Download - Introducere in Proiectare Asistata de Calculator a Drumurilor

- Valentin ANTON -

- 2004 -

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

ANTON, VALENTINIntroducere în proiectarea asistată de calculator, a

drumurilor

/ Valentin Anton. -

Bucureşti : Conspress, 2004Bibliogr.ISBN 973-7797-34-5

004:625.7

Cuprins1. Prezentare

generală

12. Modelarea

digitală

a terenului

123. Proiectarea

traseului

în

planul

de situaţie

263.1. Principii

generale

263.2. Definirea

traseului

în planul

de situaţie

273.2.1. Definirea

obiectelor

elementare

273.2.2. Definirea

elementelor

de bază

393.2.3. Definirea

racordărilor

în plan 523.2.4. Definirea

axei

în plan 594. Proiectarea

traseului

în profil

longitudinal 814.1. Generalităţi 814.2. Definirea

traseului

în profil

longitudinal 824.2.1. Definirea

obiectelor

elementare

824.2.2. Definirea

elementelor

de bază

884.3. Definirea

şi calculul

axei

în profil

longitudinal 1035. Supraînălţarea în curbă

1246. Proiectarea

traseului

în secţiuni

transversale

1416.1. Generalităţi 1416.2. Profile transversale

tip 1426.3 Profile transversale

curente

1617. Perspectivele

164Bibliografie

175

O dată

cu dezvoltarea

tehnicii

de calcul, în

domeniul

ingineriei, s-a dezvoltat

rapid, o nouă

disciplină

cunoscută

sub denumirea

generală

“Proiectarea

Asistată

de Calculator”.

Valentin ANTON -

INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ

DE CALCULATOR A DRUMURILOR -

Aplicarea

acestei

noi

discipline în domeniul

construcţiilor

în transporturi

s-a axat

pe

realizarea

proiectelor

căilor

de comunicaţii. Avantajele

proiectării

asistate

de calculator sunt

incontestabile, atât

sub aspectul

reducerii

duratei

de proiectare, cât

şi sub aspectul

creşterii

acurateţei

rezultatelor.

Copyright –

2004 -

INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ

DE CALCULATOR A DRUMURILOR Drepturile

rezervate

autorului. Prezenta

lucrare

sau

parti

din ea nu

pot fi

reproduse

fara

acordul

autorului

Prezenta

lucrare

nu

are caracter

comercial, este

destinată

studenţilor

de la Universitatea

Tehnică

de Construcţii Bucureşti,

care doresc

să

se specializeze în

utilizarea

tehnicii

informaţionale

în activitatea

de proiectare

a căilor

de comunicaţii.

Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 1 -

O dată

cu dezvoltarea tehnicii

de calcul, în domeniul ingineriei, s-a dezvoltat

rapid, o nouă disciplină cunoscută

sub denumirea generală

“Proiectarea Asistată

de Calculator”.

1. PREZENTARE GENERALĂ

În domeniul proiectării căilor

de comunicaţii, specialistul

are la dispoziţie

un instrument de lucru

(programul

de calcul), cu care poate realiza

rapid studii

comparative ale amplasamentelor traseelor. Acestea

pot fi analizate şi modificate

în timp

real, astfel încât schimbarea unei soluţii nu mai reprezintă

o problemă. Un aspect nou

al procesului

de proiectare asistată

de calculator o constituie conceptul

de simulare numerică. Prin această metodă

utilizatorul poate să definitiveze soluţiile

de proiectare prin vizualizare dinamică

(desen animat) şi de asemenea poate să îşi prezinte proiectul factorilor de avizare.

Aplicarea acestei noi

discipline în domeniul construcţiilor

în transporturi

s-a axat pe realizarea proiectelor căilor

de comunicaţii. Avantajele proiectării asistate

de calculator sunt incontestabile, atât

sub aspectul reducerii duratei

de proiectare, cât şi sub aspectul creşterii acurateţei rezultatelor.


În ţara nostră, în domeniul proiectării drumurilor

s-a impus

o serie

de programe specializate pentru calculul elementelor geometrice

ale traseelor. Trebuie subliniat faptul că programele

de calcul destinate acestui domeniu sunt într-o permanentă dinamică, în sensul diversificării opţiunilor

de lucru. Alegerea unui

program de calcul reprezintă

un element de decizie managerială prin

care proiectantul trebuie să îşi stabilească

“soft-ul”

adecvat, în concordanţă

cu proiectele şi resursele financiare

de care dispune. Din acest punct

de vedere, programele

de calcul

se deosebesc între ele prin opţiunile pe care le pun la dispoziţia utilizatorilor. Este

de la sine înţeles că

un program amplu va putea fi folosit

la o gamă largă

de proiecte dar

cu dezavantajul unui

cost ridicat.

Unul dintre programele

de calcul pentru proiectarea traseelor căilor

de comunicaţii, larg folosit

la noi

în ţară este

"PISTE+”, realizat

în Franţa de către

S.E.T.R.A. (serviciul

de studii şi cercetări rutiere)."PISTE+" este

un

program specializat

pentru calculul elementelor geometrice

ale traseelor căilor

de comunicaţie. Cu ajutorul acestui

program de calcul

se pot realiza proiecte pentru: trasee noi sau pentru trasee existente

care se modernizează. Nivelul

de detaliere

al rezultatelor poate fi folosit atât pentru studii

de amplasament cât şi pentru proiecte

cu detalii

de execuţie.Programul

"PISTE+" este destinat specialiştilor

din domenilul transporturilor. Cu ajutorul lui

se pot realiza proiecte pentru următoarele domenii:

drumuri, căi ferate, piste aeroportuare, tuneluri, canale navigabile.


Programul

de calcul

"PISTE+" este dezvoltat

în jurul unui

"fişier

central"

care conţine toate elementele

descriptive ale proiectului. Proiectul

se realizează pornind

de la o axă

care, în accepţiunea programului, este

o curbă

în 3D. Calculele

se realizează definind pe axa proiectului secţiunile transversale

(picheţii). În acest

mod, programul operează

cu secţiuni,

deci

în 2D. Picheţii, odată definiţi si calculaţi, nu mai

pot fi modificaţi decât

cu riscul distrugerii fişierelui

central. Din acest punct

de vedere

se constată

o limitare

a opţiunilor pentru modificări ulterioare

ale traseului stabilit iniţal.

Structura generală

a programului

"PISTE+"

Studiul traseului

se poate

face în

plan, în profil

longitudinal, secţiuni transversale şi vedere în perspectivă.

Datele privitoare

la terenul

natural se introduc

în calcul prin:-

tastare directă

de la keyboard;-

citirea unui fişier

extern rezultat

din ridicare topo;-

citirea unui desen

electronic conţinut într-un fişier

de transfer format DXF;-

digitizarea unui

plan de situaţie.Informaţiile

legate de teren

se declară prin puncte

de cotă determinată

(radieri) sau prin

cote în profile transversale. Pe baza acestor informaţii

se realizează modelul

digital al terenului.


Rezultatele obţinute

din rularea programelor

“Piste+”

sau

“T.P.L.”

se prezintă

sub formă

de note de calcul scrise

(tabele) şi sub formă grafică

de desene. Realizarea desenelor

se poate

face direct prin plotare sau prin scriere

în fişiere

de transfer de tip dxf.

În toate etapele

de proiectare rezultatele

pot fi vizualizate pe ecran.

Programul

“Piste+”

poate fi folosit educaţional sau în licenţă “full’. Licenţa profesională este activată

cu ajutotul secretizorului

care se conectează în portul paralel

al calculatorului.

Modelarea terenului constă

în calculul triangulaţiei cotelor şi apoi interpolarea curbelor

de nivel. Această etapă

de lucru

se realizează

cu ajutorul progarmului

“T.P.L.”

(Triangulaţia prin Puncte şi Linii) care însoţeşte pachetul

“PISTE+”. Programul

“T.P.L.”

poate fi lansat

din meniurile

“Piste+”

sau poate fi rulat

de sine stătător.


Fişierele programului

I. Fişierele

de descriere

a proiectuluiProiectul unui traseu este conţinut

în grupul

de fişiere

definite generic sub denumirea

“PISTE”.

Aceste fişiere descriu proiectul în funcţie

de datele

conţinute

în secţiunile transversale. În funcţie

de structura rezultatelor informaţiile

se stochează în următoarele tipuri

de fişiere:*.PIS

-conţine tabelul picheţilor; terenul

natural, linia proiectului

(axa şi platforma căii);*.AS1; *.AS2; *.AS3; -

conţin

date legate de alcătuirea sistemului rutier;*.PTG; *.PLG

-

conţin

date legate de structura

geologigă

a terenului;*.APL

-

conţine elemente

ale axei

în plan;*.PEL

-

conţine elemente

ale axei

în profil

longitudinal;*.PER

-

conţine elemente

ale traseului

în perspectivă;*.CUB - secţiuni

de profile.Ordinea

de definire

a acestor fişiere ţine seama

de etapele obligatorii

de realizare

a unui proiect. Fişierul proiectului

(*.PIS) se poate crea numai dacă sunt introduse informaţiile

legate de picheţii traseului.

Fişierele folosite

de “PISTE+”

în cadrul realizării unui proiect sunt

de mai multe tipuri. Ele

se diferenţiază

prin conţinutul informaţiilor, care se folosesc în diferite etape

de elaborare

ale proiectului. Programul atribuie

automat extensii implicite fişierelor

create, în conformitate

cu structura informaţiilor conţinute

de acestea. În acest sens, utilizatorul operează

cu două categorii mari

de fişiere: fişiere

de descriere

a proiectului şi fişiere asociate.


II. Fişiere asociatea) Fişiere

de lucru pentru studiul traseului

în plan:*.DAP -

date de calcul

ale axei în

plan;*.HAP -

istoricul sesiunii

de lucru

al axei

în plan;*.EAP -

conţinutul comenzilor pentru axa în

plan.

b) Fişiere

de lucru pentru studiul traseului în profil

longitudinal:*.DPL -

datele

de calcul

ale profilului

longitudinal;*.HPL -

istoricul

de lucru

al profilului

longitudinal;*.EPL -

conţinutul comenzilor lansate

de utilizator în etapa

de proiectare

a profilului

longitudinal.

c) Fişiere

de lucru pentru studiul traseului în secţiune transversală:*.DES -

date de calcul

ale opţiunilor

de desen;*.SEM -

salvarea terenului

natural în coordonate

xyz;*.BTN -

salvarea terenului

natural pe

profile;*.TYP -

profile tip;*.PRO -

zone de construcţii

de profile;*.DVT -

puncte

de schimbare

a deverelor.

c) Fişiere

de rezultate:*.BEP -

desenul traseului în

plan;*.BEL -

desenul profilului

longitudinal;*.BET -

desenul profilelor transversale;*.BPE -

desenul perspectivelor;*.DXF -

fişierul

de transfer pentru programul Autocad;*.TRF -

fişier

de transfer.


Realizarea proiectului pentru

un traseu rutier necesită parcurgerea următoarelor etape

de calcul:

• REALIZAREA MODELULUI DIGITAL AL TERENULUI

• ……….. CALCULUL SUPRAÎNĂLŢĂRII CURBELOR

• ……… CALCULUL PROFILULUI LONGITUDINAL

• ……. CALCULUL TRASEULUI ÎN PLAN

•…………………………….. ALCĂTUIREA PIESELOR DESENATE

• ………………..………

.ALCĂTUIREA PIESELOR SCRISE -

tabele

de valori

• …………………….. VIZUALIZAREA REZULTATELOR -

mod grafic

•………………….. CALCULUL PERSPECTIVELOR TRASEULUI

•………………. CONSTRUIREA PROFILELOR TRANSVESALE CURENTE

• …………… DECLARAREA PROFILULUI TRANSVERSAL TIP


elemente predefinite şi sintaxe specifice

Principiul

de lucru

al programului

“Piste+”

-

operatorul

-

reprezintă

un grup

de litere

ce

defineşte elementul

care va fi construit: POI, GIS, DIS, DRO, CER, LIA, PAR, PEN, AXE, ..... etc;

-

rezultatul

- conţine numele obiectului

care va fi obţinut, format din maxim 4 caractere alfa numerice;-

elemente predefinite

-

reprezintă numele unor elemente declarate

anterior în cadrul unei sesiuni

de lucru;-

sintaxe specifice

-

reprezintă

un grup

de litere

care defineşte tipul

de racordare în

plan care se va realiza: PARA, RIPA, SSYM, COVE, PRN.

rezultatuloperatorul

Limbajul

de comandă conţine instrucţiuni specifice pe baza cărora

se construiesc elementele traseului.Forma generală

a unei linii

de comandă conţine:

Construirea traseului unui proiect

se poate

face cu ajutorul limbajului

de comandă prin tastare

de la keyboard, sau grafic, prin alegerea opţiunilor

cu ajutorul

mouse-ului. În capitolele următoare, se prezintă

în mod explicit pentru fiecare opţiune, conţinutul liniilor

de comandă precum şi interfaţa grafică

a elementelor construite.

