Download - Judeţul Alba
“Componentele fondului turistic şi a bazei materiale”
Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-NapocaFacultatea de Geografie Geografia Generală a Turismului
ANUL I, SERIA I, GRUPA 5
Fondul morfoturistic: Florea Andra Madalina (sef proiect)Fondul climatoturistic:Florea Andra MadalinaFond turistic hidrogeografic: Georgescu FilipFondul turistic biogeografic: Georgescu FilipFondul turistic cultural-istoric: Fechete Vandana Elena Ferntiu Radu Beniamin Harpa-Vlasa MirunaFondul turistic etnografic şi folcloric: Harpa-Vlasa MirunaBaza materială turistică: Gal Csongor-BalintPotenţialul de comunicare: Florea Andra Madalina
1. Fondul morfoturistic
Relief glaciar:
Vâfuri:
Varful Patru( 2.130 m), Varrful Şureanu ,Varful Cârpa.
Varful Cindrel – 2.245 m
Circuri glaciare:
În Munţii Şureanu se află doar trei circuri şi anume Auşelu, Şureanu şi Cârpa, ultimele două având şi
lacuri glaciare de dimensiuni restrânse. În partea de nord a Munţilor Şureanu şi Cindrel, între văile
Pianului şi Gârbovei, la sud de localitatăţile Loman, Căpâlna şi Cărpiniş, apare în masa şisturilor
cristaline un strat îngust de calcare şi dolomite calcaroase. Acest strat este diferenţiat în peisaj sub
forme de eroziune, stânci solitare şi ruiniforme numite sugestiv „Masa Jidovului” (cu semnificaţia de
„Masa Uriaşului”) şi „La Grumaji” (cu sensul de „stânci înguste şi proieminente”). Forma de relief
predominantă în cuprinsul celor trei masive muntoase o constituie însă văile, care sunt foarte
numeroase şi ale căror versanţi prezintă o gamă variată de înclinări şi de expoziţii.
Vai glaciare :
o Valea Ordancusa izvorând de sub Vf. Clujului, valea străbate la început o zonă anonimă,
pentru ca apoi să sculpteze unele din cele mai impresionante chei din Apuseni, dezvoltate pe 4
km lungime. Versantul vestic al văii, în zona de izvoare, prezintă un abrupt calcaros bine
evidenţiat, acesta fiind tăiat de o frumoasă vale suspendată, faţă de care V. Poliţei s-a adâncit
cu cca 25 m. După ce străbate mai multe sectoare calcaroase, săpând mici chei, V. Poliţei se
varsă în Gârda Seacă, amonte de confluenţa acesteia cu Coteţul Dobreştilor.
o Valea Ariesului, raul cel mai lung din Carpatii Occidentali (122 km).
Valea Gârda Seacă - izvorăşte din Şesul Gârzii, un platou carstic tipic, având o lungime de peste 20 km.
În aval de primul izvor (Gura Apei) râul traversează o primă zonă de calcare, unde formează chei
adânci şi câteva mici peşteri. În a doua bară de calcare pe care o traversează Gârda formează alte chei
strâmte şi adânci, primind mici afluenţi (Apa din Piatră, Coliba Ghiobului) pentru a se pierde apoi în
Peştera Coiba Mică.
o Valea Iadului cu peretii de stanca din zona Remeti
o Valea Draganului cu barajul Floroiu (Dragan)
Cascade:
Cascada din travertin Şipote (Munţii Trascăului) se află pe valea Arieşului şi cuprinde un bazin de
colectare a apei şi numeroase cascade cu o cădere maximă de 15 metri, răsfirate pe stânci sau baraje
de travertin.Căderile de apă au o lungime de 1 kilometru, cea mai vizibilă porţiune fiind cea de vărsare,
aflată în apropierea Mocăniţei şi a drumului naţional.
Cascada Caldarilor situata pe Valea Sebesel, cascada se afla in amonte de lacul de acumulare Dragan.
Pe drumul forestier de pe Valea Sebesel se face accesul spre cascada. Aceasta are circa 6-7m inaltime,
doua poteci facilitand accesul din drum pana in aval respectiv amonte de cascada.
Cascada Vârciorog este situata in perimetrul comunei Arieşeni in apropiere de localitatea Vanvuceşti
la o altitudine de 1090 m
Cascada Vânătările Ponorului se situează în uriaşa dolină Vânătara, spre care se îndreaptă pârâul
Valea Poienii.
Cascada Nemes se afla chiar în inima Munţilor Apuseni, lângă Muntele Găina(1486 metri). Cu o cădere
de doar18 metri, acesta cascadă desenează pe buza prăpastiei un voal frumos de apă care curge
printre stâncile de travertin, stânci create în parte chiar de apă.
Relief de calcare, conglomerate, gresii:
Forme reziduale:
Pietrele Ampoiţei reprezintă o rezervaţie complexă, reprezentată de trei blocuri mari izolate
de calcar(olistolite), înalte de 44m, 27m şi 15m. Aflate la marginea de sud a Munţilor Trascăului, pe
versantul stâng al pârâului Ampoiţa, afluient pe stânga al Ampoiului la o altitudine maximă de 393m şi
minimă de 310m . Intinse pe o suprafaţă de 0,2ha zona strict protejată se restrânge la cele trei stânci
calcaroase. Zona tampon are 4 ha şi cuprinde pajiştile dintre cele trei stânci în care este necesară
ocrotirea asociaţiilor vegetale specifice din preajma rezervaţiei geologice şi în care nu se admite
amplasarea de construcţii care să afecteze peisajul.
Pietrele Ampoiţei sunt trei masive izolate de calcare, dintre care cel mai mare are circa 200m
diametru . Ele se află pe versantul stâng al văii Ampoiţa la o înălţime de 40m faţă de talveg şi prezintă
pereţi verticali spre vale. Spre pantă ele se înfundă treptat, fiind acoperite de conglomeratele şi
gresiile haotice ale formaţiunii de Meteş, de vârstă apţian superior – albiană..Cimentul, de asemenea
calcaros, înglobează orbitoline ce indică vârsta apţiană a procesului de formare a breciei. In baza
stâncii celei mai mari se observă şi un nivel cu elemente mai vechi, respectiv blocuri mari de granite cu
ortoză şi de roci bazice eruptive (diabaze). Rezervaţia se înscrie în relieful de altitudine redusă al
prelungirilor sud-estice ale Munţilor Trascăului în Depresiunea Ampoi-Ampoiţa. Prezenţa lor în
versant, împlântate într-o masă de formaţiuni mult mai moi, sugerează caracterul lor alohton.
Blocurile sunt diaclazate, făgaşele de şiroire înscriindu-se tocmai în aceste diaclaze, unele dintre ele
adânci până la 0,5m. Ele s-au desprins dintr-o faleză calcaroasă şi au alunecat pe taluzul continental
fiind însedimentate în formaţiunile detritice cretacice de fliş. Blocurile au fost numite şi olistolite , fiind
considerate mărturii ale unor momente de sedimentare agitată premergătoare unor evenimente
tectonice. Eroziunea selectivă ulterioară le-a detaşat în relief. Dezagregarea lor este un proces
îndelungat. Acoperirea creştetului blocurilor cu un strat de sol, de tip rendzinic, relativ bine înierbat,
protejeajă aceste calcare.
Pietrele Ampoiţei nu sunt o apariţie izolată în peisajul Munţilor Metaliferi şi Trascău. Astfel de
formaţiuni apar mai ales în lungul văii Ampoiului, impresionând totdeauna prin pereţii verticali şi
culoarea albă, ce contrastează cu formele domoale, terne, ale formaţiunilor pe care le domină.Pentru
aceste apariţii stranii de blocuri de calcare de cele mai diferite dimensiuni V. Uhlig a utilizat termenul
de klippe, prin care se desemnează masivele izolate de roci ce sunt străine, sau, cum se mai spune,
sunt « exotice » în raport cu formaţiunile înconjurătoare. Prezenţa lor a stârnit numeroase discuţii şi
există cel puţin trei teorii asupra genezei lor.
Din cauza lipsei de calcare în formaţiunile de fliş, klippele de calcare din Munţii Metaliferi sunt
ameninţate de o distrugere rapidă prin exploatare, cu atât mai mult cu cât o astfel de exploatare este
uşoară, dat fiind că ele proeminează, oferind fronturi de carieră uşor de atacat. De altfel dispariţia prin
exploatare până în temelii a unora dintre aceste masive de calcare indică destinul lor implacabil. De
aceea Pietrele Ampoiţei au fost puse sub protecţia legii, pentru a rămâne dovezi ale unor interesante
procese geologice. Dar, pe lângă interesul geologic, ele constituie şi un atrăgător obiectiv turistic, prin
originalul peisaj, de o romantică sălbăticie, pe care îl oferă.
Elementul climatic ce intervine cel mai mult la distrugerea în timp, prin dezagregare, este regimul
termic. Temperatura medie anuală este de 9°C, iar amplitudinea anuală a valorilor extreme este de
70°C. Durata intervalului cu îngheţ este de circa 190 de zile. Precipitaţiile anuale se ridică la circa
700mm. Rezervaţia face parte din bazinul mijlociu al râului Ampoi, din subbazinul pârâului Ampoiţa.
Scurgerea pe versant este difuză, depozitele înconjurătoare fiind în secţiunea lor superioară
permeabile. Solurile sunt rendzinele pe calcare şi soluri brune podzolite şi brune acide pe celelalte
tipuri de roci. Rezervaţia se încadrează în etajul pădurilor de gorun, reflectând un regim topoclimatic
termic mai blând şi mai uscat. Cuprinde 50 de specii de plante vasculare, multe dintre ele
caracteristice pentru vegetaţia de stâncărie, între care se remarcă : Phleum montanum, Melica ciliata
var. flavescens, Minuartia verna, Allium flavum. Pe abrupturile stâncoase ale calcarelor apar asociaţii
de Festuca cinerea ssp.pallens. Condiţiile staţionare extreme au asigurat dăinuirea unui complex
cenotic cu caracter relictar, în care, pe fondul dominant eurasiatic (32%), se afirmă un contingent
remarcabil de elemente mediteraneene(18%) şi continentale (14%).
Starea actuală a rezervaţiei este bună, nu sunt semne de degradare; nu există table indicatoare,
nu este împrejmuită cu borne şi nu are pază. Pericolele care ameninţă rezervaţia le reprezintă
exploatarea calcarelor , o sursă ieftină de “piatră de var”.
Incadrarea rezervaţiei în interesele economiei locale şi generale presupune includerea într-un
circuit turistic care va urmării valea Ampoiului, în lungul căreia mai există şi alte rezervaţii
interesante(Cheile Ampoiţei, Piatra Corbului de la Meteş, Piatra Bulbuci, Calcarele de la Valea Mică,
Cheile Caprei etc.), precum şi monumente de arhitectură populară.
Masivul Piatra Cetii este unul dintre cele mai impunătoare masive calcaroase din Munţii Trascău aşa după cum se poate vedea şi din Valea Mureşului, dinspre est.
Este drept că atât Piatra Cetii cât şi Cheile Tecşeştilor au cele mai incomode căi de acces (ca să nu
folosim sintagma “greu accesibil”) din toţi Munţii Trascău. Acest lucru este valabil atât pentru
drumurile ce duc aici dinspre valea Mureşului sau alte locaţii cât şi pentru potecile din perimetrul celor
două rezervaţii. În cea mai mare parte limitele corespund cu baza abruptului calcaros care delimitează
creasta principală. Către Pârâul Cetii, limita de nord se menţine în lungul curbei de 1000 m care
ocoleşte vârful Piatra Cetii ca un arc de cerc de 180°. În latura de vest, de la obârşia unei vâlcele
orientată sud-nord, limita corespunde cu marginea pădurii până la obârşiile Pârâului Porcarilor. Ajunge
în bazinul Pârâului Porcarilor şi ocoleşte pe la sud abruptul calcaros. De la obârşia Pârâului Cailor se
îndreaptă spre nord-est, urmărind cu aproximaţie marginea pădurii până în extremitatea estică a
abruptului, de unde se continuă spre nord, prin pădure pe la înălţimea de 1000 m. În jumătatea
nordică, zona tampon este reprezentată de o fâşie de 150-200 m, delimitată de drumul dintre Tecşeşti
şi Răicani şi marginea pădurii dinspre pajiştile Tecşeştilor şi Răicanilor. De la obârşia Pârâului Porcarilor
se lărgeşte până la 250-300 m până în valea Pârâului Cailor pe care o urmăreşte aproximativ 500 m.
Trece spre est până în Valea Doştinei pe care se menţine până la obârşie în Dealul Răicanilor. Zona
tampon este acoperită în cea mai mare parte de pădure de fag cu carpen. Pajiştile (fâneţe şi păşune)
sunt mai extinse pe latura sudică. O înălţime calcaroasă, proeminentă şi izolată, înălţată până la 1233
m, cu aproximativ 200 m deasupra culmilor netezite din jur. Este alungită pe direcţia nord-est sudvest
şi are aspectul unei creste formată din trei segmente: Piatra Cetii, La Călugări şi Piatra înaltă, cu
versanţi abrupţi, prăpăstioşi, cu ţancuri şi hornuri. Jumătatea nordică are versanţii mai puţin abrupţi şi
sunt acoperiţi de pădure până în partea superioară. Creasta şi abrupturile calcaroase sunt, în general,
lipsite de pătură de sol. Numai în petice reduse apar rendzine formate pe calcare, iar pe poliţe şi
trepte cu suprafaţă foarte limitată şi la baza abrupturilor sunt condiţii pentru formarea solurilor
humico-calcice. In jurul masivului calcaros, pe formaţiunile cretacice necarbonatice s-au format soluri
acide şi brune podzolite.
Piatra Craivei este o rezervatie complexa care conserva un relief pitoresc, o vegetatie de stancarie
caracteristica si urme ale unui sanctuar dacic. Se afla in partea de sud-est a Muntilor Trascaului, pe
cumpana de ape dintre bazinele Galzii si Ampoiului, si apartine de comuna Cricau, satul Craiva.
Piatra Craivei este formata din calcare mezozoice care apar izolat in acest punct dominand relieful mai
domol dezvoltat pe flisul cretacic din jur. Creasta calcaroasa proeminenta, cu orientare generala nord-
sud, cu versanti abrupti brazdati de hornuri inguste, care domina versantii cu inclinare medie,
acoperiti in partea superioara cu trene de grohotisuri desprinse din creasta stancoasa. Rezervatia se
afla in etajul padurilor de fag. Pe stancariile crestei calcaroase cresc plante saxicole tipice. Prin
crapaturile stancilor isi gasesc adapost specii arbustive si puieti de carpen.
Martori de eroziune:
Vârful Găina, Masivul Găina este denumirea geografică a Vârfului Găina, care este cel mai înalt vârf al
Masivului Găina, situat în partea centrală a lanțului muntos al Carpaților Occidentali, având 1486 m.
Vârful Balomireasa 1632 m si vârful Muntele Mare 1826 m, culmile de NE ale muntilor Metaliferi si
intreg ansamblul Muntilor Trascau, cu un relief variat (dezvoltat in mare parte pe calcare
jurasice)reprezentat prin maguri calcaroase izolate.
Chei, defilee:
Cheile Galdei intra in categoria rezervatiilor complexe, fiind reprezentate de un peisaj spectaculos,
modelat in calcare, care adaposteste un numar important de specii de plante calcofile.Rezervatia este
amplasata pe teritoriul comunei Galda de Jos, in partea estica a Muntilor Trascaului, pe cursul inferior
al Galdei, la o altitudine cuprinsa intre 350-500 m. Cheile sunt sapate in calcare jurasice, un olostolit
din versantul vestic al Varfului Galda (743m), relieful modelat in calcare fiind deosebit de spectaculos.
Coroziunea si eroziunea, alterarea si dezagregarea au creat forme interesante de relief, mai ales pe
versantul stang al vaii. Aici pot fi intalnite turnuri, ace, colti, stalpi, toate grupate pe portiuni de
veritabile creste, hornuri, mase de grohotisuri, nise, subplombe, polite structurale, lepiezuri etc.
Peretii verticali ai cheilor se apropie foarte mult, inspre aval ajungand la o latime de doar 4 m.
Cheile Întregalde, situata in Poiana Galdei si partial comuna Întregalde, satul Modolesti.
Cheile sunt situate între doua masive calcaroase: Plaiul (1174 m) la nord si Plesa Caprei (1139 m) la
sud si reprezinta o rezervatie complexa, cu un relief deosebit de pitoresc, cu numeroase creste
ascutite si turnuri care conserva totodata numeroase specii rare de plante.Ca urmare a intensei
carstificari, se intalneste intreaga gama de forme carstice: versanti abrupti si golasi, varfuri sub forma
de turnuri, creste ulucuci si pesteri precum si numeroase acumulari deluvio-coluviale sub forma de
grohotisuri si blocuri. Suprafate rezervatiei este de 355 ha, in partea de vest fiind delimitata de
versantii abrupti si de glacisul care coboara din varfurile Plaiu la nord si cota 1119 m din apropierea
Varfului Piesa la sud pana la valea Galdei, paralel cu Paraul Sindrileasa ce vine dinspre sud,
suprapunandu-se exact pe limita dintre comunele Galda de Jos si Intregalde.
Versantii moderat si slab inclinati sunt acoperiti cu paduri de fag in amestec cu gorun iar pe unele
creste apar pinul si molidul. Versantii golasi si insoriti cu substrat de bolovanis si pietris, cu expozitie
nord-vestica, sudica si sud-estica, sunt acoperiti de pajisti de stancarie alcatuite predominant din
coada iepurelui, ovascior si o specie de colilie. Local, pe versant apar palcuri de arbusti: diferite specii
de corus, mojdrean, cetina de negi,o specie de maces. Coatele sudice ale Varfului Plaiu, abrupte si
golase sunt lipsite de paduri, fiind acoperite cu specii calcofile care constituie fitocenoze specifice
pentru stancarii calcaroase. Masivul sudic, ce culmineaza in varful Piatra Caprei, constituie partea cea
mai interesanta din chei, intrucat pe versantul sau nordic vegeteaza floarea de colt, la una din
altitudinile cea mai joasa din tara.
Cheile Valisoarei
Sunt unele dintre cele mai impresionante chei din bazinul Văii Aiudului, fiind situate la 14 km nord-
vest de oraşul Aiud.Cheile, numite şi Cheile Vălişoarei sau Poienii, au fost sculptate de-a lungul
timpului de paleo-valea Aiudului în calcare jurasice monolitice şi au o lăţime care variază între 25 şi
150 m şi o înălţime de 100-150 m, fiind unele dintre cele mai largi astfel de fenomene exocarstice din
Munţii Trascăului. Procesele de eroziune au dus la formarea a patru „colţuri” calcaroase distincte,
Colţul Bogza şi Colţul Vilii, situate pe partea dreaptă a văii, şi Colţul Cetăţii şi Colţul Diacului pe cea
stângă, cu pereţi înalţi de până la 150 de m, care oferă un areal vast pentru amatorii de alpinism şi
escaladă sportivă, aici fiind echipate peste 100 de trasee pentru toate gusturile şi nivelurile de
pregătire.
Cheile Cetii ce impresionează aici în mod cu totul deosebit este vecinătatea peisajului blând şi
odihnitor al plaiurilor cu livezi şi culturi cu peisajul sălbatic şi răscolitor al izbucnirilor de calcar. Acest
fenomen se repetă des în Apuseni şi putem spune că reprezintă o caracteristică a lor. Suntem în locul
numit Cheile Cetii sau ,,Băile romane". Cele patru colţuri din calcar, care formează cheile, poartă
denumiri interesante precum Şintiţaua şi Măriuţa, cele două printre care se scurge apa pârâului
formând un canion îngust, lung de cca. 100 m, dar cu o diferenţă de nivel de aproximativ 30 m,
Chicuiata marcată în vârf un ţanc similar unei figuri umane (chip) şi Piatra a Şasea.
Cheile Rîmeţului sunt situate în partea central-estică a Munţilor Trascăului, pe cursul mijlociu al Văii
Geoagiului, numită în avale Valea Mănăstirii, iar în amunte Valea Mogoşului; altitudine maximă 1189
m, altitudine minimă 530 m. În partea de est şi de vest rezervaţia este delimitată de glacisul care
înconjoară versanţii abrupţi ai masivelor calcaroase Uzmezeu la nord, Fundoi la sud şi coboară
vertiginos în Valea Geoagiului. Limita nordică este formată de liziera ce desparte marginea abruptului
calcaros de pădurea din apropierea cotei de 1135 m şi se continuă spre est şi spre vest la marginea
abruptului, iar cea sudică o constituie, de asemenea, marginea unui mic platou calcaros cuprins între
cotele 1158 m şi 1166 m, dominate de vârful Piatra din Chei (1189). Zona tampon o constituie o fâşie
lată de circa 200-300 m, care înconjoară zona strict protejată şi cuprinde în cea mai mare parte
pădurea limitrofă, inclusă de silvici în Clasa I de protecţie, şi câteva areale cu păşuni şi fâneţe.
Relief carstic:
Avene:
Masivul Bihor:
Avenul cu doua Intrari
Sistem: Coibe - Izbucul Tauz
Acces: Arieseni – Hodobana
Avenul de dupa Beles
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - "Dupa Beles"
Dimensiuni: 1.275 m alt.
Acces: Garda de Sus
Avenul de la Citera (Avenul de sub Pietruta)
Sistem: Ocoale - Ghetar
Munti: Bihor
Asezare: Deal Citera vs. E spre Valea Ocoale
Acces: Garda de Sus
Avenul de la Trifon
Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti
Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei
Asezare: 100 m V de Ponorul de la Trifon
Dimensiuni: 850m alt, 72 m lg
Acces: Albac
Avenul de sub Varful Parului
Sistem: Bazinul Ariesului Mare - Bazinul Vaii Albac
Munti: Bihor - Deal Dosul Marsoii (vs. E)
Avenul din Dealul Tarsei
Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti
Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei
Asezare: Valea Stearpa (vs. stg.) la 250m E de Huda Laptelui de Piatra
Dimensiuni: 1020m alt, 30m lg, (-) 22m
Acces: Albac
Avenul din Dunga Vulturului
Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului - Bazinul Vaii Garda Seaca
Munti: Bihor - Muntele Calineasa - Platoul Vartop
Asezare: Garda (Garda Seaca) conflueaza cu Vulturul (vs. dr.) - 20m sub creasta
Dimensiuni: 1120m alt, 124m lg, (-) 80m adancime
Acces: Casa de Piatra - intre Casa de Piatra si Moara lui Filea
Avenul din Hoanca Urzicarului
Sistem: Bazinul Crisului Pietros - Valea Luncsoarei
Munti: Bihor
Asezare: Luncsoarei - vs. stg.
Dimensiuni: -288m alt
Acces: Sohodol – Hoanca
Avenul din Muntele Batrana (Hoanca Mare din Grumazul Batranii, Batranei, Avenul din
Batrana)
Sistem: Platourile Batrana si Calineasa (Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca)
Munti: Bihor - Vf. Batrana - Dealul Pesterii (1509m alt)
Asezare: Sesul Gardei (E)- pe culmea dealului la 1485m alt, in poiana - la 1200m NV de Vf.
Batrana
Dimensiuni: 1485m alt, 101m lg, 20m diametru si 106m verticala
Acces: Cabana Padis
Avenul din Sesuri (P. 1 Mai)
Sistem: Ocoale - Ghetar
Munti: Bihor - depresiunea Ocoale (S), la N de P. Scarisoara
Asezare: paraul Ocoale
Dimensiuni: 1120m alt, 2500m lungime, denivelare totala 216,5m, gura alungita de 6/3m
Acces: Garda de Sus
Avenul din Varful Stanii
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ghetarului - ramura N (vs. stg.)
Dimensiuni: 1300m alt, (-) 15m
Acces: Catunul Ranjesti
Avenul I de la Corobana lui Gartau
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) la 20m N de Corobana lui Gartau
Dimensiuni: 803m alt, 12m lg
Acces: Garda de Sus
Avenul II de la Corobana lui Gartau
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) deasupra Pesterii Corobana lui Gartau
Dimensiuni: 815m alt, 20m lg
Acces: Garda de Sus
Avenul Mic de sub Zgurasti
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - la 24m SE de intrarea inferioara a Avenului de sub Zgurasti
Dimensiuni: 864m alt, 169,4m lg
Acces: Garda de Sus
Muntii Muresului: Aven
Munti: Metaliferi - Stiubeiului
Dimensiuni: (-225m)
Acces: Poieni
Avenul Curat
Munti: Trascau - Mv. Corabia
Interes: localnicii i-au dat denumirea de „sunatori” sau „cantatori”.
Acces: Fenes
Avenul Gaura lui Stroe
Sistem: Platoul Ciumerna
Munti: Trascau - Striglaul (1248m alt)
Asezare: situat in varful Striglaul
Dimensiuni: (-) 15m
Acces: Necrilesti
Avenul Gemenele
Munti: Trascau - Mv. Dambau (1369m alt)
Asezare: Dambaului
Interes: localnicii i-au dat denumirea de „sunatori” sau „cantatori”.
Acces: Fenes
Pesteri:
Masivul Bihor:
Pestera - aven Ghetarul de sub Zgurasti (P. de sub Zgurasti, P. Ghetarul de la Zgurasti)
Sistem: Ocoale - Ghetar, Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihorului - Dealul Mununa
Asezare: Valea Ordancusii (vs. dr.) - Pestera este legata hidrologic de Pestera Poarta lui
Ionel - 15 minute distanta
Dimensiuni: 900m alt., deschidere 40/35m, 775m dezvoltare
Acces: Garda de Sus - catunul Zgurasti - cu calauza
Pestera Arcadei
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - aval de Pestera de langa Drum
Dimensiuni: 885m alt, 18m lg
Acces: Garda de Sus
Pestera Coderinca lui Putui
Sistem: Cheile Albacului
Munti: Bihorului
Asezare: Valea Bancusestilor
Pestera Coiba Mare
Sistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca
Munti: Bihor
Asezare: Garda Seaca (Gardisoara)Dimensiuni: 1000m alt - si 4447m - 5050m lungimeAcces: Garda de Sus - amonte de Casa de Piatra
Pestera Coiba MicaSistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda SeacaMunti: BihorAsezare: Garda Seaca (Gardisoara) in amonte (400m)de Pestera Coiba Mare
Dimensiuni: 1000m alt. - 270m lungime
Acces: Garda - 600m N de Casa de Piatra
Pestera Corobana lui Gartau
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ordancusei (vs. dr.)- in vaiuga de la V - la 175m de Poarta lui Ionel (Valea
Ordancusii - E - Cheile de la Piatra Mandrutului - Cheile Albacului)
Dimensiuni: 790m alt, 16m lg
Acces: Garda de Sus
Pestera Corobana Mandrutului
Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Scarisoara si Stiuleti
Munti: Bihor - Calcarele de la Valcea - Mv. Piatra Mandrutului
Asezare: Valea Valceaua (vs. stg.) - dupa confluenta cu Ariesul Mare
Dimensiuni: 690m alt, 40m lg
Acces: Albac
Pestera Corobana Mare
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - pe varf de grohotis
Dimensiuni: 860m alt, 45m lg
Acces: Garda de Sus
Pestera Corobana Mica de la Chei
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - aval de Pestera Corobana Mare
Dimensiuni: 850m alt, 16m lg
Acces: Garda de Sus
Pestera Corobana Mica de la N de Poarta lui Ionel
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - amonte de Pestera Poarta lui Ionel
Dimensiuni: 805m alt, 11m lg
Acces: Garda de Sus
Pestera Cotetul Dobrestilor
Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului - Bazinul Gardei
Munti: Bihor - Hoancele Caldarilor
Asezare: Garda (Garda Seaca) vs. stg.
Acces: Garda de Sus
Pestera cu Abri din cheile Vaii Valceaua
Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Scarisoara si Stiuleti
Munti: Bihor - Calcarele de la Valcea - Mv. Piatra Mandrutului
Asezare: Valea Valceaua (vs. dr.) - la 350m amonte de confluenta cu Ariesul Mare
Dimensiuni: 705m alt, 19m lg
Acces: Albac
Pestera cu Apa din Fata Balacenii
Sistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca
Munti: Bihor
Asezare: Gardisoara vs. dr. (400m amonte Pestera Sura si 300m aval de Izbucul Gura Apei)
Dimensiuni: 1130m alt, 131m lungime galerii, intrare mica (1,5m latime/1m inaltime)
Acces: Casa de Piatra
Pestera cu Doua Intrari
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - aval de Pestera de la Pod
Dimensiuni: 835m alt, 15m lg
Acces: Garda de Sus
Pestera cu Fereastra
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - aval de Pestera Diaclazei
Dimensiuni: 825m alt, 10m lg
Acces: Garda de Sus
Pestera cu Horn
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - amonte de Pestera Corobana Mare
Dimensiuni: 890m alt, 21m lg
Acces: Garda de Sus
Pestera cu Treapta
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - amonte de cascada de tuf de la Poarta lui Ionel
Dimensiuni: 800m alt, 12m lg
Acces: Garda de Sus
Pestera cu Trei Intrari din cheile Vaii Valceaua
Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Scarisoara si Stiuleti
Munti: Bihor - Calcarele de la Valcea - Mv. Piatra Mandrutului
Asezare: Valea Valceaua (vs. stg.) - la 500m amonte de confluenta cu Ariesul Mare
Dimensiuni: 725m alt, 11,5m lg
Acces: Albac
Pestera Dalei de Piatra
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - la 185m aval de cascada de tuf de la Poarta lui Ionel
Dimensiuni: 780m alt, 8m lg
Acces: Garda de Sus
Pestera Darninii (P. Darnancii, P. din Peretele Darninii)
Sistem: Valea Ordancusii/Valea Albacului
Munti: Bihorului - Dealul Pleiului
Asezare: Locul "Fleiu" - Valea Albacului izvor (vr. dr.)
Dimensiuni: 30m alt. - 212m lungime
Acces: Horea (sat Arada) - Valea Albacului – Fleiu
Pestera de dupa Delut
Sistem: Platoul Vartop - Bazinul Calineasa
Munti: Bihor - Muntele Calineasa
Asezare: raul Gardisoara vs. stg. - 700m V de Pestera Orbului
Dimensiuni: 1250m alt, 1480m lg
Acces: Casa de Piatra
Pestera de la Calea Budesti
Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti
Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei
Asezare: Valea Valceaua (vs. dr.)
Dimensiuni: 910m alt, 100m lg, (la 90m alt fata de Izbucul Valceaua)
Acces: Albac
Pestera de la Iezare (Pestera de la Iezere)
Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului - Platoul Lumea Pierduta - Bazinul Vaii Ponoras
Munti: Bihor
Asezare: creasta Paraul Sec - Valea Ponoras (raul Ponoras la izvoare) - la 20m sub creasta
Dimensiuni: 1250m alt, 100m lg
Acces: Ic Ponor - cabana Padis
Pestera de la Lespezea
Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti
Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei
Asezare: Valea Valceaua (vs. dr.)
Dimensiuni: 1000m alt, 29,5m lg
Acces: Lespezea (catun)
Pestera de la Pod
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - aval de Pestera Corobana Mare
Dimensiuni: 840m alt, 10m lg
Acces: Garda de Sus
Pestera de la Podireu
Sistem: Ocoale - Ghetar
Munti: Bihor
Asezare: Deal Chiorestilor (capatul de NV) langa poteca marcata care urca din Valea Garda
Seaca spre Ghetar
Dimensiuni: 1100m alt, 20m lg, -14m D
Acces: Garda de Sus
Pestera de la Ponoras (Pestera din Ponoras)
Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului - Platoul Lumea Pierduta - Bazinul Vaii Ponoras
Munti: Bihor - creasta principala - Glavoiu
Asezare: Valea Ponoras vs. dr. (afluentul principal al Coblisului numit si Lapus)
Dimensiuni: 1060m alt, 20m lg
Acces: Ic Ponor - cabana Padis
Pestera de la Sfoartea
Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului - Bazinul Ordancusei
Munti: Bihor - Vf. Clujului
Asezare: Ordancusa vs. dr.
Acces: sat Sfoartea
Pestera de la Vartop (Pestera Ghetarul de la Vartop)
Sistem: Platoul Vartop - Bazinul Gardisoara
Munti: Bihorului vs V
Asezare: Garda Seaca (Gardisoara) - 300m V de Casa Matei
Dimensiuni: 1170m alt, 340m lg
Acces: Garda de Sus - Casa de Piatra
Pestera de langa Drum
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - aval de Pestera cu Fereastra
Dimensiuni: 820m alt, 8m lg
Acces: Garda de Sus
Pestera de sub Fata Plesii
Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti
Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei
Asezare: raul Ariesul Mare (vs. stg.)
Dimensiuni: 10m alt
Acces: Albac
Pestera de sub Piatra Parjolii
Sistem: Ocoale - Ghetar
Munti: Bihor
Asezare: Deal Polita vs. S spre Valea Polita
Dimensiuni: 1140m alt, 20m lg
Acces: Garda de Sus
Pestera Diaclazei
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - aval de Pestera cu Doua Intrari
Dimensiuni: 830m alt, 12m lg
Acces: Garda de Sus
Pestera din Valea Morii
Munti: Bihorului- Pojar
Acces: Vidra - Valea Morii
Pestera Ghetaria
Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Scarisoara si Stiuleti
Munti: Bihor - Calcarele de la Valcea - Mv. Piatra Mandrutului
Asezare: Ariesul Mare (vs. dr.) - in pintenul care face bucla Ariesului de la "Gantasesti"
Dimensiuni: 700m alt, 15m lg
Acces: Albac
Pestera Ghetarul de la Scarisoara face parte din sistemul carstic Ghetar - Ocoale -
Dobresti, reprezentând (alaturi de Pestera Pojarul Politei) etajul superior, fosil al acestuia.
Este sculptata în calcare de vârsta Jurasic superior, dispuse monoclinal pe directia NV-SE,
la o altitudine de 1165 m, la marginea platoului carstic Ghetari - Ocoale.
