, murmura

unui din ei.Un ordin !striga aprinsul tribun.

Ordinul e si pentru mine ! Poatea nipentru domnu Asta, urma el punndmana pe bratul lui Sir Francis, pentruaparatorul nostru eel ma! nobil ai realIndraznet, Sir Francis Burdett.

INLui Toni Flasher.

La aste cuvinte, la numele venerata lui Sir Francis, eel patru oameni, as-vrlind departe betele cu cart era Inar-mati, s repezira spre el, apucanduimanele, sali numai poalele mantieisale, ai apoi acoperindu

-le de lacrimlni s&rutari:

Sir Francis ! strigara el. Sir Fran-cis printre not!

PArintele poporului In mijloculcopiilor lui !

Nobitul Sir Francis In lt'appin--ul nostru ticAlos ai jalnic I

0Va urma

www.dacoromanica.ro

(fPOCA_tt TttLTF. 3

PUBLICITATEA

ZIARULUI , , EPOCA`

Tiraulu 5.000 de fol

ANUNCIURI SI RECLAMEAnunciuri pe pagina IV, linia

30 baniAnunciuri si reclame pe pagina

III linia 2 lei.

nia, Serbia. Bulgaria, Grecia, etc. inele se vd si resultatele In mai mareevident.&, si propagatori!, to mare partesunt chiar conationali. lar p'acolo undesoarta ar favoriza ca profesor se fie sigerman, apoi lucrurile merg Cu trenulaccelerat. Acestt apostoli aI germani

-

s! rii prin music;, nu se sflesc a punechier textele strii in care truest pearil germane.

Asa d. e. in Grecia, patria eroilor siacelor mai Infocati patrioti, cintecelenationale Incep a fi Inlocuite prin arilgermane. Si unde aceasta ? In scolI dinfete si de b ℓ vrea s zita s infil-treazA simtimntul musical german demica copilArie. Cine o face aceasta ?Un German, Iulius Ennig, carele In 1882a tiprit chiar o brosur& de 80 pag.de aril germane, punndu -le text gre-cesc ; ba maI mult, ca s maguleasc&egoismul grec, le -a transcris si pe sem-nele de psaltichie.

Rrosura poart titlul de Muza.in urma acestora n'ar fi oare bine

s arunc &m ochil si la cele ce se petrecla noi?

Sfri;zitu In No. viitur.

TELEGIta1IE UI\ STREKARTE

lin;;a, 29 lulie. D. Beelarets anlrebal in Camera Seniorilor daca le-gile in vigoare sunt suficiente, ca gu-vernul se poatii garanta inenfinereaordine!.

Ministrul Heemskerg a rspuus inmod afirmativ, addogdnd cd in cascdnd va fi Ire/inhiba d'a se pune sta -vila oantenilor rea- voilori, cari voesea duce (ara la ruina, guvernul va stia'.) irtdeplinf datoria.

Paris, 29 Iulie. Liarele publicadecretul priuitor lu organisarea expo -sifiunei din 1889.

Contale Montebello pleacd astil -zi laConstanlinopol.

Londra, 29 Iulie. Presa nationaldirlandezd considera numirea marchi -sului de Londonderry (Vicontele Cast -lereagy) ca o ofensa special& adusaIrlandei, care tiraste acune, mai mulade cil ori cind numele Castlereagh.7, iarul d -lui Freemans zite cd numireamarchisulur' Londonderry pare aproapeo festa teatrali.

Despre Hicks- Beach, care a fost numitsecretar de Stat pentru

rele irlandeze zic cil el ar fi tot Tune f io-nar farei simpatie si valoare si Weide cum un 01/1 dr snit.

Londra, 29 lolle. T. iarele ce o-tupa de cofstittrirea cabinetulrc. 7 "aiescrede cd numirile de pina arum n'arfi tocmai dup cum se doria in intere-sul unii gurern durabil si a une.; ( O-perafiuni sincere intre conservatori siliberati-Union fsl ).

Cu toate c tordu! Iddeslseigh poseduni temperam ^nt Mur .ci imp/leitiitor, cutoate a e tot

- d'arma pelant dentersurrmoderate, finnd second .ci de sentimen-tele allora; toltisi un ministre de es-terne englez trebue .se aibd cu totul altfel de cualitafi. Calitfile lorduluilGranville ait Posi mai mari, pe lngdaceasld el a tuai cent cunostinfa mos-tenitd a misterilor diplomatica si tot aMeut fiasco din causa a n'a fost con-stant si alerga cdnd dup una cnddupe alta.

Morning Post;, crede din contra cdnumirea lordului Iddesleigh, amiculeel mai infini al lui Beaconsfield si Sa-lisbury, va ardua guvernelor streine, ccipolitica esterna a cabinetului actual vafi o urinare Meta a acelia a lui Bea -consfield si Salisbury, si drei principeleBismark sicontele A'alnoky pot conta peamici fia Auglie.

Stamdard,) e si el mulfuntil eu nu-mirra lui. Arrimai numirea d -lui Chur-chill inspira grijd, din causa caracue-ruhe vehement al ace.cluia. Un condu-calor de partid in camera comunelortrebue s poseadd multa tacti .

STIRI MARUNTED. consilier comunal Petrescu obtinLtnd

un congedita, d. D&nescu este tnsarcinatcu directia axiselor si a oficiulul de stirecivil&

Se vorbeste c& o noua linie de 'l'ramvayse va consLrui de la staia Matache m&-celaru spre Cotroceni.

D. Obedeanu, prefect de llfuv, dinpreunacu d. dr. Polizu, sub director al serviciu-lui sanitar aft visitat comunele Panteli-mon si Dudestt unde s'ar 11 ivit o boat&epidemica peintre copi!.

DD. general Cernat si Berendel ali ple-cat la Utopeni pentru a inspecta forturileto constructie.

'Praho! accelerat de Vrciuruva a sositast & -zl cu 36 minute tatarziere.

I). Insl,ectorgeneralDr. 'l'eoduri a plecatazi dimuleata la Sinaia, pentru a's1 con-duce familia.

D. N. Fleva este asteptat asta -seara tnCapitala.

Citim in Guela Buzulu pe careo primim azi :

Eminentul nostru doctor, d. Climent, eras lie victima unul asasinat, daca din fe-ricire, nu ar ti interveuit la Limp, amiculstil d. farmacist Glierman.

Cismarul Matache Tomescu din Buzeitsuferind de mal mull Limp de boat& deinim&, pan& la o vreme se curarisi eu d.dr. Niculaide; apoi par &sindu'l indignat,se adres& la d. dr. Climent ca s'1 lama -d u iasca.

D -rul Clement,facandu'1 o diagnosefoarteserioasa, tl prescrise niste medicamente;dar, dupe cate -va zile, observnd c& dieu-tul se este predispus a'51 pierde ratiu-nea, din causa desperarel t I care 'I adu-sese boala sa, ordon& s i se is singe.

In ziva de 15 curent, Tomescu veniud tufarmacia d -lui Gherman si gasind aci pedoctorul sta, inca u s'I apostrofeze, spu-nendul ca de and -a luat singe nervel