Limbajul

de comandă

Modul

de lucru grafic conţine meniuri

cu opţiuni

care realizează

un mod de lucru interactiv.Modul

de lucru grafic


Descrierea meniului principal de lucruDescrierea meniului principal de lucru

•

secţiune transversală> calculul supraînălţării căii

în curbe, > calculul supralărgirilor, > definirea

profilelor

transversale

tip,> redactarea

profilelor

transversale curente.

• secţiune transversală> calculul supraînălţării căii


profilelor

transversale

tip,> redactarea

profilelor


•

profil

longitudinal

> proiectarea liniei roşii > calculul cotelor proiectului

•

profil

longitudinal


•

plan de situaţie

> proiectarea axei

în plan• plan de situaţie

> proiectarea axei

în plan

Meniul“CONCEPŢIE”

se foloseşte pentru principalele etapele

de proiectare :


InchideInfo

Meniul“FIŞIER TPL”

se foloseşte pentru:



•

lansarea programului

TPL• lansarea programului

TPL

•

deschiderea sau închiderea fişierului

care conţine modelul

de teren• deschiderea sau închiderea fişierului


de teren


•

configurarea: -

culorilor pe ecran -

perifericelelor calculatorului

(digitizor, ploter, imprimantă)•

setarea opţiunilor pentru digitizare•

operaţii

cu fişiere

“piste”•

declararea profilelor

tip•

operaţii

cu tabele

de devere

• configurarea: -



(digitizor, ploter, imprimantă)• setarea opţiunilor pentru digitizare• operaţii

cu fişiere

“piste”• declararea profilelor

tip• operaţii

cu tabele

de devere

Meniul UTILITARE



O dată

cu dezvoltarea tehnicii

de calcul, în domeniul ingineriei, s-a dezvoltat

rapid, o nouă disciplină cunoscută

sub denumirea generală

“Proiectarea Asistată

de Calculator”.

1. PREZENTARE GENERALĂ

În domeniul proiectării căilor

de comunicaţii, specialistul

are la dispoziţie

un instrument de lucru

(programul

de calcul), cu care poate realiza

rapid studii

comparative ale amplasamentelor traseelor. Acestea

pot fi analizate şi modificate

în timp

real, astfel încât schimbarea unei soluţii nu mai reprezintă

o problemă. Un aspect nou

al procesului

de proiectare asistată

de calculator o constituie conceptul

de simulare numerică. Prin această metodă

utilizatorul poate să definitiveze soluţiile

de proiectare prin vizualizare dinamică

(desen animat) şi de asemenea poate să îşi prezinte proiectul factorilor de avizare.

Aplicarea acestei noi

discipline în domeniul construcţiilor

în transporturi

s-a axat pe realizarea proiectelor căilor

de comunicaţii. Avantajele proiectării asistate

de calculator sunt incontestabile, atât

sub aspectul reducerii duratei

de proiectare, cât şi sub aspectul creşterii acurateţei rezultatelor.


În ţara nostră, în domeniul proiectării drumurilor

s-a impus

o serie

de programe specializate pentru calculul elementelor geometrice

ale traseelor. Trebuie subliniat faptul că programele

de calcul destinate acestui domeniu sunt într-o permanentă dinamică, în sensul diversificării opţiunilor

de lucru. Alegerea unui

program de calcul reprezintă

un element de decizie managerială prin

care proiectantul trebuie să îşi stabilească

“soft-ul”

adecvat, în concordanţă

cu proiectele şi resursele financiare

de care dispune. Din acest punct

de vedere, programele

de calcul

se deosebesc între ele prin opţiunile pe care le pun la dispoziţia utilizatorilor. Este

de la sine înţeles că

un program amplu va putea fi folosit

la o gamă largă

de proiecte dar

cu dezavantajul unui

cost ridicat.

Unul dintre programele

de calcul pentru proiectarea traseelor căilor

de comunicaţii, larg folosit

la noi

în ţară este

"PISTE+”, realizat

în Franţa de către

S.E.T.R.A. (serviciul

de studii şi cercetări rutiere)."PISTE+" este

un

program specializat

pentru calculul elementelor geometrice

ale traseelor căilor

de comunicaţie. Cu ajutorul acestui

program de calcul

se pot realiza proiecte pentru: trasee noi sau pentru trasee existente

care se modernizează. Nivelul

de detaliere

al rezultatelor poate fi folosit atât pentru studii

de amplasament cât şi pentru proiecte

cu detalii

de execuţie.Programul

"PISTE+" este destinat specialiştilor

din domenilul transporturilor. Cu ajutorul lui

se pot realiza proiecte pentru următoarele domenii:

drumuri, căi ferate, piste aeroportuare, tuneluri, canale navigabile.


Programul

de calcul

"PISTE+" este dezvoltat

în jurul unui

"fişier

central"

care conţine toate elementele

descriptive ale proiectului. Proiectul

se realizează pornind

de la o axă

care, în accepţiunea programului, este

o curbă

în 3D. Calculele

se realizează definind pe axa proiectului secţiunile transversale

(picheţii). În acest

mod, programul operează

cu secţiuni,

deci

în 2D. Picheţii, odată definiţi si calculaţi, nu mai

pot fi modificaţi decât

cu riscul distrugerii fişierelui

central. Din acest punct

de vedere

se constată

o limitare

a opţiunilor pentru modificări ulterioare

ale traseului stabilit iniţal.

Structura generală

a programului

"PISTE+"

Studiul traseului

se poate

face în

plan, în profil

longitudinal, secţiuni transversale şi vedere în perspectivă.

Datele privitoare

la terenul

natural se introduc

în calcul prin:-

tastare directă

de la keyboard;-

citirea unui fişier

extern rezultat

din ridicare topo;-

citirea unui desen

electronic conţinut într-un fişier

de transfer format DXF;-

digitizarea unui

plan de situaţie.Informaţiile

legate de teren

se declară prin puncte

de cotă determinată

(radieri) sau prin

cote în profile transversale. Pe baza acestor informaţii

se realizează modelul



Rezultatele obţinute

din rularea programelor

“Piste+”

sau

“T.P.L.”

se prezintă

sub formă

de note de calcul scrise

(tabele) şi sub formă grafică

de desene. Realizarea desenelor

se poate

face direct prin plotare sau prin scriere

în fişiere

de transfer de tip dxf.

În toate etapele

de proiectare rezultatele

pot fi vizualizate pe ecran.

Programul

“Piste+”

poate fi folosit educaţional sau în licenţă “full’. Licenţa profesională este activată

cu ajutotul secretizorului

care se conectează în portul paralel

al calculatorului.

Modelarea terenului constă

în calculul triangulaţiei cotelor şi apoi interpolarea curbelor

de nivel. Această etapă

de lucru

se realizează

cu ajutorul progarmului

“T.P.L.”

(Triangulaţia prin Puncte şi Linii) care însoţeşte pachetul

“PISTE+”. Programul

“T.P.L.”

poate fi lansat

din meniurile

“Piste+”

sau poate fi rulat

de sine stătător.


Fişierele programului

I. Fişierele

de descriere

a proiectuluiProiectul unui traseu este conţinut

în grupul

de fişiere

definite generic sub denumirea

“PISTE”.

Aceste fişiere descriu proiectul în funcţie

de datele

conţinute

în secţiunile transversale. În funcţie

de structura rezultatelor informaţiile

se stochează în următoarele tipuri

de fişiere:*.PIS

-conţine tabelul picheţilor; terenul

natural, linia proiectului

(axa şi platforma căii);*.AS1; *.AS2; *.AS3; -

conţin

date legate de alcătuirea sistemului rutier;*.PTG; *.PLG

-

conţin

date legate de structura

geologigă

a terenului;*.APL

-

conţine elemente

ale axei

în plan;*.PEL

-

conţine elemente

ale axei

în profil

longitudinal;*.PER

-

conţine elemente

ale traseului

în perspectivă;*.CUB - secţiuni

de profile.Ordinea

de definire

a acestor fişiere ţine seama

de etapele obligatorii

de realizare

a unui proiect. Fişierul proiectului

(*.PIS) se poate crea numai dacă sunt introduse informaţiile

legate de picheţii traseului.

Fişierele folosite

de “PISTE+”

în cadrul realizării unui proiect sunt

de mai multe tipuri. Ele

se diferenţiază

prin conţinutul informaţiilor, care se folosesc în diferite etape

de elaborare

ale proiectului. Programul atribuie

automat extensii implicite fişierelor

create, în conformitate

cu structura informaţiilor conţinute

de acestea. În acest sens, utilizatorul operează

cu două categorii mari

de fişiere: fişiere

de descriere

a proiectului şi fişiere asociate.


II. Fişiere asociatea) Fişiere

de lucru pentru studiul traseului

în plan:*.DAP -

date de calcul

ale axei în

plan;*.HAP -

istoricul sesiunii

de lucru

al axei

în plan;*.EAP -

conţinutul comenzilor pentru axa în

plan.

b) Fişiere

de lucru pentru studiul traseului în profil

longitudinal:*.DPL -

datele

de calcul

ale profilului

longitudinal;*.HPL -

istoricul

de lucru

al profilului

longitudinal;*.EPL -

conţinutul comenzilor lansate

de utilizator în etapa

de proiectare

a profilului

longitudinal.

c) Fişiere

de lucru pentru studiul traseului în secţiune transversală:*.DES -

date de calcul

ale opţiunilor

de desen;*.SEM -

salvarea terenului

natural în coordonate

xyz;*.BTN -

salvarea terenului

natural pe

profile;*.TYP -

profile tip;*.PRO -

zone de construcţii

de profile;*.DVT -

puncte

de schimbare

a deverelor.

c) Fişiere

de rezultate:*.BEP -

desenul traseului în

plan;*.BEL -

desenul profilului

longitudinal;*.BET -

desenul profilelor transversale;*.BPE -

desenul perspectivelor;*.DXF -

fişierul

de transfer pentru programul Autocad;*.TRF -

fişier

de transfer.


Realizarea proiectului pentru

un traseu rutier necesită parcurgerea următoarelor etape

de calcul:

• REALIZAREA MODELULUI DIGITAL AL TERENULUI

• ……….. CALCULUL SUPRAÎNĂLŢĂRII CURBELOR

• ……… CALCULUL PROFILULUI LONGITUDINAL

• ……. CALCULUL TRASEULUI ÎN PLAN

•…………………………….. ALCĂTUIREA PIESELOR DESENATE

• ………………..………

.ALCĂTUIREA PIESELOR SCRISE -

tabele

de valori

• …………………….. VIZUALIZAREA REZULTATELOR -

mod grafic

•………………….. CALCULUL PERSPECTIVELOR TRASEULUI

•………………. CONSTRUIREA PROFILELOR TRANSVESALE CURENTE

• …………… DECLARAREA PROFILULUI TRANSVERSAL TIP


elemente predefinite şi sintaxe specifice

Principiul

de lucru

al programului

“Piste+”

-

operatorul

-

reprezintă

un grup

de litere

ce

defineşte elementul

care va fi construit: POI, GIS, DIS, DRO, CER, LIA, PAR, PEN, AXE, ..... etc;

-

rezultatul

- conţine numele obiectului

care va fi obţinut, format din maxim 4 caractere alfa numerice;-

elemente predefinite

-

reprezintă numele unor elemente declarate

anterior în cadrul unei sesiuni

de lucru;-

sintaxe specifice

-

reprezintă

un grup

de litere


de racordare în

plan care se va realiza: PARA, RIPA, SSYM, COVE, PRN.

rezultatuloperatorul

Limbajul

de comandă conţine instrucţiuni specifice pe baza cărora

se construiesc elementele traseului.Forma generală

a unei linii

de comandă conţine:

Construirea traseului unui proiect

se poate

face cu ajutorul limbajului

de comandă prin tastare

de la keyboard, sau grafic, prin alegerea opţiunilor

cu ajutorul

mouse-ului. În capitolele următoare, se prezintă

în mod explicit pentru fiecare opţiune, conţinutul liniilor

de comandă precum şi interfaţa grafică

a elementelor construite.