Lungimea totala a pesterii este de 720 m, denivelarea (negativa) fiind de 105 m. Se dezvolta pe
o succesiune de fete de strat (vizibile în special în Sala Mare si în Galeria Maxim Pop); salile
mari ale pesterii fiind formate la contactul dintre fetele de strat si diaclaze. Accesul se face
printr-un aven de 48 de metri adâncime si 60 de metri în diametru. La baza avenului se
gaseste poarta propriu-zisa a pesterii care da acces la o sala imensa, numita Sala Mare, cu un
diametru de aproximativ 47 m, ce se continua spre NV cu Sala "Biserica", principala atractie
turistica a pesterii. În partea de sud a Salii Mari se deschide intrarea larga de 15 m si înalta de
7 a Galeriei Maxim Pop, care dupa ce coboara 68 m se continua cu Rezervatia Mare a pesterii.
Din aceasta se urca în Catedrala, frumos concretionata si lipsita de gheata. Din Catedrala,
printr-o mica "fereastra" se trece în Culoarul Coman, cel mai cald sector al pesterii (+50C), de
asemenea lipsit de gheata, dar bogat în concretiuni calcitice.
Tot din Sala Mare se ajunge în Rezervatia Mica (spre nord), prin coborârea unei faleze de
gheata înalta de 14 m. In sectorul nord - estic al Rezervatiei Mici se gaseste Palatul Sânzienei,
lipsit de gheata si concretionat. În pestera exista doua "entitati" glaciare distincte: blocul de
gheata si formatiunile stalagmitice de gheata, fiecare cu o dinamica proprie. Gheata
subterana:Blocul de gheata: s-a format în urma cu 3500 de ani, când existau conditii climatice
net diferit de cele de astazi: temperaturi mult mai scazute si precipitatii bogate. Acestea sunt
dovedite de analizele efectuate asupra stratelor cele mai profunde al blocului de gheata. În
prezent conditiile climatice nu sunt de natura a asigura formarea ghetii. Practic blocul de
gheata se gaseste într-o stare continua de topire, în prezent el nefiind decât o "fosila", o
structura mostenita din alte conditii climatice. Din datele experimentale rezulta ca fata de
1927, când a fost descris de Emil Racovita, înaltimea blocului de gheata s-a redus cu câtiva
matri (!) - de exemplu în Sala Mare exista un prag de gheata de 2 metri înaltime care în
prezent lipseste cu desavârsire. In 1947 M. Pop a marcat în peretele din Sala Mare înaltimea la
care se ridica gheata. De atunci s-a asistat la o diminare continua a înaltimii, pentru ca în
noiembrie 2002 sa asistam la înregistrarea nivelului minim cunoscut: -165 cm, fata de 1947!
2. Stalagmitele de gheata: în cadrul acestei clase de formatiuni se disting doua categorii:
stalagmitele dezvoltate pe blocul de gheata si stalagmitele formate independent de acesta. În
prima categorie intra stalagmitele din Sala Mare care sunt formate prin actiunea apei de
picurare si de prelingere. Apa îngheata si duce la aparitia unor forme masive, greoaie:
"Eschimosii", corpul stalagmitic din dreptul galeriei M. Pop sau stalagmitul situat în apropiarea
"Bisericii". Stalagmitele din "Biserica", desi se dezvolta pe blocul de gheata, pot fi asimilate,
datorita dinamicii deosebite, stalagmitelor din Rezervatia Mare si Rezervatia Mica
(independente de blocul de gheata).
Stalagmitele dezvoltate independent de blocul de gheata, sub influenta conditiilor climatice
din pestera nu sunt forme "mostenite", ci aparitii noi, cu o dinamica aflata în strânsa corelatie
cu meteorolgia externa. Gheata acestor formatiuni are o structura specifica, fiind formata
dintr-o serie de "piramide" a caror baza se dispune pe suprafata stalagmitului în timp ce vârful
se gaseste orientat spre interior. În perioadele de topire apa patrunde preferential pe
suparafetele de demarcare a piramidelor, detasându-le structura. Vârful stalagmitelor este
adesea rotunjit, având un diametru mai mare decât restul formatiunii datorita apei de
picurare care îngheata la contactul cu stalagmitul.
Stalagmitele termoindicatoare (Viehmann, 1967) au o dinamica deosebita si în acelasi timp o
forma aparte, datorata conditiilor speciale în care apar.
Pe înaltime diametrul lor variaza, fiind usor de recunoscut o alternanta de zone de îngrosare si
de subtiere. Zonele mai înguste au o culoare alb - laptoasa si o structura amorfa, analiza
microscopica punând în evidenta în gheata acestora bule de aer si mici fragmente de calcit
romboedric. Zonele de îngrosare, din contra, sunt transparente, iar gheata are o puritate
ridicata, lipsind fragmentele calcitice sau bulele de aer. Pentru a elucida procesul care adus la
"nastera" acestora, J. Viehmann si G. Racovita au urmarit un grup de asemenea stalagmite,
numite "bulboase", înregistrand variatiile de temperatura si de umiditate. Diagramele
obtinute au dat o explicatie privind procesul genetic al acestor formatiuni: în intervalele cu
temperaturi scazute, apa de picurare îngheata instantaneu, înglobând în gheata si bule de aer
si microcristale de calcit, în timp ce în perioadele mai calde apa se prelinge pe stalagmit, aerul
având timp sa se evapore, în timp ce înghetul se produce pe întreaga suprafata a ghetii si
astfel diametrul este mai mare iar gheata este transparenta. Aceste stalagmite sunt numite
'termoindicatoare" deoarece ele sunt martori ai variatiilor de temperatura din pestera în
cursul unei ierni (perioada de crestere).
Sistem: Ocoale - Ghetar
Acces: Garda de Sus
Pestera Hoanca Apei
Munti: Bihorului
Acces: Garda - Vidra – Hoanca
Pestera Hodobana (Pestera din Paraul Hodobanei)
Sistem: Coibe - Izbucul Teuz
Munti: Bihorului
Asezare: Paraul Hodobana
Acces: Arieseni – Hodobana
Pestera Huda de la Rosu
Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti
Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei
Asezare: Valea Valceaua (vs. dr.) la 150m S de Pestera de la Calea Budesti
Dimensiuni: 860m alt, 12m lg
Acces: Albac
Pestera Huda Laptelui de Piatra
Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti
Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei
Asezare: Valea Stearpa (vs. stg.) la 200m aval de Pestera Huda Oarba
Dimensiuni: 960m alt, 68,4m lg
Acces: Albac
Pestera Huda lui Tinagri
Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti
Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei
Asezare: deasupra abrupturilor Vaii Sterpe
Dimensiuni: 870m alt, 58m lg
Acces: Albac
Pestera Huda Oarba (Coderinca lui Putui)
Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti
Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei
Asezare: Valea Stearpa (vs. stg.)
Dimensiuni: 960m alt, 132m lg
Acces: Albac
Pestera Huda Orbului (Pestera din Paraul Orbului, Orbului)
Sistem: Platoul Vartop - Parau Calineasa
Munti: Bihorului
Asezare: Valea Vulturului/Paraul Orbului (Paraul Calinesei) - la 256m S de Tunelul din
Paraul Calinesei
Dimensiuni: 1200m alt, 280m lungime (607m lungime galerii)
Acces: Garda de Sus - Casa de Piatra
Pestera I de la Avenul de sub Zgurasti
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - la 100m E de intrarea inferioara a Avenului de sub
Zgurasti
Dimensiuni: 840m alt, 13,6m lg
Acces: Garda de Sus
Pestera I din Valea Stearpa
Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti
Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei
Asezare: Valea Stearpa (vs. dr.) sub bazinul inchis Stiuleti
Dimensiuni: 850m alt, 9m lg
Acces: Albac
Pestera Jderilor
Sistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca
Munti: Bihorului
Asezare: Sesul Gardei
Acces: Garda de Sus
Pestera Lucia
Sistem: Lucia Mare - Lucia Mica
Munti: Bihorului
Acces: Sohodol
Pestera Mica de la Fata Balacenii
Sistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca
Munti: Bihor
Asezare: Gardisoara (400m amonte Pestera Sura - langa P. cu Apa de la Fata Balacenii-10m
S )
Dimensiuni: 1130m alt, 11m lungime
Acces: Casa de Piatra
Pestera Mica de la Huda Laptelui de Piatra
Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti
Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei
Asezare: Valea Stearpa (vs. stg.) la 16m S de Huda Laptelui de Piatra
Dimensiuni: 950m alt, 17,5m lg
Acces: Albac
Pestera Oilor
Sistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca
Munti: Bihorului - Piatra Ghitelarului
Asezare: Valea Gardisoara
Dimensiuni: 1080m alt - 545m lungime
Interes: dificila
Acces: Garda - Casa de Piatra
Pestera Poarta lui Ionele (P. Poarta lui Ioanel, P. Poarta lui Ionel)
Sistem: Ocoale - Ghetar, Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihorului
Asezare: Valea Ordancusa (vs dr.)
Dimensiuni: 810m alt, 131m lungime, gura inalta de 17m si lata de 12m
Acces: Garda de Sus
Pestera Pojarul Politei (P. de la Pojarul Ghetarului)
Sistem: Ocoale - Ghetar
Munti: Bihor - Dealul Pojarului vs S
Asezare: Garda Seaca (Gardisoara) - Valea Politei
Dimensiuni: 1070m alt, 400m lg, -40m D
Acces: Arieseni - Cabana Scarisoara
Pestera Postului
Sistem: Ocoale - Ghetar
Munti: Bihor
Asezare: la Catunul Tarnita
Dimensiuni: 25m lg, -25m D
Acces: Garda de Sus
Pestera Scunda
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - langa confluenta cu Garda Seaca
Dimensiuni: 810m alt, 10m lg
Acces: Garda de Sus
Pestera Sfortea
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Acces: Albac
Pestera Sura
Sistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca
Munti: Bihor
Asezare: Gardisoara vs. dr. (450m amonte de Izbucul de la Coliba Ghiobului - 800m aval de
Gura Apei)
Dimensiuni: 1110m alt, 225m lungime galerii, portal de 10m latime si 3m inaltime
Acces: Casa de Piatra
Pestera Surii
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - amonte de Pestera Corobana Mare
Dimensiuni: 845m alt, 14m lg
Acces: Garda de Sus
Pestera Suspendata
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - la 50m alt. relativa in fata Avenului Mic de sub
Zgurasti
Dimensiuni: 840m alt, 31m lg
Acces: Garda de Sus
Pestera Tub din Valea Ordancusa
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - la 150m aval de cascada de tuf de la Poarta lui Ionel
Dimensiuni: 785m alt, 10,4m lg
Acces: Garda de Sus
Pestera Tunel
Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa
Munti: Bihor
Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - aval de Pestera Arcadei
Dimensiuni: 815m alt, 40m lg
Acces: Garda de Sus
Pestera Vartopasu
Munti: Bihorului
Acces: Arieseni
Ponorul de la Trifon
Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti
Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei
Asezare: 100m S de bazinul inchis Stiuleti
Dimensiuni: 840m alt, 47m lg, (200m alt fata de Ariesul Mare)
Acces: Albac
Muntii Vladeasa: Onceasa cu Pestera Onceasa, Padis
Muntii Muresului: Pestera Ardascheia
Munti: Trascau-Ardascheia
Acces: Rimetea
Pestera aven din Piatra Cetii - Avenul Sunatoarea
Munti: Trascau
Asezare: Parau Galda
Acces: Intregalde
Pestera Bisericuta
Munti: Trascau - Vf. Lacustii NE - Vf. Ciuha
Asezare: Galdita
Dimensiuni: 1150m alt
Acces: Intregalde
Pestera cu Apa
Sistem: Bazinul Rametului
Munti: Trascau - sub Vf. Urmezeu
Asezare: Cheile Rametului
Dimensiuni: 960m alt., 200m lungime
Acces: Cheia
Pestera Dambau
Munti: Trascau - Mv. Dambau (1369m alt)
Asezare: Dambaului
Acces: Fenes
Pestera de la Coada Coitchii
Sistem: Vanatare - Huda lui Papara
Munti: Trascau
Asezare: Vf. Coada Coitchii - Platoul Ciumerna
Pestera de la Coada Coitchii
Sistem: Platoul Ciumerna
Munti: Trascau - Coada Coitchii
Dimensiuni: 25m lungime
Acces: Necrilesti
Pestera de la Poarta Zmeilor (Pestera de la Poarta, Pestera de la Grosi, Poarta Smeilor)
Munti: Trascau - Masivul Bedeleu - Vf. Bedeleu (1227m alt) SV
Asezare: Aiudu de Sus - Pestera se afla la marginea platoului intr-un punct care domina
abruptul Bedeleului
Dimensiuni: 1150m alt, 125m lg (+ o ramificatie secundara)
Acces: Izvoarele
Pestera de la Preusa
Sistem: Bazinul Aiudului
Munti: Trascau - Mv. Data (SV)
Asezare: Cheile Valisoarei
Dimensiuni: 15m lungime, 675m alt
Acces: Valisoara
Pestera de la Tau
Sistem: Bazinul Rametului
Munti: Trascau - Vf. Trascau
Asezare: pe platoul calcaros al Trascaului in stanga soselei care coboara la Bradesti
Acces: Bradesti
Pestera de sub Piatra Lacului
Sistem: Bazinul Aiudului
Munti: Trascau
Asezare: Cheia Aiudului vs. dr.- sub un mic platou ondulat
Dimensiuni: 820m alt, sub 1m inaltime, 10m lungime
Acces: Poiana Aiudului
Pestera Dilbina
Munti: Trascau
Asezare: Culmea La Racesti (vs. N) - la confluenta Vaii Seci cu Valea Ponorului si cu Valea
Poienii
Acces: Valea Poienii
Pestera Gaura Calului
Sistem: Platoul Ciumerna
Munti: Trascau - Platoul Ciumerna - sub Vf. Lacustii
Asezare: Valea Farcasoaia -obarsie
Dimensiuni: 1190m alt
Acces: Ighiel
Pestera Glod
Munti: Trascau
Asezare: Ardeu
Acces: Almasu Mare – Glod
Pestera Haldahaia
Sistem: Platoul Ciumerna
Munti: Trascau
Asezare: Lunca Metesului (Ampoita)
Acces: Lunca Metesului
Pestera Huda lui Papara este pestera din Muntii Trascaului, care cumuleaza toate
superlativele pentru aceasta grupa montana si nu numai: cea mai lunga, cea mai
denivelata, cea mai dificila, cu cea mai mare sala, cu cea mai inalta galerie, cu cel mai lung
curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascada, cu cea mai mare colonie
de lilieci din Europa, cu cele mai lungi si mai numeroase excentrite, cu cel mai mare
depozit de chiropterit din Romania. Pestera se afla pe teritoriul satului Sub Piatra, comuna
Salciua, judetul Alba, in partea de nord-vest a Muntilor Trascaului, la obarsia paraului
Valea Morilor, afluent pe dreapta al Ariesului, altitudine absoluta, 567m. Se poate ajunge
la ea pe drumul national DN 75 Turda – Campeni, pana in localitatea Salciua de Jos, iar de
aici pe drumul comunal partial asfaltat, circa 5 km pana in catunul Sub Piatra.
Sistem: Vanatare - Huda lui Papara
Munti: Apuseni - Trascau (Masivul Bedeleu)
Asezare: Valea Morilor - vs dr. al Vaii Ariesului- Parau On
Dimensiuni: 567m alt - 2022 m lungime
Acces: Salciua de Jos
Pestera Intorsurii
Munti: Trascau - Mv. Corabia
Asezare: Fenes
Acces: Fenes
Pestera Stearpa
Sistem: Bazinul Rametului
Munti: Trascau - sub Vf. Urmezeu
Asezare: Cheile Rametului
Dimensiuni: 960m alt.
Acces: Cheia
Pestera Vanatarea
Sistem: Bazinul Ariesului (Valea Cheia - Valea Poienii - Valea Seaca)
Munti: Trascau - Vf. Bulz (853m alt) - dolina
Asezare: Paraul Poienii (cascade inalte pana la 25m) - conflueaza cu paraul Cheia
Acces: Valea Poienii
Pestera Vanatarile Ponorului
Sistem: Vanatare - Huda lui Papara
Munti: Trascau
Acces: Salciua de Jos
Pesterile de la Poiana Ascunsa (1)
Sistem: Bazinul Galzii
Munti: Trascau - Vf. Strigleu (1248m alt) - Poiana Ascunsa
Asezare: sub Coltul Poienii
Dimensiuni: 1120m alt
Acces: Necrilesti
Pesterile de la Poiana Ascunsa (2)
Sistem: Bazinul Galzii
Munti: Trascau - Vf. Strigleu (1248m alt) - N - Poiana Ascunsa
Asezare: situata intr-un punct greu accesibil
Dimensiuni: 970m alt
Acces: Necrilesti
Pesterile de la Poiana Ascunsa (3)
Sistem: Bazinul Galzii
Munti: Trascau - Vf. Strigleu (1248m alt) - N - Poiana Ascunsa
Dimensiuni: 12m lungime, 900m alt
Acces: Necrilesti
Pesterile de la Poiana Ascunsa (4) - aven
Sistem: Bazinul Galzii
Munti: Trascau - Vf. Strigleu (1248m alt) - N - Poiana Ascunsa
Asezare: in apropierea unei inseuari prin care urca poteca dinspre Necrilesti
Dimensiuni: (-) 15m
Acces: Necrilesti
Acces: Botani
Pesterile din Botani - Pestera Tunel
Sistem: Bazinul Rametului
Munti: Trascau - Piatra din Chei (1167m alt)
Asezare: Valea Pravului vs. stg.
Dimensiuni: 160m lungime
Acces: Botani
Pesterile din Botani - valea Pravului
Sistem: Bazinul Rametului
Munti: Trascau - Piatra din Chei (1167m alt)
Asezare: Valea Pravului vs. stg.
Acces: Botani
Pesterile din cheia Rametului
Sistem: Bazinul Rametului
Munti: Trascau - Vf. Urmezeu
Asezare: Cheile Rametului vs. stg.
Dimensiuni: 960m alt.
Acces: Cheia
Pesterile din Cheile Intregaldelor
Sistem: Bazinul Galzii
Munti: Trascau - Muntii Cetii (1148m alt)
Asezare: Galda - Cheile Intregalde - apar pe ambii versanti
Dimensiuni: apar la diferite altitudini dar sunt de mici dimensiuni
Acces: Modolesti.
Pestera Avenul de la Tau
Munti: Sureanu
Acces: (Garda) Sugag
Izbucuri:Masivul Bihor:
Izbucul de la Coliba Ghiobului
Sistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca
Munti: Bihor - Muntele Batrana
Asezare: Parau Ghiobului vs. dr. la 50m amonte de confluenta cu Valea Gardisoara (amonte de
Coiba Mica - 1km)
Dimensiuni: 1095m alt, 9m lg
Acces: Casa de Piatra
Izbucul de la Cotetul Dobrestilor
Sistem: Ocoale - Ghetar - Bazinul Vaii Garda Seaca
Munti: Bihor
Asezare: Valea Garda Seaca vs. stg. - catunul Cotetul Dobrestilor
Dimensiuni: 764m alt, 30m lg
Acces: Garda de Sus - intre Garda si Moara lui Filea
Izbucul de la Filesti
Sistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca
Munti: Bihorului
Asezare: Moara lui Filea
Acces: Casa de Piatra
Izbucul din Gardisoara
Sistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca
Munti: Bihorului
Asezare: Sesul Gardei
Acces: Garda de Sus
Izbucul din Valceaua
Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti
Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei
Asezare: 1600m amonte de confluenta Vaii Valceaua cu Ariesul Mare
Dimensiuni: 820m alt
Acces: Albac
Izbucul Gura Apei
Sistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca
Munti: Bihor
Asezare: Gardisoara (300m amonte de P. Mica de la Fata Balacenii)- obarsia Vaii Gardisoara
Dimensiuni: 1140m alt, 9m lg, arcada de 9m/3m urmata de un lac de sifon
Acces: Casa de Piatra
Izbucul Matisesti
Sistem: Valea Albacului
Munti: Bihorului
Asezare: Albac
Acces: Horea – Matisesti
Izbucul Politei
Sistem: Ocoale - Ghetar
Munti: Bihorului
Acces: Garda de Sus
Izbucul Tauz
Sistem: Coibe - Bazinul Vaii Garda Seaca
Munti: Bihor
Asezare: Valea Garda Seaca - 2,5km aval de Casa de Piatra
Dimensiuni: 850m alt
Acces: Garda de Sus
2. Fondul climatoturistic
Favorabilitate pentru sporturi de iarnaDatorita climei temperat continentale si reliefului predominant montan din partea de Vest a judetul
Alba, favorabilitatea pentru sporturi de iarna este una destul de buna. In perioada Noiembrie-Martie,
in iernile normale, zapada este nelipsita creand astfel conditii bune pentru sporturile de iarna.
Principala statiune in care se schiaza in judetul Alba este Arieseni, cu partiile cunoscute din Vartop.
Favorabilitate pentru drumetiiAici probabil ca relieful joaca un rol mai important, deoarece fiind un judet predominant montan,
favorabilitatea pentru drumetii este una ridicata. Totusi si clima joaca un rol destul de bine stabilit,
iernile destul de geroase, ingreunand activitatea turistica in zonele montane mai inalte. In schimb, in
restul anului, clima este mai mult decat favorabila pentru drumetii, cea mai buna perioada fiind
primavara-vara.
Climatoterapia
In majoritatea localitatilor din Judetul Alba, exista asa numitul bioclimat sedativ-relaxant care este
caracteristic zonelor cu climat de podis si de dealuri (intre 200-300 m si 700-800 m), Alba fiind un judet
cu o clima temperat continental-moderata. Judetul Alba se incadreaza in doua sectoare climatice:
clima continental-moderata la care apartine Estul si Centrul, si a doua este clima de munte unde
apartine Sudul si Vestul.Tinutul de dealuri se caracterizeaza prin veri calde si ierni reci, cu strat de
zapada instabil. Tinutul de montan se caracterizeaza prin veri racoroase cu precipitatii bogate, si ierni
friguroase cu strat de zapada gros si stabil. Temperatura aerului prezinta diferentieri teritoriale
mari .Mediile anuale variaza intre 8,5 C la Alba Iulia, mediile lunii celei mai calde-iulie sunt cuprinse
intre 20-25C, iar cele ale lunii celei mai reci-ianuarie, scad la cca.-33C.
Bioclimatul sedativ-relaxant (de crutare) - Confortul termic este maxim, iar stresul cutanat, pulmonar
si cardiovascular este minim, fara suprasolicitarea organismului, care nu este supus unor stimuli
intensi.
Este recomandat in:
• convalescenta dupa afectiuni indelungate, epuizante
• astenie
• oboseala
• reumatism evolutiv
• boli respiratorii si cardiace avansate
• hiperreactivitate nervoasa
Jumatatea de Est a judetului, in special Podisul Tarnavelor este caracterizata prin acest bioclimat.
Fiind un judet in care Carpatii Occidentali ocupa o mare suprafata, in Judetul Alba nu lipseste
bioclimatul caracteristic regiunii montane:
Bioclimatul tonic-stimulent caracterizeaza climatul de munte (peste 700-800 m), care se evidentiaza
prin scaderea presiunii atmosferice si a presiunii partiale a oxigenului, scaderea temperaturii si a
umiditatii absolute, cresterea radiatiei globale, cresterea radiatiei ultraviolete. Confortul termic este
scazut, stresul cutanat, pulmonar si cardiovascular este crescut, proportional cu altitudinea.
Cura de munte este indicata in:
• anemii• convalescenta• rahitism• tulburari de crestere• astenie• insomnie• excitabilitate• astm• bronsita• hipertiroidie• reumatism Statiuni din judetul Alba cu bioclimat tonic-stimulent: Arieseni, Albac
3. Fond turistic hidrogeografic
1. Surse hidrominerale Radioactivitate SNSRM (infiintata in anul 1962) constituie o componenta specializata a Sistemului National de
Radioprotectie, care realizeaza supravegherea si controlul respectarii prevederilor legale privind
radioprotectia mediului si asigura indeplinirea responsabilitatilor Ministerului Mediului si Gospodaririi
Apelor privind detectarea, avertizarea si alarmarea factorilor de decizie in cazul unor evenimente cu
impact radiologic asupra mediului si sanatatii populatiei.
La nivelul Regiunii 7 Centru functioneaza 5 statii de radioactivitatea mediului (Alba Iulia, Brasov,
Harghita, Targu Mures si Sibiu) efectuand in present masuratori de radioactivitate beta-globala pentru
toti factorii de mediu, calcule de concentratii ale izotopilor naturali radon si toron cat si supravegherea
dozelor gamma absorbite in aer. Statiile deruleaza un program standard de supravegherea
radioactivitatii mediului de 11 ore pe zi. Acest program de recoltari si masuratori asigura
supravegherea la nivelul fiecarui judet, in scopul detectarii cresterii nivelelor de radioactivitate in
mediu si realizarii avertizarii/alarmarii factorilor de decizie.
Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situatii normale cat si procedurile
standard de notificare, avertizare, alarmare precum si fluxul de date in cazul sesizarii unei depasiri ale
pragurilor de atentionare/ avertizare/ alarmare.
In Regiunea 7 Centru au fost identificate activitati cu impact radiologic specifice fiecarui judet care
au fost supuse unei supravegheri suplimentare conform cerintelor LRM-ANPM Bucuresti.
In Judetul Alba au fost efectuate masuratori ale nivelului radioactivitatii beta globale pentru
probele de apa de suprafata, sol necultivat si vegetatie spontana prelevate din zonele: Abrud, Zlatna si
Baia de Aries.
Turism balnear
Ocna Mures este un oras situat la altitudinea de 258 m. Se afla in faza de proiect de reabilitare a
bailor sarate.
Are un interes turistic deosebit, datorita lacurilor aflate pe masivul de sare. Localitatea a oferit in
trecut mai multe instalatii de tratament, printre care: un solariu cu amenajari pentru aeroterapie si
helioterapie, instalatii pentru electroterapie, bai calde, apa minderala sarata concentrate. Dintre
factorii naturali de cura trebuie mentionate si apele minerale clorurate si sodice din lacurile existente
pe locurile vechilor saline. Aceste ape au o concentratie deosebit de mare (266 grame/litru), fiind
utilizate in trecut in tratarea unor afectiuni, precum cele reumatismele articulare si degenerative,
neurologice periferice, posttraumatismale. Se preconizeaza redarea in circuitul balneoclimateric a
acestei statiuni.
2. Suprafete lacustre
Lacuri glaciare
Lacul Carpa ( Iezerele Carpei) – situat in Bazinul Raului Cugir, Muntii Sebes – Muntii Sureanu;
Lacul Iezerasul – se afla in Bazinul Raului Cugir, Muntii Sureanu;
Lacul Iezerul – Muntii Sureanu;
Lacul Sureanu – pe raul Cugir, Muntii Sureanu;
Lacuri de acumulare
Lacul Gaurari – situat pe raul Valea Cornea, in Bazinul Abrud, Muntii Metaliferi
Lacul Oasa
Lacul Petresti – pe raul Sebes, Muntii Sebes
Lacul Brazilor – pe Rosia (afluent), din Muntii Metaliferi
Lacuri antropice
Lacul Cugir – situat pe Raul Mic la varsarea in Cugir, Muntii Sebes-Muntii Sureanu; este un lac
de baraj artificial;
Lacul Martinie (Plesi) – in Bazinul Sebes;
Fig.1. -- Lacul Sureanu
Fig. 2. – Iezerul, Muntii Sureanu
3. Retea hidrografica
Reteaua hidrografica alcatuita din: cursul mijlociu al Muresului care colecteaza pe malul drept:
Ariesul, Aiud, Geoagiu, Valea Teiului, Valea Galzii, Cricaul, Ampoiul, Vintul etc., iar pe malul stang:
Tarnava (Mare si Mica), Galda, Secasul, Sebesul, Pianul, Cugirul etc. In zona Muntilor Apuseni mai
important este raul Aries cu afluentii Ariesul Mare si Mic.
Cursurile de apa: sunt uniform repartizate , apartin bazinului Muresului, de la Nord-Est la Sud-Vest
si afluentilor sai (Sebes, Tarnave, Aries, Ampoi, Cugir).
Raurile principale sunt: Aries, Sebes si Cugir care se varsa in Mures, unul dintre cele mai importante
rauri din Romania si traverseaza judetul de la Nord-Est la Sud-Est impartindu-l in doua parti egale.
Muresul este un rau, care curge in Romania si Ungaria, in lungime de 761 km si se varsa in Tisa.
Izvoraste din Muntii Hasmasu Mare, strabate Depresiunea Gurghiului si defileul Toplita-Deda,
traverseaza Transilvania separand Podisul Tarnavelor de Campia Transilvaniei, strabate culoarul Alba-
Iulia – Turda, in Carpatii Occidentali separa Muntii Apuseni de Muntii Poiana Rusca, strabate Dealurile
de Vest, Campia de Vest trecand prin municipiul Arad in Ungaria, unde se varsa in Tisa. Pentru 22,3 km
raul marcheaza frontiera romano-ungara.
Debitul mediu anual al râului Mureş este de 184m3/s. Debitul maxim poate ajunge peste 2000 m3/s
(de exemplu, 2.330 m3/s în timpul inundaţiei din 1975). În zona luncii Mureşului Inferior folosinţa
apelor sale este restricţionată de calitatea lor şi de faptul că râul se apropie aici de zona de drenaj,
preluând poluanţi care îl fac inutilizabil doar pentru industrie şi agricultură. Totuşi, în acest sector în
ultimii ani Mureşul şi-a îmbunătăţit calitatea parametrilor săi.
Afluenti: Tarnava Mare, Tarnava Mica (din Carpatii Orientali) ce se unesc la Blaj judetul Alba, Sebes,
Strei, (din Carpatii Meridionali), Aries si Ampoi (din Muntii Apuseni).
Fig. 3. – Raul Mures
Fig.4. – Baraj de priza pe Mures
Raul Sebes este un curs de apa, afluent al raului Mures. Cursul superior al Sebesului este cunoscut
si sub numele de Frumoasa.
Sebesul izvoraste din Muntii Cindrel. Strabate doua judete (Alba si Sibiu), se varsa in Mures.
Afluenti de stanga: Valea Stanii, Costisa, Valea Mare, Prigoana, Galceag, Mirasul, Neagu, Martinia,
Valea Botei, etc.
Afluenti de dreapta: Ciban, Paraul Gardului, Bistra, Dobra, Nedeiu, Valea Varului, Secas, Valea Mierlii,
Sipotelu, etc.
Fig.5. – Raul Sebes
Raul Aries izvoraste din Muntii Bihorului, care fac parte din Muntii Apuseni. Are o lungime de
aproximativ 164 km. Se varsa in Mures in aval de Ludus. Curge prin judetele Alba si judetul Cluj.
Orasele Turda, Campia Turzii si Baia de Aries se afla pe raul Aries.
Ariesul se formeaza in zona localitatii Mihoesti la confluenta a doua brate Ariesul Mare si Ariesul Mic.
Teritoriul strabatut de Raul Aries se numeste si Tara Motilor, o regiune rustica pitoreasca. Bazinul
raului cuprinde o regiune miniera foarte importanta (Rosia Montana, Baia de Aries, Bucium), bogata in
aur, argint etc.
Fig.6. – Ariesul
Raul Cugir izvoraste de sub Varful lui Patru (2130m) de la o altitudine de 1900m. Lungimea cursului
de apa este de 61 km. Cugir-ul are un debit mediu de 4,140 m³/s, debitul minim inregistrat fiind de
0,170 (dec.1990) m³/s, iar debitul maxim inregistrat de 60.5(apr.2001) m³/s.
Principalele localitati traversate: Cugir, Vinerea, Sibot.
Fig.7. Raul Cugir
Raul Ampoi se varsa in raul Mures in apropierea orasului Alba Iulia.
Fig.8. Ampoiul
Tarnava este cu 249 km cel mai mare afluent al raului Mures. Raul se formeaza la Blaj din Tarnava
Mare si Tarnava Mica. Dupa 28 de km se varsa in raul Mures.
Afluenti de stanga: Tarnava Mare, Tiur, Izvorul Iezerului, Secas.
Afluenti de dreapta: Tarnava Mica, Soimus.
Fig.9. Raul Tarnava Mare
Fig.10. – Acumulare nepermanenta pe Tarnava Mare
Fig.11. Acumulare nepermanenta pe Tarnava Mica
4. Fondul turistic biogeografic
-Vegetaţie-
Vegetația este specifică zonelor de dealuri colinare și luncă. Vegetația forestieră este modest
reprezentată prin stejar (Quercus robur), arțar tătărăsc (Acer tataricum), mai puțin brad și pin.
Suprafețe relativ întinse ocupă pajiștile naturale din luncă și de pe versanți cu expunere estică și
nordică. Acestea sunt pajiști stepizate cu păiuș stepic (Festuca rupicola), rogoz (Carex humilis), colilie
(Stipa lessingiana). În cadrul vegetației naturale mai distingem ghiocelul (Galantus nivalis), vioreaua
(Scilia biofila), lăcramioara (Convalaria majalis), ciuperci, bureți galbeni, bureți iuți, ghebe etc.
În cadrul vegetației ierboase mai amintim pelinul (Artemisia), macul (Papaver orientalis), ruscuța de
primăvară (Adonis vernalis), mohorul (Gallium verum).
Fauna este reprezentată prin mamifere; iepuri, vulpi, dihori, lupi, nevăstuici, porcul mistreț, căprioare;
păsări: cucuveaua, coțofana, vrabia, rața sălbatică etc.
Solurile reprezentative sunt cele de luncă, aluvionare, solurile acide, brune, solurile gleziate,
regosolurile, negru de fâneață, podzolurile cu fertilitate, în general moderată.
-Fauna-
-este diversa si bogata, adaptata in cea mai mare parte domeniului forestier, multe specii avand o
valoare cinegetica deosebita.
Cele mai reprezentative exemplare faunistice ce traiesc in paduri sunt: cerbul, capriorul, ursul brun,
rasul, mistretul, veverita dintre mamiferele mari, vipera cu corn, şopârla de munte dintre reptile şi
ierunca, cocosul de munte, etc.
Zonele inalte ale muntilor reprezinta domeniul caprei negre, ocrorita prin lege, dar si al acvilei de
munte, fluturaşul de stanca dintre păsări.