Limbajul

de comandă

Modul

de lucru grafic conţine meniuri

cu opţiuni

care realizează

un mod de lucru interactiv.Modul

de lucru grafic


Descrierea meniului principal de lucruDescrierea meniului principal de lucru

•

secţiune transversală> calculul supraînălţării căii


profilelor

transversale

tip,> redactarea

profilelor


• secţiune transversală> calculul supraînălţării căii


profilelor

transversale

tip,> redactarea

profilelor


•

profil

longitudinal


•

profil

longitudinal


•

plan de situaţie

> proiectarea axei

în plan• plan de situaţie

> proiectarea axei

în plan

Meniul“CONCEPŢIE”

se foloseşte pentru principalele etapele

de proiectare :


InchideInfo





•

lansarea programului

TPL• lansarea programului

TPL

•

deschiderea sau închiderea fişierului


de teren• deschiderea sau închiderea fişierului


de teren


•

configurarea: -



(digitizor, ploter, imprimantă)•

setarea opţiunilor pentru digitizare•

operaţii

cu fişiere

“piste”•

declararea profilelor

tip•

operaţii

cu tabele

de devere

• configurarea: -



(digitizor, ploter, imprimantă)• setarea opţiunilor pentru digitizare• operaţii

cu fişiere

“piste”• declararea profilelor

tip• operaţii

cu tabele

de devere

Meniul UTILITARE


- 12 -Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR -

Modelarea terenului reprezintă

o etapă determinantă prin

care utilizatorul defineşte situaţia formelor

de relief din teren

sub formă

electronică.

2. MODELAREA DIGITALĂ

A TERENULUI

Principiul

de modelare

a terenului

natural constă în realizarea unei triangulaţii între puncte

ale căror poziţii

(cote) au fost măsurate pe teren.

Principiul

de modelare

a terenului

natural constă în realizarea unei triangulaţii între puncte

ale căror poziţii

(cote) au fost măsurate pe teren.

Această

operaţie

se poate realiza

cu programul "T.P.L." (Triangulaţie prin Puncte şi Linii), anexat pachetului

“Piste+”

.

Principiul

de funcţionare

a programului

“T.P.L.”

Programul

"T.P.L.", pornind

de la citirea unui fişier

de intrare

de format: ASCII, DXF (ASCII sau binar), SEM (Piste), realizează legături

sub formă

de triunghiuri între punctele citite. Dacă în fişierul

de intrare sunt cuprinse linii, atunci acestea vor reprezenta laturi

ale triunghiurilor viitoarei triangulaţii.


Informaţiile

legate de terenul

natural cuprind următoarele elemente: numărul punctului, coordonate în

plan x; y, şi altitudinea

z, raportată

la un plan de referinţă.

În funcţie

de coordonatele în

plan "T.P.L." raportează

poziţiile punctelor într-un sistem

de

coordonate xOy. Acelaşi sistem

de coordonate va fi folosit

ulterior de către

“Piste+”

în etapele

de proiectare

ale traseului.

Plecând

de la triangulaţia punctelor, programul

de modelare numerică realizează calculul curbelor

de nivel

cu o echidistanţă pe

care o poate declara utilizatorul. Trasarea curbelor

de nivel este rezultatul unui calcul de interpolare liniară între cotele

“Z”

ale punctelor triangulaţiei. Interpolarea

se poate completa

cu cote de teren existente într-un fişier

“PISTE”, care poate fi deschis

de către programul

“T.P.L.”. În cazul în

care există calculul traseului realizat

cu ajutorul programului

“Piste+”, se poate deschide fişierul elementelor geometrice

(*.PIS). În acest

mod, peste imaginea curbelor

de nivel

calculate anterior, se poate suprapune desenul traseului proiectat. Datele vizualizate pe ecran

pot fi exportate într-un fişier

de tip *.DXF (ASCII sau binar).Programul poate determina în modul grafic punctele de cotă maximă şi minimă

din modelul


Arhitectura programului

“T.P.L.”

este dezvoltată în jurul unui fişier

cu extensie

*.SEG, care conţine toate elementele

descriptive ale proiectului: puncte, linii, triunghiuri, curbe

de nivel. Etapele

de lucru

cu programul

“T.P.L.”

sunt: • citirea fişierului

de date referitoare

la terenul

natural; • calculul triangulaţiei;• calculul curbelor

de nivel;• deschiderea fişierului

“PISTE”

care conţine proiectul traseului;• generarea fişierului

de ieşire în

format *.DXF (ASCII / binar) sau

ASCII (*.xyz).


Din meniul

general “Piste+”

De la promterul

DOSDe la promterul

DOS

Lansarea

programului

“T.P.L.”Lansarea

programului

“T.P.L.”

Din meniul

Windows de la simbolul

de program(shortcut T.P.L.)

Din meniul

Windows de la simbolul

de program(shortcut T.P.L.)


Semnificaţia

opţiunilor

din meniuri:

Fişier

-

deschide

un nou

fişier

de lucru-

deschide

un fişier

existentMacro -

rulează

un macro definit

în

prealabilConfiguraţie

-

setează

culorile

desenelor

pe

ecran

Semnificaţia

opţiunilor

din meniuri:

Fişier

-

deschide

un nou

fişier

de lucru-

deschide

un fişier

existentMacro -

rulează

un macro definit

în

prealabilConfiguraţie

-

setează

culorile

desenelor

pe

ecranMacro

Meniul

general “T.P.L.”Meniul

general “T.P.L.”


•

Începerea

unei

noi

sesiuni

de lucru

se realizează

prin

crearea

unui

fişier

cu extensie

*.SEG

•

În

fereastra

de dialog utilizatorul

declară

calea

(path) unde

se creaza

fişierul, precum

şi

numele

acestuia

(max. 8 caractere

alfa

numerice).

Numele

fişierului

care se crează

Calea

de directoare

(folders)


Introducerea

datelor

referitoare

la teren

se face prin

citirea

unui

fişier

extern

Introducerea

datelor

referitoare

la teren

se face prin

citirea

unui

fişier

extern

Tipurile

de fişiere acceptate

de T.P.L. sunt:- ASCII - fişier

cu extensie

*.xyz-

DXF -

(ASCII sau binar)- SEM - fişier

cu date de teren

specific programului

“Piste+”-

PIS -

fişier


“Piste+”

în

care sunt stocate datele proiectului precum şi

date legate de terenul

natural

Tipurile

de fişiere

acceptate

de T.P.L. sunt:- ASCII - fişier

cu extensie

*.xyz-

DXF -

(ASCII sau

binar)- SEM - fişier

cu date de teren


“Piste+”-

PIS -

fişier


“Piste+”

în

care suntstocate

datele

proiectului

precum

şidate legate de terenul

natural

De regulă, fişierul

cel

mai

des folosit

este

cel

cu extensie

*.xyzAcesta

se obţine

dintr-o

ridicare

topo

realizată

cu staţii totale.Fişierele

*.xyz pot fi

vizualizate

cu editoare

de text (recomandabil

EDIT).

De regulă, fişierul

cel

mai

des folosit

este

cel

cu extensie

*.xyzAcesta

se obţine

dintr-o

ridicare

topo

realizată

cu staţii totale.Fişierele

*.xyz pot fi

vizualizate

cu editoare

de text (recomandabil

EDIT).

Vizualizarea unui fişier

ASCIIVizualizarea unui fişier

ASCII


Alegerea

fişierului

de intrare

cu date de terenAlegerea

fişierului

de intrare

cu date de teren

Structura fişierului

ASCII (*.xyz)

Structura fişierului

ASCII (*.xyz)

Număr punctNumăr punct Coordonata XCoordonata X

Coordonata YCoordonata Y

Coordonata ZCoordonata Z

Alegerea fişierului

de intrare

cu date de

teren

se face prin declararea căii

de directoare unde

se găseşte fişirerul

care conţine datele

din măsurători.


Mesajul asupra datelor

de teren citite

de “T.P.L.”Mesajul asupra datelor

de teren citite

de “T.P.L.”

După

citirea fişierului

cu

datele

de

teren,

pe ecran este afişat rezultatul citirii.

Utilizatorul

are posibilitatea să modifice, după caz,

datele eronate

care pot

apare

la măsurători, înainte

de

efectaurea calculelor

de

triangulaţie.Licenţa educaţională

a

programului permite citirea

a maxim 1000

puncte,

indiferent

de mărimea fişierului

de date de

intrare.


După

citirea datelor

de teren utilizatorul poate lucra în

“mod text”

sau în

“mod grafic”.Alegerea modului

de lucru

se face din meniul bară

de pe ecranDupă

citirea datelor

de teren utilizatorul poate lucra în

“mod text”

sau în

“mod grafic”.Alegerea modului

de lucru

se face din meniul bară

de pe ecran

Opţiunea

de calcul în

mod text

Opţiunea

de calcul în

mod grafic

Opţiuni

de calcul:•

calculul triangulaţiei;•

calculul curbelor

de nivel;•

interpolarea terenului

cu date dintr-un fişier

“Piste”;•

calculul cotelor maxime

“sus

-

jos”.

Opţiuni

de calcul:• calculul triangulaţiei;• calculul curbelor

de nivel;• interpolarea terenului

cu date dintr-un fişier

“Piste”;• calculul cotelor maxime

“sus

-

jos”.


Vizualizarea grafică

a datelor

de teren cititeVizualizarea grafică

a datelor

de teren citite


Calculul triangulaţieiCalculul triangulaţiei

Triangulaţia

se realizeză prin conectarea punctelor

de cote date.

În consecinţă, pe

laturile triunghiurilor formate

se

va putea stabili prin interpolare poziţia relativă

a

punctelor

de

cota

“z” dorită

de

utilizator.În etapa următoare,

unirea acestor puncte

de cote interpolate,

va

genera

curbele

de

nivel

ale

modelului

de

teren.


Calculul curbelor

de nivelCalculul curbelor

de nivel

Pentru calculul curbelor

de nivel utilizatorul trebuie să

declare mărimea echidistanţei între curbe

Pentru calculul curbelor

de nivel utilizatorul trebuie să

declare mărimea echidistanţei între curbe


În cadru sesiunii

de lucru utilizatorul poate obţine informaţii asupra proiectului folosind

meniul

“Interogare”

În cadru sesiunii

de lucru utilizatorul poate obţine informaţii asupra proiectului folosind

meniul

“Interogare”

Informaţiile

care se pot obţine

se referă

la:•

cote teren;•

valoarea curbelor

de nivel;•

distanţa între două puncte alese

de utilizator;•

un segment ales de utilizator

din cadrul triangulaţiei.

Informaţiile

care se pot obţine

se referă

la:• cote teren;• valoarea curbelor

de nivel;• distanţa între două puncte alese

de utilizator;• un segment ales de utilizator

din cadrul triangulaţiei.

Exemplu: informaţii asupra distanţei

figurate în desenExemplu: informaţii asupra distanţei

figurate în desen

Informaţii asupra proiectuluiInformaţii asupra proiectului


Crearea

fişierului

de transfer cu extensie

DXFCrearea

fişierului

de transfer cu extensie

DXF

Numele

fişierului

de transfer care se creează

Calea

de directoare

(folders)

Fişierele

DXF pot fi

importate

în

programele

de desen

Autocad

sau

Autosketch.Cu ajutorul

acestora

se pot face completări

în

desenele

create de “T.P.L.”


3. PROIECTAREA TRASELUI ÎN PLANUL DE SITUAŢIE

3.1.

Principii generale

Construirea traseului în planul

de

situaţie

se realizează prin limbajul

de comandă

specific al programului sau folosind modul grafic

de

lucru.

Proiectarea traseului în

plan, cu

ajutorul calculatorului, are la bază

câteva etape distincte

de

lucru

care se

deosbesc în parte

de proiectarea clasică

(manuală). În esenţă, utilizatorul proiectează axa traseului în

plan, care apoi este completată în profil

longitudinal

şi secţiune transversală.

Aceste etape sunt

legate de

principiul

de

lucru

al

calculatorului, care

în esenţă constă

în

a

lucra

cu

informaţii alocate

la

adrese în calculator.

Pe baza acestui principiu, proiectarea traseului constă într-o fază iniţială,

în

care utilizatorul desenează pe ecran

(calculator)

elementele geometrice

ale

viitorului traseu

ca

figuri geometrice de sine stătătoare (puncte,

drepte,

cercuri,

curbe progresive, etc).

În faza următoare utilizatorul leagă aceste elemente între ele în sensul kilometrajului,

definind axa traseului.

Definirea traseului în

plan se face

prin:-

obiecte elementare:

*

puncte *

distanţe*

unghiuri-

elemente

de bază:

* drepte*

cercuri- elemente de racordare: *

combinaţii drepte,

cercuri,

clotoide- axă

-

succesiunea elementelor

constitutive ale

traseului


3.2.

Definirea traseului în

plan de

situaţie

3.2.1.

Definirea obiectelor elementareObiectele elementare sunt punctele, distanţele şi unghiurile.