Apele sunt bogate in pastrav, lipan, mreana, etc
-Rezervatii -
Prin numarul de rezervatii naturale protejate si al monumentelor naturii, judetul Alba ocupa primul
loc: 25 de rezervatii naturale complexe, 28 de rezervatii geologice, 23 de rezervatii speologice, 31 de
specii de flora, 89 de specii de pasari si sase specii de animale ocrotite de lege.
Cateva din rezervatiile naturale ale judetului Alba: Rapa Rosie, Pestera Ghetarul Scarisoara, Pestera
Vanataile Ponorului, Pestera Ursilor, Taul fara fund de la Bagau, Cheile Caprei, Piatra Corbului, Parcul
Natural Apuseni.
Dealul cu Melci-rezervatie paleontologica (la 15 km vest de Campeni si la 10 km nord de Vidra) pe
Valea Ariesului, adaposteste resturile a mii de melci ramasi din marile calde cretacice. Este unul din
cele mai bogate locuri fosilifere din Romania;
Pietrele Detunatei-(la 20 km de Abrud si la 1 ora distanta de Bucium), rezervatie geologica formata din
doua varfuri de bazalt vulcanic: 'Detunata Goala' si 'Detunata Flocoasa' (la 1.200 m altitudine);
Parcul Natural Apuseni
Este situat în vestul României, în partea central-nord-vestică a Munţilor Apuseni, întinzându-se pe o
parte din masivele Bihor la sud şi Vlădeasa la nord, pe teritoriul administrativ a trei judeţe (Cluj 40%,
Bihor 32%, Alba 28%). Aici predomină calcarele masive ce alternează cu pachete mai subţiri de
conglomerate, gresii şi şisturi violacee. În nord (în Muntele Măgura Vînătă) apar astfel conglomerate şi
gresii; mai la sud se dispun calcare şi dolomite (zona Padiş—Scărişoara), apoi urmează, şi mai la sud, o
a doua fîşie de gresii şi şisturi (Groapa de la Barsa,valea Cetăţilor, valea Gârdişoara) şi, în sfîrşit, o a
doua fîşie de calcare (valea Sighiştel, valea Galbena, Cetăţile Ponorului, valea Gârda). Toate acestea
înclină de la nord spre sud, stratele fiind, de la nord spre sud, din ce în ce mai noi.
Flora
Întreg teritoriul Parcului National Apuseni aparţine etajului montan-subalpin, iar speciile care participă
la alcătuirea covorului vegetal sunt în majoritatea lor specii cu răspândire montană.
Vegetaţia se diferenţiază pe verticală în următoarele zone: pajişti montane, păduri de molid (Picea
abies) şi păduri de foioase în care se întâlnesc următoarele specii: fag (Fagus silvatica), carpen
(Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus montana), frasin
(Fraxinus excelsior), cireş sălbatic (Cerasus avium), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula
verrucosa), scoruş de munte (Sorbus aucuparia), salcia de munte (Salix caprea), nucul (Juglans regia),
etc.
Datorită condiţiilor locale de sol, climă şi topografie, acest cadrul general schiţat prezintă unele
modificări, perturbări şi inversiuni.
Pădurile montane sunt bine dezvoltate în partea superioară a văilor, între altitudinile de 1 200 şi 1 600
m. În această zonă de vegetaţie predomină molidul (Picea abies) şi bradul (Abies alba), şi de asemenea
se întâlnesc mai rar laricea (Larix decidua) şi tisa (Taxus baccata).
Ca şi o particularitate a platourilor carstice din Apuseni, ca rezultat al inversiunilor termice, există zone
unde etajul coniferelor dispare cu totul fiind înlocuit de păduri de fag (Fagus silvatica) care se
învecinează direct cu pajiştile montane.
Limita între pădurile de foioase şi cele de răşinoase se situează între altitudinile de 600-1300 m, în
funcţie de relief, substrat şi microclimat, care duc uneori şi la inversiuni de vegetaţie.
Zonele calcaroase constituie un peisaj special, distinct de cel al platourilor şi al zonelor stâncoase.
Există de asemenea asociaţii vegetale deosebite găsite în aceste pajişti montane. Pajiştile montane din
platourile carstice sunt mai dezvoltate în zonele centrale, depresionare, în vreme ce marginile
platourilor sunt aproape întotdeauna acoperite de păduri. Ele ocupă azi locul fostelor păduri de fag
defrişate în trecut şi aparţin formaţiei de păiuşcă cu diverse specii.
Pajiştile montane se caracterizează printr-o diversitate floristică deosebit de ridicată, fiind identificate
până în prezent, un număr de 420 specii de plante.
Datorită unor condiţii speciale de microclimat, apare un tip de vegetaţie nordică ce creşte la latitudini
neobişnuit de sudice, împreună cu unele specii alpine, care cresc aici la o altitudine neobişnuit de
mică. În dolinele de dimensiuni mari, de asemenea, datorită stratificării termice a aerului, în partea
inferioară începutul sezonului vegetativ este întârziat. La gurile de intrare ale peşterilor se întâlneşte o
vegetaţie caracteristică zonelor umbroase şi umede.
Un tip distinct de vegetaţie se întâlneşte în zonele umede de-a lungul râurilor. Speciile lemnoase
caracteristice luncilor sunt: sălciile (Salix alba, Salix purpurea, Salix triandra), plopul (Populus nigra),
arinul negru (Alnus glutinosa), iar dintre cele ierboase rogozul (Carex sp.), stânjenelul de baltă (Iris
pseudaccorus), etc. Această vegetaţie de luncă însoţeşte mai ales râul Arieşul Mare.
Depinzând de asemenea de prezenţa apei, se întâlnesc mlaştini de turbă la altitudini ridicate, mai ales
în păduri de molid.
Flora acestor tinoave este compusă din plante oligotrofe, cu creştere înceată, dar mai ales din specii
ale muşchiului Sphagnum, care prin felul său de viaţă decide reacţia, chimismul, fizionomia şi în
general condiţiile de viaţă ale tinovului. Sfagnetul, care alcătuieşte fundamentul întregii flore, se
dezvoltă rapid sub formă de perniţe compuse înainte de toate din specii de Sphagnum. Aceste perniţe
sunt străbătute mai ales de Vaccinium microcarpum, Drosera rotundifolia, Andromeda polifolia, Carex
pauciflora, Eriophorum vaginatum, Scheuchzeria palustris, Carex limosa, Carex rostrata etc. De pe
tinoave au fost descrise asociaţii vegetale deosebit de interesante. Fitocenozele analizate în 1987 de
către Pop şi colaboratorii au fost încadrate în următoarele asociaţii vegetale: Eriophoro vaginato –
Sphagnetum (care au generat, mai ales prin edificatorii lor şi cea mai cantitate de turbă), Caricetum
limosae, Rhynchosporetum albae, Vaccinio – Pinetum mugi, Carici rostratae – Sphagnetum şi Carici
stellulatae – Sphagnetum (fitocenoze de tranziţie spre mlaştinile mezotrofe, dezvoltate la marginea
tinoavelor).
Datorită condiţiilor specifice în diverse ecosisteme din PNAp, un număr ridicat de specii endemice au
fost identificate, cum ar fi: liliacul transilvănean (Syringa josikaea), omagul (Aconitum calibrotryon ssp.
skarisorensis), garofiţa (Dianthus julii wolfii), vioreaua (Viola josi), multe forme de vulturică (Hieracium
bifidum ssp. biharicum, H. sparsum ssp. porphiriticum, H. kotschyanum etc.), Edraianthus kitaibelii, o
plantă descrisă aici pentru prima dată şi miază-noapte (Melamphyrum bihariense).
Fauna
O atracţie deosebită în cazul Arieşului şi majorităţii afluenţilor săi o prezintă fauna piscicolă, cu o
zonalitate bine evidenţiată. În ecosistemele acvatice din Parcul National Apuseni se întâlnesc
următoarele specii de peşti: păstrăv de râu (Salmo trutta fario), păstrăvul curcubeu (Salmo irideus),
păstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis), lipanul (Thymallus thymallus), zglăvoaca (Cottus gobio),
boişteanul (Phoxinus phoxinus), moioaga (Barbus meridionalis petenyi), mreana (Barbus barbus),
scobarul (Chondrostoma nasus), grindelul (Noemacheilus barbatulus), cleanul (Leuciscus cephalus),
zvârluga (Cobitis taenia taenia), babuşca (Rutilus rutilus carpathorossicus). Două dintre aceste specii
au fost introduse antropic (păstrăvul fântânel şi păstrăvul curcubeu).
Dintre amfibieni sunt de menţionat speciile: salamandra (Salamandra salamandra), izvoraşul (Bombina
variegata), tritonii (Triturus alpestris, T. cristatus, Triturus vulgaris ampelensis), iar dintre reptile,
speciile: vipera comună (Vipera berus), şopârla de ziduri (Podarcis muralis), şopârla de munte (Zootoca
vivipara), şarpele de sticlă sau năpârca (Anguis fragilis colchicus), şarpele de alun (Coronella austriaca),
şarpele lui Esculap (Elaphe longissima).
În zonă trăiesc toate speciile comune de păsări montane. În pădurile de conifere sunt frecvente:
mierla gulerată (Turdus torquatus), forfecuţa (Loxia curvirostra), alunarul (Nucifraga caryocatactes),
piţigoiul de munte (Parus montanus), pănţăruşul (Regulus regulus), ciocănitoarea cu trei degete
(Picoides trydactilus), ierunca (Tetrastes bonasia), piţigoiul moţat (Parus cristatus), piţigoi de brădet
(Parus ater), huhurezul mare (Strix uralensis). În cele de foioiase, în poieni şi păşuni sunt prezente:
porumbelul gulerat (Columba palumbus), corbul (Corvus corax), ciocănitoarea neagră (Dryocopus
martius), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), mugurarul (Pyrrhula pyrrhula), cinteza (Fringilla coelebs),
etc. Pe lângă cursurile de apă se întâlnesc mierla de apă (Cinclus cinclus), codobatura de munte
(Motacilla cinerea) şi fluierarul de munte (Actitis hypoleucos).
Păsările răpitoare sunt reprezentate de următoarele specii protejate prin legislaţie naţională şi
internaţională: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), acvila de munte (Aquila chrysaetos), şorecarul
comun (Buteo buteo), vinderelul roşu şi cel de seară (Falco tinnunculus şi F. vespertinus), uliul păsărar
(Accipiter nisus).
Fauna de mamifere mari este bine reprezentată, prin populaţii bine consolidate de lup (Canis lupus),
râs (Lynx lynx), căprior (Capreolus capreolus), cerb carpatin (Cervus elaphus), mistreţ (Sus scrofa), etc.
Tot printre mamiferele carnivore se mai enumeră şi pisica sălbatică (Felis silvestris), dihorul (Mustela
putorius) şi vidra (Lutra lutra).
Vidra (Lutra lutra) este o specie protejată prin legislaţia naţională şi internaţională, care trăieşte în
familii, pe lângă apele curgătoare mai izolate de impactul antropic. Ca exemplu, au fost semnalate
existenţa a câtorva familii pe cursul superior al râurilor Gârda Seacă
Mamiferele mici rozătoare sunt reprezentate de 10 specii,: şoarecele scurmător (Clethrionomys
glareolus), şoarecele de câmp (Microtus arvalis), şoarecele de pământ (M. agrestis), şoarecele de casă
(Mus musculus), şoarecele gulerat (Apodemus flavicollis), şoarecele dungat (A. agrarius), şoarecele de
pădure (A. sylvaticus), pârşul de alun (Muscardinus avellanarius) (DH), pârşul mare (Myoxus glis),
veveriţa (Sciurus vulgaris).
De asemenea, mamiferele mici insectivore, sunt bine reprezentate, în PNAp fiind identificate până în
prezent un număr de 8 specii (excluzând dintre acestea liliecii): chiţcanul comun (Sorex araneus),
chiţcan pitic (S. minutus), chiţcan de munte (S. alpinus), chiţcan de apă (Neomys fodiens), chiţcan de
mlaştină (N. anomalus), chiţcan de câmp (Crocidura leucodon), cârtiţa (Talpa europaea), ariciul
(Erinaceus concolor).
Câteva peşteri prezintă o importanţă deosebită şi datorită populaţiilor de lilieci pe care le adăpostesc:
liliac mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), Rh. hipposideros, Rh. euryale, Myotis myotis,
M. blythii, M. nattereri, M. brandtii, M. mystacinus, M. bechsteinii, M. emarginatus, M. daubentonii,
M. dasycneme, liliac de amurg (Nyctalus noctula), Pipistrellus pipistrellus, Plecotus auritus, P.
austriacus, Barbastella barbastellus, Miniopterus schreibersii, dintre care efectivele speciilor
Rhinolophus ferrumequinum, Myotis myotis şi Miniopterus schreibersii reprezintă o mare valoare
ştiinţifică.
Rezervatia naturala geologica Rapa Rosie este situata la o distanta de 3 km de orasul Sebes si se
intinde pe o suprafata de 10 hectare. Apa a sapat aici in lutul colinei, lasand in urma ei forme ciudate,
inedite cu aspect de piramide, turnuri, coloane, toate avand culoare rosiatica.
Peştera Scărişoara sau Gheţarul de la Scărişoara adaposteşte cel mai mare gheţar subteran din
România. De aici îi vine şi numele de Gheţar iar Scărişoara vine de la comuna Scărişoara situată 16 km
mai jos, de care aparţinea administrativ în vremea cănd a fost botezată. Acum aparţine comunei Garda
de Jos, judetul alba.
Garda de Sus: comuna este situată pe valea superioară a Arieşului, la nord-vest de Câmpeni, fiind
străbătută de drumul naţional DN 75. Are în componenţă un număr de 17 sate, cu o populaţie de
2.190 de locuitori.
Locuitorii comunei îşi asigură locurile de muncă şi principalele venituri din agricultură, silvicultură şi
creşterea animalelor.
Localitatea a primit indicatorul de sat european pentru lucrări de infrastructură, programe de
promovare a turismului şi acţiuni cu caracter ecologic, deschiderea unui muzeu cu punct de vânzare
lângă Peştera Scărişoara, reabilitarea unor drumuri comunale şi amenajarea unei gospodării tipic
moţeşti.
Rezervaţia naturală Peştera Scărişoara (1 ha).
Rezervaţia naturală Pojarul Poliţei (1 ha).
Rezervaţia naturală Cheile Ordâncuşei (10 ha).
Rezervaţia naturală Hoanca Apei (1 ha).
Rezervaţia naturală Avenul de la Tău (1 ha).
Rezervaţia naturală Avenul din Şesuri (1 ha).
Rezervaţia naturală Izbucul Poliţei (0,2 ha).
Rezervaţia naturală Izbucul Coteţul Dobreştilor (0,2 ha).
Rezervaţia naturală Peştera de sub Zgurăşti (1 ha).
Rezervaţia naturală Peştera Poarta lui Ionele (1 ha).
Rezervaţia Vânătarile Ponorului este situată la marginea sud-vestică a culmii calcaroase Bedeleu din
Muntii Trascaului la confluenţa văilor Ponorului, Poienii si Seacă. Administrativ este împărţită între
satul Vale in Jos, comuna Ponor şi satul Dumesti, comuna Salciua, judetul Alba. Rezervaţia este
formatã din calcare masive de vârstã jurasic superioarã. La vest şi est se întâlnesc conglomerate, gresii,
marne şi marnocalcare cretacice (straturi de Brãdesti), în vest interpunându-se o fâsie de bazalte
mezozoice.
Rezervaţia naturală "Tăul fără fund"de la Bagau (lac de acumulare la 450 m altitudine, pe o suprafaţă
de 3,5 ha).
Cheile Fenesului ( Cheile Caprei ): denumirea corectă a rezervaţiei este Cheile Feneşului, cunoscută în
regiune, după numele râului care o străbate. Ulterior, a apărut pentru aceeaşi cheie, numele
impropriu de Cheile Caprei, după numele celor două coloane stâncoase denumite Pietrele Caprei.
Rezervaţia face parte din sectorul de sud al Munţilor Trascău, iar cheile au fost sculptate de pârâul
Feneş, afluent pe stânga al Ampoiului, în calcarele caracteristice acestei unităţi montane.
Cetatile Romane de la Rosia Montana-(la cîtiva km de gara Campeni), rezervatie geologica si
arheologica unde se afla vestigiile exploatarilor aurifere din timpul dacilor si romanilor;
Negrileasa-rezervatie floristica, cu 5 ha de narcise;
Sesul Craiului de la Scarita-Belioara-rezervatie botanica;
Fagul Împaratului-(langa Muncelu), un copac batran de mari dimensiuni ale carui frunze nu cad
niciodata;
Stejarul lui Avram Iancu -copac ce are peste 500 ani;
Teiul lui Eminescu - Blaj.
5. Fondul turistic cultural-istoric
Este așezat în valea Mureșului, pe DN 1, la confluența acestuia cu Ampoiul, dintre dealuri însorite ,
acoperite cu vii și livezi. Este un oraș frumos, însemnat centru economic, cu o fabrică de produse
refractare, o frabrică de încălțăminte, întreprinderi de morărit, de vinficație.
Așezare veche,în cartierul de azi ,,Lumea Nouă,, ,săpăturile au descoperit urme din epoca neolitică, iar
pe ,,Dealul Furcilor,, ,alte săpături au dat la iveală vestigii ale unei așezări și ale unei necropole din sec.
I-II. Cetatea dacică menționată de Ptolemeu sub denumirea de Apulon, devine în sec. al II-lea cel mai
important centru economic, politic și militar al Daciei romane. Urme ale vechiului Apulum s-au găsit
între Mureș și suburibia Partoș a orașului de azi și pe Platoul Romanilor din apropriere.De pe dâmbul
scurt de deasupra Mureșului, unde a fost temelia cetății dacice, se deschide o veche largă de jur
împrejur, peste șesul Mureșului și al Ampoiului, încurajat de dealuri și de munți.
În acest loc, cel mai însemnat nod de drumuri din Dacia, romanii au ridicat un puternic castel în care a
staționat garnizoana legiunii a XIII-a Gemina.
a) Obiective istorice și de arhitectură cu valoare atractivă
Vecinătatea minelor de aur și de sare , abundența de grine, podgoriile de înprejurimi, piatra și
lemnul, negoțu și dezvoltarea meșteșugurilor au determina înflorirea unei vieți citadine puternice.
Nenumărate inscripții pe lespezi de granit și marmură, statuete și bazorelifuri, instrumente
chirurgicale și scule de scris, unelte și producție și multe alte descoperiri atestă o viață activă și
prosperă. Mozaicul descoperit de curînd lângă Mureș, conductele subterane cimentate acum
optsprezece veacuri sunt și ele mărturii ale dezvoltării urbanistice a vechiului Apulum. După
distrugerea ei în timpul migrației popoarelor, așezarea este atestată în evul mediu, sub numele de
Bălgrad. Din această epocă există încă urme ale unei cetăți construite din pământ, lemn și piatră.
Cetatea Bălgradului a fost din jurul anului 1000, pivotul rezistenției împotriva expansiunii
maghiare. Până la urmă fiind cucerită, la începutul secolului al XII-lea, Alba Iulia a devenit
reședința episcopiei romano-catolice a Transilvaniei, iar la 1177-reședința unui comitat regal.
După ce o parte a Ungariei a devenit pasalîc turcesc (1541), iar Transilvania principat autonom sub
suzeranitate otomană, A.I. a fost până la 1690 capitală a principatului, unde se țineau și adunările
dietei Transilvaniei. În acest interval de timp, după biruința de la Șelimbăr, la 1 noiembrie 1599,
Mihai Viteazul a intrat triunfal în A.I. ,realizând- după înfrângerea domnului Moldovei Ierenia
Movilă (1600), -unirea pentru scurtă vreme a celor trei țări române sub o singură ocîrmuire.
Între 1714-1738 în A.I. se construiește o cetate de mare amploare . În această cetate au fost
închiși capii răscoalei iobagilor din Transilvania, Horia, Cloșca și Crișan (1784) ; aici, la 28 februarie
1785, Horia și Crișan au fost executați, zdrobiți cu roata.
La 1 decembrie 1918 la A.I. a avut loc adunarea populară la care au fost prezenți 100 000 de
oameni și care au proclamat unirea Transilvaniei cu România.
b) Vestigii și obiective turistice istorice și arhitecturale
Intrând în A.I. privirea turistului este atrasă de construcția cetății de pe deal – cetatea Alba
Carolina -, fortăreață puternică, ridicată de habsburigi entu a asigura dominația asupra
Transilvaniei. Construcție monumentală din cărămidă și piatră după sistemul Vauban, cetatea
poartă în decorația ei amprenta stilului baroc. Este de plan heptagonal, cu câte un baston
triunghiular la fiecare din cele șapte colțuri. Zidul înalt este înconjurat din toate părțile de un
șanț, adânc și lat, și de un val abrupt de pământ . Adevăratul aspect de monumentalitate și de
bogăție decorativă, caracteristice stilului baroc, îl dau cele patru părți de intrare în cetate, două pe
latura dinspre oraș ăi două pe partea opusă. Peste cea de intrare în cetate, dinspe oraș, se înalță
un postament primaidal și deasupra acestuia statuia ecvestică a împăratului Carol al VI-lea. În
celula de deasupra acestei părți a fost închis Horia până la execuție. O sacară de piatră urcă
deasupra porții, până la încăperea mică unde se află acum o placă de marmură și bustul lui Horia.
Cloșca a fost încalcerat în partea opusă a fortăreței, iar Crișan într-o cazarmă. În fața porții a treia,
pe ,,Dealul Furcilor,, , unde au fost frânți cu roata Horia și Cloșca, se înălța obeliscul înalt de 28m
– monument închinat lui Horia, Cloșca și Crișan – realizat de scultorul Negrulea.
În cetate se păstrează numeroase construcții, adevărate comori de artă. Una dintre cele mai
vechi este catedrala romano-catolică (Str. Karl Marx, 25). Pe locul actualei catedrale se află o
biserică romanică, ridicată între 1090 și 1149, distrusă completă de tătari (1241). De dimensiuni
mari, catedrala a fost construită, tot în stil roman, între ani1247 și 1290, privind reparații și
adaosuri în secolele al XIV-lea și XV-lea. În 1512 arhidiaconul Ioan de Lazo a constrit la intrarea
nordică o capelă numită mai apoi capela Sf. Ana . Această păstrează titlui renașterii din Italia de
nord, dar bolta ei poartă amprenta goticului tîrziu. În interiorul catedralei se află monumentele
funerare ale lui Iancu de Hunedoara (1456), al fratelui său Ioan Miles (1446) și al fiului său Ladislau
Corvinul ( frate cu Matei Corvin), precum și sarcofagele reginei Isabela (1559) și al fiului ei Ioan
Sigismund (1571).
Deși biserica a trecut prin multe încercări și transformări ( un turn de la vest a ars, altul aruncat în
aer de explozia prafului de pușcă depozitat acolo la începutul sec. al XVII-lea, iar în 1849 întreaga
clădire a fost bombardată), totuși este unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură
din țară.
Alături de catedrala romano-catolică, în colțul nord-estic al cetății, se află un remarcabil
monument de arhitectură: Palatul episcopal (Str. Karl Marx, 27) care, în forma sa actuală,
amenajat de vechiul bastion al cetății, cuprinde câteva interesante monumente epigrafice
romane.
Pe strada Cehov la nr.6 se află Palatul prineriar. Este o clădire veche ( sec. al XIV-lea ) la care s-a
instalat regina Isabela. transformându-l în reședință a principilor Transilvaniei (1546). Amplificat
în sec. al XVI-lea și al XVII-lea, a fost reședință de mare lux, cu scări de marmură, fresce, făntăne
arteziene și grădini. Între 1542 și 1699, aici s-au ținut 150 de adunări ale dietei Transilvaniei. După
biruința de la Șelimbăr, aici a avut reședința și Mihai Viteazul. Avariat de turici și tătari, palatul a
fost reparat în parte, dar după 1700 a fost transformat în cazarmă.
Muzeul Alba Iulia ( Str. Mihai Viteazul, 14), unul dintre cele mai vechi (1888) și mai bogate muzee din
Transilvania ( are cea 55 000 piese), a fost reorganizat în 1968. El cuprinde vestigii arheoloice, ilustrând
drumul dezvoltării societății omenești pe aceste locuri în trecut. Din orînduirea feudală păstrează
obiecte legate de activitatea breslelor. Unele piese amintesc de prezența lui Mihai Viteazul la A.I. , de
răscoala de la 178, precum și de revoluția de la 1848. Are și o secție de enografie și una de artă
plastică.
În sala mare din clădirea alăturată, construită în 1908 pentru cercul ofițerilor din garnizoană ( Str. 13
Decembrie, 1) și făcând parte azi din cardul muzeului, a fost semnat la 1 decembrie 1918 actul unirii
Transilvaniei cu România. Restaurată și transformată special, este cunoscută sub numele de Sala
Unirii.
Construită în 1921-1922 după modul bisericii domnești din Tîrgoviște, opra a arhitectului
V.Ștefănescu și a pictorului Costin Petrescu, catedrala ortodoxă (Str.Karl Marx, 39), este un alt
monument al orașului. În pronaos se află portretul lui Mihai Viteazul și al doamnei Stanca soția lui.
Pridvorul deschis de la intrare este împodobit cu portretele evangheliștilor, în mozaic, și cu patru plăci
de marmură cu insccripții comemorative, consemnînd semnificația istorică a monumentului.
În fața intrării la vest, se aflăclopotniță cu turn înalt de 52m.
Un alt punct de atracție pentru turiști este biblioteca documentară Batthyaneum, în fosta mănăstire
a trinitarienilor, cu exemplare de mare raritare și cu colecții de mare artă (Str. Bibilotecii, 5 ). Este una
dintre cele mi interesante biblioteci din lume .Având ca fond de bază biblioteca episcopului Ignațiu
Battyany (1741-1793), numără 56 000 de volume, dintre cae 1230 manuscrise, 580 exemplare tipărite
înainte de anul 1500 (incunabule), 19 000 documente, plus colecții de antichități, obiecte de cult,
numismatice etc. Dintre exemplarele rare, unele chiar nice în lume, cităm în primul rând ,,Codex
aureus,, ,manuscris din sec. al VIII-lea, scris cu aur pe pergament; o parte a acestui codex se află în
biblioteca Vaticanului, iar tartajele de fildeș pe care le-a avut, unul se păstrează la Museo Sacro din
Roma și altul la British Museum din Londra. Cităm apoi: ,,Istoria răsboiului cu Iugurtha,, din sec. al X-
lea; ,, Psltirea lui David cu călindar,, , manuscris din sec. al XIII-lea; operele lui Ovidiu ,, Epistole ex
Ponto,, , manuscris din sec. al XIII-lea, și ,,Heroidum epistolarum,, , tipărită la Milano în
1494; ,,Cosmografia,, lui Ptolemeu, tipărită la 1482, și multe altele.
Biblioteca păstrează o colecție din 600 de biblii –una dintre cele mai bogate colecții de astfel de cărții
din lume, unele în manuscris, altele tipărite. Din vechile tipărituri românești păstrate de această
bibliotecă cităm: ,,Pala de la Orăștie ,, (1582), ,,Noul Testament de la Bălgard,, (1648), ,,Biblia lui
Ștefan Cantacuzino,,( 1688), ,,Evanghelia cu învățătură,, (1699). Dintre documentele, două din timpul
lui Mihai Viteazul, mai multe referitoare la revoluția din 1848. Amintim că în anul 1779, Batthyany a
instalat în clădirea bibliotecii un observator astronomic, înzestrat cu cele mai noi aparate din vremea
sa. Este cel mai vechi observator astronomic din țara noastră.
Pe dealul cetății se află și clădirea Colegiului reformat (Str.13 Decembrie 13-15) care a fost școala de
rang universitar din Transilvania medievală, a doa după ce a iezuiților din Cluj (sec. al XVI-lea ).
Clădirea are o înfățișare sobră și solidă, camerele acoperite cu bolți de cărămidă, iar decorația
exterioară și interioară conține elemente din stilul renașterii târzii din Transilvania.
Tot în cetate se mai află blocul Babilon (1851), ridicat în stilul renașterii și al barocului (Str. Engels, 1);
palatul Apor și palatul Bethlen Miclos (sec. al XVII-lea), construite în stil renaștere.
Din A.I. pornește o cale directă către zona de vechi exploatări de minereuri polimetalice, pe linia
ferată îngustă care duce până la Zlatna (38 km) (vezi : ZLATNA). Dar cu autobuzul, în continuare, pe
Ampoi la deal, se ajunge la Izvorul Ampoiului (8 km) – veche exploatoare de mercur- și la Abrud (30 km
de la Zlatna și 65 km de la A.I.) (vezi:ABRUD).
Obiective turistice din judetul Alba
Alba Iulia
Biblioteca Batthyaneum: înființată de episcopul Ignat Batthyani, a fost instalată într-o clădire ce aparținea unei mănăstiri. În fondul bibliotecii se află 1665 manuscrise rare printre care o parte din vestitul Codex aureus scris cu aur pe pergament (secolul al Vlll-lea) si Liber de bello Jugurthino (secolul al X-lea) precum si 609 incunabule, dintre care menționam: Hervidum epistolarum (tiparit !a Milano 1494) si Cosmografia lui Ptolemeu (1482). În clădirea bibliotecii, Batthyani a instalat primul observator astronornic modern de pe teritoriul României (1779) înzestrat cu cele mai perfecționate aparate din acea epocă.
Biserica Sf. Treime din Maierii Bălgradului : a fost construită între anii 1713 - 1715 din materialele recuperate în urma demolării Mitropoliei Ortodoxe a Bălgradului și a Arhiepiscopiei Țării Ardealului ctitorita în anul 1597 de către Mihai Viteazul, domnul Țării Românești pentru locuitorii din Transilvania și care a fost dărâmata de autoritățile habsburgice la începutul secolului al XVIII-lea.
Catedrala ortodoxa a reîntregirii: construită între 1921-1922, catedrala reprezintă o simbioza de vechi stiluri romanești.
Catedrala Romano Catolică : (1246-1300), cel mai valoros monument de arhitectură medievală din Transilvania, de aceeași vârstă cu celebra Notre Dame, a fost ridicată pe locul unei biserici distrusă de tătari in 1241.
Cetatea bastionară : a fost ridicată între anii 1714-1738, fiind considerată cea mai reprezentativă fortificație bastionară de tip Vauban din țara. Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12 kilometri, acestea fiind ridicate cu ajutorul a 20000 de iobagi.Cetatea este alcatuită din 7
bastioane (Eugeniu de Savoia, Sf.Stefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano, Sf. Elisabeta) configurându-i imaginea stelata caracteristică cetăților de acest tip.
Mormântul lui Iancu de Hunedoara: acesta a murit la 11 august 1456, în urma izbucnirii unei epidemii de ciumă, în tabăra oastei sale, la Zemun. Iancu de Hunedoara este înmormântat în Catedrala Catolică de la Alba-Iulia, iar pe piatra lui de mormânt scrie: „S-a stins lumina lumii“
Muzeul Național al Unirii: este clădirea unde s-a votat unirea Transilvaniei cu România. În 1992 a devenit Muzeul Națonal al Unirii subordonat direct Ministerului Culturii. Muzeul prezintă publicului arheologie: preistorică(ceramică, unelte și arme din piatră, bronz, fier), dacică - provenind de la cetățile dacice Craiva, Cugir si Căpâlna (ceramică, monumente, unelte, arme și podoabe din fier, bronz, argint), romana - provenind din marele centru urban Apulum (monumente epigrafice, sculpturale, gliptică, numismatică, vase ceramice, lucerne, unelte și arme din fier, obiecte de podoabă), medievală (ceramică, bijuterii și obiecte din aur, argint și bronz din secolele VIII - X din necropolele dezvelite la Alba Iulia, Blandiana si Ghirbom, cahle, arme, sigilii nobiliare și ale orașului Alba Iulia); istorie (documente, fotografii și obiecte memoriale legate de Revolușia de la 1848, Memorandum, Unirea de la 1 Decembrie 1918); periodice - cărți; colecții de etnografie și artă populară (port, țesături, ceramică, icoane pe lemn și sticlă, obiecte din metal si lemn); numismatică (antică, medievală și modernă); bibliotecă (55.000 volume).
Obeli scul lui Horea, Cloşca şi Crişan: este situat în fata porții a treia a cetății, opera a sculptorului lon Negrulea, a fost ridicat în 1937 din inițiativa Societații ASTRA. Măsoară peste 20 m înălțime și are la bază un basorelief înfatișându-i pe cei trei luptători.
Palatul principilor Transilvaniei: în palatul principilor Transilvaniei, a locuit și a acționat pentru binele neamului românesc, Mihai Viteazu, realizând prima unire politico - administrativă a celor trei teritorii romanești și transformând Alba Iulia în capitala statului unificat.
Abrud Casa lui Ion Buteanu : loan Buteanu a fost unul dintre cei mai apropiațicolaboratori ai lui Avram lancu. Aici a avut loc la 3 aprilie 1848 adunarea revoluționarilor români din Munții Apuseni.
Casa memeoriala Alexandru Ciurea : Locuința părinteasca a scriitorului Al. Ciura (1876-1936); aici a avut loc întalnirea dintre Nicolae Bălcescu și Avram lancu. Cladirea găzduiește o expoziție permanentă de documente referitoare la istoria Abrudului, îndeosebi din anii 1848-1849. Alexandru Ciura a fost preot, prozator si publicist român.
Casa memoriala loan Boeriu : viceprefect si primar al Abrudului în 1848 -1849.
Casa tribunului Ioan Şuluţiu: creator al artileriei moţilor, gazdă a revoluţionarilor A. Golescu şi B. Iscovescu din Ţara Românească.
Adresa: Str. Mărășești, nr. 5
Aiud
Biserica reformată calvină : amplasată în partea central sudică a Cetății Aiudului, biserica Reformată a fost construita în stil gotic în preajma secolului al XV-lea. Interiorul aparține stilului baroc.
Biserica romano catolică : monument istoric de factură barocă, Biserica romano catolică din localitate a fost ridicată de călugări minoriți in decursul câtorva decenii începând cu anul 1727.Multe obiecte de patrimoniu se află în incinta bisericii, printre acestea o pictura vieneză si orga.
Catedrala ortodoxă Sf. Trei Ierarhi : catedrala ortodoxă poarta hramul Sfinților Trei Ierarhi, Vasile, Grigorie si Ioan și a fost construită în anul 1927 într-un stil bizantin monumental, asemănător celui al bisericii Sf. Sofia din Istanbul.
Cetatea medievală : situată în zona centrală a orașului, la dreapta șoselei naționale Bucuresti - Oradea, la aproximativ 30 km distanță de municipiul Alba Iulia și la circa 36 km de Turda, Cetatea Aiudului - un complex de arhitectură medievală cuprinzând mai multe edificii - este cel mai important obiectiv turistic de pe teritoriul așezării. Cetatea cu ziduri si turnuri de piatră este amplasată pe locul unei fortificații de pamânt mai vechi care la rândul ei se suprapune pe o asezare daco – romană din secolul al III - lea, AD.
Cimitirul Râpa Robilor : aici erau aruncate, în gropi comune, trupurile deținuților care mureau în închisoare, din cauza torturilor și a condițiilor inumane de detenție. Nu se știe nici numele, nici numărul lor.
Monumentul Calvarul Aiudului : crucile acestui monument veghează somnul morților neidentificați, victime ale regimului comunist, din Penitenciarul Aiud.La Aiud, loc de întemnitare si exterminare, comuniștii au îngropat o bună parte din elita rezistenței românești împotriva comunismului.
Muzeul de Stiințe ale naturii : este cea mai veche instituție de acest gen din țară. Primele documente scrise care atestă existența pieselor muzeale și a colecțiilor din Aiud, datează din anul 1720.
Blaj
Castelul Bethlen: este cea mai veche clădire din Blaj, valoros monument istoric și de arhitectură. Până in 1737, a fost reședința stăpânilor feudali ai domeniului Blaj, apoi a devenit sediul Episcopiei unite a Transilvaniei. În 1842, i s-au facut reparații, adăugându-i-se aripa nordică. Clădirea are două etaje și ziduri foarte groase (peste un metru), coridoare boltite și scări înguste de lemn. Castelul a adăpostit Muzeul orașului iar in prezent a fost preluat de Episcopia Greco-Catolică.
Catedrala greco-catolică: a fost zidită din inițiativa episcopului lon-lnocentiu Micu-Klein, între anii 1738 si 1765, după planurile arhitectului austriac Anton Eckhardt Martinelli. Este primul edificiu baroc de pe teritoriul românesc. In 1837, a fost mărită, adăugandu-i-se cele doua turnuri și terasa, corurile și sacristiile laterale. Interiorul, de o linie simplă, are cupola pictată în
stil bizantin. Cel mai reușit element este catapeteasma de mari dimensiuni, impresionantă din punct de vedere artistic.
Muzeul de Istorie Augustin Bunea: a fost înființat în anul 1939 și se află în castelul Geoagiu Bogdi care datează din secolul al XVII-lea. Expoziția prezintă obiecte de istorie, carte veche si arheologie.
Câmpia Libertății: În lunca Târnavei Mari, situată în spatele catedralei și a școlilor, se află câmpia unde s-a ținut Marea Adunare Naționala de la 3 - 15 mai 1848.
Școlile Blajului : mănăstirea a fost construită între anii 1731 și 1747, cu ziduri groase si bolturi arcuite.În această mănăstire au fost deschise in 1754 primele școli românești.
Teiul lui Eminescu: la marginea nordică a orașului, în apropierea șoselei ce duce spre Târnăveni, se afla Teiul lui Eminescu, declarat monument al naturii.În primăvara anului 1866, marele poet a străbătut lungul drum, care leagă Bucovina de cetatea culturii transilvănene. El dorea să vadă Blajul, despre care i-a vorbit atat de frumos profesorul său de limba română Aron Pumnul, originar de pe aceste meleaguri.
Câmpeni
Muzeul Avram Iancu - aici și-a avut Avram Iancu cartierul general în timpul revolutiei din 1848.
• Statuia ecvestră a lui Avram Iancu Inițial, statuia, realizată de Ion Dimitriu-Bârlad, a fost ridicată
la Târgu Mureș în 1924. În 1940, statuia lui Avram Iancu a fost mutată la Câmpeni, unde se află și
în prezent.
Monumentul Eroilor . Monumentul este de tip cruce memorială și este amplasat lângă Biserica
Ortodoxă din orașul Câmpeni. Crucea a fost înălțată în anul 1922, pentru cinstirea memoriei
eroilor jertfiți în Războiul de Independență, fiind realizată din lemn de stejar și marmură,
protejată cu un acoperiș din tablă. Pe fațada monumentului este următorul înscris: „În
amintirea eroilor din timpul răscoalei de la 1907 și a celor căzuți pe câmpul de luptă în timpul
Războiului de Independență de la 1877“.
Cugir
Biserica Sf. Treime: Biserica cu dublu hram Sf. Arhangheli si Sf. Treime a fost ridicată în anul 1808 și este monument istoric.
Biserica Sfânta Treime construită între anii 1806-1809
Biserica Sfinții Apostoli Petru şi Pavel
Zonele de agrement Râul Mare şi Râul Mic
Apeductul Wasser Leine construit în 1906 de germani și italieni
Cetatea dacică de pământ
Biserica Romano-Catolică construită în anii 1824-1826 din cartierul Scăunel
Lancram
Casa memorială Lucian Blaga: casa copilăriei poetului si filozofului Lucian Blaga (1895 - 1961)
oferă vizitatorilor o incursiune în viața familiei Blaga, reconstituită prin mobilier, fotografii,
manuscrise, tablouri de familie, ediții princeps ale operei lui Blaga.
• Monumentul eroilor: este realizat din marmură şi beton, având o înalțime de 4 metri și este
ridicat în anul 1924.
Miraslău
Obeliscul ridicat în anul 1926, în amintirea luptelor lui Mihai Viteazul de la Mirăslău. Obeliscul este înscris pe Lista Monumentelor Istorice ale județului Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004.
Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial . Obeliscul este amplasat în partea dreaptă a șoselei București-Oradea, la km 420+421, și a fost ridicat în memoria eroilor români căzuți în Al Doilea Război Mondial, în luptele ce au avut loc pe teritoriul localității. Monumentul are o înălțime de 6 m și este realizat din piatră cioplită, iar împrejmuirea este asigurată cu un grilaj metalic. Pe o placă din marmură încastrată pe fațada monumentului, este un înscris comemorativ: „Glorie veșnică eroilor ce s-au jertfit în lupta pentru eliberarea patriei“
Ocna Mureș
Biserica catolica Sf. Carol Borromeo
Biserica Greco - Catolica Sf. Fecioară Maria
Castelul Teleky
Monumentul eroilor din primul război mondial
Roșia Montană
Galeriile romane: Descoperite întamplator în anul 1968, în timpul unor lucrari de cercetare în Masivul Orlea și integrate, în 1981, în Muzeul Mineritului, galeriile sunt săpate manual cu dalta și ciocanul, având o lungime de peste 400 de metri.
Situl arheologic Alburnus Maior
Sebeș
Biserica evanghelică : Partea veche, în stil romanic, a acestei biserici, exista din timpul invaziei tătare (1241), fiind o bazilica cu trei nave. Nava centrala a fost mult înălțată și boltită în timpul lucrărilor efectuate în secolul al XIII-lea, iar celelalte trei laterale, au fost lărgite și înălțate în secolul al XIV-lea. Astazi, ele sunt reunite sub un singur acoperiș. Vechiul cor romanic a fost înlocuit cu unul gotic, acoperit cu bolți care se sprijină pe arce de ogiva. Exteriorul acestei porțiuni este decorat cu statui de piatră, baldachine și fiale. În urma lucrărilor de restaurare din anii 1960-1964, a fost marcat în pardoseala corul vechii biserici romanice.
Cetatea Sebeşului: a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea. Se compune dintr-un zid de incinta, lung de 1700 m., în care s-au facut creneluri, metereze si guri de păcura care au ramas bine conservate. Cetatea prezenta patru turnuri de poarta, din care nu se mai păstreaza decât vestigiile celor de pe latura de nord si de vest.
Turnul studentului: are formă pătrată cu laturile de 5 metri grosime.Are parter si 4 nivele.Denumirea vine de la evenimentul legat de atacul turcesc din 1438,când întreg sudul Transilvaniei a fost devastat.Din grupul de locatari ce au rezistat până la sfârșitul bătăliei făcea parte și un student cunoscut sub numele de studentul din Romos.
Biserica Evanghelică-Lutherană edificată în stil gotic în sec.XIII-XIV. A fost renovată ulterior în
stilul Renașterii.
Turnul octogonal
Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial . Monumentul este amplasat în
cimitirul romano-catolic din orașul Sebeș și a fost ridicat în memoria eroilor români din Primul
Război Mondial. Obeliscul, cu înălțimea de 1,6 m, este realizat din calcar cioplit, fiind susținut de o
bază simplă, de formă paralelipipedică. Pe placa din marmură aflată pe trunchiul monumentului se
află un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuți în războiul mondial 1914-1918“. Înscrisul
este realizat și în limba germană.
Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial . Monumentul a fost dezvelit în anul
1958, fiind amplasat în parcul din centrul orașului, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți
în Al Doilea Război Mondial. Monumentul este de tipul placă memorială, fixată pe un soclu simplu
din beton, înalt de 1 m. Pe placă este un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuți în lupta
contra fascismului“.
Teiuș
Biserica Ortodoxă: Ridicată în secolul al XVI-lea, această biserică a fost restaurată în 1964 prilej cu care s-au efectuat și săpături arheologice în cimitirul comunei. În urma acestora, au fost descoperite obiecte din secolele al X-lea si al XI-lea, atestand o intensă locuire a populației românești în aceasta regiune.
Biserica Reformată: A fost inițial construită în secolul al XIII-lea, ca o basilică romană și refacută ulterior cu elemente caracteristice stilului gotic. Clopotnița și pereții navei centrale fac parte din prima faza a construcției.
Biserica romano-catolică: a fost construită de regentul Iancu de Hunedoara și completată de fiul acestuia, Matei Corvin. Din adăugirile ulterioare, foarte valoros este portalul apusean. Inscripția de pe timpan dă ca data a construcției, anul 1448
6. Fondul turistic etnografic și folcloric
Toaca Paștilor
Un obicei des întilnit în zona Munților Apuseni este “Toaca Paștilor”, “Tocacii” sau “Prăgșorul”, după
cum se mai numea în satul Bistra. În Joia Patimilor, feciorii merg la pădure să aleagă un paltin cu
rezonanță din care să faca toacă, ce era atîrnată într-un par din curtea bisericii. Cu timpul, toaca nu a
mai fost adusă din padure, ci pentru ca era mai comod, a fost coborîtă direct din turla bisericii. Focul
din jurul toacei era aprins în Vinerea Mare, moment din care se va bate toaca neîncetat pînă la ora
“Învierii”, iar după slujbele din ziua Paștelor, pîna la vecernie, cînd toaca va fi urcată în turnul bisericii.
Ceremonialul se compune din mai multe secvențe ceremoniale si rituale: formarea cetei de feciori
condusă de crai (vataf) si ajutată de un casier care stringe banii, un “cal” care poarta desagii cu colacii,
dar și o “cloșca” ce aduna si transporta ouale. Cea mai mare grija pe care o aveau membrii cetei era
păzirea toacei, pentru a nu fi furata de oamenii casatoriți, pentru ca atunci feciorii nu mai sunt plătiți și
nu vor mai avea dreptul să joace până la Rusalii.
A doua zi de Paște, feciorii colindă din casă în casa pentru a face urări, ocazie cu care primesc daruri
(bani, colaci, oua rosii) de la fiecare gazdă. Dupa -amiaza se organizează la marginea satului o
petrecere, unde ei vor dărui fetelor oua roșii împreuna cu primele viorele sau ghiocei înfloriți. La masa
feciorii mai au misiunea de a “spala păcatele paștenilor si domnilor meseni”. Vătaful feciorilor aduce în
fața sătenilor alți “feciori acuzatori”, care spun public păcatele fiecaruia. Apoi este luat si dus la puntea
vaii si de pe ea daca își ia păcatosul angajamentul ca nu va mai greși la anul și plăteste feciorilor, este
iertat si înmuiat în apa vaii.
Scrinciobul si datul paștilor
Scrinciobul, dupa credința si spusele românilor, este facut întru amintirea spinzuratoarei lui Iuda, care
în urma vinzarii lui Isus Hristos s-a dus de s-a spinzurat de o creanga si, nedînd oamenii peste el vreo
trei zile, vintul îl clatina dintr-o parte într-alta.
În satele de la poalele Munților Apuseni există datina ca în duminicile si sarbatorile din Postul Paștelui,
preotul, dupa încheierea serviciului religios, îi anunța pe cei care doresc - dintre săteni - sa dea paștile.
Persoana care dadea paștile trebuia sa cumpere doua sau trei ciubere si donicuțe noi, frumos
sculptate si încrestate. Aceste ciubere se umpleau în Miercurea Mare cu vin curat și apoi, acoperindu-
se bine, se duc în dimineața Joii Mari la biserica, unde se așează în altar împreuna cu 7 sau 14
piinișoare de griu, framintate si coapte de prescurarita parohiei. Se cumparau doua sau trei oale mari
și linguri, un cutit și un cirpator, pe care se taia piinea în bucatele patrate. Piinea amestecata cu vin se
aseza în oale acoperite cu năframi mari de par sau de matase cumparate din tirg. Satenii care au
asistat la slujba din noaptea Învierii iau pastile la biserica, iar pentru cei ce au ramas acasa le duc în
pahare sau ulcicute înfasurate în merindete sau batiste. Ei dau în schimb cite un ou rosu sau bani.
Pomeana copiilorLuni, a II-a zi de Paste, se slujeste Sfanta Liturghie dupa randuiala stramoseasca, dupa care slujitorii
impreuna cu credinciosii ies afara din Biserica.
Pe latura de miaza-zi a bisericii la cativa metri de peretele bisericii, prescurarita, ajutata de cateva
femei din sat, imbracate in haine populare, aseaza colaceii pe doua randuri, jos pe iarba. Deasupra
(fiecarui colacel) interiorului gol al fiecarui colacel, femeile din sat pun cate un ou rosu. Distanta intre
randuri este de cca.1,5 m
Pe rand colaceii se aseaza la o distanta de cca. 0,4-0,5 m unul de altul, in asa fel incat sa poata sta
copiii comod unul, langa altul.
Toti copiii din sat incepand de la cei care abia merg in picioare, pana la cei din ultimele clase al Scolii
Generale sunt prezenti la biserica si se aseaza fiecare in fata unui colacel cu ou rosu. Mamele copiilor
stau in spatele acestora spre a-I supraveghea. La capatul dinspre apus al randurilor se aseaza o masa.
Pe acea masa se pun cartile de slujba, colacul-parastas, un litru de vin si cativa colacei. In jurul mesei
sta preotul si ceilalti slujitori, pentru a face slujba indatinata. Multimea credinciosilor inconjoara acest
cadru de un pitoresc deosebit, iar dupa ce a avut loc sfintirea tuturor colaceiilor si a oualor, toti copiii
isi ridica colacul si oul, cel mai adesea colacul este mancat de copii, chiar la biserica in timp ce are loc
cel de-al doilea obicei foarte vechi "fugaritul mirelui". Obiceiul "pomeana copiilor" imbina utilul cu
placutul, deoarece este frumos pentru toata lumea, dar are si o intrebuintare bisericeasca, deorece
este ca o pomana data in numele celor morti si care nu au fost pomeniti niciodata la biserica.
Fugaritul mirelui Si originea acestui obicei se pierde in negura vremii, chiar daca acesta a mai fost intrerupt
cativa ani. Obiceiul consta in faptul ca baiatul din sat care s-a casatorit in ultimul an (de la
pastele anterioare pana la cele cand are loc obiceiul), trebuie sa fie "fugarit" de catre doi
feciori (necasatoriti) din sat. Se da ca punct de plecare locul unde are loc pomeana copiilor
(mirelui I se da un avans de cca. 50-100 m, semn ca este casatorit, are greutati si trebuie
sa aiba un avans, fata de cei doi feciori, care sunt alesi de feciorii satului in prima zi de
paste. In trecut cei doi feciori se alegeau chiar la nunta celui care s-a casatorit. "Mirele"
trebuie sa alerge pana la un loc stabilit de comun acord cu cei doi feciori, dupa care
trebuie sa se intoarca in acelasi loc. In tot acest timp satenii satului stau adunati langa
biserica pentru a vedea spectacolul oferit de cei 3 protagonisti, adeseori se intampla sa se
faca galerie cu indemnuri asupra celor 3. Daca "mirele" este prins de feciori, acesta
trebuie sa de-a de baut celor doi, care ii vor spune ca l-a tinut prea bine nevasta, ca s-a
ingrasat, ca a facut burta si ca s-a "ramolit".
Pentru feciorii care il prind pe mire, pe langa ca primesc de baut, este o mandrie si se
spune ca acei feciori in vara care urmeaza vor fi foarte buni la lucru, vor termina muncile
campului foarte repede, dar si ca s-ar putea sa se insoare in anul care urmeaza. Daca
mirele nu este prins de feciori, el primeste de baut de la acestia si este o mandrie pentru
el ca a ramas tanar si ca, chiar daca este casatorit nu se da pe "fecioria" celor
necasatoriti.
Jucatu’ loptii-n bata Acest obicei se desfasoara in partea sudica a cimitirului si are loc atat in prima zi de paste,
cand are loc intre feciorii din sat, care se impartin doua echipe, dar si in a doua zi de
paste, cand are loc intre localnici si fii ai satului, reintorsi acasa, sau mai interesant este
faptul ca are loc intre localnici si oficialitati, presa, sau alti invitati.
In ceea ce priveste jocul acesta se desfasoara astfel: Se aleg doua echipe formate din 5
pana la 8 persoane. Se traseaza terenul de joaca astfel incat exista un tarus de plecare si
unul la care trebuie sa se ajunga, dupa care sa se intoarca inapoi, fara a fi lovit cu "lopta"
(minge confectionata din carpe). O echipa este la "prindere – ochire" iar o alta la "bataie –
fugire". Cand o echipa este la bataie, fiecare jucator are dreptul sa de 3 ori cu o bata in
"lopta", pe care i-o serveste un jucator advers, dupa care se duce la tarusul de start si
trebuie sa fuga pana la tarusul din capatul terenului, pentru ca apoi sa ajunga inapoi, fara
a fi "ochit" cu "lopta". Daca este "ochit" de vre-un jucator din echipa care se afla la "bataie
– fugire", cele doua echipe isi schimba rolul, iar echipa celui lovit trece la "prindere –
ochire". Pierde echipa care se afla cel mai mult timp la “prindere – ochire”. Daca toti
jucatorii echipei aflati la "bataie – fugire", dupa ce au dat de 3 ori fiecare cu "bata in lopta",
nu reusesc sa fuga si sa se intoarca la locul initial, echipa acestora este blocata pentru ca
nu mai are cine sa loveasca lopta, si este declarata invinsa, jucatorii acesteia fiind
considerati "blegi" ca nu sunt in stare sa fuga. La tot acest spectacol care are loc atat in
prima zi de paste, cat si a doua zi de paste, priveste tot satul, impreuna cu oaspetii, care
vocifereaza pe margine cuvinte la adresa celor care nu pot fugi. Se spun cuvinte de genul:
nu poate fugi ca bea prea mult, sau ca fumeaza prea mult, etc.
Dupa ce au loc cele trei obiceiuri de o autentiticitate rar intalnita, tot alaiul de oameni
merg catre caminul cultural, unde oaspetii sunt serviti cu o masa mocaneasca, ce consta
in: miel fript la caldarusa, mamaliga si mai ales balmos, care este specific satului Presaca.
Dupa ce se serveste masa, in incinta Caminului Cultural are loc un spectacol folcloric, la
care participa Grupul Folcloric "Dor si Suflet Presacan", "Calusarul din Presaca", solisti
vocali din satul Presaca, pe langa care sunt invitati si alti solisti vocali din zona Vaii
Ampoiului. Sarbatoarea are loc pana seara tarziu fiind o reala sarbatoare pentru locuitorii
satului Presaca si a intregii Vai a Ampoiului, precum si a oaspetilor, care de la an la an sunt
tot mai multi.
Şăzătoarea Sazatoarea este un obicei foarte vechi in Presaca Ampoiului, care se pierde in negura vremii.
Sazatoarea este un obicei care aduna mai multe femei, fete si feciori la o singura casa. Femeile isi
aduceau lucru de mana: torceau canepa sau lana. Faceau legaturi pe raschitor (un par lung de cca.
1,5 m, la ambele capete terminat in forma de cruce), pe care se intindeau firele de pe fus, altele
faceau ciorapi de lana. La sazatori se cantau cantece vechi, doine, balade si se povesteau intamplari
de prin sat. Dintre cantecele foarte vechi, cantate la sazatoare in Presaca Ampoiului amintim:
Cand vii bade-n sazatoare, la, la
Nu sta la usa-n picioare, la, la
Uitate-n casa de-a randul, la, la
Si te-aseaza une ti gandul, la, la
Asat-I casa de nuiele, la, la
Fetile-s mai tinerele, la, la
Dicolo-I casa de barne, la, la
Fetele-s mai batrane, la, la.
Scopul sazatorii era distractia, deoarece, dupa venirea feciorilor, incepea jocul si voia buna. Pana la
sosirea feciorilor fetele stateau cu un ochi la furca si cu celalalt la usa sa vada daca vin feciorii. Dupa
venirea feciorilor, se incepea jocul, iar tinerii se distrau de minune. Sazatorile se tineau iarna pana la
prinderea postului de Pasti.
Obiceiuri la Craciun
In ajunul Craciunului, dar si in prima zi si a doua zi de Craciun se merge cu colinda, cu steaua, cu craii
si cu calusarii.
Colinda este un obicei care il practica oamenii maturi, deobicei se aduna mai multi feciori si fete intr-
un loc si se duc la colinda prin tot satul, odata ajunsi la o casa in care sunt feciori si fete, acestia sunt
luati in echipa si se merge mai departe. Nu se merge pe bani, dupa ce se colinda, colindatorii sunt
serviti cu cozonac, prajituri si tuica sau vin.
Cu steaua merg cate 2,3 baieti de 6 pana la 12 ani. Acestia merg din casa in casa avand cu ei o stea
(facuta dintr-o sita) impodobita astfel incat toata straluceste, la fiecare casa canta cate o colinda, in
schimbul careia primesc bani si dulciuri.
Cu craii merg feciori de la 14 pana la 20 de ani, sunt in numar de cinci, repartizati astfel: irod
imbracat in haine rosii; popa imbracat in negru; melfior imbracat in roz, gaspar imbracat in albastru
si valtezar imbracat in galben (cei trei crai si irodul poarta cu ei sabii). Se merge din casa in casa,
unde se spune mai intai piesa crailor, dupa care se canta o colinda. Acestia sunt rasplatiti cu bani,
fiind ca aduc in case vestea nasterii Domnului Isus Hristos.
Cu calusarii merg atat feciorii de la 18 ani in sus, cat si barbati insurati. Ei sunt insotiti de un
instrumentist cu taragot, sau acordeon, iar calusarii joaca piesa calusarilor pe muzica. Calusarii sunt
imbracati in haine populare, avand la picioare legati niste zurgalai care sa faca cat mai multa galagie.
Cu banii pe care ii primesc de la oameni, calusarii fac joc la camin, unde sunt invitati toti satenii care
i-au primit in casa.
Obiceiuri la Bobotează
In ajunul Bobotezei, in zilele de 4 si respectiv 5 ianuarie, preotul satului, insotit de crasnic si de unul
sau doi cantori, merg "cu crucea". Obiceiul consta in faptul ca preotul cu ceilalti slujitori, incep dis de
dimineata, dintr-un capat al satului, mergand din casa in casa si cantand “Cantarea Iordanului”,
pentru care sunt rasplatiti de catre sateni cu bani.
Cantarea Iordanului
In Iordan botezandu-te tu doamne,
Inchinarea treimii ni s-a aratat,
Caci glasul parintelui a marturisit tie,
Ca fiu iubit pe tine numindu-te……
Dupa ce se termina de cantat "Cantarea Iordanului" preotul sfinteste cu aghiasma, casa oamenilor si
ii boteaza cu apa pe cap pe cei care sunt acasa, dupa care se incaseaza "contributia" cu care fiecare
satean este dator preotului. Unul dintre cantori are in spate si o pereche de desagi, in care baga
graul pe care il primeste de la sateni.
In ziua de boboteaza toate femeile din sat duc in diferite vase, apa la biserica, care dupa ce are loc
slujba cuvenita acestei zile, se sfinteste apa adusa de femei. Aceasta apa sfintita este folosita pe tot
parcursul anului in curs, in caz de boala la oameni si animale si se spune ca apa sfintita in casa este
buna pentru ca fereste casa acea de rele.
Targul de fete de la Muntele Gaina
Exista mai multe legende legate de zona muntelui. Una dintre legende spune ca inainte, cand motii se
ocupau cu extragerea aurului, o gaina de aur venea din mina si se aseza in varful muntelui, unde era
cuibul sau in care erau oua de aur. Locuitorii comunei Vidra de Sus au vrut de multe ori sa o prinda,
dar gaina a fugit, luand cu ea si aurul din munte.
Pe vremuri, targul incepea cu doi delegati din partea
motilor din Vidra de Sus si doi delegati din partea crisenilor din Bulzesti ( sate aflate la baza
muntelui)care trageau o linie de despartire intre moti si criseni.In prima zi a targului, feciorii veneau
sa petreca si abia a doua zi veneau fetele si nevestele si atunci se incingea dansul. La targ participau
fetele de maritat si fetele mari care voiau sa fie petite.Fetele care luau parte la targ se pregateau ani
intregi pentru ca trebuiau sa ia cu ele si zestrea Cel mai important moment era targuirea fetelor. Dupa
ce cadeau la intelegere, fata era invitata la joc si apoi cantarita pe o scandura, in balans, la capatul
careia era pusa zestrea.Motii credeau ca numai o incredintare pe culmea Gainei poate sa aduca noroc.
Targul de fete este de fapt o nedee populara, care are loc inainte de Sfantul Ilie.
Duminica va fi vernisata expozitia mesterilor populari prezenti la targ si va avea loc un program
artistic.Targul de fete testat documentar in 1816, dar are probabil o vechime mult mai mare. Targul de
pe Muntele Gaina a fost inregistrat de Consiliul Judetean Alba ca marca la Oficiul de Stat pentru
Inventii si Marci.
Targul Caciulilor de la Blaj este o manifestare cu traditie de peste 100 de ani, care are loc
anual, in ziua in care crestinii il sarbatoresc pe Sfantul Nicolae.
"Targul Caciulilor", manifestare anuala in care sunt valorificate multe elemente ale traditiilor
mesterilor populari din judetul Alba, in special in ceea ce priveste confectionarea traditionala a
caciulilor din piei de animale, ar putea deveni marca inregistrata si promovata cu sprijinul Consiliului
Judetean Alba, in colaborare cu Primaria si Consiliul Local Blaj.
7. Baza materială turistică
Baza de cazare
Municipiul Alba Iulia
HOTEL CETATE,2* Alba Iulia, Romania - Str. Unirii, nr 3
Situat in centrul orasului Alba Iulia, in imediata apropiere a celor mai importante centre comerciale,
Hotelul Cetate a fost complet renovat si modernizat pentru a le oferi clientilor sai tot confortul
necesar.
Hotelul dispune de:
- 102 camere duble
- 7 camere cu un pat
- 4 apartamente
Toate camerele cu TV, baie si telefon.
Alte servicii:
· sala de conferinta,
· restaurant
· parcare
VILA ELISABETA 3*, Alba Iulia, Romania - Calea Motilor, nr.158
Va oferim o 'oaza de liniste' si relaxare si un climat optim pentru intalnirile dumneavoastra de afaceri,
petreceri, evenimente speciale.
Vila Elisabeta este o unitate turistica situata in imediata apropiere a stadionului Cetate. Adaptata
ultimelor standarde in vara anului 2005, Vila Elisabeta va pune la dispozitie 24 de ore pe zi personal
calificat, prietenos, capabil sa satisfaca cele mai inalte exigente.
Restaurantul si taverna, va ofera o gama diversificata de preparate culinare romanesti sau din
bucataria internationala, insotite de bauturi selecte si o atmosfera intima.
Ambianta discreta si calitatea serviciilor va vor oferi o binemeritata relaxare in timpul unei zile
petrecute in Alba Iulia.
Servicii
· Salon restaurant
· Salon conferinte
· Decor intim
· Servire de calitate
· Taverna
· Preparate culinare cu specific national si international
· Bauturi selecte
Agrement
· Piscina exterioara luminata noaptea
· Piscina interioara
· Sezlonguri pentru plaja
· Teren de sport
Hotel Parc 2*
Situat in parcul central al orasului, in vecinatatea Primariei Alba Iulia, a Prefecturii si a Camerei de
Comert a Judetului Alba, Hotel Parc dispune de 72 locuri de cazare la standarde internationale, un
restaurant, bar, cofetarie proprie, salon de masaj.
Confortul dumneavoastra este completat de linistea parcului si panorama superba a vechii Cetati.
La cerere asiguram circuite turistice, degustari de vinuri locale in pivnitele cetatii din Alba Iulia, Aiud,
Cetatea de Balta, circuit cinegetic pe Valea Sebesului, etc.
Locuri de cazare sunt dotate cu toate utilitatile in conformitate cu standardele internationale.
· 70 de locuri in camere single/duble/apartament, centrala termica proprie.
· parking propriu.
Restaurantul dispune de 60 de locuri si 2 rezerve (18 respectiv 10 locuri).
Sala de conferinte: 180 de locuri cu sistem de amplificare, cu posibilitatea de amenajare la cererea
clientului.
HOTEL HERMES 3*, Alba, Alba Iulia, Romania - Str. Toporasilor nr. 20
Prin amplasarea sa Hotel Hermes imbina intr-un mod util şi comod necesitatea unui confort ridicat cu
dinamismul oferit de zona specifică unui mic centru comercial. Nimic din toate acestea nu scade însă
din oferta spaţiului ambiental interior care reprezintă practic reţeta completă pentru odihnă,
organizarea unor întâlniri de afaceri sau alte evenimente reuşite.
Infiinţată în 1991 societatea care gestionează şi administreaza Hotel Hermes se confundă practic cu
istoria post-decembrista a judeţului Alba, oferind astfel siguranţa şi garanţia unui profesionalism de
necontestat. Nici cea mai mică parte din eforturile noastre nu a fost şi nu va fi precupeţită pentru a ne
mulţumi clienţii.
Camere
De la îmbinarea plăcută şi perfectă a modernului cu luxul şi liniştea interiorului şi până la o contopire
a culorilor plăcute şi liniştitoare, Hotel Hermes vă pune la dispoziţie 40 de locuri de cazare în camere
single, double şi apartamente. Camerele dispun de toate dotările necesare turistului sau omului de
afaceri, care alege oferta noastră. De la banala conectare la televiziunea prin cablu, telefon cu serviciu
naţional şi internaţional, minibar, grupuri sanitare proprii utilate la un standard de calitate superior si
până la conexiunea la Internet, toate dotarile stau oricînd la dispoziţia clienţilor.
Restaurant
Placerea vieţii şi a oricărei clipe de relaxare nu poate fi împlinită decât prin perfecţiunea gustului.
Tradiţia fiecărui popor şi a ficărei zone, se transmite cel mai bine turistului prin ospitalitatea exprimată
printr-o masă îmbelşugată. Am combinat pentru clienţii noştrii perfecţiunea meseriei de bucătar cu
specificul culinar şi bucuria de culoare, imagine şi gust în care se realizează servirea.
Pentru ca toate acestea să fie împartăşite clienţilor noştrii cât mai complet am pus la dispoziţie un
restaurant cu bar şi 180 de locuri.
HOTEL TRANSILVANIA 2* , Alba Iulia, Romania - Piata Iuliu Maniu, nr. 22
Alba Iulia este cea mai importanta asezare de pe cursul mijlociu al Muresului. Resedinta Judetului
Alba, Municipiul Alba Iulia are un trecut milenar, legat de numeroase evenimente din istoria tarii, si
monumente valoroase care il situeaza printre localitatile de mare interes turistic din Romania.
Minunata sa pozitie in centrul Transilvaniei, la rascrucea unor importante drumuri comerciale, intr-o
regiune fertila si bogata in aur si sare, a determinat statornicirea aici a unor asezari omenesti din cele
mai vechi timpuri.
Hotel Transilvania
Hotelul beneficiaza de un vad comercial bun fiind amplasat in zona centrala a municipiului Alba Iulia
in vecinatatea unor institutii financiare, juridice si bancare de interes pentru locuitori si vizitatori.
Hotel Transilvania - Alba Iulia este o unitate de traditie, fiind urmasa O.J.T.
Utilizarea serviciilor se face cu personal bine calificat. Hotel Transilvania - Alba Iulia este una din cele
mai vechi unitati hoteliere si de alimentatie publica din zona.
· 83 camere
· lift
· magazin de cadouri
Facilitati in camera
· TV color, cablu
· telefon
· internet
· minibar
· cabina de dus sau cada
Pensiunea MaryLou 3*, - Strada Lalelor nr. 18
Pensiunea Marylou dispune de 8 camere, confortabile, spatioase si elegante: 4 camere duble in regim
single si 4 camere duble cu pat matrimonial (fiecare camera dispune de o canapea extensibila).
Servicii:
- micul dejun inclus in oferta de cazare,
- parcare privata in curte,
- acces la micul nostru spa gratuit
- internet-inclus in tariful de cazare
Facilitati cazare: internet wireless, internet prin cablu, parcare, gradina/curte, spalatorie, sauna, plata
cu cardul, sala de mese, restaurant, sala de conferinte
Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, baie cu cada, incalzire
centrala, aer conditionat, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV
Complex Turistic Terra Mythica
La doar 10 minute de Alba Iulia aveti posibilitate de a descoperi o superba locatie. . .
Fie ca sunteti doar in trecere prin oras sau doriti sa petreceti o minivacanta in acesta frumoasa zona,
Pensiunea Terra Mythica va v-a intrece orice asteptare.