Punctele

se

definesc prin:-

coordonate

(x,y)-

intersecţia

a două

drepte-

declararea centrului unui cerc dat- distanţă

şi un

unghi-

lungime şi distanţă- abscisă şi distanţă

Distanţele

se

definesc prin:-

valori declarate

de la keyboard- două puncte-

un

punct şi o dreaptă-

un

punct şi un

cerc-

raza unui cerc dat-

un punct

şi o

racordare

Unghiurile

se

definesc prin: -

valori declarate

de la keyboard-

intersecţia

a două drepte-

trei puncte


Definirea unui punct prin coordonate:

POI P1

2810.53

2805.58

Comenzi pentru construirea obiectelor elementareComenzi pentru construirea obiectelor elementare

Definirea unui punct

ca intersecţie

de două drepte:

POI P1

D1 D2

Notă: - Cele două drepte

D1 şi D2 trebuie să

fie definite

în prealabil.

-

Punctul

P1 este creat dacă dreptele sunt secante.

PUNCTE


Definirea unui punct rezultat dintr-un

calcul de

intersecţie:

POI P1 2Valoarea

2 desemnează

al

doilea punct

în lista

de

intersecţii.

POI P1 INTLa această

comandă

trebuie să

alegeţi punctul

din

lista

de

intresecţii.


ca

centrul cercului:

POI P1 C1

Notă:Cercul

C1

fiind predefinit, utilizatorul poate determina coordonatele centrului său şi

le

poate atribui punctului

P1.



la o distanţă

de un

punct

sub un

unghi dat:

POI P2 P1 DIS1 GIS1

Notă:Punctul

P2

este definit începând

cu P1 şi GIS1.

Definirea unui punct situat

la lungime şi

la distanţă

date,

în raport

cu două

puncte:

POI P3 P1 P2 LONG DIS1

Notă:Punctul

care se defineşte

se găseşte pe perpendiculara pe dreapta

definită

de cele două puncte.

Dreapta este orientată

de la

primul punct

“P1”

spre

al

doilea

punct “P2”.

Lungimea este măsurată în raport

cu

primul punct citat.

Este vorba despre

un

obiect

de tip distanţă.

Distanţa este considerată

de la

piciorul perpendicularei

la

punctul creat.



la o

lungime şi

o distanţă

de un

cerc:

POI P2 P1 LONG DIS1 CER1

Notă:Distanţa

LONG este pozitivă în sensul

de

parcurs

al

cercului şi negativă în sens invers.

Distanţa

DIS1 este pozitivă dacă

punctul ce trebuie definit este în exteriorul cercului şi negativă în interiorul cercului.

Definirea unui punct situat

la o

lungime şi la o

distanţă

date

în raport

cu o dreaptă:

POI P3 P1 LONG DIS1 D1

Notă:Punctul

care se

defineşte

se găseşte pe perpendiculara pe dreapta considerată.

Lungimea este măsurată pe dreaptă în raport

cu

punctul citat.

Distanţa este considerată

de la

piciorul perpendicularei

la

punctul creat.


Definirea unui punct în raport

cu o axă, la o abscisă dată şi la o distanţă faţă

de axă:

POI P1 ABSC DIS1 AXE

ABSC

este distanţa corespunzătoare unei

abscise relative

pe axă

(Kilometraj).

DIS1

este o distanţă pozitivă dacă punctul ce trebuie creat este

la

dreapta axei, negativă dacă punctul este

la

stânga axei.

Definirea unui punct în raport

cu o axă, la o

lungime faţă

de alt

punct şi

la o distanţă

dată faţă

de axă:

POI P3 P1 L DIS1 AXE

Distanţa

“L” este pozitivă dacă

se măsoară în sensul kilometrajului axei şi negativă, dacă este măsurată în sens invers.Punctul

de

plecare

“P1” este considerat prin perpendiculara sa coborâtă

pe axă.“DIS1”

este

o

distanţă pozitivă, dacă punctul ce trebuie creat este

la

dreapta axei, negativă dacă punctul este

la

stânga axei.


DISTANŢEDistanţele sunt valori algebrice

care

servesc

la:

definirea razelor, a translărilor, a

parametrilor curbelor progresive sau lungimilor.

Definirea unei distanţe prin două puncte:

DIS L12 P1 P2

Notă:Această distanţă este mereu pozitivă.

Definirea unei distanţe

cu o valoare dată:

DIS DIS1 -

3.14159

Distanţa 0 este predefinită în

program.



de la

punct

la o dreaptă:

DIS L1 P1 D1

Notă:Distanţa este pozitivă

dacă

punctul este situat

la stânga dreptei şi negativă

la

drepta.


de la

punct

la

cerc:

DIS DIS1 P1 C1

Notă:Distanţa este pozitivă dacă punctul este

exterior

cercului şi negativă dacă este

interior

cercului.


Definirea unei distanţe ca rază

a unui cerc:

DIS R1 C1


de la un punct

la o

racordare:

DIS L3

P3 CCC1

Notă:Distanţa calculată este pozitivă dacă punctul

se

găseşte

la dreapta racordării în sensul

de

parcurgere

al

traseului.



de la

punct

la o axă:

DIS DIS1 P1 AXE

Notă:Distanţa calculată este pozitivă dacă punctul

se

găseste

la

dreapta racordării în sensul

de

parcurgere

a axei.În cadrul liniei

de comandă sintaxa

“AXE”

este obligatorie.

Definirea unei distanţe între două puncte pe

un

cerc:

DIS L P1 P2 CER1

Notă:Distanţa este calculată pe cerc între punctele

determinate de

perpendicularele coborâte

din P1 şi P2.


UNGHIURI

Programul utilizează definirea unghiurilor

în funcţie

de

setarea iniţială

(centi sau sexa).

Unghiurile sunt

definite cu

semnul

"+" dacă

ele

se măsoară

în sens antiorar, începând

de la

axa

”Ox”.

Analog dacă

sensul

de măsurare este orar atunci ele vor fi declarate

cu

semnul

minus.

Definirea unui unghi

cu

ajutorul

a două

drepte:

GIS GIS1 D1 D2

Notă:GIS1

este orientat

de la D1 la D2.

Definirea unghiurilor prin valoare:

GIS G1 23.333


Determinarea unghiului

ca

orientare

a

unei drepte:

GIS G1 D1

Notă:Această

comandă

permite determinarea unghiului unei drepte construite

anterior.

Definirea unghiului

cu

ajutorul

a

trei puncte:

GIS PHI

P1 P2 P3

Notă:Dreptele

(P1, P2) şi (P1, P3)

fiind presupus

orientate, respectiv

de la P1 la P2 şi de la P1 la P3. În aceste condiţii unghiul

“PHI”

este orientat

de la (P1, P2) la (P1, P3).


3.2.2.

Definirea elementelor

de bază

Elementele

de bază

reprezintă

componente

ale

viitorului traseu

al căi de comunicaţie, care se

construiesc

de către utilizator prin comenzi specifice.

Ele

pot

fi vizualizate pe ecran imediat ce

au

fost construite. În acest

mod, utilizatorul poate evalua

în orice

moment

corectitudinea poziţiei traseului

în raport

cu

modelul

de

teren.

Elementele

de bază

folosite

de “Piste+”

sunt:

drepte cercuri

Construirea lor

se bazează

pe principiile geometriei

plane,

prin

care un element

poate fi definit prin diferite combinaţii de

obiecte

elementare sau referiri la

elemente

de bază

declarate

anterior în sesiunea

de

lucru.

Din

punct

de

vedere

al declarării pe

calculator,

elementele

de bază

sunt

“construcţii orientate”

definite

prin sensul

de

parcurgere

al

elementului.

Trebuie subliniat faptul

că

elementele

de bază

nu reprezintă

traseul căii de comunicaţie. În accepţiunea progrmului

de

calcul ele sunt doar elemente geometrice

disparate,

desenate pe ecran.

Asupra lor nu

pot

fi efectuate calcule pentru trasare.


Definirea unei drepte prin două

puncte:

DRO D1 P2 P1

Notă:Dreapta este orientată

din

primul punct spre

al

doilea.

Comenzi pentru construirea elementelor

de bazăComenzi pentru construirea elementelor

de bază

Definirea unei drepte

care

trece printr-un

punct şi are un

unghi dat:

DRO D1 P1 G1

DREPTE


Definirea unei drepte tangentă

la un

cerc şi care

trece printr-un

punct

DRO D2 C2 P2


din

punctul

de tangenţă

spre punct,

respectând sensul cercului.

Definirea unei drepte trecând printr-un

punct apoi tangentă

la

cerc

DRO D1 P1 C1


din punctul

P1 spre punctul

de tangenţă

cu

cercul respectând sensul

de

parcurs

al

cercului.


Construirea unei drepte tangentă

la

cerc şi care formează

un

unghi dat:

DRO D1 G1 C1

Construirea unei drepte tangentă

la două

cercuri:

DRO D12 C1 C2

Notă:Poziţia dreptei este determinată

de

ordinea

de

declarare

a

cercurilor,

precum şi de

sensul

de rotaţie

al acestora.


Construirea unei drepte

în raport

cu un

punct, un

cerc şi la distanţă

date faţă

de

cerc:

DRO D1 P1 C1 NUL DEP1

Notă:Această

comandă

dă

posibilitatea

de a introduce o clotoidă

între cerc şi dreapta creată.

Dacă

punctul

P1 se găseşte pe cerc, atunci clotoida

de

racordare între cerc şi dreaptă

va pleca

din

acest punct.

Construirea unei drepte

în raport

cu un

cerc, un

punct şi la distanţă,

date faţă

de

cerc:

DRO D1 C1 P1 NUL DEP1

Notă:Această

comandă

dă

posibilitatea

de a introduce o clotoidă

între cerc şi dreapta creată.

Dacă

punctul

P1 se găseşte

pe cerc atunci clotoida

de

racordare între

cerc şi dreaptă

va pleca

din

acest punct.


Construirea unei drepte paralele

la o dreaptă şi la o distanţă

dată:

DRO D2P D2 L1

Notă:Semnul distanţei este pozitiv

la stânga şi negativ

la

dreapta.Dreapta creată

are aceeaşi orientare

ca şi dreapta

de referinţă.

Construirea unei drepte perpendiculare pe

o altă

dreaptă şi trecând printr-un

punct:

DRO

D3 D2 P1

Notă:Perpendiculara este coborâtă

din

punctul

P1

pe dreaptă.Sensul dreptei

D3

este dat

de

ordinea

în care

sunt declarate elementele pe linia

de comandă.


Definirea unui cerc

tangent la două

drepte şi de rază

dată:

CER C12

D1 D2 R12

Notă:Sensul cercului este definit

în funcţie

de

orientarea dreptelor şi semnul razei

(plus

sau

minus).

CERCULSensul

de rotaţie

al

cercurilor este definit

de

semnul razei:-

raza pozitivă

sens

trigonometric-

raza negativă

sensul acelor

de

ceasornic

Definirea unui cerc

de

centru şi de rază

dată:

CER C1

PC1 R1


Definirea unui cerc

care

trece prin trei puncte:

CER C1 P1 P3 P2

Notă:Sensul

de rotaţie

al

cercului este determinat astfel

încât să

întâlnească

punctele

în ordinea indicată

de comandă.

Definirea unui cerc

care

trece prin două

puncte şi de rază

dată:

CER C1 P1 P2 R1

Notă:Cercul

ales

va fi acela

care în funcţie

de

sensul

de rotaţie,

va

forma

arcul cel mai scurt

din

primul punct spre

al

doilea.


Construirea unui cerc

tangent la

trei drepte:

CER C12 D1 D2 D3

Notă:Sensul

de rotaţie

al

cercului este determinat

de

sensul dreptelor declarate

în succesiune.

Construirea unui cerc

concentric cu un alt

cerc

la o distanţă

dată:

CER C2

C1 L1

Notă:Cercul

C2 are ca rază

suma algebrică

a

razei cercului

de

origine şi al distanţei

date (atenţie

la

semnul razei

de

origine!).


Definirea unui cerc

care

trece printr-un

punct,

tangent la o dreaptă şi de rază

dată:

CER C2 P2 D2 R2

Notă:Cercul este poziţionat astfel încât să

întâlnească

punctul,

apoi dreapta

în sensul său de

parcurs luând arcul cel mai scurt.

Definirea unui cerc

tangent la o dreaptă, trecând printr-un

punct şi de rază

dată:

CER C2 D2 P2 R2

Notă:Cercul este poziţionat astfel încât să

întâlnească

dreapta, apoi punctul

în sensul său de

parcurs luând arcul cel mai scurt.


Definirea unui cerc

tangent la două

dreapte, care

trece printr-un

punct:CER C12 D1 D2 P1

Definirea unui cerc

care

trece printr-un

punct,

tangent la două

dreapte:

CER C12 D1 P1 D2


Definirea unui cerc

care

trece prin două

puncte şi este

tangent la o dreaptă:

CER C3 P2 P1 D1

Definirea unui cerc

tangent la două

cercuri:

CER C12 C1 C2 R12

Notă:Raza R12 este definită în prealabil ca distanţă.