Este locul ideal pentru organizarea de tabere, traininguri, team-building-uri, conferinte sau intalniri de
protocol, cei 5000 m2 oferindu-va nenumarate posibilitati de relaxare si de petrecere a timpului liber
intr-un mod activ.
Facitati:
- piscina pentru adulti si pentru copii (gonflabila)
- teren de voley/bedminton/baschet/fotbal/lap tennis - cu nocturna;
- biliard;
- masa de ping pong;
- tir cu arcul;
- vizionare filme/intreceri sportive in aer liber (cinema)
- jocuri la dispozitia oaspetilor: sah, rummy, table, carti de joc;
- loc de joaca pentru copii cu leagane;
- terase acoperite: capacitate 120 de persoane;/60 pers/40 per;
- iaz cu barcute;
- livada cu fructe specifice fiecarui sezon;
- crama veche de 200 de ani;
- oaspetii au la dispozitie: hamace, sezlonguri, balansoare;
- Internet wireless
- sala de conferinte pentru 100 pers cu toate dotarile (videoproiector, ecran proiectie, flipchart)
- acoperire Gsm toate retelele
Facilitati cazare: frigider in unitate, masa de ping-pong, TV in living, crama, rau in curte, internet prin
cablu, se accepta animale, parcare, gradina/curte, piscina, teren de sport, biliard, room service, terasa,
foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, livada, loc amenajat de joaca, bar, sala de
conferinte
Facilitati camere: internet in camera, uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in
camera, camera cu TV
Hotel Astoria 3* - DN1 km 387
Hotelul este amplasat in Alba Iulia la ieşire către Cluj Napoca.
Complexul dispune de 18 camere cu 2 paturi, 11 camere cu pat matrimonial si 1 apartament, iar
restaurantul 300 de locuri, plus o terasa de 60 de locuri amplasata pe malul unui lac.
Hotel Rustiq 3* - DN1 localitatea Sântimbru, Alba
Hotel Rustiq este amplasat la o distanţă de 3.5 km faţă de municipiul Alba Iulia.
Pensiunea MA 3* – Strada Ariesului (Stefan Manciulea) nr. 51, Alba Iulia
Este situată la o distanţa de 200 m de şoseaua principală si la 2000 m de obiectivele turistice
importante ale oraşului Alba Iulia. În cele 18 camere si un apartament, dotate la standarde europene,
8 camere sunt cu 2 paturi si alte 9 camere au paturi duble, se pot găzdui peste 40 de persoane.
Capacitate: 38 locuri in 18 camere
Hotel Hanul Sfântul Gheorghe 3* - Strada Principala nr. 15, localitatea Ighiu, Alba
Hanul Sfântul Gheorghe se află la o distanţă de 12 km de Alba Iulia, în localitatea Ighiu.
Capacitate: 28 locuri in 14 camere.
Pensiunea Vila Precioasa 4* - Strada Lucian Blaga, nr. 10, Alba Iulia
Cazare: 13 locuri in 7 camere matrimoniale lux, dotate cu: telefon, baie cu cabina de duş, aer
condiţionat, frigider, TV cablu, conexiune internet, uscător de par, minibar.
Sală de conferinţe cu o capacitate de 30 de locuri şi restaurant cu o capacitate de 95 locuri.
-
Pensiunea Drumul Dragostei 4* - Drumul spre Vinţu de Jos, în zona Trei Poduri, Alba
Pensiunea Vila Steaua Nordului 3* - Strada Republicii, nr. 5A, Alba Iulia
Vila Steaua Nordului a fost construită special pentru servicii complete de cazare, servirea mesei şi
relaxare, într-un municipiu dominat de cateva unităţi de cazare cu tradiţie, mult prea puţine faţă de
necesarul actual.
Hanul cu Berze 3* - Regimentul 5 Vânători, Nr. 83-85, Alba Iulia
Hanul cu Berze pune la dispoziţia clienţilor săi 30 camere dotate la standarde europene, fiecare având
paturi duble, baie proprie cu duş, televizor, frigider. Confortul dumneavoastră este completat de
liniştea oferită de pescăria proprie situată pe malul râului Mureş unde se poate pregati un grătar in aer
liber.
Hanul cu Berze dispune de trei restaurante: unul in incinta hotelului cu o capacitate de 50 locuri şi alte
două restaurante separate, având cate 250, respectiv 120 de locuri, pretabile pentru organizarea unor
evenimente deosebite.
Pensiunea Neptun 3* - Strada Iaşilor, Nr. 95, Alba Iulia
Pensiunea Neptun Alba-Iulia dispune de 12 camere duble, elegante, curate şi personalizate, cu două
paturi sau pat matrimonial, in funcţie de preferinţă, dotate cu baie proprie, duş, TV, bar, aer
condiţionat şi internet in fiecare cameră.
Pensiunea Mihaela 3* - Strada Iederei, nr.39, Alba Iulia
Se află intr-o zona rezidenţială a oraşului Alba Iulia. Se invecinează cu dealurile din zona Schitului,
unde aerul rarefiat si proaspăt al pădurilor ii aduce o nota de eleganţă.
Cazare: 2 camere duble cu sufragerie si 1 baie, 1 cameră dublă cu baie proprie, dotate cu TV color şi
cablu.
Pensiunea Perla Muresului 3* - Strada Biruinţei, Nr. 6
Pensiunea Perla Muresului este situata in inima Transilvaniei, la intrarea in municipiul Alba-iulia,
inainte de podul de peste raul Mures.
Constructia este noua si are 10 camere cu 2 paturi si pat matrimonial dotate cu baie proprie, televizor
si internet.
Pensiunea dispune de restaurant cu bucstarie traditional romaneasca unde se pot organiza mese
festive si alte evenimente, si sala de conferinte echipata corespunzator.
Parcarea proprie, terasa, locul pentru agrement cu gratar si cuptor de paine, intregesc oferta noastra.
Simplitatea, amabilitatea si profesionalismul nostru sunt atuurile pe care ne bazam atunci cand
spunem ca odata ce ne veti fi trecut pragul o sa reveniti.
Facilitati cazare: TV in living, internet wireless, parcare, gradina/curte, terasa, plata cu cardul, foisor in
curte, gratar/barbeque, sala de mese, bar, restaurant, sala de conferinte
Facilitati camere: internet in camera, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV
Pensiunea Casa Traiana 3* - Strada Arieşului, Nr. 49, Alba Iulia
Pensiunea are la dispoziţie atât apartamente pentru găzduire, cât şi camere duble, simple şi
matrimoniale. Camerele dispun de baie proprie, televizor, internet, televiziune prin cablu, telef
on,balcon. Ca servicii suplimentare, pensiunea dispune de o sală de fitness, jacuzzi, salon de masaj şi
saună. De asemenea dispune de un restaurant cu o capacitate de 60 de locuri.
Pensiunea Cerbu Arini 3* - Lancram, Alba
Având o amplasare privilegiată chiar la liziera unei păduri de tei, pe malul râului Sebeş, departe de
poluare, zgomot şi stres, la pensiunea noastră agro-turistică “Cerbu Arini” se îmbină armonios
calitatea aerului puternic ozonat cu calitatea de excepţie a confortului oferit.
Pensiunea Ara 3* - Dragasani 15d, Alba
Pensiunea Ara se află la ieşirea din Alba-Iulia către Zlatna. Pensiunea dispune de 9 camere: 6 camere
cu 2 paturi single, şi 3 camere cu pat matrimonial.
Restaurantul are o capacitate de 70 de persoane şi oferă o ambienţă placută pentru servirea mesei.
Abrud
Pensiunea Filonul de Aur *** - Str. Lucian Blaga, Nr. 3, Abrud, Alba
Pensiunea Filonul de Aur dispune de 8 camere, de câte 2 persoane, cu pat matrimonial sau 2 paturi,
fiecare dobândind personalitatea proprie prin coloratură. Fiecare camera este dotată cu televizor, baie
proprie, toate fiind in armonie, creând un spaţiu unic, personalizat.
De asemenea, la Pensiunea Filonul de Aur se gaseşte un frumos restaurant cu o capacitate de 60 de
locuri.
Pensiunea Şilinel 3* – Strada Lucian Blaga, Abrud, Alba
Pensiunea Comfort 3*
Adressa: Traian 2
Telefon: 0258/780117
Aiud
Pensiunea Mobis-AL 3* - Strada Transilvaniei, Nr.120, Aiud, Alba
Pensiunea Mobis-AL dispune de un număr de 14 camere, cu un număr total de 30 locuri de cazare.
Singura piscina acoperită din Aiud. Piscina are 30 m2, cu o adâncime de 1.50 m. Piscina este dotată cu
jacuzzi, aparat masaj bule, cascadă artificial
Pensiunea Bodrogeni 3*
Pensiunea este situata în satul Poiana Aiudului, în apropierea localității Aiud. Zona este una pitoreasca
cu piscuri semețe care ies din frunzișul codrului, cu izvoare limpezi și iuți, case țărănești simple,
elemente care formează cadrul natural și armonios în care stresul citadin va fi dat uitării.
Facilitati: Recepţie 24 de ore, Restaurant, Bar, Mic dejun, Parcare gratuită, Zonă pentru
fumători, Camere nefumători, Camere pentru Familii, Permis animale de companie,
Camere/Facilităţi pentru persoane cu handicap, Terasă, Grădină.
Acces la Internet este disponibil gratuit.
nchirieri biciclete, Apartament nupţial, Fax/Copiator, Acces gratuit la Internet, Săli de conferinţă şi
petreceri.
Grătar, Teren de joacă pentru copii, Ciclism, Drumeţii, Tenis de masă, Terasa.
Albac
Pensiunea STEAUA ARIESULUI 5*
Pensiunea "Steaua Ariesului" 5 margarete, dispune de 28 de locuri de cazare, sauna, piscina interioara,
sala de fitness, sala de conferinte (50 de locuri), partie proprie de schi langa pensiune (~500 m), locuri
de parcate disponibile pentru turistii cazati la aceasta pensiune.
Pensiunea Poiana Verde 4* - Sat Cioneşti, Albac, Alba
Pensiune agroturistică. Clasificată la nivelul de confort de patru margarete, pensiunea dispune de zece
unităţi de cazare, mai precis şase apartamente si patru camere duble, spaţiu pentru servirea mesei,
terasă acoperită, cramă, pavilion exterior, loc de joacă pentru copii. Turiştii pot participa la activităţile
fermei, petrecerile câmpeneşti, echitaţie, excursii cu ghid la obiectivele turistice, pescuit si vânătoare,
se pot plimba cu sania sau caruţa.
Pensiunea Aurora *** - Strada Cloşca, Nr. 30, Albac, Alba
Pensiunea Aurora este situată in centrul comunei Albac, pe Valea Arieşului si este compusă din două
construcţii: o construcţie tradiţională din piatră, si una nouă, din lemn, cu interioare frumos decorate,
cu elemente de artizanat locale, sau trofee de animale.
Casa tradiţională are 17 locuri de cazare in 9 camere iar casa rustică are 12 locuri de cazare in 5
camere.
Pensiunea Eugenia ** - Strada Crişan nr. 15, Albac, Alba
Pensiunea Eugenia este aşezată într-o zona foarte frumoasă de pe Valea Arieşului Mare, foarte
aproape de punctele de interes turistic, precum Peştera Scărişoara, Peştera Coiba Mare, Gheţarul
Vârtop, Arieşeni, pârtia Arieseni, Groapa Ruginoasă.
Pensiunea dispune de 6 camere duble cu baie, bucătarie utilată la dispoziţie, loc pentru servit masa, 2
holuri mari ce pot fi folosite pentru distracţie, curte mare, loc de parcare, posibilitate de campare in
curte, magazin alimentar, servicii de călcat, maşina de spălat etc.
Pensiunea Vila Rustică ** - Strada Crişan nr.36, Albac, Alba
Pensiunea "Vila Rustică" se gaseşte în staţiunea Albac, judeţul Alba la aproximativ 500 de m de centrul
staţiunii, la ieşirea spre Arieşeni.
Pensiunea este compusă din două corpuri de clădire, cu 7 camere cu baie proprie si respectiv cu 5
camere si 3 băi: 10 camere cu două paturi (single), 2 camere cu 3 paturi, 10 băi cu duş la fiecare, 1
salon de 25 de persoane pentru servirea mesei şi diverse ocazii.
Pensiunea Corina & Cristi ** – Strada Crişan nr. 37, Albac, Alba
Pensiunea cuprinde o casă tradiţionala cu 15 locuri de cazare in camere duble si triple, o bucătarie
tradiţională cu acces din curte, 2 băi moderne comune, hol mare decorat in stil tradiţional cu broderii,
cu acces la terasa; şi o casă noua cu 12 locuri de cazare in camere duble, o bucătarie echipată, băi
moderne cu cazan cu lemne, terasă.
Pensiunea Fely Vis ** - Strada Crişan nr. 16, Albac, Alba
Pensiunea Fely Vis este situată pe DN 75, la 2,3 km după intrarea in Albac, şi cuprinde două cladiri noi,
ce imbină in mod armonios piatra, lemnul şi barnele aparente, conferind un aer aparte intregii
construcţii.
Prima construcţie are la parter sufragerie mare cu mobilă modernă, TV color, bucătarie cu loc de luat
masa, 1 baie modernă comună cu cadă pe colţ, terasă exterioară acoperită, hol, iar la etaj doua
camere decomandate. A doua construcţie are 1 cameră cu baie proprie si TV color cablu, sală de mese
pentru 10 persoane, iar la etaj 2 camere decomandate cu baie proprie, TV color cablu, terasă.
Pensiunea Steluţa Păltinişului – Albac, Alba
Pensiunea Albaceana ** - Câmpeni – Ştei pe DN 75, Albac, Alb
O pensiune cochetă, plină de caldură, cu legende si poveşti care nu te plictisesc, un loc perfect pentru
relaxare si vânătoare de fotografii pentru că aici peisajele sunt ameţitoare si te farmecă din prima
clipa.
Cabana Ancuţa ** - Strada Crişan nr. 61, Albac, Alba
Cazare: 18 de locuri in 8 camere cu 2-3 paturi, cu băi comune pe hol, cablu TV.
Pensiunea URSOAIA 3*
Situata intr-o zona pitoreasca cu un peisaj deosebit a panoramei muntilor Apuseni, inconjurata de
verdeata si cu multa liniste, Pensiunea Ursoaia va ofera cazare in 5 camere duble cu bai proprii (din
care una cu baia pe hol), Tv cablu in fiecare camera, living, curte mare cu locuri de parcare, gratar.
Accesul la pensiune se face pe un drum pietruit pe o intindere de
aproximativ 3 km.
Vila PERLA ARIESULUI 2*
Vila Perla Ariesului, 2 si 3 margarete, dispune de 50 de locuri de cazare, fiecare camera avand
televizor, baie, apa calda si caldura permanent.
In restaurantul vilei se pot servi atat mancaruri traditionale cat si preparate ale bucatariei occidentale.
Mentionam, ca tot aici concertele de muzica populara si dansurile specifice zonei va fac sa va simtiti
intr-o lume de vis.
Pensiunea Cerbul Apusean 2* - Strada Crişan nr. 27, Albac, Alba
Situată in centrul comunei Albac, nu departe de locul in care râul Albac se varsă in Arieş, pensiunea
incearcă sa pastreze rusticul specific ţării moţiilor , reuşind sa îmbine stilul modern cu cel clasic .
Cazare: 10 locuri, 5 camere cu paturi duble
Pensiunea Lenuta 2* - Strada Crişan, Nr. 20, Albac, Alba
Primul corp de clădire este compus din 2 camere, bucătarie, baie si un hol mare, este incalzită cu două
sobe de teracotă amplasate in camere.
Cel de-al doilea corp beneficiază de 5 camere spaţioase, 2 băi, bucătarie complet utilată, încălzire pe
centrală cu lemne.
Pensiunea LA JIANU 2*
Departe de zgomotul strazii intr-un peisaj pitoresc, Pensiunea va ofera cazare in 8 camere duble cu bai
proprii (dintre care 2 camere cu baie pe hol), sala de mese tip living, TV cablu in fiecare camera,
bucatarie utilata la dispozitie, foisor, gratar, loc de parcare.
Arieşeni
Pensiunea Vraja Muntelui 4* - nr. 76 / A, Arieseni, Alba
Cazare: 28 de locuri de cazare in: 11 camere (5 duble si 6 matrimoniale) si 1 apartament (3 camere cu
pat matrimonial), dotate cu baie, TV, frigider, telefon, uscător păr.
Restaurant cu o capacitate de 50 locuri, cu bucate specifice (cârnaţi uscaţi, caltaboş, jambon, slănină,
mamaliguţă cu tocană, balmoş)
Pensiunea Casa Noastră **** - DN 75 Campeni + Stei, Arieseni, Alba
Pensiunea Casa Noastră este compusă din demisol + parter + etaj 1 + 3 mansarde: la demisol - o crama
de 60mp, parter - living-room de 60mp cu şemineu din piatră masivă si bucătaria pensiunii, etaj 1 - 3
camere duble şi o cameră triplă cu balcon, etaj 2 - 3 camere duble (2 cu balcon) şi o camera triplă, etaj
3 - 3 camere duble (una cu balcon), etaj 4 - 2 camere duble (una cu balcon), dotate cu grupuri sanitare
cu duş, TV color, mobilier rustic nou din lemn masiv de stejar.
Pensiunea Hanul cu Noroc 3* - Arieşeni, Alba
Hanul cu Noroc este o pensiune dotată astfel încât să vă ofere confortul unui oraş modern într-un
cadru specific satului din Munţii Apuseni. Hanul cu Noroc se află pe DN 75, la KM 28, chiar in Pasul
Vârtop, la 28 de km de Ştei şi 45 km de Câmpeni.
Pensiunea Gianina 3* - str. Centru, nr. 31A, Arieşeni, Alba
Pensiunea agroturistică Gianina vă pune la dispoziţie la parter, etaj şi mansardă 8 dormitoare cu
grupuri sanitare proprii si 2 apartamente, în total 24 de locuri şi o sală de restaurant cu 30 de locuri.
Pensiunea Vila Vank 3* - Centru, Nr. 29 A, Arieşeni, Alba
Vila dispune de 41 de locuri de cazare în camere pentru 2, 3 sau 4 persoane, precum şi două
apartamente, fiecare cu baie proprie: 6 camere a câte 2 locuri, 7 camere a câte 2+1 locuri, o cameră
de 2+2 locuri şi 2 apartamente cu living, a câte 2+2 locuri.
Pensiunea Iuliana 3* - str. Fata Lăpuş , nr.352b, Arieşeni, Alba
Pensiunea Iuliana are 20 camere cu 2 sau 3 paturi cu baie, 2 apartamente, saună, cabinet masaj, sală
şedinţă 40 persoane, sală de sport la 2 km şi restaurant cu o capacitate de 70 de persoane.
Pensiunea Vila Giulia 3* - Arieşeni, Alba
Cazare: 10 camere; 2 camere de 2 persoane cu baie proprie, 6 camere de 4 persoane cu baie proprie,
2 camere de 2 persoane cu baie comună, dotate cu TV - reţea TVS, terasă.
Pensiunea Aries 3*
Pensiunea Aries, situata in Arieseni, ofera cazare in 6 camere dotate cu internet, grup sanitar propriu,
televizor.
Structurata:
- parter: living, bucatarie, baie;
- etaj I: 3 camere duble (baie proprie), terasa inchisa;
- etaj Ii: 3 camere duble (baie proprie).
Fiecare camera este spatioasa avand 20 mp, dulap pentru haine, dulap de pantofi, cuier, oglinda, Tv
Lcd(lg diagonala de 48cm), internet Digi Mobil, baie proprie cu cabina de dus, vas Wc, chiuveta.
Pensiunea Aries dispune de: - living (18 locuri); - bucataria complet utilata cu aragaz (electric+gaz),
frigider, microunde, expresor de cafea; - terasa interioara; - terasa exterioara.
Dispune de parcare, curte cu loc pentru gratar, living cu televizor, sala de mese si foisor.
Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, internet wireless, rau in curte, parcare, gradina/curte,
acces la bucatarie, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese
Facilitati camere: internet in camera, incalzire centrala, baie in camera, telefon in camera, camera cu
TV
Cabana Miramonte *** - Vârtop, Arieşeni, Alba
Situată într-un cadru permanent verde, la baza unei păduri imense de brazi traversate de Pârtia de
schi de la Vârtop, Cabana Miramonte oferă o privelişte inconfundabilă, deosebită, care va rămâne
permanent vie în mintea celor care i-au călcat pragul.
Cabana Ada 3* - Vârtop, Nr. 88 B (lângă pârtia Vârtop), Arieşeni, Alba
Cabana Ada din Arieşeni este o super cabană de munte, intimă si primitoare, cu interioarele frumos
decorate cu obiecte tradiţionale din zonă : strachini pictate, vase rustice, o roată de tors, coarne de
cerb.
Pensiunea Iara 3*
Un loc de relaxare in inima muntilor Apuseni in comuna Arieseni! !
Pensiunea Iara va ofera cazare in 6 camere confortabile, spatioase, dotate cu dulap pentru haine, 2
noptiere, 2 fotolii, masa, televizor, frigider, uscator de par. Fiecare camera are baie proprie cu apa
calda si cabine de dus.
Livingul este un loc in care va simtiti ca si acasa. Puteti sta pe canapele in fata semineului, sa va uitati
la televizor pe ecranul Lcd, să serviti masa sau sa va alegeti muzica preferata.
Pensiunea dispune si de un restaurant cu circuit inchis doar pentru clientii pensiunii.
Parcare proprie, terasa, internet wireless.
Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, internet wireless, crama, se accepta animale, parcare,
gradina/curte, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, loc amenajat de
joaca, bar, restaurant, tichete de vacanta
Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, incalzire centrala, baie in
camera, minibar in camera, camera cu TV
Pensiunea la Vasile 3* - Str. Centru, Nr. 16, Arieşeni, Alba
Dispune de 12 camere si 4 apartamente, un restaurant, terasă, bar, parcare, sală de conferinţe, sală de
mese, living.
Pensiunea Rock 3* - sat Vârtop, Arieşeni, Alba
Pensiunea este o construcţie nouă finalizată la începutul anului 2009, dar ceea ce face ca această
locaţie să fie deosebită este îmbinarea dintre rafinament, bun gust, confort cu aerul misterios al
naturii montane sălbatice şi vitalitatea apei pure de izvor.
Pensiunea Viorica 2* - str. Centru, nr. 28, Arieşeni, Alba
Cazare: 7 camere, o sufragerie mare cu cablu tv si calculator, o terasă acoperită, grătar în curte,
parcare în curte, o bucătarie utilată.
Pensiunea la Milu 2* - la 1.8 km faţă de pârtia de la Vârtop, Arieşeni, Alba
Cazare: 20 de locuri, la parter se află un living mare cu 30 de locuri la mese, cu bucătarie complet
echipată, 2 băi de servici; 2 apartamente cu 2 camere şi baie proprie, 2 camere duble cu baie proprie;
4 camere duble cu baie proprie.
Pensiunea Casa Mona 2* - Sat Galbena, Nr 383, Arieşeni, Alba
Pensiunea dispune de 4 camere cu 10 locuri, acces auto, parcare, tv, sufragerie, bucătarie complet
utilată, încalzire centrală, apă caldă non-stop, grătar in curte, loc pentru foc de tabară, ghid turistic
pentru grupuri organizate.
Cabana Denisa
Cabana este situata in comuna Arieseni, satul Dealul Bajului. Pentru a ajunge aici mergeti din centrul
comunei Arieseni spre comuna Garda de sus (dn 75) pana in dreptul pensiunii Iuliana, traversati podul
peste raul Aries si mai parcurgeti 500 de metri.
Locul e linistit, in departare se vad muntii, aerul este tonic. Amplasarea pe deal va ofera o priveliste
incantatoare.
Locatia dispune de 6 camere: 3 camere cu 4 locuri; 1 camera cu 3 locurisi; 2 camera cu 2 locuri.
Va punem la dispozitie doua living-uri mari cu capacitate de 10 locuri fiecare, o bucatarie utilata si
doua bai.
Facilitati cazare: frigider in unitate, transport auto, sanie trasa de cai, TV in living, echitatie, parcare,
gradina/curte, acces la bucatarie, spalatorie, terasa, ferma proprie, foisor in curte, gratar/barbeque,
living, sala de mese, livada, loc amenajat de joaca
Facilitati camere: baie cu cada, baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala, camera cu TV
Pensiunea Sofy 2* - Sat Fata Cristesei, Nr. 288, Arieşeni, Alba
Pensiunea Sofy este situată pe drumul care duce la Padiş, fiind compusă din două corpuri, o
construcţie în stil local, amenajată rustic şi o cabană din lemn cochet aranjată.
Cabana Vârtop 2* - Centru nr. 14, Arieşeni, Alba
Cabana dispune de 32 de locuri de cazare în 16 camere, dotate cu incălzire centrală, Tv, telefon, restaurant cu 160 de locuri, unde puteţi gusta din preparatele tradiţionale de pe Valea Arieşului, bar la parter.
Pensiunea Geo 2* - sat Galbena, nr. 392, Arieşeni, AlbaPensiunea turistică Geo este amplasată la aproximativ 2 km distanţă de centrul comunei Arieşeni şi la numai 6,5 km distanţa de pârtiile de schi Vârtop, din satul Galbena comuna Arieşeni.
Pensiunea Heidi 2*
Pensiunea Heidi, este situata in Satul de Vacanta Vartop - Arieseni, la limita dintre jud. Bihor si jud.
Alba, pe Dn 75, la 110 km de Oradea si 150 km de Deva.
Constructia este asezata la 200 m distanta de Partia de ski Vartop ( veche ) si 100 m distanta fata de
"Partia Piatra Graitoare", loc frecventat de turisti atat iarna cat si vara.
Pensiunea este clasificata la 2 margarete si este construita in anul 2004, fiind dotata cu 9 dormitoare,
8 camere cu cate 2 locuri si 1 camera cu 4 locuri, 7 bai, living, bucatarie, avand in total 20 locuri de
cazare.
Dintre camere 5 sunt dotate cu baie proprie, iar celelalte au la dispozitie cate o baie pe fiecare etaj.
Servicii:
- bucatarie utilata
- incalzire centrala,
- apa calda si rece permanent,
- gratar si balansoar in curte,
- televizor cablu in fiecare camera.
- de aici puteti inchiria Atv-uri pentru excursii si iarna echipament de partie.
Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, ATV, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, terasa,
foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, loc amenajat de joaca, restaurant, tichete de
vacanta
Facilitati camere: baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV
Cabana Lidia 2* - Centru Nr. 139, Arieşeni, Alba
Caracterizată printr-un design modern Cabana Lidia este situată vizavi de pârtia de la Vârtop, la
aproximativ 70-80m.
Pensiunea Oana 2* - staţiune, Arieşeni, Alba
Pensiunea Oana este un loc retras pe valea Arieşului in Arieşeni, cu două camere cu baie proprie,
încalzire cu sobe de teracotă.
Pensiunea Moara Titului 3*
Asezata pe un picior de plai mirific, inconjurata de brazi, pensiunea va ofera condisii excelente pentru
a va bucura de natura. Cabanele noastre amenajate in stil rustic va ofera tot confortul, iar peisajele,
obiectivele turistice si ospitalitatea motilor o sa va determine sa va indragostiti de Muntii Apuseni si de
Tara Motilor.
Facilitati cazare: internet wireless, rau in curte, se accepta animale, parcare, gradina/curte, room
service, terasa, gratar/barbeque, loc amenajat de joaca, bar, restaurant
Facilitati camere: internet in camera, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, minibar in
camera, camera cu TV
Pensiunea Vila Daria * - Vârtop, Arieşeni, Alba
Cazare: nivel 1 şi 2: câte 3 dormitoare, 1 camera cu pat dublu şi 2 camere cu câte 2 paturi (2 cu balcon
şi 1 fară) cu calorifer şi încalzire cu aer cald, parchet laminat, baie cu cada şi încalzire în pardoseala şi
wc de serviciu; televiziune Dolce.
Vila Speranţa *** - Str. Arieseni, nr. 26A, Arieşeni, Alba
Baia de Aries
Pensiunea Casa Apuseana *** - Comuna Lupşa, str. Mănăstire 1035, Baia de Aries, Alba
Pensiunea este situată în comuna Lupşa, lângă Mănăstirea Lupşa şi oferă multiple posibilităţi de cazare
în Apuseni, odihnă şi relaxare.
Cazare: 35 de locuri dispuse în 17 camere: 16 cu 2 paturi, şi 1 cu 3 paturi, dotate cu baie proprie cu duş
sau cabina de duş.
Pensiunea agroturistica Shanti 2*
Acolo unde incepe drumul spre inima Muntilor Apuseni, spre creste, spre libertate veti
regasi Pensiunea Shanti, o frumoasa locatie turistica, amplasata intr-o pasune imensa,
departe de drumul principal care leaga satul de Baia de Aries. Este locul pe care vi-l
recomandam atunci cand vreti sa evadati departe de zgomotul si aerul poluat al oraselor
pentru ca aici doar susurul apei, fosnetul pomilor sau talagile vacilor ar putea sa va
disturbe.
Cazare
2 corpuri de cladire:
cladirea veche: 1 camera cu 4 paturi, cu baie, o camera amenajata pentru servirea mesei
(20 persoane) si o bucatarie complet utilata
cladirea noua: 5 dormitoare cu 2 locuri cu baie proprie; 3 dormitoare cu 2 locuri cu 2 bai;
living
Servicii
doua bucatarii (frigider, cuptor cu microunde, aragaz)
living cu receptor TV prin satelit, videorecorder, casetofon, videoteca, telefon international,
coltar si fotoliu extensibil
excursii, drumetii in munti, excursii organizate, pentru vizitarea punctelor turistice din
Muntii Apuseni
trasee cu masina de teren pe drumuri de munte, vizitare pesteri cu ghid si echipament
adecvat
Pensiunea President 3*
Pensiunea President este situata in Satul Brazesti din Comuna Baia de Aries si va asteapta sa va petreceti timpul liber cu 23 de locuri de cazare.
Facilitati:
- Restaurant;
- Bar;
- Terasa;
- Televizor + Cablu TV;
- Aer conditionat;
- Parcare pazita;
Hotel Parliament * - Strada Izvor nr.106, Brazesti,Baia de Aries
Blaj
Pensiunea MontAna Popa 3*
– Strada Gheorghe Bariţiu nr. 40
Conditiile ideale de relaxare sunt asigurate atat prin calitatea serviciilor, cat si prin facilitatile pe care,
camerele pensiunii le pun la dispozitia clientilor sai: baie cu utilitatile aferente (prosoape, uscator de
par, sapun, sampon), televizor, minibar, internet wireless.
De asemenea, clientului i se asigura micul dejun intr-o atmosfera placuta, primitoare, in cadrul
restaurantului Montana Popa.
Pensiunea detine 14 camere duble. Culorile folosite sunt culori calde, relaxante, tocmai pentru a te
face sa uiti de grijile cotidiene si sa te bucuri de sederea ta aici.
Camerele ofera urmatoarele dotari standard: baie cu cabina de dus,
uscator de par, frigider, minibar, TV color şi televiziune prin cablu, aer condiţionat, seif pentru obiecte
de valoare, acces la internet Wi-Fi.
Servicii de cazare incluse in pret:
- micul dejun care se serveste intre orele 06:30 – 09:30 a.m.
- securitatea vehiculelor parcate in curtea interioara permanent supravegheata
- asistenta transport feroviar
- internet gratuit
- pastrarea obiectelor de valoare.
Câmpeni
Hanu Motilor 2*
Pensiunea Hanul Motilor este situata in inima Ardealului, Campeni, intr'un cadru minunat al Muntilor
Carpati. Pensiunea dispune de camere duble, apartamente( 3 locuri ) toate amenajate cu gust si
dotate cu baie proprie, TV cablu, si telefon. Alte facilitati : salon de servire a mesei(mic dejun, pranz si
cina), camera media ( birou echipat complet si acces la internet ), parcare.
Hotel Tulnic 2*
Hotel Tulnic este situat in centrul orasului Campeni, capitala Tarii Motilor si se poate ajunge pe
soseaua DN 75 pe ruta Cluj - Turda - Cameni sau Alba-Iulia - Abrud - Campeni sau pe soseaua DN 75A
pe ruta Deva - Brad - Campeni.
Complex Turistic Tulnic ofera urmatoarele servicii:
- 36 de locuri de cazare in camere de 2, 3 si 4 locuri dotate cu baie, frigobar, incalzire centrala proprie
si televiziune prin cablu,
- sala de conferinte cu o capacitate de 40 de locuri,
- parcare,
- acces la internet, fax sau telefon international
In ceea ce priveste servirea mesei, asiguram mic dejun sau pensiune completa in restaurantul
complexului cu o capacitate de 160 de locuri la mese sau pe terasa de vara cu o capacitate de 100 de
locuri la mese unde organizam mese festive, nunti, botezuri.
Cib
Pensiunea Casa David 2* - Comuna Almaşu Mare, Cib, Alba
Pensiunea Casa David dispune de 10 camere duble. Pensiunea are: restaurant, bar de zi , bar de
noapte.
Cugir
Hotel Drăgana 2* - str. Alexandru Sahia nr. 20, Cugir, Alba
Hotel Drăgana este amplasat în centrul oraşului Cugir, un punct foarte important de convergenţă a
drumurilor turistice din Munţii Şureanu: Cugir - Moara Turcului - Între Ape - Curmatură Prisaca -
Poarta Raiului - Cabana Şureanu.
Cazare: 62 de locuri în: 10 camere single, 14 camere double, 8 camere triple, dotate cu: cablu TV, linie
telefonică, baie cu cadă.
Gârda
Pensiunea Mama Uta 2*
situata pe malul raului Aries dispune de o curte de 3000 mp cu posibilitate de campare avana dusuri si
apa si pentru cei care campeaza.Dispune de restauranr cu 3 saloane,dintre care unul de
nefumatori,care insumeaza in total 100 de locuri.In timpul verii ...
Pensiunea Marinarul
Constructia este relativ noua, destinata exclusiv oaspetilor, si este structurata astfel :
- parterul cu hall, kitchineta pentru pregatirea micului dejun, cafea, etc., living cu cablu tv, terasa, baie
cu cabina de dus .Tot la parter exista un alt spatiu cu acces separat, unde se pot prepara mancaruri de
orice fel .Acesta este totodata si singurul loc inchis in care fumatul este permis ;
- etajul cu acces separat, compus din 3 dormitoare (1/2 paturi, 1/matrimonial, 1/XXL) cu baie comuna
pe hall, fiecare camera cu iesire pe terase protejate;
- mansarda cu acces separat, compusa din 3 dormitoare ( 2/2 paturi, 1/XXL) cu grup sanitar pe hall .
Pensiunea este situata pe drumul spre Ghetarul Scarisoara, din Garda de Sus pe valea Garda Seaca, la
circa 1.5 Km din centrul comunei, intr-un loc feeric, in imediata vecinatate a padurii .Accesul cu auto
este posibil permanent .Pensiunea dispune de curte mare, unde auto pot fi parcate in siguranta,
gratare, leagane . Gazde primitoare pot oferi informatii ( in limbile Romana, Engleza, Franceza si
Italiana) despre obiectivele de interes turistic din zona, ca de exemplu : Ghetarul Scarisoara, pestera
Poarta lui Ionele, Coiba Mare, Izbucul Tauzului, cascada Varciorog, Groapa Ruginoasa, trasee de
drumetii in alte zone cu fenomene carstice de-a dreptul minunate.Pe timpul iernii, se poate practica
skiatul pe partia de la Vartop (circa 15 Km pe sosea), si, foarte curand pe o partie noua, moderna, din
vecinatatea pensiunii (circa 2 Km pe sosea) . Si iarna se pot face drumetii mai scurte, sau sanius pe
dealurile din imediata vecinatate .Pescuitul sportiv la pastrav si lipan, se poate practica (in baza
obtinerii unui permis special), pe Ariesul Mare sau chiar pe valea Garda Seaca.
Pensiunea Onelia
Capacitatea maxima de cazare este pana la 33 de persoane in 11 camere duble. Aceste camere sunt
utilate cu grup sanitar propriu, wc, dus, televizor, televiziune prin cablu si internet. Pensiunea are
centrala termica proprie cu apa rece/calda permanent. Aveti asigurate locuri de parcare in incinta
pensiunii sic ale de acces cu iluminare in nocturna.
Pensiunea Marydor
Pensiunea MARYDOR este amplasatain localitatea GARDA DE SUS,la sosea cu intrare in parcare chiar
din DN 75,este la distanta de pestera lui Ionele de 3 km si de pestera Scarisoara 11km. Pensiunea are o
capacitate de 16 locuri in camere duble si triple. Toate camerele au baie proprie. Pensiunea este
dotata cu sala de mese.
Horea
Pensiunea Daria
Este situata la 7 km de Albac in localitatea Horea-judetul Alba.Are 4 camere, bucatarie cu sala de
mese, 2 baii si parcare in curte.Obiective turistice in zona:Casa Memoriala a lui Horea, Dambul lui Gaf,
Muzeul lui Horea si posibilitate de drumetii
Pensiunea Padurea Verde
Pensiunea Padurea Verde este situata in localitatea Horea , accesul se face cu masina pana in curtea
pensiunii, dispune de 6 camere cu 2 locuri, 2 bai, bucatarie utilata, living cu semineu, curte mare cu
verdeata.Pensiunea este ideala pentru reuniuni de familie sau cu prietenii, avand posibilitatea sa
petreceti, sa gatiti singuri, aceasta fiind inchiriata in totalitate. La cerere se pregateste masa cu
mancaruri traditionale si naturale 100% obtinute din gospodaria parintilor, mama Viorica asteptandu-
va in fiecare dimineata cu lapte si oua proaspate.
Obiective turistice: Gambul lui Gaf,Casa memoriala a lui Horea de la Fericet, Cascada Varciorog,
Muzeul de artizanat de la Patrahaitesti,Cetatile Ponorului, Cheile Galbenei,Galeriile de la Rosia
Montana, Detunatele, Casa memoriala a lui Avram Inacu,Dealul cu melci,Cascada Miresei, , Muzeul
lemnului de la Horea, Pestera Ursilor
Ighiu
Pensiunea Sunflower Inn ***** - Strada Principală Nr. 316, Ighiu, Alba
Pensiunea Sunflower Inn dispune de 9 camere duble, 3 apartamente, restaurant tradiţional românesc
cu 30 locuri, grădină de 5000mp, parcare cu 15 locuri, sală conferinţe.
Livezile
Pensiunea Cucului 3*
Pensiunea Cucului vă oferă zile plăcute de concediu, dar şi o ambianţă relaxantă pentru întălniri
familiale sau ale grupurilor de prieteni in weekenduri şi sărbători.
Pentru cazare Pensiunea Cucului va ofera 3 camere de 2 paturi, cu băi proprii si 1 apartament familial
cu baie. Camerele sunt dotate cu televizor si cablu tv, beneficiaza de incalzire centrala si apa calda
permanent.
Atat bucataria mobilata si utilat complet cat si livingul stau la dispozitia turistilor pentru a completa
pachetul de servicii oferite de pensiunea noastra.
Curtea generoasă dispune de parcare, grătar, foişor şi loc de joacă pentru copii.
Pasionaţii de drumeţii au posibilitatea parcurgerii unor trasee marcate, la obiective ca:
Platoul Bedeleu, Peştera Poarta Zmeilor, Huda lui Papară, Cheile Văliăoarei, Piatra Secuiului.
Poiana Aiudului
Pensiunea Bodrogeni 3* - Nr. 115, Poiana Aiudului, Alba
Pensiunea Bodrogeni este situată la poalele Munţilor Trascăului, la doar 11 Km de Aiud.
Rimetea
Pensiunea Demeter Bela
Situata in Apuseni in localitatea Rimetea, Pensiunea Demeter Bela va
ofera cazare in camere confortabile cu 2 sau 3 paturi, fiecare cu baie
proprie si demipensiune cu doar 9 euro/persoana.
Va asteptam in Muntii Apuseni, in Rimetea, singurul sat din Romania
castigatoare a medaliei internationale Europa nostra si aflata sub
observatia unesco world heritage.
Loc ideal pentru drumetii si excursii de o zi la Cheile Turzii, Salina
Turda, Pestera Scarisoara, Cetatea Coltesti, Manastirea Rimet,
manastirile din Buru si multe alte locuri de o frumusete rar intalnita.
Facilitati cazare: frigider in unitate, masa de ping-pong, TV in living, internet wireless, rau in curte,
internet prin cablu, se accepta animale, parcare, gradina/curte, masaj, acces la bucatarie, spalatorie,
terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, loc amenajat de joaca, sala de
conferinte
Facilitati camere: internet in camera, uscator de par, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV
Pensiunea Kiraly Maria
Pensiunile turistice Kiraly Maria sunt situate in Muntii Apuseni la poalele Muntelui Trascau, in comuna
Rimetea, unde soarele rasare de doua ori.
Pensiunile sunt amenajate in case vechi de 130 de ani, construite din piatra si medaliate cu premiul
Europa Nostra pentru arhitectura.
Dotari:-fiecare camera are baie proprie
- personal calificat pentru deservire si menaj permanent
- parcare in curte
- gradina
- terase
- 10 camere a cate doua persoane, unele putand fi extinse pana la 4 persoane
- grill
- sala de masa in stil rustic
- telefon
- internet
- TV cablu
- incalzire cu lemn
- frigider
- aragaz
- cuptor cu microunde
- cafetiera
Pensiunea Bitai Magda
Str. Principală, Nr. 1
Vă stau la dispoziţie 6 camere: 1 cu 4 paturi, 2 cu 3 paturi şi 3 cu 2 paturi. În total sunt deci 16 locuri,
dar în caz de nevoie putem adăuga paturi suplimentare (1). Fiecare cameră dispune de baie separată.
Există posibilitate de parcare în curte pentru 5 autoturisme. Există deasemenea loc de foc în curte (pt.
grătar, mici, gulyas, etc). Avem masa de ping-pong, darts, televizor.
Sălciua
Pensiunea Sub Piatra
In inima muntilor Apuseni, la gura pesterii Huda lui Papara, sub platoul Bedeleului, se afla Pensiunea
Sub Piatra, inconjurata de rezervatii naturale.
Ofera cazare in 19 camere cu doua paturi, baie proprie si televizor si o camera cu 6 paturi cu baia pe
hol, dotate modern.
Dispune de o sala de conferinte cu o capacitate de 70 locuri, sala de sport, biliard, masa de tenis, sala
de mese, teren de mini fotbal.
Camerele sunt dotate cu grup sanitar propriu, televizor, incalzire centrala.
Punem la dispozitia turistilor parcare, restaurant, bar, terasa, living cu televizor. Pentru iubitorii de
sporturi extreme relieful din apropierea pensiunii ofera posibilitatea alpinismului si traseelor pentru
Atv
Facilitati cazare: masa de ping-pong, sanie trasa de cai, TV in living, rau in curte, echitatie, discoteca,
parcare, gradina/curte, teren de sport, biliard, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, loc
amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinteFacilitati camere: baie pe hol, camere cu balcon,
incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV
Pensiunea Larix
Situata in comuna Salciua, pensiunea Larix este castigatoare a numeroase premii nationale si
internationale. Pe langa cazare va punem la dispozitie restaurant, sala de conferinte, biliard, tenis de
masa, darts, salon de recreere cu semineu, gratar in aer liber si multe altele.
Structura de cazare a pensiunii este urmatoarea:
- 3 apartamente cu pat matrimonial
- un apartament cu 2 paturi (Sufrageria apartamentelor este dotata cu o canapea extensibilă pentru 2
persoane)
- 3 camere cu pat dublu
- 3 camere cu 2 paturi
Apartamentele sunt compuse din sufragerie situată la parter, şi dormitor situat la etaj. De asemenea
fiecare apartament dispune de o terasă proprie de peste 25 mp cu ieşire dinspre dormitor. Soluţia
arhitecturală aleasă precum şi finisajele din lemn natural, asigură acestor spaţii un aspect unic,
deosebit de plăcut.
Dotări: cadă baie, televizor, minibar, uscător păr, demifotolii, covoare.
Restaurantul este situat pe 2 nivele şi are o capacitate totală de 50 persoane. Dispune de mese
extensibile pentru 4-6 persoane.
Facilitati cazare: frigider in unitate, masa de ping-pong, TV in living, se accepta animale, parcare,
gradina/curte, piscina, biliard, spalatorie, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, loc
amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte
Facilitati camere: frigider in camera, uscator de par, baie cu cada, camere cu balcon, incalzire
centrala, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV
Pensiunea Poarta Zmeilor
Pensiunea turistica Poarta Zmeilor, clasificata 2 flori este situata la munte in localitatea Salciua judetul
Alba, (in Muntii Apuseni, pe Valea Ariesului) intr-un loc retras, linistit, usor accesibil auto, fiind
inconjurata de un peisaj montan unic prin pitorescul sau. Este compusa din doua corpuri:
Prezentare Corp 1
Parter
- 1 baie;
- 1 bucatarie;
- Living cu spatiu de dans si loc pentru servit masa pentru maxim 20 persoane;
- Televizor, telefon fix, combina audio, semineu, etc. ;
- Doua terase in fata si spatele pensiunii.
Servicii:
- Cazare in camere cu doua si trei paturi;
- Servirea mesei (mic dejun, prinz, cina, pachet de drumetie);
- inchiriere pensiuni;
- Organizarea de excursii cu mijloace de transport ale turistilor, ale agentiei de turism sau ale
pensiunii;
- Ghid, bun cunoscator a imprejurimilor. Se poate opta si pentru transport;
- Documentatie privind obiectivele turistice din zona (pliante, carti, harti);
- Organizare mese festive, Revelion, etc. Meniuri: traditionale, vanatoresti, specialitati;
- Drumetii in zonele pitoresti din jurul pensiunii sau vizitarea obiectivelor turistice;
- Activitati de vinatoare si pescuit sportiv in apele de munte;
- Vizita la stana sau mutatura unde se poate organiza si servirea mesei;
- Organizarea de jocuri distractive si Jocuri de tabara;
- Transport auto;
- Program artistic formatie locala;
- Parcare auto in conditii de siguranta;
- Folosirea parcului de joaca.
Facilitati cazare: frigider in unitate, transport auto, TV in living, parcare, gradina/curte, acces la
bucatarie, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, livada, loc amenajat
de joaca
Facilitati camere: baie cu cada, baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala
Sebeş
Hotel Fan 3*
Hotel Fan a fost deschis in decembrie 2007 si dispune de 90 de locuri de cazare structurate in 38 de
camere si 3 apartamente finisate in ultimele tendinte si cu mobilier elegant.
Camerele sunt dotate cu Tv, minibar, internet, baie, balcon si alte dotari.
Pentru clienti, hotelul dispune de parcare proprie pazita.
Restaurantul principal de 250 de locuri, si alte doua saloane a cate 80 respectiv 60 de locuri sunt doar
unele dintre motive pentru care clientii revin cu placere la noi.
Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, TV in living, internet wireless, internet prin cablu, se accepta
animale, parcare, gradina/curte, spalatorie, room service, terasa, plata cu cardul, foisor in curte,
gratar/barbeque, living, sala de mese, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte
Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, camere cu balcon, incalzire
centrala, aer conditionat, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV
Pensiunea Casa Faur - Sebes 2*
Casa Faur isi primeste oaspetii in familia sa punandu-le la dispozitie 17 locuri de cazare in 8 camere
aranjate cu eleganta:
- 1 camera cu 3 locuri (pat dublu + pat single, baie, balcon)
- 2 camere cu 2 locuri (pat dublu, baie, balcon)
- 5 camere cu 2 locuri (2 paturi single, baie)
- pensiune completa
- posibilitate utilizare bucatarie si a salonului pentru diverse evenimente (DVD-player, statie HI-FI, TV)
- posibilitate folosire dotari pentru copiii mici
- terasa si parcare luminata
Complex turistic Country Club La Mesteceni 5*
La Mesteceni Country Club este un loc in inima Transilvaniei unde linistea si confortul va sunt oferite
pentru relaxare.
Situat la doar 5 kilometri de Sebes, imediat langa drumul european care face legatura cu Sibiul, La
Mesteceni este o oaza de liniste la poalele dealurilor ce se ridica molcom spre masivele muntoase
Sureanu si Cindrelul.
Mai mult decat un simplu spatiu de cazare si de petrecere a timpului liber, Clubul este, in acelasi timp,
locul de start in aventurile calare pe care le organizeaza in muntii Transilvaniei, si loc de relaxare
pentru insotitorii calaretilor care, pornind de aici, pot atinge usor multe din atractiile turistice ale
zonei.
Clasificat la 5 margarete de catre ANTREC, Clubul va ofera cazare in mai multe apartamente luxoase,
cu nume de flori.
La restaurantul Clubului, pe langa meniurile fixe, oaspetii pot comanda meniuri personalizate si cine
festive pentru 12 - 24 pers. Din oferta nu lipsesc preparatele traditionale romanesti, la care se adauga
feluri de mancare din bucataria italiana, franceza si englezeasca.
Pentru relaxare va stau la dispozitie piscina si terenul de tenis cu nocturna al Clubului, iar dupa o
partida de tenis sau de inot nimic nu este mai potrivit decat o sauna si un jacuzzi.
Una din facilitatile speciale ale Clubului La Mesteceni este Scoala de calarie, ai carei instructori au fost
scoliti in stilul britanic de la Shobdon, Anglia si care va pot introduce in tainele acestui nobil sport.
Pensiunea Boema 3*
Pensiunea Boema se afla in localitatea de bastina a marelui ganditor Lucian Blaga, in Lancram, la
cateva sute de metri de impresionanta rezervatie geomorfologica " Rapa Rosie", loc ideal si foarte
cautat de parapantistii de pretutindeni.
Cazare
20 de locuri in 10 camere duble, dotate cu bai cu jacuzzi, cablu TV, minibar
Servicii
restaurant cu o capacitate de 65 de locuri, sala de conferinte cu o capacitate de 65 persoane, crama,
terasa, parcare
excursii pe Valea Sebesului, pe urmele lui Mihail Sadoveanu, Lacul Oasa, lacul de acumulare Tau,
Manastirea Oasa, Manastirea Tetu, Luncile Prigoanei, Poarta Raiului, Iezerul de pe Varful Surianu
Hotel Leul de Aur 3*
"Leul de Aur" cel mai nou, dar totodată cel mai vechi hotel din Sebeş, a fost construit in anul 1255,
fiind ani la rand singurul han din vechiul targ al Sebeşului, unul din cele mai importante oraşe ale
Transilvaniei medievale. Micul burg este astăzi unul din cele mai traversate oraşe din ţară fiind nod
rutier pentru cei care vor să ajungă la Bucureşti, Cluj sau Arad şi este situat la 50 km de Aeroportul
Internaţional - Sibiu.
In prezent clădirea, aflată in centrul Sebeşului, este in totalitate renovată păstrandu-şi insă
caracteristicile care au făcut-o celebră, imbinandu-se in renovarea ei trecutul cu dotările şi finisajele
de ultimă generaţie, neschimband nimic din aerul arhitectural al acelor vremuri.
Hotelul Leul de Aur oferă clienţilor săi cazare in cele 21 camere, de trei stele, atat single matrimoniale
cat şi double.
Dacă timpul nu vă permite prea mult şi sunteţi grăbit sau in trecere, ne-am gandit şi la dumneavoastră
dragii noştrii prieteni şi am realizat pt dvs o linie rapidă de restaurant autoservire cu o varietate largă
de preparate, de la ciorbe la deserturi, in care timpul lor de servire depinde doar de decizia
dumneavoastră.
Stremţ
Pensiunea Ramet
Pensiunea Rameț se afla in Muntii Apuseni, Muntii Trascău,la 2,5 km de Mănăstirea Rameț și la
aproximativ 3,5 km de Cheile Ramețului. Pensiunea e localizata in satul Geoagiu de Sus, Cătun Fața
Pietrei, comuna Stremţ, judeţul Alba, la 30 km de Alba Iulia, 15 km de Teiuş şi 65 km de Turda, pe
Valea Mănăstirii.
Pensiunea Rameț, datorită orientării sud-est, este expusă soarelui doar in orele dimineţii, ceea ce
inseamna un regim termic agreabil in timpul verii. De pe terasa pensiunii i se ofera turistului o
priveliste panoramică incantatoare
asupra zonei.
La parter se afla un restaurant cu o suprafaţa de 69mp+grup social videoproiector. La etaj 12 camere +
grupuri sociale+televizor(restaurant). La mansardă e sala de conferinte, capacitate de 80 de persoane.
Vadu Moţilor
Cabana Cotulul Arieşului 3*
comuna Vadu Moţilor, Alba
Cazare: 14 camere de cazare dintre care 12 cu 2 paturi iar celelalte 2 cu pat matrimonial. Fiecare
cameră este dotată cu baie proprie cu duş, uscător de par, mini-bar, televizor, telefon, acces internet.
Pensiunea Motilor
Comuna Vadul Motilor este localizata in partea nord - vestica a judetului Alba, la poalele Muntelui
Mare, in inima muntilor Apuseni si strabatuta de valea Ariesului, la o distanta de aprox. 90 km de Alba
- Iulia pe Dn 75 si la 13 km de capitala Tarii Motilor - Campeni.
Pensiunia Motilor se gaseste la iesirea din comuna Vadul Motilor spre Albac, pe partea dreapta, cu
acces din Dn75.
Construita pentru cazare Valea Ariesului, cazare Muntii Apuseni, Pensiunia Motilor va asteapta intr-o
zona turistica foarte atractiva pentru ca dumneavoastra sa va petreceti timpul in mod cat mai placut.
La cererea dumneavoastra organizam mese festive, asigurand deasemenea servicii complete de
cazare, cu posibilitatea de a va oferi produse traditionale din productia proprieFacilitati cazare: frigider
in unitate, transport auto, TV in living, rau in curte, parcare, gradina/curte, piscina, teren de sport,
acces la bucatarie, terasa, ferma proprie, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese,
semineu, livada, loc amenajat de joaca
Facilitati camere: camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV
Vârtop
Pensiunea Panoramic
Pensiunea Panoramic va ofera posibilitatea petrecerii unor zile de relaxare si odihna sau de distractie
de neuitat.
Este situata in Muntii Apuseni, la o altitudine de 1250 m, la doar 600 m fata de partia de schi Vartop
Arieseni. Va puteti relaxa intr-un cadru mirific, inconjurat de veveritele jucause si ciripitul pasarilor,
respirand aerul curat de munte. Daca va plac drumetiile, multitudinea de obiective turistice din zona
va asteapta!
De asemenea, avem in ingrijire si un ponei, spre bucuria copiilor.
Pensiunea dispune de 10 camere (minibar, televizor, internet, bai proprii cu dus si uscator de par,
balcon), restaurant, bar, sauna, sala de conferinta dotata cu aparatura corespunzatoare, curte mare
amenajata, terasa, parcare proprie supravegheata video, teren de tenis de camp, teren fotbal, masa
de tenis.
Facilitati cazare: masa de ping-pong, sanie trasa de cai, TV in living, internet wireless, echitatie,
internet prin cablu, parcare, gradina/curte, teren de sport, sauna, terasa, foisor in curte,
gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de
conferinte, tichete de vacanta
Facilitati camere: internet in camera, uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in
camera, camera cu TV
Cabana Hanul cu Noroc
Hanul cu Noroc este o cabana cu specific rustic, dotata astfel incat sa va ofere confortul unui oras
modern intr-un cadru specific Satului din Apuseni.
Cabana este localizata pe Dn 75, la Km 28, la cinci minute de mers in clapari (sau 350 m) fata de partia
de schi Arieseni-vartop.
Dispune de 66 de locuri de cazare structurate astfel:
- 2 apartamente;
- 2 camere cu un pat pentru o persoana;
- 8 camere cu cate doua paturi pentru o persoana;
- 14 camere cu pat matrimonial;
+ 10 paturi suplimentare.
Fiecare camera este dotata cu: baie proprie, televizor (cablu Tv), uscator de par, papuci de casa, etc.
Conexiunea la internet in tot Hanul este de tip Wireles. De asemenea exista balcon la fiecare, mai
putin la camerele din mansarda si 18 si 19 de la et. 1. Pentru cei care doresc in unele camere mai
putem adauga cite un pat suplimentar cu saltea proprie si pe rotile, pliabil.
Turistii gasesc la noi:
- parcare gratuita-privata;
- restaurant 110 locuri plus o terasa generoasa, cu 48 locuri, cu vedere spre munte;
- sala conferinte 40 locuri cu toate dotarile necesare;
- sala fitness;
- sauna finlandeza (umeda sau uscata! );
- masa de ping-pong.
- in prezent se fac demersuri pentru dotarea unui nivel - subsolul - cu spatii de distractie dotate cu
doua piste de Bowling, biliard, crama, bar, jacuzzi, etc.
Va asteptam cu caldura.
Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, transport auto, masa de ping-pong, sanie trasa de cai, internet
wireless, rau in curte, echitatie, internet prin cablu, schimb valutar, sala de fitness, parcare,
gradina/curte, spalatorie, room service, sauna, terasa, gratar/barbeque, living, bar, restaurant, sala de
conferinte, tichete de vacanta
Facilitati camere: internet in camera, uscator de par, baie cu cada, camere cu balcon, incalzire
centrala, baie in camera, camera cu TV
Pensiunea Maria
Pensiunea Maria se afla intr-un loc propice pentru iubitorii de sporturi de iarna in statiunea Vartop-
arieseni, la 300 m de partie. Dispune de parcare proprie cu acces direct din Dn 75 Oradea-alba Iulia.
Este o constructie noua cu 3 etaje( dat in folosinta doar un etaj si parterul ), cu cate 4 camere pe etaj
dotate cu mobilier modern, fiecare camera avind terasa care ofera o priveliste deosebita.
Camerele sunt la standarde de 3 margarete, fiecare cu baie proprie dotata cu cabina de dus cu hi
Dromasaj, incalzire centrala, televizor, internet si terasa. Va Asteptam.
Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, internet wireless, internet prin cablu, parcare,
gradina/curte, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living, sala de mese
Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, camere cu balcon, incalzire
centrala, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV
Pensiunea Skipass
Pensiunea este situata in apropierea partiei de schi de la Vartop si a fost data in folosinta in octombrie
2007.
Dispune de cazare in 10 camere.
Asteptam sa ne fiti oaspeti!
Facilitati cazare: internet wireless, parcare, terasa, gratar/barbeque, loc amenajat de joaca, bar,
restaurant, sala de conferinte, tichete de vacanta
Facilitati camere: camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV
Vidra
Pensiunea Vidra de Sus 3*
Pensiunea Vidra de Sus, situata in comuna Vidra de Sus, judetul Alba este locul ideal de petrecere a
unor momete de liniste si relaxare, intr-un cadru natural feeric, completat de incarcatura istorica a
meleagurilor si de voiciunea oamenilor locului.
Situata in apropiere de Muntele Gaina unde se organizeaza anual "Targul de fete de la Gaina",
pensiunea dispune de un numar de 5 camere, cu pat dublu si baie proprie. Gazdele dumneavoastra au
amenajat baia unei camere, ca o combinatie inedita intre rustic si modern: confortul unei bai
moderne, in care se incadreaza un ciubar, in locul cazii.
Restaurantul pensiunii dispune de 50 de locuri si atrage tot mai multi clienti deoarece reprezinta un
punct de atractie prin originalitatea si serviciile oferite. Localul ofera o mica oaza de liniste intr-o
atmosfera rustica. Bucataria traditionala, cu preparate culinare deosebit de gustoase intregeste
atmosfera deosebita pe care Pensiunea Vidra de Sus doreste sa v-o ofere cu bratele deschise.
Pe langa toate acestea, pensiunea mai aduce o noutate si da inca un motiv vizitatorilor sa ramana cat
mai mult: propria pescarie, de unde dumneavoastra puteti pescui patravi, chiar cu mana libera. Un
spectacol deosebit la care puteti fi martori.
Facilitati cazare: TV in living, internet wireless, rau in curte, discoteca, se accepta animale, parcare,
gradina/curte, room service, terasa, ferma proprie, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de
mese, semineu, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte
Facilitati camere: frigider in camera, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu
TV
Zlatna
Pensiunea Simona 2*
Strada Tudor Vladimirescu nr 14, Zlatna, Alba
Amplasata intr-un cadru natural cu totul deosebit, la intrarea in Muntii Apuseni, Pensiunea Simona
este, prin arhitectura sa deosebita, eleganta si rafinament, singura locatie de clasa din zona.
Oferta de servicii de turism este generoasa, camerele fiind cu un cu grad de confort ridicat,
asigurandu-se 30 de locuri de cazare. Toate camerele sunt dotate cu aparate TV color, telefoane
moderne, ferestre antifonice, frigider si aer conditionat.
Pensiunea Simona mai cuprinde bar de zi, salon pentru servirea mesei, crama in stil rustic cu mese de
biliard pentru crearea unei atmosfere cat mai relaxante pe timpul sederii turistilor.
Baza terapeutică
Ocna Mures
La 55 km distanta de Alba-Iulia si la 22 km de Aiud, in partea de Znord-est a judetului Alba, se afla
situata localitatea Ocna Mures.
Gratie amplasarii sale la altitudinea de 258 m, statiunea balneoclimaterica Ocna Mures dispune de un
climat moderat, cu temperaturi medii anuale de 9 grade C (veri cu peste 20 grade C si ierni sub minus
4 grade C).
Este un loc cautat de turisti, datorita lacurilor aflate pe masivul de sare.
In trecut, Ocna Mures a oferit multe instalatii de tratament, solariu cu amenajari pentru aeroterapie
si helioterapie, instalatii pentru electroterapie, bai clade, apa minerala sarata concentrata, etc.
Lacurile de la Ocna Mures au o concentratie deosebit de mare de 266 gr/litru, acestea fiind utilizate in
trecut in tratarea unor afectiuni precum cele reumatismale articulare si degenerative, neurologice
periferice, ginecologice, postraumatismale, etc.
Amenajări pentru sporturi de iarnă
Pârtia Arieşeni - Vârtop
Vârtop - Pârtia Mare
Nivel de dificultate
mediu
Lungimea
1000 m
Lăţime
90 m
Diferenţă de nivel
250 m
Iluminare nocturnă
este
Transport
Teleschi
Vârtop - Pârtia Mică
Nivel de dificultate
uşor
Lungimea
450 m
Lăţime
50 m
Diferenţă de nivel
101 m
Iluminare nocturnă
este
Transport
Teleschi
Pârtia Garda De Sus
Ghetarul 1
Nivel de dificultate
dificila
Lungimea
1100 m
Lăţime medie
54 m
Diferenţă de nivel
350 m
Iluminare nocturnă
este
Transport
Teleschi
Ghetarul 2
Nivel de dificultate
medie
Lungimea
1600 m
Lăţime medie
20 m
Diferenţă de nivel
350 m
Iluminare nocturnă
este
Transport
Teleschi
Ghetarul 3
Nivel de dificultate
usoara
Lungimea
2200 m
Lăţime medie
15 m
Diferenţă de nivel
350 m
Iluminare nocturnă
este
Transport
Teleschi
Pârtia Sugag
Curmatura 1
Nivel de dificultate
usoara
Lungimea
1700 m
Diferenţă de nivel
175 m
Iluminare nocturnă
nu
Transport
Teleschi
Curmatura 2
Nivel de dificultate
medie
Lungimea
650 m
Diferenţă de nivel
175 m
Iluminare nocturnă
nu
Transport
Teleschi
Curmatura 3
Nivel de dificultate
medie
Lungimea
650 m
Diferenţă de nivel
175 m
Iluminare nocturnă
nu
Transport
Teleschi
Curmatura 4
Nivel de dificultate
usoara
Lungimea
800 m
Diferenţă de nivel
175 m
Iluminare nocturnă
nu
Transport
Teleschi
Sureanu 1
Nivel de dificultate
usoara
Lungimea
600 m
Diferenţă de nivel
75 m
Iluminare nocturnă
nu
Transport
Teleschi
Sureanu 2
Nivel de dificultate
medie
Lungimea
1200 m
Diferenţă de nivel
250 m
Iluminare nocturnă
nu
Transport
Teleschi
Sureanu 3
Nivel de dificultate
dificila
Lungimea
1200 m
Diferenţă de nivel
150 m
Iluminare nocturnă
nu
Transport
Teleschi
Baza de alimentaţie publică
Restaurant Casa Demian – Petreşti, strada 1 Mai nr. 55, judeţul Alba
Restaurant Rustiq - DN1 Drumul Blajului 8 km de Alba, judeţul Alba
Restaurant Pub 13 - Str. Aleea Capistrano (Cetatea Medievală), Alba Iulia, judeţul Alba.
Restaurant Clubul Oamenilor de Afaceri Alba - Strada Parcului 3, Alba Iulia, judeţul Alba.
Restaurant Lutsch 2000 Plus SRL Pianu - DN 7 km 337+480 Vint nr.539, Pianu, judeţul Alba
Restaurant Firtam SRL Sebes - Strada Zăvoiului 1bis, Sebeş, judeţul Alba
Restaurant Flamingo Comp SRL Alba Iulia - Strada Mihai Viteazul 6, Alba Iulia, judeţul Alba
Restaurantul Cerbu - Strada Arini 1, Alba Iulia, judeţul Alba
Restaurant Amenţa - Piaţa Iuliu Maniu 1, Alba Iulia, judeţul Alba
Restaurant Interkonecting - Strada Munteniei 1, Alba Iulia, judeţul Alba
Restaurant Leo & Grill - Strada Traian 2, Alba Iulia, judeţul Alba
Pensiunea Detunata Abrud – Restaurant - Strada Avram Iancu 56 A, Abrud, judeţul Alba
Restaurant Pensiunea M.A. - Strada Arieşului 51, Alba Iulia, judetul Alba
Restaurant Pensiunea Mama Uta - Strada Centru 97, Gârda de Sus, judeţul Alba
Restaurant Pensiunea Prichindelul Horea - Strada Nicola Vasile Ursu 50, Horea, judeţul Alba
Restaurant Chinezesc - Strada Morii 5, Alba Iulia, judeţul Alba
Restaurant Milenium - Strada Vasile Goldiş 9, Alba Iulia, judeţul Alba
Restaurant Parc - Strada Primăverii 4, Alba Iulia, judeţul Alba
Restaurant Simy Petreşti - Strada Ogorul Nou 2, Petreşti, judeţul Alba
Restaurant Târnavele Blaj - Bulevardul Republicii 1, Blaj, judeţul Alba
Restaurant Transilvania - Piaţa Iuliu Maniu 22, Alba Iulia, judeţul Alba
Restaurant Romcan – Şoseaua Clujului km 384, Alba Iulia, judeţul Alba
Restaurant Sapimex - Bulevardul Transilvaniei 27, Alba Iulia, judeţul Alba
Restaurant Sarlea - Strada Tudor Vladimirescu 55 A, Blaj, judeţul Alba
Cafenea Ariel - Piata Avram Iancu, Nr. 6 – Câmpeni, judeţul Alba
Cafenea Coroana – Strada Blaga Lucian, Nr. 19 – Sebeş, judeţul Alba
Restaurant Hanul Moţilor - Str.Horea Nr. 2 – Câmpeni, judetul Alba
Restaurant Magnolia – Piaţa Unirii Nr.2 – Zlatna, judeţul Alba
Restaurant Express – Strada Constructorilor Nr.2 – Cugir, judeţul Alba
Restaurant Hanul Sfântul Gheorghe – Strada Principală nr. 50, Alba Iulia, judeţul Alba
Restaurant Fan - Drumul Sibiului 45, Alba Iulia, judeţul Alba
Restaurant Elisabeta - Calea Moţilor, Nr. 158, Alba Iulia, judeţul Alba
Restaurant Boema – Strada Principală 276, Alba Iulia, judeţul Alba
Restaurant Preciosa – Strada Lucian Blaga 10, Alba Iulia, judeţul Alba
Restaurant Cerbul Arini – Alba Iulia DN1, judeţul Alba
Restaurant Pasaj Cetate – Bulevardul 1 decembrie 1918, Alba Iulia, Alba
Restaurant Ulpia Traiana – Strada Toporaşilor 20, Alba Iulia, Alba
Restaurant Zorbas – Petreşti 1 mai nr 55, judeţul Alba
Restaurant Mioriţa – Comuna Şugag, judeţul Alba
Cafenea Antiq – Piaţa Iuliu Maniu, Alba Iulia, judeţul Alba
Cafenea Bliss Cafe – Strada Gării nr 49, Alba Iulia, judeţul Alba
Cafenea Chic Cafe – Strada Unirii, Alba Iulia, judeţul Alba
Cafenea Majestic Cafe – Calea Moţilor, Alba Iulia, judeţul Alba
Cafenea Vista Cafe – Piaţa Iuliu Maniu 16. Alba Iulia, judeţul Alba
Cofetăria Mio Delicia – Strada Traian nr.2, Alba Iulia, judeţul Alba
Cofetăria Mio Delicia – Strada Arnsberg nr. 36, Alba Iulia, judeţul Alba
Cofetăria Laura – Bulevardul Victoriei nr 125, Alba Iulia, judeţul Alba
Cofetăria Corina – Calea Moşilor nr. 50, Alba Iulia, judeţul Alba
Cofetăria Maroon – Bulevardul 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, judeţul Alba
Cofetăria Michelle ma Belle – Bulevardul Lucian Blaga nr. 7, Sebeş, judeţul Alba
Pizzeria Tortuga – Bulevardul Transilvaniei, Alba Iulia, judeţul Alba
Pizzeria Del Baffo – Calea Moţilor, Alba Iulia, judeţul Alba
Pizzeria Erol – Pasaj Unirea, Alba Iulia, judeţul Alba
Pizzeria Roberta – Bulevardul Transilvaniei, Alba Iulia, judeţul Alba
8. Potenţialul de comunicare
Cai rutiere
Judetul Alba este strabatut de o retea totala de drumuri de 749 km, 056 m împartita astfel
Drumuri nationale - 178 km
E81 (DN1) - intrare dinspre Nord din judetul Cluj, Turda -> Ocna Mures -> Aiud -> Teius -> Alba Iulia ->
Sebes -> iesire inspre judetul Sibiu
E68 (DN7) - intrare dinspre Vest din judetul Hunedoara -> Sebes -> iesire inspre judetul Sibiu
75 - intrare dinspre Nord din judetul Cluj, Turda -> Salciua -> Baia de Aries -> Lupsa -> Bistra ->
Campeni -> Vadu Motilor -> Albac -> Garda de Sus -> Arieseni -> iesire in Nord-Vest inspre judetul
Bihor
74 - Alba Iulia -> Ighiu -> Zlatna -> Abrud -> iesire in Vest, inspre judetul Hunedoara, Brad
74 A - Campeni -> Abrud
14B - Teius -> Blaj -> iesire inspre judetul Mures, Copsa Mica
Drumuri judetene - 361 km
Drumuri comunale - 209 km
Cai ferate
Judetul Alba este strabatut de o retea totala de cale ferata de 133 km din care 64 km linii principale
simple, 21 km linii secundare simple si 48 linii înguste.