Definirea unui cerc

tangent la un

cerc, la o dreaptă

şi de rază

dată:

CER C1 C2 D1 R1

Definirea unui cerc

tangent o la dreaptă, la un

cerc şi de rază

dată:

CER C1 D1 C2 R1


3.2.3.

Definirea racordărilor

în plan (legături)

Legarea elementelor

de bază

în cadrul traseului

se realizează

cu

ajutorul racordărilor, definite în program

prin noţiunea

de “legătură”.

Racordările în plan

realizate

de “Piste+”

se

fac exclusiv

cu

arce

de curbă

progresivă

(clotoidă). Spre deosebire

de

calculul

manual,

prin folosirea programului

de

calcul

se poate

realiza

automat o

serie largă

de

tipuri

de racordări începând

cu racordări

simple: “aliniament

-

arc de

cerc”

şi încheind

cu racordări ovoidale

de

tipul

“cerc

-

clotoidă

-

cerc”. În acest sens,

trebuie înţeles faptul

că

o “legătură”

poate reprezenta

o

racordare simplă

sau

o combinaţie

de

mai multe racordări

simple.

Tipuri

de racordări

cu

arce

de clotoidă

realizate

de

programul

“Piste+”:• racordare

cu clotoidă

între aliniament şi arcul

de

cerc;• racordare ovoidală

între două

cercuri interioare

de acelaşi sens;• racordare ovoidală

între două

cercuri exterioare

de acelaşi sens;• racordare simetrică

între două

cercuri exterioare

de

sens contrar;• racordare nesimetrică

între două

cercuri exterioare

de

sens contrar;• racordarea nesimetrică

între două

aliniamente;• racordarea simetrică

între două

aliniamente.

În cazul racordărilor complexe, menţionate mai sus,

utilizatorul trebuie să

folosească

sintaxe specifice

: PARA, RIPA, SSYM, COVE, PRN.

Acestea vor fi detaliate

în continuare

la

prezentarea construcţiei legăturilor.


Construirea unei clotoide între

un

cerc şi o dreaptă:

LIA CL21 C2 D1

Comenzi pentru construirea legăturilorComenzi pentru construirea legăturilor

Construirea unei clotoide între

o dreaptă şi un

cerc:

LIA CL12 D1 C2


Construirea unei racordări ovoidale între două

cercuri interioare

de acelaşi sens:

LIA OVE C1 C2 COVE

Notă:COVE -

sintaxa specifică


de

racordare.Sensul

de rotaţie

al

cercurilor trebuie să

fie acelaşi.

Construirea unei racordări ovoidale între două

cercuri exterioare

de acelaşi sens:

LIA CC12 C1 C2 A1 R12 A2

Notă:Racordarea

se realizează

prin construirea unui cerc intermediar,

suplimentar

(raza

R12), între cele două

cercuri iniţiale.


Construirea unei curbe

în "S" simetrică

între două

cercuri:

LIA CSS1 C1 C2 SSYM

Notă:SSYM -

sintaxa specifică


de

racordare.Cercurile trebuie să

fie de

sensuri contrare.Cercurile trebuie să

fie

exterioare.

Construirea unei curbe

în "S" nesimetrică

între două

cercuri:

LIA CSD1 C1 C2 A1 A2

Notă:Cercurile trebuie să

fie de

sensuri contrare.Cercurile trebuie să

fie

exterioare.A1 şi A2

sunt modulele clotoidelor folosite pentru racordare.


Construirea unei racordări formate

din două

arce

de curbă

progresivă, de

modul dat sau

de

rază

dată:

LIA CAS D1 D2 NUL RS

Construirea unei racordări simetrice formată

din două

arce

de curbă

progresivă

care

trece printr-

un

punct:

LIA CAS D1 D2 PS

Notă:Punctul trebuie să

se găsească

în interiorul unghiului

în care se realizează

racordarea.



din două

arce

de curbă

progresivă

nesimetrice, de

modul dat, şi de rază

dată:

LIA CASD D1 D2 A1 RS A2

Notă:A1 -

se referă

la

clotoida tangentă

la

dreapta

D1A2 -

se referă

la

clotoida tangentă

la

dreapta

D2Cercul osculator

al

acestei racordări

se determină

cu

comanda:CER CER1 CASD


din două

arce

de curbă

progresivă

nesimetrice, de

modul dat, care

trece printr-un

punct dat:

LIA CASD D1 D2 A1 PS A2

Notă:A1 -

se referă

la

clotoida tangentă

la

dreapta

D1A2 -

se referă

la

clotoida tangentă

la

dreapta

D2Cercul osculator

al

acestei racordări

se determină

cu

comanda:CER CER1 CASD



din două

arce

de curbă

progresivă şi arc de

cerc

LIA CCC1 D1 D2 RIPA RIP1 R1 LONG LON2

Notă:RIPA

este sintaxa specifică

prin

care se declară

strămutarea arcului

de

cerc.RIP1 -


de

cercLON2 -

lungimea arcului

de clotoidăDacă

se declară

clotoida prin modul,

atunci

se

va folosi operatorul

PARA

LIA CCC1 D1 D2 RIPA RIP1 R1 LONG LON2

LIA CCC1 D1 D2 RIPA RIP1 LONG LON2


din două

arce

de curbă

progresivă şi o dreaptă

LIA CCC1 D1 D2 RIPA RIP1 LONG LON2

Notă:RIP1 -


de

cercLON2 -

lungimea arcului

de clotoidăDacă

se declară

clotoida prin modul,

atunci

se

va folosi

operatorul

PARA


În accepţiunea programului

de

calcul,

axa

în planreprezintă

traseul

care

va fi calculat şi pentru care se

vor întocmi desene.

Axa

în plan

cuprinde elemente

definite anterior care

sunt tangente între ele asigurând astfel continuitatea traseului.Elementele

care formează

axa trebuie săaibă

acelaşi sens

de

parcurgere

al

traseului

(sensul kilometrajului).Axa

în plan

-

se

compune

din: -

origine-

elemente

de bază- legături-

destinaţieConstruirea unei

axe se

poate

face

interactiv folosind modul grafic

de

lucru şi comenzile specifice sau cu

ajutorul liniilor

de comandă.Definirea axei

cu

ajutorul liniilor

de comandă

necesită

folosirea operatorului

“AXE”

urmat

de

numele axei

care

va fi construită şi apoi elementele

care formează

axa. La sfârşitul liniei

de comandă

se introduce cuvântul

“FIN”.

Originea

-

se defineşte

în funcţie

de poziţia kilometrică. Operatorul folosit

în acest caz este: “ORI”. El se aplică

unei distanţe definite în prealabil, care reprezintă

poziţia kilometrică

iniţială

a

traseului.

Utilizatorul trebuie să

menţioneze pe linia

de comandă

cărei

axe

atribuie poziţia kilometrică.

Exemplu:DIS STA

1237.25ORI AXA1 STA

3.2.4.

Definirea axei

în plan


În exemplul

de

mai sus poziţia kilometrică

iniţală

a

traseului este: km 1+237.25. Ea se aplică

traseului descris

de

axa

“AXA1”.Utilizatorul poate

opera cu

mai multe

axe (axe

provizorii), declarând pentru fiecare dintre acestea

un

nume

format din 4

caractere.

Axa pentru

care se face

calculul complet

se

numeste axa principală.

Calculul axei

în planCalculul axei reprezintă

operaţia prin

care se crează

fişierul proiectului

care are

extensia

*.PIS.Această

etapă

de

calcul defineşte poziţiile picheţilor

în lungul traseului. Construcţia picheţilor

se realizează

automat de către

program.


declare distanţa între picheţi,

precum şi porţiunile

din

traseu

în care distanţa între picheţi se păstrează

constantă.Declararea distanţei între picheţi se face cu

ajutorul operatorului

“ZON”. În acest caz structura liniei

de comandă

cuprinde poziţia kilometrică

de la care se aplică

echidistanţa,

iar apoi valoarea acesteia.

Exemplu:ZON 125.42 25

În exemplu

de

mai sus, picheţii vor fi amplasaţi la distanţa de 25 m între ei începând

cu poziţia kilomerică

0+125.42

Există

situaţii în care

utilzatorul doreşte amplasarea unor picheţi în anumite poziţii kilometrice,

atunci

se

poate folosi operatorul: “PRO”.


Operatorul

“PRO”

poate fi folosit

în două

metode:• specificarea poziţiei kilomerice

la care

va fi amplasat pichetul suplimentar;• specificând numele punctelor declarate

anterior care

vor fi cuprinse pe axă.

Exemplu:PRO AXA1 58.36Cu

ajutorul acestei linii

de comandă

se introduce un

pichet pe

“axa1”, la poziţia kilometrică

0+056.36

Exemplu:PRO AXA1 P3 P4 125.23 225.36Cu

ajutorul acestei linii

de comandă

se

introduc doi picheţi pe

“axa1”, la poziţile kilometrice

0+125.23 şi respectiv

0+225.36.

Comenzile

ZON şi PRO reprezintă

operaţii premergătoare calculului propriu zis al

traseului.

Calculul tabelului picheţilorCalculul tabelului picheţilor reprezintă

etapa

de

calcul prin

care

utilizatorul stabileşte poziţiile punctelor

în care

vor fi

calculate

toate detaliile necesare pentru trasare. În etapele următoare

de

lucru, în picheţii din

tabel,

vor fi

calculate

cotele proiectului. În aceşti picheţi va fi raportată

linia terenului rezultată

din triangulaţie.

Programul va

face

evaluarea cantităţilor

de lucrări

(terasamente,

sistem rutier)

pe baza picheţiilor stabiliţi în această

etapă

de

calcul.Calculul tabelului picheţilor

se face cu

comanda

“TAB”.

Acest operator se

poate aplica numai

în modul

text de

lucru.


Calculul tabelului picheţilor

(tabularea) se

poate realiza

în două

moduri:Tabulare localăLinia

de comandă

conţine operatorul

“TAB”,

numele axei

care

va fi calculată şi sintaxa

“LOC”.

Exemplu:TAB AXA1 LOC

Această

comandă

realizează

un

calcul provizoriu

al picheţilor fară

ca

rezultatele să

fie

salvate.Tabularea locală

poate fi folosită

ca etapă

de

studiu înaintea realizării fişierului proiectului

(“piste”).Tabularea

cu crearea profilelor proiectuluiAceastă

comandă

realizează

fişierul

“piste”

(extensie

*.PIS), în care, în etapele următoare

de

lucru,

vor fi stocate datele proiectului.Exemplu:

TAB AXA1 PISLa

crearea fişierului

“piste”,

utilizatorul poate declara: numărul primului pichet, de la care începe proiectul,

titlul studiului

care

va fi afişat automat în piesele scrise. Opţional se pot introduce automat picheţi suplimentari

în punctele

de tangenţă

ale

traseului.După

lansarea comenzii

de

tabulare pe ecran

se afişează

lista elementelor componente

ale axei,

iar apoi lista picheţilor.În continuare este exemplifiat

un

tabel

al picheţilor.


Tabelul elementelor axei

în planTabelul elementelor axei

în plan

Tabelul picheţilorTabelul picheţilor


Aplicaţie:

În continuare sunt prezentate

sub formă

grafică

principalele etape

care

trebuie parcurse

la

realizarea unui traseu

în plan.

Imaginile următoare comentează

conţinutul meniurilor programului

“PISTE+”

precum şi ordinea

în care

acestea trebuie apelate.