Statii importante : Teius, Alba Iulia, Vintul-de-Jos, Zlatna, Aiud, Abrud.
Linii de cale ferata:
- Teius -> Blaj
- Alba Iulia -> inspre judetul Hunedoara, Deva
- dinspre judetul Cluj, Campia Turzii -> Baia de Aries -> Campeni -> Abrud
Trasee turistice in judetul Alba
Alba Iulia – resedinta de judet - Muntii Apuseni - Podisul Tarnavelor/raul Mures la varsarea raului
Ampoi – Deal Aiudului - Muntii Trascau
Cetatea "Alba Carolina"
Catedrala "Sf. Treime", Biblioteca Batthyaneum, capela "Lazo", Palatul princiar sec.13, Schitul "Sf.
Lazar", Palatul Apor - Piatra Craivii- cetate/centru religios - "Apulum" (Balgrad-vechea denumire) la 3
km de Alba Iulia (Valea Popii) sos. Campeni (SV), statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul (1968 sculptor
Oscar Han), pe Dealul Furcilor/Platoul Romanilor -Obeliscul "Horia, Closca si Crisan” (din 1937 sculptor
Ion Negrulea)
Trasee spre Muntii Trascau:
- spre NV – Sard (sat) – SV pe Valea Ampoiului – confluenta – Gura Ampoitei - V pe Valea Ampoitei
– Pietrele Ampoitei (Stogurile Popii - 394m alt) – Ampoita (sat) – Remetea (sat) – Cheia
Ampoitei – Pestera Liliecilor – Lunca Ampoitei (sat) – NV – Vf. Prislopului (1029m alt) – N –
Lacul Ighiu – Platoul Ciumernei – Vf. Baiesul (1300m alt) – Vf. Albii (1275m alt) – Valea Galdita
(panorama) – Vf. Lacustii – Pestera Gaura Calului (la 1190m alt) – (varianta spre Vf. Ciuha –
Pestera Bisericuta (la 1150m alt)) – Valea Galdita – Necrilesti (sat) – aval pe raul Galdita -
Cheile Galditei – Intregalde (sat)
Alba Iulia sat Micesti (Mircesti) - Muntii Apuseni - Podisul Tarnavelor – Deal Aiudului/raul Mures si
Ampoi - Manastirea "Sf. Ioan Botezatorul" (M) 1924/1937/Valea Popii-Mircesti
Abrud – oras – Muntii Metaliferi (E), Bihor (V) – pe raul Abrud la varsarea raului Cernita si Buces -
Biserica romano-catolica (1270), Cetatuia (fortificatii romane sec.2-3), Biserica reformata, Biserica
"Petru si Pavel" 1787, bustul lui Horea (din 1963) - C.F. "Mocanita" - 'Alburnus Minor' nume roman -
punct de plecare spre Detunatele (rezervatie naturala)
Aiud – oras – zona: Muntii Trascau - Valea Muresului - Dealurile Aiudului/raul Aiudu de Sus – Deal Paza
(367m alt) - Colegiul confesional Bethlen (carti rare), Muzeu istorie, Muzeu de stiinte ale naturii,
Muzeu raritati, Penitenciar comunist, Cultura Cotofeni, "Brucla" - asezare romana, Palat (princiar)
voievodal sec.16 (muzeu istorie) - Oase de mamut - Cetate urbana "Aiud" sec.13-16 cu biserica
reformata, Manastirea Minorita 1728, Manastirea "Inaltarea Sfintei Cruci - Aiud"
Trasee spre Muntii Trascau:
- spre V – (spre com. Ramet) – Padurea Sloboda (rezervatie naturala) – cabana Sloboda –
Ramet (sat) – Vf. Pleasa Rametului (1250m alt) – Vf. Bedeleu (1200m alt) – Bradesti (sat) –
trasee spre Vanatarile Ponorului si Huda lui Papara
- spre NV pe raul Aiudu de Sus – Cheile Valisoarei (Cheile Aiudului) – pesteri
- spre SV – Padurea Uscutii (658m alt) – Cabana Sloboda – Deal Saltan (914m alt) – bazinul
Garbovei – sosea - Vf. Pleasa Rametului (1250m alt) – (de pe varful de langa drum se vad
muntii calcarosi - Fata Pietrei, Piatra Cetii, Bulzul, Piatra Craivii, Sfredelasu) – Ramet (sat) –
Izvorul carstic "Fantana Felut" –(obarsia raului Garbova) – poteca dr. de-a lungul coastei –
releu tv – campuri de lapiezuri - Vf. Pleasa Rametului (1250m alt) – crucea din lemn –
belvedere – coborare in lungul crestei – (se vede satul Valea Uzei) – relief rezidual – grohotis –
dolina de prabusire (40m lg, 8m lat, 5m adancime) campuri de lapiezuri
- spre SV – Padurea Uscutii (658m alt) – Cabana Sloboda – Deal Saltan (914m alt) – bazinul
Garbovei – sosea - Vf. Pleasa Rametului (1250m alt) – (de pe varful de langa drum se vad
muntii calcarosi - Fata Pietrei, Piatra Cetii, Bulzul, Piatra Craivii, Sfredelasu) – Ramet (sat) –
Izvorul carstic “Fantana Felut” –(obarsia raului Garbova) – Creasta Prisecii (1150m alt) – paraul
Plesii – Manastirea Ramet – Cheia Manastirii - Cabana Ramet
- traseu rutier NV pe Valea Aiud – Livezile (sat) – Poiana Aiudului (sat) - Cheia Aiudului – Vf.
Rachis (779m alt) – pesteri accesibile numai profesionistilor - Valisoara (sat) – N - Coltesti (sat)
– N pe Valea Trascaului – Coltii Trascaului (1129m alt) – Piatra Secuiului (1090m alt) – pesteri -
Rimetea (sat) – Cheile Trascaului – confluenta cu Ariesul - Buru (sat) – Pietrele Albe – NV –
Cheile Iarei – Surduc (sat)
Aiud sat Magina – Muntii Trascau - Deal Aiudului/raul Aiudu de Sus la varsarea raului Neau -
Manastirea "Sf. Treime si Sf. Evanghelist Ioan - Magina" (M) 1611/2002
Baia de Aries – oras - Tara Motilor – Muntele Mare/raul Aries - Piatra Galbena (1210m alt), Carbunari
(1256m alt) - Biserica"Invierea Domnului" 1769 - "Fagul Imparatului" - mimetism (nu-si pierde frunzele
iarna) – aur
Trasee spre Muntii Metaliferi:
- spre SE pe Valea Cioara – Samulesti (sat) – Vf. Tulburelu (1304m alt)
Baia de Aries sat Brazesti – Tara Motilor - Muntele Mare/raul Aries si Izvorul Calugarului - Masive:
Ticului (1332m alt), Piatra Galbena (1210m alt) - Biserica din lemn "Invierea Domnului" 1769
Baia de Aries sat Muncelu - Tara Motilor - Muntele Mare/raul Aries si raul Izvorul Calugarului -
Manastirea "Martirii Neamului - Muncel" (F) 1993
Blaj – oras - Podisul Tarnavelor - Confluenta Tarnavelor (Tarnava Mare cu Tarnava Mica si Secas –
formarea raului Tarnava) – Lacul Chereteu (1ha, 2,20m adanc - lac de alunecare) - Muzeu, Palat
Episcopal, Catedrala greco-catolica, Ansamblul "Adunarea de la Blaj", statui, Academia teologica
(Manastirea bazilienilor) sec.18, Catedrala "Sf. Treime" 1738 - 'Campia libertatii' pe malul raului
Tarnava Mare (marea adunare nationala din 3-15 mai 1848 in care s-a cerut egalitatea in drepturi a
romanilor cu celelalte nationalitati din Transilvania) – cea mai veche Gradina botanica - 'Teiul lui
Eminescu' (monument natural)
Campeni – oras - Tara Motilor – Muntii Bihor, Trascau, Muntele Mare/raul Aries la confluenta cu
paraul Valea Caselor - Muzeul "Avram Iancu" 1989, case vechi, Schitul "Sf. Ierarhi Ilie Iorest si Sava
Brancovici" 2002 la 600m altitudine, Statuia ecvestra a lui Avram Iancu (din 1940 sculptor Ion Dimitriu-
Barlad), bustul lui Avram Iancu (1992 sculptor M. Buculei), Cladirea legiunii romane
Trasee spre Muntele Mare – Gilau:
- spre NV pe Valea Bistrei – Deal Nedeia (1594m alt) – canton Steaua – variante de trasee – N
pe Valea Racatau – canton Dobrus - variante de trasee – N – Crucea Iancului – N - Lacul Belis-
Fantanele – Belis Fantanele (statiune) – Calatele
- spre NV pe Valea Bistrei – Deal Nedeia (1594m alt) – canton Steaua – variante de trasee – N
pe Valea Racatau – canton Dobrus - variante de trasee – N – Crucea Iancului – SV – Valea Belis
– Poiana Horea (sat)
Albac sat Albac – zona Tara Motilor- Muntii Bihor, Muntele Mare/raul Ariesul Mare la confluenta cu
raul Albac – Masive in apropiere: Ciocului (1227m alt), Cerbu (1132m alt) - Manastirea "Sf. Prooroc Ilie
- Albac" (F) 1990 - Satul lui Horea (Horea, Closca si Crisan) - Bustul lui Horea (din 1967 - sculptor
Romulus Ladea) - 620m alt, "Cheile Albacului" rezervatie naturala, drumetii spre Sfoartea si Poiana
Horia, pesteri
Trasee spre Muntii Bihor:
– traseu spre Padis iar de aici numeroase trasee spre pesteri
– traseu spre N – pe Valea Albacului – Matisesti – N – Poiana Horea – V – parau Beles (amonte)
– Vf. Cocuti (1457m alt) – Calineasa – NV – Vf. Batrana (1579m alt) - Avenul din Batrana – NV –
Padis – NV – Avenele din Varasoaia – Cetatea Radesei – Pestera Cuculeu – Pestera Dosul
Capitei
– traseu spre N – pe Valea Albacului – Matisesti – N – Poiana Horea – V – parau Beles (amonte)
– Vf. Cocuti (1457m alt) – Calineasa – NV – Vf. Batrana (1579m alt) - Avenul din Batrana – NV –
Padis – SV – Izbucul Ponor – Pestera Caput – Cetatile Ponorului – Izbucul Galbenei – Pestera
din Peretele Gardului – N - Pestera de la Varseci – Ghetarul Focul Viu – N – Pestera Neagra –
Pestera Zapodie – Ghetarul de la Barsa
– traseu spre N – pe Valea Albacului – Matisesti – N – Poiana Horea – V – parau Beles (amonte)
– Vf. Cocuti (1457m alt) – Calineasa – NV – Vf. Batrana (1579m alt) - Avenul din Batrana – NV –
Padis – V – Pestera Padis – Pestera Sura Bighii – S – Vf. Balaleasa (1146m alt) – Pestera
Ghetarul de la Barsa – Pestera Zapodie – Pestera Neagra – Vf. Piatra Galbena (1234m alt) –
Cetatile Ponorului
Almasu Mare sat Almasu Mare – Masiv Fericelii/raul Ardeu – Masive in apropiere: Breaza (1121m alt),
Marul Rosu, Fericelii (1171m alt), Trampoiele (1030m alt), Baba (1104m alt) - Colectia "Achim Emilian",
Biserica "Buna Vestire" 1418 – misterul Muntelui Marul Rosu, misterul picturii "Iuda-sfant"
Almasu Mare sat Cheile Cibului - Depr. Zlatna/raul Cib – zona: Cheile Cibului - Dealuri: Cerchez (882m
alt), Plesa Ardeului (855m alt) - Manastirea "Buna Vestire - Cheile Cibului" 2002
Arieseni sat Arieseni – Parcul Natural Apuseni zona Podisul Padesului/raul Ariesul Mare la confluenta
cu Raul Alb, Cobles (Coblis/Lapus), Valea Galbena, Valea Varciorog, Valea Cepelor / Muntii Bihor - Tara
Motilor - Defileul Ariesului - Ghetarul de la Vartop - defileul Ariesului – drumetii spre satul Casa de
Piatra – Masiv Cristesei/raul Ariesul Mare (izvor) – Pestera “Ghetarul de la Vartop” (1200m alt)
monumente naturale din pestera: Sala Domului, Sala Minunilor, Sala Mare - Biserica din lemn din
"Inaltarea Domnului" 1792 monument istoric si de arhitectura - "Padurea Dosu Biharia", "Cascada
Varciorog" rezervatii, formarea raului Ariesul Mare din confluenta Raului Alb cu Coblesul - 840m alt,
drumetii spre Cetatile Ponorului, pesteri, Groapa Ruginoasa, "Cheile Gardisoarei" si "Cascada
Varciorog" rezervatii naturale, Valea Bucinisului spre Muntele Gaina, Valea Iarba Rea (Ghizghitului),
Poiana Florilor, Padis, izvoarele Crisului Negru
Trasee spre Podisul Padesului:
– traseu NV pe Valea Lapusului – sat Coblis – Cornul Ponisa (1151m alt) – intoarcere pe la
Bubesti – Coblis
– traseu NV pe Valea Ariesul Mare (amonte) – Bubesti – traseu spre Groapa Ruginoasa
– traseu NV pe Valea Ariesul Mare (amonte) – Bubesti – traseu spre Pestera Muncelului –
Pestera Dracoaia – Pestera Coliboaia – Pestera Magura – Pestera Corbasca – Pestera Tibocoaia
(Valea Sighistel)
– traseu NV pe Valea Ariesul Mare (amonte) – de la izvor stanga traseu spre Pestera Izvorul
Crisului – Pestera Portile Bihorului – sat Baita – E – sat Baita Plai – traseu E spre Piatra
Graitoare (1657m alt) – SE – Tarnita Bihorului – sat Flocosi - Arieseni
Arieseni sat Casa de Piatra – zona: Tara Motilor - Cheile Gardei Seci - Gardisoara - Podisul
Padesului/Garda Seaca (Gardisoara) – Masive in apropiere: Cristesei (1426m alt), Batrana (1579m alt),
Glavoaia (1426m alt), Ocoale (1325m alt), Chicera (1244m alt) – Pesteri: Corobana de la Coiba, P.
Coiba Mare si P. Coiba Mica pe Valea Gardisoara, P. Vartopasu, P. Oilor (langa sat), P. Ghetarul de la
Vartop si P. Huda Orbului pe Paraul Orbului (aproape de confluenta cu Valea Garda Seaca) - Pestera
“Ghetarul de la Vartop” (1200m alt) este monument al naturii (Sala Domului, Sala Minunilor, Sala
Mare)
Avram Iancu sat Avram Iancu - Tara Motilor – Muntii Bihor/raul Ariesul Mic la confluenta cu Valea
Utului, Parau Prisaci, Valea Dobrani, Valea Ciorasa – Masive in apropiere: Stiubeiului (1327m alt),
Gaina (1486m alt) – "Dealul cu melci" rezervatie naturala - specific: Avram Iancu (1824-1872) – Muzeu
memorial Avram Iancu - Numele vechi-Vidra de Sus - punct de plecare spre Muntele Gaina - Arta
lemnului
Bistra sat Bistra – Tara Motilor - Muntele Mare-Gilau/raul Aries, Bistrisoara, Valea Mare – Masiv in
apropiere: Vf. Balomireasa (1632m alt) - Rezervatia botanica "Molhasurile Capatanei"
Trasee spre Muntele Mare – Gilau:
- spre NE pe Valea Mare – Valea Devii – Piatra Grosilor (1756m alt) – N - Piatra Alba – Vf.
Dumitreasa (1638m alt) – Lacul Negruta – Valea Somesului Rece – Maguri Racatau (sat)
Blandiana sat Acmariu - Culoarul Muresului - Muntii Metaliferi/raul Acmariu - Biserica din lemn "Sf.
Nicolae" 1768
Bucium sat Bucium – Muntii Trascau/Muntii Metaliferi - Deal Bucium/raul Bucium si raul Abruzel -
Castru roman - Detunatele: Detunata Goala - Detunata Flocoasa" monument al naturii, "Poiana cu
narcise de la Negrileasa" rezervatie, Horea, Closca, Crisan eroii anului 1784
Bucium sat Valea Sesii – Muntii Trascau/Muntii Metaliferi - deal Geamana - Bucium Sasa - o ora pe
poteca acces catre monumentul naturii ‘Detunata Goala’ 1170m alt. si "Detunata Flocoasa" 1265m alt.
Bucium - Pasul Bucium – 915m alt - Muntii Metaliferi, Trascau
Traseu intre Muntii Trascau si Muntii Metaliferi (traseu de culme):
- spre E – Vf. Valcoi (1348m alt) – izvorul raului Valcoi – izvorul Fenesului – Vf. Negrileasa
(1364m alt) – parau Mlacii (izvorul Galzii) – Vf. Negrileasa Mogosului (cumpana de ape a patru
bazine geografice: Aries, Ramet, Galda, Ampoi) – Vf. Buza Magurii (1264m alt) – SE – Vf. Arsurii
(1151m alt) – Platoul Ciumerna (numeroase pesteri) – Pestera Bisericuta – Vf. Baiesului
(1300m alt) – NE - Poiana Ascunsa (pesteri) – Deal Albii (1275m alt) – Deal Hulmurilor (1252m
alt) - Vf. Sfredelasu (1133m alt) – E – Piatra Craivii (1078m alt) – NE – Cheile Cricaului – Vf.
Piatra Bulzului (941m alt) – Cheile Intregalde – N – Deal Dostina (898m alt) – Piatra Cetii
(1233m alt) – raul Cetea – Cheile Tecsestilor – Vf. Prisacii (1150m alt) – Fata Pietrii (sat) –
Cheile Manastirii (cheia) – Manastirea Ramet – NV pe Valea Manastirii – N pe Valea Uzei –
Valea Uzei (sat) – Valea Inzelului – confluenta cu paraul Dragoi – Cheile Plesii (cheia) – Vf.
Butanului (1052m alt) – Vf. Stermina (1144m alt) – Vf. Bedeleului (1227m alt) – Platoul
Bedeleu – Vf. Cornului (1238m alt – vs. V) – Vf. Ciresului (1239m alt) – N – Cheile Paraului
Muntelui – Vf. Ardascheia (1250m alt) – NE – Rimetea (sat) – numeroase pesteri – Vf. Piatra
Secuiului (1090m alt) – NE – izvorul paraului Pietroasa – Vf. Torsa (898m alt) – Moldovenesti
(sat) – Cornesti (sat) – NV – Cheia (sat) - cariera de alabastru – Deal Dumbrava (785m alt) – NE
– Deal Bisericii (794m alt) – Cheile/Cheia Turzii (pesteri)
Calnic sat Calnic - Podisul Secaselor/raul Calnic - Cetatea medievala Kelling 1200-monument UNESCO
cu biserica, ziduri si turn de aparare (donjonul Siegfried), Cultura Petresti-ceramica mil.3 I.Hr.
Cergau sat Cergau Mic - Podisul Secaselor/izvorul raului Spatac - Manastirea "Cergaul Mic" (M) cu
biserica "Sf. Ap. Petru si Pavel" sec.17
Cetatea de Balta sat Cetatea de Balta - Podisul Tarnavelor/raul Tarnava Mica - Ruinele Cetatii de Balta
1197-refacuta de Matei Corvin, Castelul 'Bethlen Haller' 1570/1615, Biserica reformata sec.13
Ciuruleasa - Muntii Metaliferi/pe raul Buces - spre Pasul Vulcan din Masivul Vulcan (1257m alt)
Craciunelu de Jos sat Bucerdea Granoasa – Podisul Tarnavelor/raul Tarnava - Biserica reformata sec.16
Cricau sat Craiva – Muntii Trascau, Masiv Piatra Craivii - Inaltimea Piatra Craivii (1083 m alt) - urme de
cetate sec.2 i.Hr-1d.Hr, Biserica sec.13
Cricau sat Cricau – Muntii Trascau - Mv Piatra Craivii/raul Cricau - Biserica reformata-bazilica romanica
sec.13
Trasee spre Muntii Trascau:
- spre NV pe paraul Cricau – Cheile Cricaului – Piatra Craivii (1078m alt) – V – Vf. Sfredelasu
(1133m alt) – NV – Vf. Dragului (1177m alt) – (variante de traseu) – N – raul Turcului – Cheia
Galditei
Cugir – oras - Muntii Sureanu/Sebes - Deal Cetatii/Raul Mare (Cugir) la confluenta cu paraul Raul Mic -
Biserici "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1808 si "Sfanta Treime" 1808, Punctul "Cetatuia" urme geto-dacice
(Singidava) Ptolemeu, tezaur de argint si aur - Iezerul Sureanu (rezervatie naturala)
Trasee spre Muntii Sureanu:
- traseu spre SE pe Valea Raului Mare (Cugir) – Vf. Hodinilor (815m alt) – Culmea Mistretul – E
– Goasele – S – Moara Turcului – Lacul Canciu – izvorul raului Cugir – Culmea Prigoana
(varianta spre SE – Colonia Fetita – Lacul Oasa) – SV – Poarta Raiului – Lacul Sureanu – Vf.
Sureanu (2959m alt) – NV – Vf. Comarnicel (1894m alt) – N – Vf. Negru (1862m alt) – Saua
Sinca – NV – Vf. Scarna – NE – Culmea Certezului – Vf. Molivisului (1460m alt) – NV – Vf.
Lupsea (1487m alt) – Saua Prislop (1100m alt) – N – Vf. Fata Batrana (1124m alt) – Deal
Frasinei (904m alt) – Valea Raul Mic - Cugir
- traseu spre S pe Valea Raului Mic (amonte) – spre izvoare – Vf. Molivisului (1460m alt) – SE –
Nisipiste – SV – Vf. Batrana (1792m alt) - Saua Sinca – S - Vf. Negru (1862m alt) – SE - Vf.
Sureanu (2959m alt) – Lacul Sureanu – Poarta Raiului – E - Colonia Fetita – Lacul Oasa
- traseu – SE – pe Culmea Scaunel – Bucuru – Bocsitura – Vf. Rachita (1236m alt) – Deal
Molivisului (1460m alt)
Cugir sat Calene – Muntii Sureanu - Schitul "Calene - Acoperamantul Maicii Domnului" (F) 1991
Cugir sat Goasele – Muntii Sureanu/raul Cugir – Mv. Goagele (Goasele – 1098m alt)
Daia Romana - Podisul Secaselor/raul Daia - "Paraut" urme asezare neolitica (Cult. Petresti), "Turnu"
urme asezari suprapuse (Cult. Wietenberg) - epoca fierului (Cult. Hallstadt si La Tene) dacica si
romana, Biserica "Sfanta Treime" sec.17
Dostat sat Boz - Podisul Secaselor - Cetate cu biserica evanghelica 1523
Farau - Podisul Tarnavelor/raul Valea Farau si Drumu Podului - Manastirea "Sfanta Treime - Farau"
Galda de Jos sat Benic – Muntii Trascau -Dealurile Aiudului/raul Galda - ruine biserica sec.13-16 -
monument istoric Trasee spre Muntii Trascau:
- spre N pe Valea Cetea (amonte) – Magura Stremt (461m alt) - Cetea (sat) – V – Cheia Cetii
(Baile Romane) – Piatra Corbului – NV – Cheia Tecsestilor – Tecsesti (sat) – Piatra Cetii (1233m
alt) - Stanca Calugarii - Avenul Gaura Calului –(varianta spre S – Valea Galzii – Cheia
Intregaldelor) - SV – Modolesti (sat) – Valea Galzii – cabana Intregalde
Galda de Jos sat Galda de Jos - Muntii Trascau - Dealurile Aiudului/raul Galda - Biserica "Nasterea
Maicii Domnului" 1715 cu picturi murale din 1752, castel feudal sec.17
Trasee spre Muntii Trascau:
- spre NV pe raul Galda – confluenta – SV pe raul Cricau – Cricau (sat) – amonte la izvorul
raului Cricau – Vf. Piatra Craivii (1078m alt) – Ighiu (sat) – NV pe raul Ighiu - Iezerul Ighiel (lac
de baraj natural pe Platoul Ciumerna la obarsia raului Iezerul)
- spre NV pe raul Galda – confluenta – amonte pe raul Galda – Mesentea (sat) – Benic –
confluenta (cu raul Cetea) – amonte pe raul Galda – Cheile Galdei (300m lungime dar foarte
abrupte si inguste) – Poiana Galdei (sat) – Cheile Intregalde (3km lungime – rezervatie naturala
– numeroase pesteri mici)
- spre NV pe raul Galda – confluenta – amonte pe raul Galda – Mesentea (sat) – Benic –
confluenta – amonte pe raul Cetea – Cetea (sat) – Masivul calcaros Piatra Cetii (1233m alt)
unde se afla, sapate in calcar, “baile romane” si Avenul din Piatra Cetii
Garbova sat Reciu - Podisul Secaselor/raul Reciu – Muntii Cindrel (N) - Biserica 1491
Garda de Sus sat Garda de Sus - Valea Ariesului Mare – Muntii Bihor – Mv. Curcubata Mare/raul
Ariesul Mare la varsarea raului Garda Seaca - Pesterile Coiba Mare (pestera la 1000m alt. - la 12 km N
de comuna pe valea Gardisoara - pestera activa - greu accesibila), Pestera Ghetarul Scarisoara (1165m
alt) intre raul Garda Seaca si Valea Ocoale-ghetar (3000 ani-monument natural si rezervatie
speologica-accesibil), Pojarul Politei (pestera-monument natural) - Biserica din lemn "Nasterea Sf. Ioan
Botezatorul" 1792 cu picturi interioare din 1804
Imagine din Garda de Sus
Trasee spre Muntii Bihor-Vladeasa:
- traseu Garda de Sus – N – Mununa – de aici se desprind doua trasee care se intalnesc la Calineasa iar
de la Calineasa NV catre complexul carstic Padis
- spre N – Cabana Scarisoara – Poiana Ursoii (cu varianta pe la Ghetarul Scarisoara – Avenul din
Sesuri - Ocoale) – Vf. Catanilor (1480m alt) – Calineasa
- spre NV pe Valea Garda – sat Garda Seaca – Pestera Cotetul Dobrestilor – La Turci – Vf.
Chicera (1244m alt) – Casa de Piatra (confluenta cu Valea Gardisoara – Pestera Coiba Mare) –
NE – Calineasa
Ghetarul Scarisoara
Trasee spre Muntii Gilau:
- de la Cabana Scarisoara (1108m alt) – NV - Ocoale (sat) – Poiana Ursoii – Valea Ordancusii
pana la izvoare – Vf. Clujului – Poiana Marsoaia – canton Ursoaia (sosea) – Vf. Ursoii – Vf.
Petreasa (1564m alt) – Sa – Vf. Varfului – intersectie de trasee – aval pe Valea Racatau (vs. stg.)
– pod – Vf. Chicera Baicului – canton Maguri Suseni – coborare pana Valea Somesului Rece –
cotul mare al Somesului Rece – vs. dr. – Racatau (sat)
Cheile Ordancusei
pasi feerici spre Pestera lui Ionele
Horea sat Horea - Muntele Mare, Gilau/raul Albac - casa memoriala si bustul lui Horea, un obelisc –
aici s-a nascut Horea in 1731 (Vasile Ursu Nicola -principalul conducator al Rascoalei taranesti din
Transilvania din 1784) – pestera Darninii (P. Darnancii, P. din Peretele Darninii) acces spre Muntii
Bihorului - Dealul Pleiului-Locul "Fleiu" - Valea Albacului izvor (vr. dr.)
Horea sat Zanzesti - Muntele Mare, Gilau/raul Albac - "Joamba fericirii" natalitate - Dambul lui Gif-
mister
Ighiu sat Ighiel - Muntii Trascau/raul Ighiu - Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva" 1750 pictata in
1783 cu fresce colorate - Rezervatia complexa - Lac Ighiu (Iezerul Ighiel) - brau de calcare in jurul
Muntilor Trascau, Unelte epoca bronz, Iezerul Ighiel-nume vechi al lacului Ighiu (alge verzi si albastre)
Trasee spre Muntii Trascau:
- spre NV pe raul Ighiu – Cheile Ighiului – Piatra Taiata – confluenta – SV pe Valea Ighiel – Vf.
Runcului (878m alt) – Lacul Ighiu – Platoul Ciumerna (pesteri) – NV - Vf. Baiesului (1300m alt) –
variante de trasee - Pestera Bisericuta – NE – Poiana Ascunsa (pesteri) – Valea Galdita – Cheia
Galditei – Intregalde (sat)
- spre NV pe raul Ighiu – Cheile Ighiului – Piatra Taiata – confluenta – SV pe Valea Ighiel – Vf.
Runcului (878m alt) – Lacul Ighiu – SE - Vf. Frasinului (1111m alt) – Lunca Metesului (sat)
Ighiu sat Ighiu – Muntii Trascau/raul Ighiu – asezari romane sec.2-3, Biserica cu zid de incinta sec.15
Ighiu sat Sard - Muntii Trascau/raul Ighiu la varsarea in raul Bucerdea - necropola romana sec.2-3,
Biserica cu zid de incinta sec.15-18
Trasee spre Muntii Trascau:
- spreN pe paraul Bucerdea – Bucerdea Vinoasa (sat) – NV – Piatra Craivii (1078m alt) –
V – Vf. Sfredelasu (1133m alt) – NV – Vf. Dragului (1177m alt) – (variante de traseu) –
N – raul Turcului – Cheia Galditei
Intregalde sat Intregalde - Muntii Trascau/raul Galda - Biserica din lemn "Sf. Ilie" 1774 pictata in 1789 -
Cheile Intregalde (rezervatie floristica)
Trasee spre Muntii Trascau:
- spre NE pe Valea Galda – confluenta – N pe Valea Galcerului (Modolesti) – Deal Geoagiului –
Valea Pravului – Cheia Pravului (pesteri) – Cheia (sat) – variante de trasee
Jidvei sat Balcaciu - Podisul Tarnavelor - Biserica fortificata-evanghelica sec.14
Livezile sat Livezile - Muntii Trascau/raul Aiudu de Sus - Schitul "Livezile" (2002) - Necropola tumulara
din epoca bronz, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1611
Livezile sat Poiana Aiudului - Cheile Valisoarei - Muntii Trascau - Deal Poiana Aiudului (699m alt)/raul
Aiudu de Sus la confluenta cu Rachis - "Cheile Valisoarei" rezervatie naturala
Trasee spre Muntii Trascau:
- spre N – defileul Vaii Rachisului (lung de 8km) – Rachis (sat) – Podeni (sat) – numeroase
trasee – cariere de calcar – campuri de lapiezuri – NV – Coltii Trascaului (1129m alt) – SV –
Coltesti (sat) - intoarcere la Poiana Aiudului (sat)
Lopadea Noua sat Bagau - Podisul Tarnavelor/raul Ratu - Biserica din lemn "Sf. Theodor Tiron" 1733 -
"Tau fara fund" (lac de alunecare la 450m alt – 3,5ha - rezervatie naturala)
Lunca Muresului sat Lunca Muresului - Campia Turzii - Valea Muresului/raul Mures - Biserica din lemn
"Pogorarea Duhului Sfant" 1723 cu picturi interioare din 1810
Lupsa sat Lupsa - Tara Motilor - Muntele Mare – Mv. Margaia/raul Aries - Manastirea "Lupsa" (M)
1421 cu Biserica "Sf. Gheorghe" 1421 ctitor Cneaz Vladislav, muzeu etno, Biserica “Sf. Nicolae” 1429
Trasee spre Muntele Mare-Gilau:
- spre N – Vf. Sesul Lupsanului (1636m alt) - NE – Vf. Muntele Mare (1826m alt) – Cabana
Muntele Baisorii – variante de trasee – NE - Baisoara (sat)
- spre N – Vf. Sesul Lupsanului (1636m alt) - NE – Vf. Muntele Mare (1826m alt) – V – Vf.
Prislop (1729m alt) - variante de trasee – N – Piatra Grosilor (1756m alt) – Vf. Dumitreasa
(1638m alt) – Lacul Negruta – Valea Somesului Rece – Maguri Racatau (sat)
Lupsa sat Valea Lupsii - Tara Motilor - Muntii Metaliferi – Muntele Mare/raul Lupsa - Biserica din lemn
"Sf. Nicolae" 1429 cu candelabru din lemn, colectie icoane sec.18, Biserica din lemn "Adormirea Maicii
Domnului" 1799
Metes sat Ampoita - Defileul Ampoiului – Muntii Trascau (S)/raul Ampoita – Cheile Ampoitei - asezare
Cotofeni - 2500-I.Hr., asezare Wietenberg, asezare romana "Legiunea XIII-a Germina" – Calcarele de la
Ampoita, Piatra Corbului/Pietrele Ampoitei" Izbuc si rezervatie geologica monumente ale naturii,
poiana cu narcise
Metes sat Metes - Defileul Ampoiului – Muntii Trascau (S)/raul Ampoi la confluenta cu raul Ampoita -
Necropola sec. 3 i.Hr. - "Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului", "Piatra Varului", "Piatra Boului",
"Calcarele de la Valea Mica" rezervatii paleontologice-monumente ale naturii
Metes sat Tauti - Defileul Ampoiului - Muntii Trascau (S)/raul Ampoi - Ruinele Cetatii Tauti 1276/pe
varf de munte – “Piatra Corbului” – monument natural (calcare fosilifere)
Mihalt sat Obreja - Podisul Tarnavelor (V)/raul Tarnava – asezare neolitica-cultura Petresti, asezare
daco-romana sec.2-4, castelul Wesselenyi din 1901 – “21 mai-2 iun 1848 - Macelul de la Mihalt”
Miraslau sat Miraslau - Cheile Aiudului - Dealurile Aiudului/raul Mures la confluenta cu raul Miraslau –
pe Dealul Dambu Rotund la 18 sept 1600 a avut loc Batalia intre Mihai Viteazul si armata imperiala
ungara condusa de gen. Giorgio Basta care s-a soldat cu infrangerea voievodului roman
Mogos sat Mogos – Muntii Metaliferi - Muntii Trascau/raul Geoagiu (Stremt) - "Chemarea narciselor"
etno-folclor (luna mai)
Noslac sat Noslac - Podisul Tarnavelor - Terasele Muresului/raul Mures - Cultura Petresti – mil. 3 i.Hr,
Cultura Wietenberg sec.16-13 I.Hr, asezare romana sec. 2-3, urme necropola sec.4-7 cu inventar,
Biserica reformata sec.15, Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1803 cu picturi din 1822
Nucet pas Vartop – Muntii Bihor – Masive Piatra Graitoare, Tapul/raul Crisul Baitei - Piatra Graitoare
(1658m alt) - trecerea din jud. Alba in jud. Bihor
Ocna Mures – oras - Podisul Tarnavelor - Lunca Muresului/raul Mures – balneo- climat sedativ, ape
minerale indicate in afectiuni reumatologice, abarticulare, inflamatorii, posttraumatice, neuro-
periferice, ginecologice, Necropola Wietenberg, asezare romana, Ceatea Uioara sec.12 - Biserica "Sf.
Nicolae"-Icoana Maicii Domnului-facatoare de minuni, Ocna de sare - exploatari de sare, lacuri
formate pe masive de sare (guri de ocna) in lunca Muresului
Ocna Mures sat Uioara de Jos - Podisul Tarnavelor - Lunca Muresului - Ruinele cetatii Uioara sec.12,
capela din 1296 si Biserica romanica sec.14
Ocna Mures sat Uioara de Sus - Podisul Tarnavelor - Lunca Muresului - Castelul Teleky-1742, Biserica
"Sf. Nicolae" - Biserica romano-catolica sec.18
Ocolis sat Vidolm – Muntele Mare/raul Aries – Defileul Ariesului - "Padurea Vidolm/Laricetul de la
Vidolm" padure de larice/zada (rezervatie forestiera cu arbori seculari de 35-40m), drumetii spre
pestera, "Cheile Runcului si ale Pociovalistei"
Trasee spre Muntii Trascau:
- spre SE pe Paraul Vidolm pana la obarsie – Rezervatia de larice “Vidolm” – Saua dintre Vf.
Ugerului (1244m alt) si Vf. Ardascheia (1250m alt) – cumpana de ape – Paraul Muntelui –
Cetatea Coltestilor – Coltesti (sat)
- spre SE pe Paraul Vidolm pana la obarsie – Rezervatia de larice “Vidolm” – Saua dintre Vf.
Ugerului (1244m alt) si Vf. Ardascheia (1250m alt) – cumpana de ape – varianta NE spre
Rimetea (sat)
Ohaba sat Secasel - Podisul Secaselor/raul Secas - Manastirea "Sf. Arh. Mihail si Gavriil - Obarsiei"
2000
Pianu sat Pianu de Sus - Muntii Sureanu/raul Pianu - Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva" sec.18 –
"Oul Arsitei" rezervatie naturala de goruni seculari, lemn incrustat
Pianu sat Strungari - Muntii Sureanu - Deal Varatec/raul Valea Tonii la confluenta cu paraul Ghenea -
Manastirea "Sf. Ioan Botezatorul - Strungari" (F) 1990 - lemn incrustat
Poiana Vadului sat Poiana Vadului – Muntii Bihor/raul Neagra la confluenta cu raul Magura - Punct
plecare spre Vf. Curcubata Mare/Muntii Bihor si spre Muntele Gaina
Ponor sat Ponor – Muntii Metaliferi - Muntii Trascau/raul Cheia si Geogel – Pestera Dalbina -
"Vanatarile Ponorului" zona calcaroasa-rezervatie naturala, pesteri, doline, cascade (rezervatie
naturala)
Ponor sat Valea Bucurului – Muntii Metaliferi – Muntii Trascau - Masiv Gosa (1053m alt), Citera
Lespedarului (1352m alt), Poienita (1437m alt) - raul Valea Bucurului
- Posaga sat Posaga de Jos – Muntii Trascau (N), Muntele Mare (E) - Valea Ariesului pe
raul Aries la confluenta cu raul Posaga - Schitul "Izvoru Posaga" (M) 1935 cu Biserica
"Adormirea Maicii Domnului" 1935, muzeu etno - "Sesul Craiului" de la Scarita
Belioara
(rezervatie raritati floristice)
Ramet sat Valea Manastirii - Cheile Rametului- Muntii Trascau (N) - Culmea Rametului - Vf. Trascau
(1217m alt)/raul Stremt (Geoagiu) si raul Mogos - Manastirea "Ramet" (F) 1376/1982 hram "Izvorul
Tamaduirii" si Biserica dublu hram "Adormirea Maicii Domnului si Sf. Ap. Petru si Pavel" 1992 - muzeu
icoane pe sticla - Biserica de piatra din 1214 (cazare) – mister: "Izvorul Tamaduirii" - "Cheile
Manastirii" (chei deosebit de salbatice, guri de pesteri) rezervatie naturala
Trasee spre Muntii Trascau:
- Cabana Ramet (pe stg. Raului Ramet la 425m alt) – se trece podetul – V - defileul sapat de
Valea Ramet – Cheia Rametului (1189m alt) – grote – cascade – “Portal” (arcada) – “La Cuptor”
- ocolire pe la baza versantului – sector periculos – balti adanci prin care se trece anevoie –
sectorul tunel – cascade – bulboane – rupturi de pante – Cheia (sat) – confluenta – N - Valea
Cheia – Piatra Nicaia (1099m alt) – punte – obarsia paraului Cheia (unirea paraielor Geogel cu
Valea Bradestilor) – N pe Valea Bradestilor – urcus greu – Bradesti (sat) – variante de trasee -
Valea Poienii – Valea Poienii (sat) – Vanatarea (dolina - 80m adancime) pe fundul careia, in
anotimpul ploios, se formeaza lac cu adancime pana la 25m - traseul ocoleste dolinele – locul
unde converg cele trei paraie - cascada paraului Poienii – Valea Cheia - cascade de 2m
inaltime cu zgomot asurzitor - pinten calcaros – cascade de 4m inaltime – marmite - Pestera
Vanatarea (inaccesibila) - reintoarcere deasupra dolinei (punct de intersectie al traseelor) –
Sub Piatra (sat) – Valea Morilor – lumea de basm Pestera “Huda lui Papara” (lacuri, Cascada
Evantai, Inima de Piatra, Sala Minunilor, Sala Virgina, Sala Tacerii, Lumea Framantata… sifon la
20m de fundul dolinei Vanatara) – coborare pe Valea Morilor – defileu – Mv. Bedeleu –
confluenta Vaii Morilor cu Ariesul – Salciua de Jos (sat) - varianta periculoasa
Rimetea sat Coltesti – Muntii Trascau (N)/raul Paraul Muntelui, Rimetea – formarea raului Trascau -
castru roman sec.2-3, ruinele Cetatii Coltestilor sec 13-15, Biserica "Sf. Gheorghe" 1727 - "Cheile
Silosului" rezervatie naturala
Trasee spre Muntii Trascau:
- spre V – ruinele Cetatii Coltestilor – stg. – urcus greu - Cheia Urdasului – Padurea Gradina
Cetatii (1213m alt) – Vf. Cornului (1238m alt) – Vf. Ciresului (1239m alt) – relief carstic de
platou – SV – Vf. Bedeleu (1227m alt) – variante de trasee – SV – Vanatara
Rimetea sat Rimetea - Cheile Rimetilor – Muntii Trascau (N)/raul Rimetea si raul Sireatului – Piatra
Secului (1129m alt), Ardascheia (1250m alt) - Manastirea "Rimetea" (Remetea) (F) 1998 - fortificatii
epoca de fier sec.5 I.Hr., Monumentul eroilor din I-ul razboi mondial, muzeu etno - cabana Rimet -
punct de plecare catre Cheile Rimetilor (pe poteca 1h)
Trasee spre Muntii Trascau:
- spre SV – Vf. Ardascheia (1250m alt) – urcus greu – Saua dintre Coltii Trascaului (1129m alt) si
Piatra Secuiului din care se pot face ascensiuni catre varfuri – S pe platou – Valea Gusteagului
– SE – Paraul Muntelui – Coltesti (sat)
Rosia Montana sat Carpinis - Munceii Rosiei Montane - Muntii Metaliferi (N)/raul Rosia - case vechi-
taranesti - Closca - Ion Oarga 1747-1785 – Muzeu memorial Horia, Closca si Crisan
Rosia Montana sat Rosia Montana - Munceii Rosiei Montane- Muntii Metaliferi (N) - Taul Brazilor
(lac), Taul Cornii (lac), Taul Mare (lac), Taul lui Anghel (lac) - "Alburnus Maior" Traian-asezare romana,
muzeu minerit, galerii de mina din epoca dacica, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" sec.18, case
vechi-memoriale – muzeu etno - "Piatra Corbului" - "Piatra Despicata" rezervatii geologica, mine de
aur, lacuri antropice, punct de plecare spre Detunatele
Salciua sat Salciua de Jos – Muntii Trascau, Muntele Mare, Bendii (1217m alt)/raul Aries si raurile
Salciuta si Valea Morilor – Pestera Huda lui Papara strabatuta de raul Ponor (4km S de sat), cu sali,
cascade, sifoane - Sala Minunilor - greu accesibila, pestera de la Grosi "Poarta Zmeilor" (monument al
naturii), muzeu istorie
Trasee spre Muntii Trascau:
- spre NE pe Valea Ariesului – gura Vaii Morilor – SE – Pestera Huda lui Papara
- spre NE pe Valea Ariesului – gura Vaii Morilor – S – Vanatara – Cheia Rametului – cabana
Ramet – Manastirea Ramet
- spre NE pe Valea Ariesului – gura Vaii Morilor – coborare peste rau - drept inainte
(perpendicular pe Valea Morilor) – urcus pe Mv. Bedeleului – traseu foarte greu – defileul
Ariesului - ascensiune dificila – “La Balcon” – “Sipote” – “Cascada de travertin” – bifurcatie
(marcaj) – varianta dr. – panta deosebit de accentuata – grota (popas) – Vf. Bedeleu (1227m
alt) - platoul Bedeleu (lipsa marcaj si numeroase poteci pastorale – apelati la calauze din
partea locului) – Pestera de la Poarta Zmeilor – spre E – zona cu doline si dalme – Izvorul
Bedeleu – NE – Valea Pietrelor – lacuri formate pe fundul dolinelor – Cheile Vaii Pietrelor
(cascade, repezisuri, marmite torentiale) - Vf. Cornului (1238m alt) si Vf. Plesii (1130m alt) –
traseu periculos – Izvoarele (sat) – SE pe Valea Aiudului – Valisoara (sat) – pesteri (accesibile
numai alpinistilor si specialistilor - orientate invers decat sensul de curgere al raului Aiud) – Vf.
Rachis (779m alt) – Cheia Aiudului – Poiana Aiudului (sat)
Trasee spre Muntii Metaliferi:
- spre V (traseu rutier) – Baia de Aries
- spre S pe Valea Larga – Dealul Caselor (sat) – Dealul Fetii (728m alt) – spre izvoare
Salciua sat Sub Piatra – Muntii Trascau, Muntele Mare/raul Salciuta – Pestera Huda lui Papara -
Manastirea "De Sub Piatra / Sub Piatra - Salciua" (F) 1450 cu Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva"
1798 – mister: la Pestera Huda lui Papara-soarele apare de 2 ori/fenomen optic (lacuri, Cascada
Evantai, Inima de Piatra, Sala Minunilor, Sala Virgina, Sala Tacerii, Lumea Framantata) rezervatie
naturala
Salistea sat Margineni - Muntii Sureanu – Deal Varatec/raul Cioara - Manastirea "Afteia - Sf. Imp.
Constantin si Elena" (Cioara) (M) sec.16
Salistea sat Salistea – Depr. Orastiei - Deal Varatec/raul Cioara la confluenta cu paraul Freman - Tezaur
dacic-sec.1 I.Hr, Manastirea "Afteia - de la Cioara"/(Sihastria Plaisor) (M) sec.16/1975 Biserica "Sf. Arh.
Mihail si Gavriil" 1798-cazare, Casa "Barcsay"-sediul Primariei
Sancel sat Panade - Dealurile Tarnavei Mici – Dl Chirei (468m alt)/raul Tarnava Mica la confluenta cu
Panade – Taul Panade (Taul fara Fund – 1,5ha si 2,80m adancime – lac de baraj natural) pe Dealul
Chirei
Santimbru sat Santimbru - Podisul Secaselor - Muntii Trascau - Deal Bilag/raul Mures - Biserica veche -
reformata sec.13 cu picturi murale sec.15 - Iancu de Hunedoara a invins turcii in 1442
Sasciori sat Capalna – Muntii Sureanu - Valea Sebesului - Podisul Secaselor - Deal Capalna/raul Sebes –
vestigii cetate dacica sec.2 I.Hr - "Fetele de la Capalna" ansamblu folcloric
Sasciori sat Sebesel - Muntii Sureanu - Valea Sebesului - Podisul Secaselor/raul Sebes - casa pictorului
Sava Hentia 1848-1904 - ruinele Cetatii medievale din sec.13, monumentul eroilor
Sasciori sat Sasciori - Muntii Sureanu - Valea Sebesului - Podisul Secaselor pe raul Sebes - vestigii
cetate medievala sec.13 - icoane pe sticla, ceramica rosie
Sebes – oras - Podisul Secaselor/raul Mures la confluenta cu raurile Sebes si Secas – Muzeu istorie,
ruine cetate Sebes, Biserica evanghelica 1241, Casa Zapolya, Capela Sf. Iacob, Manastire dominicana
sec.14, casa breslelor sec.17, Biserici: "Sf. Bartolomeu" romano-catolica sec.14, "Adormirea Maicii
Domnului" 1778 - "Rapa Rosie" rezervatie geologica-monument al naturii
Sebes sat Lancram - Podisul Secaselor/raul Sebes - Lucian Blaga - poet (1895-1961) – iconari
Sibot sat Sibot - Lunca Muresului/raul Mures la confluenta cu raul Cugir - Biserica "Adormirea Maicii
Domnului' sec.18, monumentul lui Pavel Chinezul -erou al luptei de la Campu Painii in 13 oct 1479
Sohodol - Tara Motilor – Muntii Bihor/raul Sohodol - Lucia Mica, Lucia Mare (pesteri ocrotite) -
Manastirea "Poiana Sohodol”
Sohodol sat Valea Verde - Tara Motilor – Muntii Bihor - Proiectul german “Natura pura”
Sona sat Biia - Dealurile Tarnavei Mici/raul Tarnava Mica – Taul cel Lung si Taul fara Nume (lacuri) -
Tezaur din aur din epoca de bronz
Sona sat Valea Sasului - Podisul Tarnavelor/raul Broaga – 3 lacuri de alunecare - Biserica "Adormirea
Maicii Domnului" 1790
Spring sat Spring - Podisul Secaselor/raul Spring - obelisc pentru eroii celui de-al II razboi mondial
Stremt sat Fata Pietrii - Muntii Trascau - Dealurile Aiudului/raul Stremt (Geoagiu) – Rezervatie naturala
"Cheile Manastirii" Culmea Ramet
Stremt sat Geoagiu de Sus – Muntii Trascau - Dealurile Aiudului/raul Stremt (Geoagiu) - Manastirea
1521-Radu de la Afumati (ruine) - Biserica "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" 1724
Stremt sat Stremt - Muntii Trascau - Dealurile Aiudului/raul Stremt (Geoagiu) - Ruinele cetatii Diodului
sec.13-14
Sugag sat Dobra - Cheile Sugagului - Muntii Sureanu (Sebes), Candrel (Cindrel) – Raul Sebes la
confluenta cu raul Dobra - "Pintenii din Coasta Jinei" rezervatie
Trasee spre Muntii Candrel (Cindrel):
- SE pe Raul Dobra pana la izvoare – Vf. Pogoana (1424m alt) – Vf. Maura (1335m alt)
- SE pe Raul Dobra – confluenta – SV pe raul Sugagu – Vf. Muntisoru (1353m alt) – Mocirlele –
SE – Vf. Porumbelu (1366m alt) – Vf. Paltineiu (1588m alt)
Sugag sat Sugag - Cheile Sugagului - Muntii Sureanu/raul Sebes - Manastirea "Tet" (F) 1955 iar la 10km
se afla Manastirea "Oasa" (M))/punctul Tau/pe deal la 1400m alt - Biserica din lemn ctitorita de Ionel
Pop si Mihail Sadoveanu stramutata din cauza lacului de la Fetita (Alba) – "Zi-i bade cu fluiera"
manifestare folclorica anuala (luna mai) - Nicolae Cernat (1892-1962) sculptor in lemn (casa
memoriala), prelucrare artistica a lemnului - "Tinoavele din luncile Prigoanei" rezervatie botanica,
"Pintenii din Coasta Jinei", "Masa Jidovului" si "Stanca Grunzii" rezervatii geomorfologice (monumente
naturale) - Novaci - Oasa - Sebes = sosea transalpina, hidrocentrale: Galceag-1980, Sugag-1984 si
Sasciori-1987
Trasee spre Muntii Sureanu:
- spre S pe raul Sebes – Masa Jidovului – Lacul Tau Bistra – V - Lacul Oasa – Colonia Fetita –
Poarta Raiului – Lacul Sureanu – Vf. Sureanu (2059m alt) – S – Curmatura Sureanu – Vf. Ausel
(2009m alt) – E – Vf. lui Patru (2130m alt) – SE – Vf. Smida Mare (1774m alt) – Vf. Salanele
(1709m alt) – Poiana Muierii (1756m alt) – (varianta spre S la Obarsia Lotrului) – E – Pasul
Tartarau – Vf. Tartarau (1777m alt) – spre N pe Valea Frumoasa – Lacul Oasa – N – Sugag
Sugag sat Tau Bistra - Cheile Sugagului – Muntii Sureanu – Dealuri: Tet, Ivanusu/raul Sebes la
confluenta cu raul Bistra - Tau Bistra (lac) - Manastirea "Oasa" (M) 1990 hramuri: "Adormirea Maicii
Domnului, Sf. Mc. Pantelimon" la 1300m alt. pe marginea Lacului Oasa (cazare) - Manastirea "Tet" (F)
1995 hramuri: "Sf.M.M. Gheorghe, Nasterea Maicii Domnului" (cazare) la 20km de Oasa
Trasee spre Muntii Sureanu:
- drumetii spre Muntii Sureanu – Lac Oasa/raul Sebes-izvor – Vf. Piatra Tomnatecu (1280m alt)
- traseu spre V – Vf. Tomnaticel (1375m alt) – S – Magura – Lacul Canciu – SV pe Valea Bosorog
(amonte)
- traseu spre V – Vf. Tomnaticel (1375m alt) – S – Magura – Lacul Canciu – SE – Saua Prisaca –
SV – Poarta Raiului – Lacul Sureanu – Vf. Sureanu (2059m alt)
- traseu spre V – Vf. Tomnaticel (1375m alt) – S – Magura – Lacul Canciu – N – Preluca Grosilor
- traseu spre E – Valea Sebesului (N) – Masa Jidovului – La Turloaie – Sugag
Sugag – Colonia Fetita – Muntii Sureanu – Lacul Oasa:
- NV – Culmea Prigoanei – SV – Luncile Prigoanei pe Valea Prigoana – Poarta Raiului – V –
Cabana Sureanu – Lacul Sureanu – Vf. Sureanu (2059m alt)
Sugag pas Tartarau (1777m alt) – Muntii: Sureanu, Lotrului, Latoritei - Obarsia Lotrului, Masiv Salanele
(1709m alt), Tampa din Parau (1809m alt)
Trasee spre Muntii Sureanu:
- spre NE – Poiana Muierii (1756m alt) – NE - Valea Salanele (aval) - Culmea Runcu - Vf. Smida
Mica - Lacul Oasa – N - Dambul Sarpelui – Colonia Fetita
- spre NE – Poiana Muierii (1756m alt) – V – Culmea Sterminosu – Cabana Voievodul (trasee pe
vaile raurilor spre izvoare)
- spre NE – Poiana Muierii (1756m alt) – N – Vf. Salanele (1709m alt) – Vf. Smida Mare (1774m
alt) – NV – Gura Potecului – Vf. lui Petru (2130m alt) – Vf. Ausel (2009m alt) – N – Curmatura
Sureanu – Lacul Sureanu – Vf. Sureanu (2059m alt)
Trasee spre Muntii Steflesti (Lotrului)
- spre NV - Culmea Principala a Muntilor Steflesti (Lotrului) – Vf. Piciorul Tampei (1831m alt) –
Vf. Tampa din Parau (1809m alt) – Curmatura Balu – Vf. Piatra Alba (2178m alt) – Vf. Cristesti
(2233m alt) – Vf. Steflesti (2244m alt) – Vf. Contu Mare (2080m alt) – Vf. Balindru Mare
(2207m alt) – Vf. Negovanu Mare (2135m alt) – Vf. Clabucet (2054m alt) – Plaiul Clabucet –
Curmatura Buceciu – Poiana Tiganului – Vf. Voinesita (1848m alt) – SE – Cacacea – Vf. Sterpu
(2142m alt) – Vf. Parcalabu (2060m alt) – Culmea Stanisoara – Coasta Cainenilor (1916m alt) –
Vf. lui Vlad (1352m alt) – Plaiul Vladului – Valea Oltului – Rau Vadului (sat)
- spre NE – aval pe Valea Tartarau – cantonul Tartarau – Vf. Slimoiu (1509m alt) – Vf. Podele
(1670m alt) – Gura Curpatului (variante de trasee pe vaile Curpatu Mic si Curpatu Mare) –
Lacul Oasa – Vf. Oasa Mare (1771m alt) – Cabana Oasa
Trasee spre Muntii Candrel (Cindrel):
- spre NE – aval pe Valea Tartarau – cantonul Tartarau – Vf. Slimoiu (1509m alt) – Vf. Podele
(1670m alt) – Gura Curpatului – Lacul Oasa – Vf. Oasa Mare (1771m alt) – Cabana Oasa – E –
Vf. Oasa Mare (1771m alt) – Culmea Domnilor – Vf. Cibanu (1885m alt) – Vf. Serbota Mare
(2007m alt) – Lacul Iezerul Mic – Vf. Candrel (2244m alt) – Lacul Iezerul Mare – Cabana Canaia
– SE – canton Serbanei – SV pe Valea Sadu – Curmatura Steflesti – aval pe paraul Steflesti –
Culmea Tarnii – canton Tartarau
Teius – oras - Dealurile Aiudului/raul Geoagiu (Stremt) - Platoul Cetatuia-necropole, Biserica reformata
sec 13/18, Biserica romano-catolica 1449-ctitor Iancu de Hunedoara, Biserica "Intrarea in Biserica a
Maicii Domnului" 1597
Trasee spre Muntii Trascau:
- spre NV pe Valea Geoagiu (numita si Valea Stremt sau Valea Manastirii sau Valea Mogosului)
– Stremt (sat) – Geoagiu de Sus (sat) – (varianta spre Manastirea Ramet la 8km de sat) –
Cheile Manastirii – Vf. Pleasa Rametilor (1250m alt) – Vf. Priseaca (1150m alt) – Cheile
Rametilor – Mv. Fundoi – Mv. Uzmezeu – Pestera de Cuart – Cheia (sat) … in apropiere se afla
Vf. Trascau (1217m alt)
Unirea sat Dumbrava - Campia Turzii - Dealurile Aiudului - Manastirea "Sf. Mare Mc. Dimitrie -
Dumbrava" (F) 1997
Vadu Motilor sat Lazesti - Valea Ariesului Mare – Muntii Bihor, Muntele Mare/raul Lazesti - Biserica
din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil"-sec.18 cu picturi din 1749, Schitul "Sf. Siluan Athonitul" (F) 1994
Valea Lunga sat Tauni - Podisul Tarnavelor/raul Valea Lunga - Manastirea "Acoperamantul Maicii
Domnului - Tauni" (F) 1992
Vidra – comuna - Muntii Bihor/raul Ariesul Mic la confluenta cu paraul Slatina - "Dealul cu Melci"
(650m alt) rezervatie paleontologica - Vf. Rachita - punct plecare spre Muntele Gaina
Vidra sat Vidra - Muntii Bihor/raul Ariesul Mic - Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.13
Vintu de Jos sat Vurpar – Muntii Metaliferi–Masiv Gorganu - Culoarul Muresului/raul Mures - Cetate
sec.13, conacul "Kendeffy-Horvath" sec.18, Biserica reformata fortificata sec.16, castel sec.16
Zlatna – oras – intre Muntii Trascau, Metaliferi – Dealurile Dambau, Breaza, Jidovu, Magura
Dudasului/raul Ampoi - Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1424 cu picturi interioare originale, "Sf.
Nicolae" sec. 18 (icoane pe sticla, muzeu), "Nasterea Maicii Domnului" sec.17 - zona etnografica si
folclorica, aici a invatat Avram Iancu, in 1838 prima masina cu aburi din Transilvania, 1619 - Gabriel
Bethlen a colonizat mineri germani si slovaci - depresiune tectonica
Trasee spre Muntii Trascau:
- spre NE – Valea lui Lal – La Homoroci – Vranita Plesii – Platoul Dambau – pesteri – Vf.
Dambau (1369m alt) – Cheia Fenesului – Lacul Fenes – (variante de trasee) – E – Poiana
Magurii (1235m alt) – N – Pestera Haldahaia - Vf. Ciumerna (1282m alt) – Vf. Baiesului (1300m
alt) – Pestera Bisericuta – SE – izvoarele paraului Ighiu – Lacul Ighiu – aval spre E pe Valea
Ighiel – Vf. Runcului (878m alt) – Cheile Ighiel – Ighiel (sat)
- spre N pe raul Valtori – spre izvoare
Zlatna sat Fenes - intre Muntii Trascau, Metaliferi - Dealuri Dambau, Breaza, Jidovu, Magura
Dudasului/raul Fenes – Biserica "Nasterea Maicii Domnului" 1754 - pesteri
Trasee spre Muntii Trascau:
- spre N pe Valea Fenesului – Cheile Fenesului – Lacul Fenes – Deal Devii (1226m alt)
- spre N pe Valea Fenesului – Cheile Fenesului – Lacul Fenes – baraj – SV spre Vf. Dambau
(1369m alt)
- spre N pe paraul Calineasa – Vf. Magulita (1262m alt)
Zlatna sat Izvoru Ampoiului - intre Muntii Trascau, Metaliferi - Dealuri Dambau, Breaza, Jidovu,
Magura Dudasului/raul Ampoi - Castelul regelui - minereu de cinabru – drumetii spre Pasul Bucium
Zlatna sat Patrangeni – intre Muntii Trascau, Metaliferi - Dealuri Dambau, Breaza, Jidovu, Magura
Dudasului/raul Ampoi - Manastirea "Buna Vestire - Negreaia - Patrangeni" (Patranjeni) (F) sec.17
Zlatna sat Suseni - Cheile Fenesului - Muntii Trascau - Masive: Dambau (1369m alt), Dosul Blidarului
(1094m alt) - raul Fenes - Biserica "Schimbarea la Fata" 1822
Trasee spre Muntii Trascau:
- spre N izvoare – Vf. Magulita (1262m alt) – Culmea Piatra Caprei – pesteri – Vf. Corabia
(1307m alt) – N – Vf. Poiana Magurii (1235m alt) – intrare in traseul de culme – variante de
trasee
- spre N pe paraul Bradu
Mijloace de transport pe cablu
Teleschi - Arieseni: Partia Vartop - mare
Teleschi - Arieseni: Partia Vartop – mica
Teleschi – Sureanu: Noul complex de schi Sureanu
Teleschi - Curmatura: Noul complex de schi Sureanu
Bibliografie1. Fondul morfoturistic
http://stiri.turismalba.ro/?p=4640http://www.parcapuseni.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=68&Itemid=79&lang=rohttp://www.vilarustica.ro/obiective/rezervatia_detunata.phphttp://www.arieseni-apuseni.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=90&Itemid=67&lang=rohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Apusenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Albahttp://www.arieseni-apuseni.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=93&Itemid=70&lang=rohttp://www.ordogborda.hu/foldrajz/RO/dictionar.php?lit=Rhttp://www.carpati.org/geografie_articol/2.1.1._relieful_muntilor_apuseni/182/http://www.padis.ro/specific.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Valea_Sebesului_cf692.htmlhttp://videonews.antena3.ro/action/viewphoto/10781/Apuseni---Valea-Ariesului-Mare/http://www.plecatdeacasa.net/2010/09/cascada-pisoaia-din-apuseni.htmlwww.didactic.ro/materiale-didactice/descarcare/136773 BLEAHU M., DIMIAN M.(1967) :Studii stratigrafice şi tectonice în regiunea Feneş-Ighiel- Intregalde(Munţii Metaliferi), D. d. S. Inst. Geol.; Vol. L III/1, pp. 293-297, Bucureşti. BLEAHU M., BRADESCU VL.,(1976):Rezervaţii naturale geologice din România,Ed. Tehni- MARINESCU FL. că, pp.29-32, Bucureşti.
CETM ALBAMONT (2002): Arii Protejate în Munţii Trascău şi Munţii Gilău din Judeţul
Alba., Proiect finanţat prin programul PHARE-ACCES.,pp 25- 27.
http://clubapuseni.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=27&Itemid=49http://geocaching.plus.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=90http://www.albaiulianul.ro/turism-in-alba/355-cheile-cetii-.html2. Fondul climatoturistichttp://www.tititudorancea.com/z/climatoterapia.htmhttp://www.clubromania.ro/romania/counties/alba/index_ro.htm
3. Fondul turistic hidrogeografichttp:// www.alea.ro http://www.hartaturistului.comhttp://www.balti.ro/raurihttp://www.carpati.orghttp://www.romaniahighlights.ro/ro/lacurihttp://www.focuseco.rohttp://www.infomontan.rohttp://www.ariiprotejate.3x.rohttp://www.arpm7c.ro/documents/radioactivitatea
4. Fondul turistic biogeografic http://www.cjalba.rohttp://www.tourismguide.ro/x/judetul_alba/http://info.romserv.com/Alba_1_Turism_6.htmlhttp://www.clubromania.ro/romania/counties/alba/index_ro.htm#tourismhttp://www.parcapuseni.ro/
5. Fondul turistic cultural-istoricWikipediahttp://www.sate-comune.ro/turism.phpMocean Ioan – Alba: monografie
6. Fondul turistic etnografic şi folcloric
http://www.calatoreste.ro/2006/jurnale-de-calatorie|jurnal/journalID_19/locationID_40/Valea-Sebesului.htmlhttp://www.funromtour.ro/atractii_zona_208/Etnografice_in_Apuseni_Tara_Motilor.htmlhttp://www.evz.ro/detalii/stiri/obiceiuri-unice-in-tara-motilor-437712.htmlhttp://www.primariametes.ro/presaca_ampoiului.html
7. Baza materială turisticăwww.romaniaturistica.rowww.turistinfo.rowww.mareea.rowww.kazare.rohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ocna_Mure%C5%9Fhttp://www.viaromania.eu/index.cfm/param/ski-Partii_de_schi.html
http://www.schisureanu.rohttp://stiri.turismalba.ro/?p=4640
8. Potenţialul de comunicaţiehttp://www.e-calauza.ro/index.php?afiseaza=trasee-turistice-albaHarta rutiera: http://romanialivewebcam.blogspot.com/2007/08/harta-rutiera-romaniei.htmlHarta feroviara: http://www.igpr.ro/DPT/images/jpg/cai_ferate.jpg