> Să

se

calculeze elementele geometrice

ale

traseului între punctele: “A”

de

coordonate

100.00; 100.00

“B”

de

coordonate

558.02; 50.64.>

Traseul va fi amenajat

cu

arce

de curbă

progresivă.>

Modelul

de

teren

se găseşte

în fişierul: MODEL.SEG

>

Să

se

calculeze elementele geometrice

ale

traseului între punctele: “A”

de

coordonate

100.00; 100.00“B”

de

coordonate

558.02; 50.64.> Traseul va fi amenajat

cu

arce

de curbă

progresivă.> Modelul

de

teren

se găseşte


Enunţ:


Începerea sesiunii

de

lucru

cu

programul “Piste

+”

Începerea sesiunii

de

lucru

cu

programul “Piste

+”

Sesiunea

de

lucru

se face

pornind

de la opţiunea

“CONCEPŢIE”

Sesiunea

de

lucru

se face

pornind

de la opţiunea

“CONCEPŢIE”


Se

alege opţiunea

PLANSe

alege opţiunea

PLAN


Se declară

numele fişierului

cu

extensie

*.DAP, care

va conţine elementele geometrice

ale

traseului

în plan

Se declară

numele fişierului

cu

extensie

*.DAP, care

va conţine elementele geometrice

ale

traseului

în plan


aleagă

poziţia fişierului

care va

fi creat pe arborele

de

directoare

DirectoareDirectoare

Discuri disponibileDiscuri disponibile


Se recomandă

pentru începători să

lucreze

în modul graficPentru aceasta

se

alege

din

meniul

“ASISTENŢĂ” opţiunea

“GRA”Se recomandă

pentru începători să

lucreze

în modul graficPentru aceasta

se

alege

din

meniul

“ASISTENŢĂ” opţiunea

“GRA”

Opţiunile

din

meniul

“ASISTENŢĂ”

pot

fi derulate

cu

ajutorul butoanelor

SCROLL

Opţiunile

din

meniul

“ASISTENŢĂ”

pot

fi derulate

cu

ajutorul butoanelor

SCROLL


Se

deschide fişierul modelului

de

teren creat

în prealabil

cu

programul

“TPL”

Pentru aceasta

se

alege opţiunea

“TPL”

din

meniul

“ASISTENŢĂ”

Se

deschide fişierul modelului

de

teren creat

în prealabil

cu

programul

“TPL”Pentru aceasta

se

alege opţiunea

“TPL”

din

meniul

“ASISTENŢĂ”



de

teren



de

teren


Vizualizarea modelului

de

teren reprezentat prin curbe

de

nivelVizualizarea modelului

de

teren reprezentat prin curbe

de

nivel

Etapa de lucruEtapa de lucru Scara desenului pe ecranul calculatorului

Scara desenului pe ecranul calculatorului

Meniul

cu opţiunile

de

lucruMeniul

cu opţiunile

de

lucru


Construirea elementelor geometrice

ale

traseului

se realizează

cu

ajutorul opţiunilor

din

meniul

“AXA ÎN PLAN”

Construirea elementelor geometrice

ale

traseului

se realizează

cu

ajutorul opţiunilor

din

meniul

“AXA ÎN PLAN”

Vizualizarea

elementelor traseului

se face

pe măsura declarării

lor. Vizualizarea

elementelor traseului

se face

pe măsura declarării

lor.

Utilizatorul poate interveni asupra liniei

de comandă

afişată

în partea

de

jos

a

ecranului,

pentru

a

modifica anumite

date care

nu

convin.

Utilizatorul poate interveni asupra liniei

de comandă

afişată

în partea

de

jos

a

ecranului,

pentru

a

modifica anumite

date care

nu convin.


A B

În etapa următoare,

utilizatorul declară

aliniamentele traseului prin construirea unor drepte

care

trec prin punctele

(vârfurile

de

unghi)

declarate

anterior.

În etapa următoare,

utilizatorul declară

aliniamentele traseului prin construirea unor drepte

care

trec prin punctele

(vârfurile

de

unghi)

declarate

anterior.

Etapa iniţială

de

lucru:

construirea vârfurilor

de

unghi materializate prin

puncte.

-

În cadrul aplicaţiei,

punctele

“A”

şi “B”

(puncte

obligate) au

fost construite prin coordonate declarate

de

utilizator pe linia

de

comandă.

-

Celelalte vârfuri

de

unghi

au

fost declarate

în mod

grafic

cu

ajutorul

mouse-ului.

Etapa iniţială

de

lucru:

construirea vârfurilor

de

unghi materializate prin puncte.

-

În cadrul aplicaţiei,

punctele

“A”

şi “B”

(puncte

obligate) au

fost construite prin coordonate declarate

de

utilizator pe linia

de

comandă.

-

Celelalte vârfuri

de

unghi

au

fost declarate

în mod

grafic

cu

ajutorul

mouse-ului.

Proiectarea elementelor traseuluiProiectarea elementelor traseului


Ordinea

în care se face

declararea aliniamentelor traseului trebuie să

respecte sensul kilometrajului.

Ordinea

în care se face

declararea aliniamentelor traseului trebuie să

respecte sensul kilometrajului.

În cazul

în care o dreaptă

are

sens

opus,

utilizatorul poate folosi opţiunea

“INVERSAŢI”

pentru modificarea elementului selecţionat

în prealabil.

În cazul

în care o dreaptă

are

sens

opus,

utilizatorul poate folosi opţiunea

“INVERSAŢI”

pentru modificarea elementului selecţionat

în prealabil.


Racordarea aliniamentelor

se

poate

face cu

arce

de

cerc sau

cu combinaţii arce

de

cerc şi arce

de curbă

progresivă.

Utilizatorul

are la dispoziţie toate combinaţiile posibile

de racordări.Trebuie menţionat faptul

că

programul nu este

în măsură

să

aleagă

parametrii racordării. Aceştia trebuie declaraţi de către utilizator.

Racordarea aliniamentelor

se

poate

face cu

arce

de

cerc sau

cu combinaţii arce

de

cerc şi arce

de curbă

progresivă.Utilizatorul

are la dispoziţie toate combinaţiile posibile

de racordări.Trebuie menţionat faptul

că

programul nu este

în măsură

să

aleagă

parametrii racordării. Aceştia trebuie declaraţi de către utilizator.

Racordarea aliniamentelorRacordarea aliniamentelor


Construirea axei

în plan constă

în declararea elementelor traseului

în ordinea kilometrajului.

Toate elementele înscrise pe axa traseului trebuie

în mod

obligatoriu să

fie

tangente.

Construirea axei

în plan constă

în declararea elementelor traseului

în ordinea kilometrajului.Toate elementele înscrise pe axa traseului trebuie

în mod

obligatoriu să

fie

tangente.

Pe linia

de comandă,


declare

numele axei

care se

va construi.

Selecţionarea elementelor

care formează

axa

se

poate

face cu

ajutorul

mouse-ului sau prin declarare pe linia

de comandă.

Pe linia

de comandă,


declare

numele axei

care se

va construi.Selecţionarea elementelor

care formează

axa

se

poate

face cu

ajutorul

mouse-ului sau prin declarare pe linia

de comandă.


Calculul tabelului picheţilorCalculul tabelului picheţilor

Etape

de

lucru:•

se declară

distanţa între picheţi cu

operatorul

“ZON”•

se crează

fişierul

“piste”

cu operatorul

”TAB”•

se declară

numărul primului pichet

al

traseului•

se declară

numele proiectului sau orice

alt

comentariu

Etape

de

lucru:• se declară

distanţa între picheţi cu

operatorul

“ZON”• se crează

fişierul

“piste”

cu operatorul

”TAB”• se declară

numărul primului pichet

al

traseului• se declară

numele proiectului sau orice

alt

comentariu


Rezulatatele comenzii

“TAB”:•

realizarea tabelului axei•

realizarea tabelului picheţilor

Rezulatatele comenzii

“TAB”:• realizarea tabelului axei• realizarea tabelului picheţilor


Semnificaţia datelor încrise

în tabelul picheţilorSemnificaţia datelor încrise

în tabelul picheţilor

Nr.

pichetului

Numele elementului pe

care se găseşte pichetul

Kilometraj

Coordonate carteziene, în raport

cu

sistemul

de axe

adoptat, atât pentru traseu, cât şi pentru modelul

de

teren.

Orientarea segmentului

în raport

cu

sistemul

de axe

folosit


Vizualizarea

traseului

proiectatVizualizarea

traseului

proiectat

Din meniul

“CONCEPŢIE”

se alege

modul

de lucru

“TRANSVERSAL”.Se alege

fişierul

“piste”

care va

fi

vizualizat.

Din meniul

“Fişier

TPL”

se alege

fişierul

care conţine

modelul

de teren

Din meniul

“VIZUALIZARE”

se alege

obţiunea

“Traseul

în plan”


În modul

de lucru

“VIZUALIZARE”

utilizatorul

poate

obţine

o serie

de informaţii asupra

traseului

proiectat

folosind

meniul

“INTEROGARE”

În modul

de lucru

“VIZUALIZARE”

utilizatorul

poate

obţine

o serie

de informaţii asupra

traseului

proiectat

folosind

meniul

“INTEROGARE”

Informaţiile

care se pot obţine

în acest

mod se referă

la:•

picheţii traseului•

cote de teren•

valorile

curbelor

de nivel•

distanţa unui

punct

în raport

cu axa

proiectată

Informaţiile

care se pot obţine

în acest

mod se referă

la:• picheţii traseului• cote de teren• valorile

curbelor

de nivel• distanţa unui

punct

în raport

cu axa

proiectată

Vizualizarea

pichetului

analizat

prin

opţiunea

“Interogare”

Exemplu: Informaţii asupra

pichetului:Nr.= 33Coordonate: x = 489.56

y = 97.90Poz. Kilometrică

= 0+500.00

Exemplu: Informaţii asupra

pichetului:Nr.= 33Coordonate: x = 489.56

y = 97.90Poz. Kilometrică

= 0+500.00


4. PROIECTAREA TRASELUI ÎN PROFIL LONGITUDINAL

Construirea traseului

în profil

longitudinal se realizează

prin limbajul

de comandă

specific programului sau folosind modul grafic

de lucru.

Proiectarea traseului

în profil

longitudinal constă

în poziţionarea liniei proiectului

(linia roşie) în conformitate

cu criteriile

de proiectare cunoscute

de la cursurile

de specialitate. În vederea realizării acestei operaţiuni utilizatorul trebuie să

vizualizeze pe ecran linia terenului. Aceasta

se face prin deschiderea unui fişier

“piste”

(extensie

*.PIS) care conţine modelul

de teren.

Proiectarea liniei roşii constă

într-o fază

iniţială, în care utilizatorul desenează

pe ecran

(calculator) elementele geometrice

ale viitorului traseu

în profil

longitudinal, ca figuri geometrice

de sine stătătoare

(puncte, drepte, parabole, etc). În profil

longitudinal axa absciselor reprezintă

lungimea traseului, iar axa ordonatelor figurează

altitudinea

(cote “Z”). În faza următoare utilizatorul leagă

aceste elemente între ele

în sensul kilometrajului, definind axa

în profil

longitudinal. Declararea axei

în profil

longitudinal se face în concordanţă

cu traseul proiectat

în plan, în sensul

că

lungimea celor două

axe plan şi profil

longitudinal trebuie să

fie strict egale. Cotele

proiectului

se calculează

în picheţii declaraţi în etapa

de proiectare

a traseului

în plan.

Definirea traseului

în profil

longitudinal se face prin:-

obiecte elementare:

* puncte * distanţe* declivităţi

-

elemente

de bază:

* drepte* parabole

(racordări verticale)

- axă

-

succesiunea elementelor

cu limite

4.1 Generalităţi


4.2. Definirea traseului

în profil

longitudinal

4.2.1. Definirea obiectelor elementareObiectele elementare sunt: punctele, distanţele şi declivităţilePunctele

se definesc prin:-

coordonate

(s; z)-

intersecţia

a două

drepte-

declararea vârfului unei parabole

date-

abscisa pe

o dreaptă

dată-

abscisa pe

o parabolă

dată-

abscisa pe

o axă

dată

Distanţele

se definesc prin:-

valori declarate

de la keyboard-

raza

de curbură

a unei parabole

date

Declivităţile

se definesc prin: -

valori declarate-

înclinarea unei drepte

date



Definirea unui punct prin coordonate

POI P1

46 120


ca intersecţie

a

două

drepte

POI P1

D1 D2

Notă: Cele două

drepte

D1 şi D2 trebuie să

fie definite în prealabil. Punctul

P1 este creat dacă

dreptele sunt secante.

PUNCTE



ca vârful unei parabole

POI PS1 PA1

Definirea unui punct situat pe

o dreaptă şi de abscisă dată

POI P1 D1 4101.184



o parabolă şi de

abscisă

dată

POI P1

PA1 1235.36


o axă şi de abscisă

dată

POI P1 AXE 235.36


DistanţeDistanţele sunt valori algebrice

care servesc

la definirea razelor parabolelor sau

parametrul

de calcul

al unei cubice. Convenţia

de semn

adoptată

în program este: razele

care rotesc

în sens

trigonometric au semn pozitiv, iar cele

de sens contrar

(sens orar) au valoare negativă.

Definirea unei distanţe ca rază

de curbură

a unei parabole

DIS R1 PA1

Definirea unei distanţe prin valoare

DIS R1 -

10000


DeclivităţileDeclivităţile sunt valori algebrice exprimate

în procente

care servesc

la declararea înclinării dreptelor. Convenţia

de semn adoptată

în program este: rampele

au declivitate pozitivă, iar pantele negativă.

Definirea pantei unei drepte

PEN PE1 D1

Definirea unei pante prin valoare

PEN PE1 5.3


4.2.2. Definirea elementelor

de bază

Elementele

de bază

reprezintă

componente

ale viitoarei linii roşii a traseului. Ea se construieşte

de către utilizator prin comenzi specifice. Rezultatele comenzilor, “elementele

de bază”

pot fi vizualizate pe ecran imediat ce

au fost construite. În acest

mod, utilizatorul poate evalua

în orice

moment corectitudinea poziţiei traseului

în raport

cu modelul

de teren.

Elementele

de bază

folosite

de “Piste+”

sunt: drepte parabole

Construirea elementelor

de bază

se axează

pe principiile geometriei

plane, prin

care un element poate fi definit prin diferite combinaţii de obiecte elementare sau referiri

la elemente

de bază

definite anterior în sesiunea

de lucru.

Din punct

de vedere

al declarării pe

calculator, elementele

de bază

sunt construcţii orientate definite,

în sensul

de parcurgere

al traseului.


că

elementele

de bază

nu reprezintă

linia roşie

în profilul

longitudinal căii de comunicatie. În accepţiunea programului

de calcul, ele sunt doar elemente geometrice

disparate, desenate pe ecran. Asupra lor nu

pot fi efectuate calcule

de trasare.



care trece prin două

puncte

DRO D1

P1 P2

Drepte


care trece printr-un punct şi care are o pantă

dată

DRO D1

P1 PE1




la o parabolă şi care trece printr-un punct

DRO D1 PA1 P1


care trece printr-un punct şi este tangentă

la o parabolă

DRO D1 P1 PA1



la o parabolă şi de pantă

dată

DRO D1 PA1 PE1


la două

parabole

DRO D12 PA1 PA2


Parabole•

În cadrul programului

“Piste+”, parabolele sunt folosite pentru racordări verticale

în profil

longitudinal.•

Folosirea unei curbe

de grad superior pentru racordare

(în cazul nostru

parabola), are avantajul

că

oferă

un confort sporit pentru călătorie pe viitorul traseu, prin apariţia treptată

a forţei

centrifuge în plan vertical.• Sensul

de rotaţie

al parabolei este dat

de semnul razei

de curbură:- rază

pozitivă

pentru racordări

concave- rază

negativă

pentru racordări convexe

Definirea unei parabole

care trece printr-un punct

la vârf şi are rază

dată

PAR PA1 P1

R1


care este tangentă

la două

drepte şi trece printr-un punct

PAR PA12 D1

D2 R12



care trece prin trei puncte

PAR PA3 P1 P2 P3



puncte şi are rază

dată

PAR PA2 P1 P2 R2


Definirea unei parabole tangentă

la trei drepte

PAR PA1 D1 D2 D3


la o dreptă, la o parabolă şi de rază

dată

PAR PA2 D1 PA1 R2



care trece printr-un punct, este tangentă

la o dreaptă şi are rază

dată

PAR PA2 P1 D1

R2


care este tangentă

la o dreaptă, trece printr-un punct şi are rază

dată

PAR PA1 D1 P1 R2



care este tangentă

la două

drepte şi trece printr-un punct

PAR PA2 D1 D2 P1


care este tangentă

la o dreaptă, trece printr-un punct şi este tangentă

la o altă

dreaptă

PAR PA1 D1 P1 D2




puncte şi este tangentă

la o dreptă

PAR PA2 P1 P2 D1


care trece printr-un punct,

este tangentă

la o dreptă şi trece printr-un alt punct

PAR PA1 P1 D1 P2



la alte două

parabole şi care trece printr-un punct

PAR PA2 PA3 PA4 P1


la o parabolă,

care trece printr-un punct şi este tangentă

la o altă

parabolă

PAR PA1 PA3 P1 PA4




puncte şi este tangentă

la o parabolă

PAR PA2 P1 P2 PA3


care trece printr-un punct, este tangentă

la o parabolă şi trece printr-un alt punct

PAR PA1 P1 PA3 P2



care trece printr-un punct,

este tangentă

la o dreaptă şi la o parabolă

PAR PA1 P1 D1 PA3


care este tangentă

la o dreaptă,

trece printr-un punct şi este tangentă

la o parabolă

PAR PA2 D1 P1 PA3



care trece printr-un punct este tangentă

la o parabolă şi are rază

de curbură

dată

PAR PA2 P1 PA3 R1


la o parabolă,

care trece printr-un punct şi are rază

de curbură

dată

PAR PA1 PA3 P1 R1



la o altă

parabolă

şi care are rază

de curbură

dată

PAR PA12 PA1 PA2 R12


În accepţiunea programului

de calcul, axa

în profil

longitudinal reprezintă

linia roşie

a traseului

care va fi calculată şi pentru care se vor întocmi desene. Axa

în profil

longitudinal cuprinde elemente

definite anterior ca părţi ale liniei

roşii,

care sunt tangente între ele. Elementele

care formează

axa trebuie să

aibă

aceelaşi sens

de parcurgere

al traseului

(sensul kilometrajului).Axa

în profil

longitudinal -

se compune

din: -

origine-

elemente

de bază- destinaţie

Construirea unei

axe se poate

face interactiv folosind modul grafic

de lucru şi comenzile specifice sau cu ajutorul liniilor

de comandă.Definirea axei

cu ajutorul liniilor

de comandă

necesită

folosirea operatorului

“AXE”

urmat

de numele axei

care va fi construită şi apoi elementele

care formează

axa. La sfârşitul liniei

de comandă

se introduce cuvântul

“FIN”.

În cazul proiectării unui traseu

nou, etapa

de studiu

în profil logitudinal

precede studiul

în plan. În această

situaţie, proiectarea axei

în profil

longitudinal cu ajutorul calculatorului, trebuie să

se coreleze

cu axa proiectată

în plan şi care este stocată

în fişierul

cu extensie

*.PIS. În aceste condiţii, axa

în profil longitudinal trebuie să

aibă

aceeaşi lungime

cu cea din plan. Este cunoscut

faptul, că

în etapa

de studiu în plan, utilizatorul

a declarat picheţii traseului

în care au fost

calculate cotele de trasare pentru planul

de situaţie. Etapa de studiu

în profil

longitudinal foloseşte aceeaşi picheţi declaraţi în planul

de situaţie, pentru

care vor fi

calculate cotele liniei roşii.

4.3. Definirea şi calculul axei

în profil

longitudinal


Calculul cotelor pentru linia roşie

se face cu ajutorul comenzii

“TAB’

care se lansează

în modul grafic după

ce

s-a construit axa

în profil

longitudinal (linia roşie).

În cazul

în care utilizatorul lansează

comanda

“TAB PIS”, atunci fişierul

“Piste”

declarat

anterior, în etapa

de studiu

în plan, este distrus, iar

în locul lui sunt introduse datele

recalculate în profil

longitudinal. Această

operaţie nu este recomandată

în cadrul proiectării curente, deoarece

se pierd datele

de trasare

din plan.

Operaţia

de tabulare

“TAB PIS”, se poate folosi

în cazul

în care utilizatorul doreşte crearea unui nou fişier

cu extensie

*.PIS.

În cazul

în care utilizatorul doreşte să

introducă

picheţi suplimentari, aceştia trebuie declaraţi în prealabil

în plan, tabulaţi în planul

de situaţie

cu recalcularea fişierului

“Piste”, iar apoi

se calculează

cotele

în profil

longitudinal.

În urma efectuării calculelor, rezultă

tabelul picheţilor

în profil

longitudinal cu cotele liniei roşii. În tabel sunt arătate

de asemenea: declivităţile liniei roşii, poziţiile kilometrice

ale picheţilor, precum şi raza

de curbură

în fiecare pichet.


Etapele studiului

în profil

longitudinal

> Se deschide fişierul


de teren.-

se lansează

TPL-

se alege fişierul

care conţine triangulaţia terenului> Se deschide fişierul

“Piste”

(cu extensie

*.PIS) care conţine picheţii rezultaţi din tabularea

în plan> Se face interpolarea modelului terenului

cu traseul

în plan. > În urma acestei operaţii se stabileşte pentru fiecare pichet

al axei

calculate în plan, cota

de teren

Etapa

I: Stabilirea cotelor

de teren corespunzătoare picheţilor axei

Etapa

II: Proiectarea liniei roşii şi calculul cotelor proiectului

> Se construiesc elementele profilului

longitudinal> Se declară

axa

în profil

longitudinal> Se calculază

cotele proiectului

(linia roşie)


Aplicaţie:

Sunt prezentate

în continuare,

sub

formă

grafică,

etapele

principale

care trebuie parcurse

la realizarea studiului

în profil logitudinal pentru

un traseu proiectat

în prealabil

în planul

de situaţie.

Imaginile următoare comentează

conţinutul meniurilor programului

“PISTE+”

precum şi ordinea

în care acestea trebuie apelate.

>Să

se proiecteze linia roşie

în profil logitudinal pentru traseul studiat

în capitolul

2.>Modelul

de teren

se găseşte


>Să

se proiecteze linia roşie

în profil logitudinal pentru traseul studiat

în capitolul

2.>Modelul

de teren

se găseşte


Enunţ:


Modelul terenului

a fost realizat

cu programul

“T.P.L.”, el conţine triangulaţia punctelor terenului

(vezi capitolul modelarea terenului).Informaţiile

legate de teren trebuie corelate

cu poziţiile picheţilor

din planul

de situaţie conţinuţi în fişierul proiectului

(fişierul

“piste”, cu extensie

*.PIS)Legătura

între cele două

fişiere

se face prin operaţia

de interpolare

a informaţiilor

legate de poziţiile picheţilor

din fişierul

“piste”

cu cele

ale triangulaţiei

din fişierul modelelui

de teren

(fişierul

cu extensie

*. SEG).

Etapa

I: Stabilirea cotelor

de teren corespunzătoare picheţilor axei

În această

etapă

de lucru

se folosesc fişiere realizate

în etapele

de studiu anterioare:> fişierul modelului

de teren

cu extensie

*.SEG> fişierul proiectului

cu extensie

*PIS


Interpolarea cotelor terenului

în axa traseului

Poziţia pichetului pentru

care se face interpolarea terenului

Poziţia pichetului pentru

care se face interpolarea terenului

Puncte

de pe laturile triangulaţiei folosite pentru

interpolare

Puncte

de pe laturile triangulaţiei folosite pentru

interpolare

Interpolarea terenului pentru pichetul

nr. 19 Interpolarea terenului pentru

pichetul

nr. 19

Axa traseului studiat

în planAxa traseului studiat

în plan


Se lansează

programul

“T.P.L.”

Se lansează

programul

“T.P.L.”

Se selectează

fişierul


de teren

Se selectează

fişierul


de teren


Din meniul

de calcul

al programului

“T.P.L.”

se alege opţiunea pentru efectuarea

interpolării cotelor

Din meniul

de calcul

al programului

“T.P.L.”

se alege opţiunea pentru efectuarea

interpolării cotelor

Se alege fişierul

“piste”

care conţine picheţii din plan cu care se

face interpolarea cotelor

Se alege fişierul

“piste”

care conţine picheţii din plan cu care se

face interpolarea cotelor


Informaţii asupra etapelor

de interpolare

Informaţii asupra etapelor

de interpolare

Interpolarea modelului terenului în raport cu axa traseului se face pe o lăţime pe care utilizatorul o poatedeclara.

Programul “PISTE+”foloseşte implicit o lăţimede câte 50 m la dreapta şi la stânga axei în plan.

Interpolarea modelului terenului în raport cu axa traseului se face pe o lăţime pe care utilizatorul o poatedeclara.

Programul “PISTE+”foloseşte implicit o lăţimede câte 50 m la dreapta şi la stânga axei în plan.


Vizualizarea traseului

în plan şi a modelului

de teren

(curbe

de nivel)

Vizualizarea traseului

în plan şi a modelului

de teren

(curbe

de nivel)

Se alege fişierul

“piste”

care conţine traseul

în plan

Se alege fişierul

“piste”


în plan

Vizualizarea

în mod graficVizualizarea

în mod grafic

Pentru etapa

de proiectare

a liniei roşii se părăseşte

“T.P.L.”

Pentru etapa

de proiectare

a liniei roşii se părăseşte

“T.P.L.”


Pentru proiectarea liniei roşii se creează

fişierul

cu extensie

*.DAP, care va conţine elementele traseului

în profil

longitudinal.

Etapa

II: Proiectarea liniei roşii şi calculul cotelor proiectului

În această

fază

de lucru, vizualizându-se linia terenului

în profil

longitudinal, se parcurg următoarele etape:

> se construiesc elementele profilului

longitudinal> se declară

axa

în profil

longitudinal> se calculază

cotele proiectului

(linia roşie).

Este recomandabil

ca linia roşie să

se proiecteze

în modul grafic, folosindu-se în acest fel facilităţile meniului utilitare: “zoom”, “dimensiuni”, “comparaţie”, “imagine”, etc.


Din meniul

“Concepţie”

se lansează

etapa

de studiu

a traseului

în profil

longitudinal

Din meniul

“Concepţie”

se lansează

etapa

de studiu

a traseului

în profil

longitudinal

Se declara numele fişierului

cu extensie

*.DPL care va conţine elementele profilului

longitudinal

Se declara numele fişierului

cu extensie

*.DPL care va conţine elementele profilului

longitudinal


Din meniul

“Asistenţă”

se alege modul

de lucru grafic

Din meniul

“Asistenţă”

se alege modul

de lucru grafic

Se deschide fişierul

“piste”

care conţine informaţiile

legate de linia terenului

Se deschide fişierul

“piste”

care conţine informaţiile

legate de linia terenului

Se apelează

fişierul

“piste”Se apelează

fişierul

“piste”


În modul

de lucru grafic

se vizualizează

linia terenului pe toată

lungimea traseului În modul

de lucru grafic

se vizualizează

linia terenului pe toată

lungimea traseului

În caseta

“Plan”

sunt

figurate schematic aliniamentele şi

curbele

din planul

de situaţie

În caseta

“Plan”

sunt

figurate schematic aliniamentele şi

curbele

din planul

de situaţie

Axa absciselor

(kilometraj)

Axa absciselor

(kilometraj)

Axa cotelor(altitudinea)Axa cotelor(altitudinea)


Proiectarea elementelor geometrice

ale liniei roşii se face în funcţie

de linia terenului şi de asemenea ţinându-se cont de prevederile normativelor

de proiectare.

Proiectarea elementelor geometrice

ale liniei roşii se face în funcţie

de linia terenului şi de asemenea ţinându-se cont de prevederile normativelor

de proiectare.

Primul

element al liniei roşii este punctul

de plecare

al traseului

care se găseşte

la poz. kilometrică

“0”

Primul

element al liniei roşii este punctul

de plecare

al traseului

care se găseşte

la poz. kilometrică

“0”

Notă:Primul punct

al traseului

se declară

de abscisă

zero sau

se declară

ca punct

al terenului. Ulterior acestui punct

i se poate modifica cota

“z”, în

funcţie

de necesităţile proiectului.

Notă:Primul punct

al traseului

se declară

de abscisă

zero sau

se declară

ca punct

al terenului. Ulterior acestui punct

i se poate modifica cota

“z”, în

funcţie

de necesităţile proiectului.


Construirea unei rampe prin puncte

de schimbare

a declivităţilor Construirea unei rampe prin puncte

de schimbare

a declivităţilor

Se construiesc punctele

de schimbare

a declivităţilor Se construiesc punctele

de schimbare

a declivităţilor

Se construiesc dreptele prin punctele

de schimbare

a declivităţilor Se construiesc dreptele prin punctele

de schimbare

a declivităţilor


Construirea racordărilor verticale

(parabole)Construirea racordărilor verticale

(parabole)

Notă:•

Racordările verticale

(parabolele) trebuie să

fie tangente

la elementele liniei roşii.

•

Raza racordării verticale

(curbura maximă

a parabolei) trebuie declarată

ca distanţă în prealabil.

•

Valorile razelor trebuie să

asigure condiţiile impuse racordărilor verticale

de către normativele

de proiectare.

Notă:•

Racordările verticale

(parabolele) trebuie să

fie tangente

la elementele liniei roşii.•

Raza racordării verticale

(curbura maximă

a parabolei) trebuie declarată

ca distanţă în prealabil.•

Valorile razelor trebuie să

asigure condiţiile impuse racordărilor verticale

de către normativele

de proiectare.


•

Calculul cotelor proiectului

se face în picheţii traseului declaraţi în fişierul

“piste”.

•

Comanda

care se foloseşte este: “Tabulaţi”

•

Calculul cotelor proiectului

se face în picheţii traseului declaraţi în fişierul

“piste”.•

Comanda

care se foloseşte este: “Tabulaţi”

După

construirea axei, în caseta

“Lung”

se afişează

schema liniei roşii cu valorile declivităţilor rezultate

din calcul.

După

construirea axei, în caseta

“Lung”

se afişează

schema liniei roşii cu valorile declivităţilor rezultate

din calcul.

Construirea axei

în profil

longitudinalConstruirea axei

în profil

longitudinalConstruirea axei

se face prin selectarea elementelor componente


Pe linia

de comandă

afişată

se pot urmări elementele înscrise pe axă.

Construirea axei

se face prin selectarea elementelor componente


Pe linia

de comandă

afişată

se pot urmări elementele înscrise pe axă.


Rezultate

ale calculului axei

în profil

longitudinalRezultate

ale calculului axei

în profil

longitudinal

Tabelul elementelor componente

ale axei

Tabelul elementelor componente

ale axei

Tabelul picheţilorTabelul picheţilor

Nr. pichetuluiNumele elementului pe

care se găseşte pichetul

Kilometraj

Cota proiectului

Declivitatea liniei roşii Raza

racordării verticale

Rezultatele calculelor cuprind informaţii referitoare

la axa traseului

în profil

longitudinal grupate

în două

tabele:informaţii asupra elementelor

componenete ale axei în profil longitudinal

informaţii asupra cotelor picheţilor


Vizualizarea

profilului

longitudinalVizualizarea

profilului

longitudinal

Din meniul

“Concepţie”

se lansează

etapa

de studiu

a traseului

în profil

transversal

Din meniul

“Concepţie”

se lansează

etapa

de studiu

a traseului

în profil

transversal

Se alege

fişierul

“piste”

care conţine

datele

proiectului

Se alege

fişierul

“piste”

care conţine

datele

proiectului

Din meniul

“Vizualizare”

se alege

opţiunea

profil

longitudinal

Din meniul

“Vizualizare”

se alege

opţiunea

profil

longitudinal


Vizualizarea

profilului

longitudinalVizualizarea

profilului

longitudinalDin meniul

“Interogare”

se pot obţine

informaţii asupra

unui

pichet

al profilului

longitudinal:

Din meniul

“Interogare”

se pot obţine

informaţii asupra

unui

pichet

al profilului

longitudinal:

Exemplu: Pichetul

35numărul

pichetuluipoziţia

kilometricăcota

liniei

roşiidiferenţa faţă

de linia

terenului


5. SUPRAÎNĂLŢAREA ÎN CURBĂ

Amenajarea supraînălţării reprezintă

etapa

de calcul prin

care utilizatorul construieşte suprafaţa căii în curbă. Calculul amenajării

în spaţiu

se face în funcţie

de elementele geometrice

ale traseului adoptate

în etapa

de studiu

în plan. Este ştiut

faptul că

suprafaţa riglată

a căii în spaţiu contribuie

la combaterea efectului forţei

centrifuge care are tendinţa de a deplasa vehiculul

de pe traiectorie sau

de a

îl răsturna.

Rampa supraînălţării

se realizează

prin rotirea părţii carosabile

în jurul axului căii. În spaţiu, această

amenajare geometrică

generează

o suprafaţă

continuă. Stabilitatea vehiculelor în mişcare este determinată

de mărimea pantei transversale

a căii. Pe

de altă

parte, se poate arăta

că

valoarea pantei transversale

a căii în curbă

este condiţionată

de mărimea razei curbei

în plan, viteza şi coeficientul

de confort.

Relaţia matematică

care stabileşte legatura între aceşti parametri este:

V2

ps

=13 R(K+g)

în care:

ps

-

panta transversală

a căii în curbăV -

vitezaR -

raza curbeiK -

coeficientul

de confortg -

acceleraţia gravitaţională

Generalităţi


Este cunoscut

faptul că în exploatare, un sector de drum în curbă

este parcurs

de vehicule

cu viteze diferite. Din acest punct

de vedere

se poate afirma

că

amenajarea

în spaţiu

a unei curbe

se realizează

pentru

o viteză

care să

asigure deplasarea vehiculelor

în condiţii de siguranţă; această

viteză

este cunoscută

sub denumirea

de “viteză

posibilă”.

Pentru

a asigura condiţii de siguranţă

pentru toate vehiculele

care circulă

pe sectoarele

de drum în curbă, normele

de proiectare limitează

panta

maximă

transversală

a căii.

Trecerea

de la panta transversală

din aliniament

la cea supraînălţată

în curbă

se face treptat pe

o porţiune

de traseu

(de regulă

lungimea curbelor progresive), cunoscută

sub denumirea

de rampa supraînălţării. Confortul călătoriei

în curbe este determinat printre altele, de lungimea pe

care se realizează

rampa supraînălţării. Este

de dorit

ca lungimea acestei rampe să

fie cât mai

mare, astfel încât suprafaţa generată

de succesiunea secţiunilor transversale să

ofere conducătorului

auto o călătorie

cât mai bună. Din acest punct de vedere rampa supraînălţării poate fi privită

ca o succesiune de secţiuni transversale

în care suprafaţa carosabilului este rotită

în jurul axei cu o anumită

viteză.

În accepţiunea

de lucru

a programului de calcul

“Piste+”, amenajarea supraînălţării

se realizează

prin calculul pantei transversale a căii în picheţi. Pentru acest calcul

se consideră

ca parametrii

de calcul:

• viteza posibilă

în curbă, • raza curbei

în plan, • viteza de rotire a secţiunii transversale.

În aceste condiţii, se poate observa că

viteza

de rotire a secţiunii transversale exprimă

cât de repede apare forţa centrifugă

pe lungimea rampei supraînălţării.


Etapele

de lucru pentru calculul supraînălţării sunt urmatoărele:

În cadrul programului

“Piste+”, utilizatorul poate să

realizeze calculul supraînălţării prin mai multe metode: -declararea picheţilor

în care se face schimbarea

pantei transversale

acăii şi valoarea pantei transversale;

-

calculul

semi-automat prin alegerea:-

pantei

în aliniament

a căii,-

valoarea razei pentru

care nu

se mai realizeazăsupraînălţare (raza recomandabilă);

-

calculul

automat al supraînălţării

în care utilizatorul alege

din biblioteca de date a programului:

-

valoarea vitezei posibile

în curbă, -

panta

în aliniament

a căii,-

viteza

de rotire

a secţiunii transversale.

se alege fişierul “piste” care conţine traseul în plan şi picheţii pentru care se va calcula supraînălţarea;

se stabilesc punctele în care se face schimbarea deverelor; această operaţie se poate realiza prin mai multe metode: manuală; semi-automată; automată;

se face calculul preliminar prin care se urmareşte verificarea lungimii rampei supraînălţării în raport cu viteza de rotaţie a secţiunii transversale (a deverelor) alese;

se fac ajustări ale calcululelor sub aspectul modificării lungimii rampei supraînălţării;se face calculul pantei transversale în picheţii traseului (deverele);se salvează rezultatele într-un fişier cu extensie *DVT.

Utilizatorul poate reveni

ulterior asupra fişierului

care conţine datele supraînălţării prin realizarea

de modificări după

caz.


Se alege fişierul

“piste”


în plan şi picheţii pentru

care se va calcula supraînălţarea

Se alege fişierul

“piste”


în plan şi picheţii pentru

care se va calcula supraînălţarea


Din meniu

se alege opţiunea pentru calculul deverelor părţii carosabile

Din meniu

se alege opţiunea pentru calculul deverelor părţii carosabile

NOTĂ:Pe ecran sunt afişate informaţiile

cu privire

la etapele

de calcul parcurse

anterior şi ale căror rezultate sunt stocate

în fişierul

“Piste”


Calculul supraînălţării prin metoda manualăCalculul supraînălţării prin metoda manuală

Utilizatorul declară

punctele

de schimbare

a deverelor precum şi valorile pantei transversale

în aceşti picheţi


punctele

de schimbare

a deverelor precum şi valorile pantei transversale

în aceşti picheţi

Pentru calcul

se foloseşte editorul punctelor

de schimbare

a deverelor

Pentru calcul

se foloseşte editorul punctelor

de schimbare

a deverelor

Introducerea datelor

se face folosind linia

de comandă.

Datele declarate pentru fiecare pichet sunt înscrise

în tabelul editorului.

Pe linia

de comandă

se declara

în ordine: •


a pichetului

în care se face schimbarea deverului

•

panta transversală

pentru partea stângă şi partea dreaptă

a carosabilului.

Introducerea datelor

se face folosind linia

de comandă.

Datele declarate pentru fiecare pichet sunt înscrise

în tabelul editorului.

Pe linia

de comandă

se declara

în ordine: •


a pichetului

în care se face schimbarea deverului

•

panta transversală

pentru partea stângă şi partea dreaptă

a carosabilului.

Notă:Sintaxa prin

care se declară

panta transversală

a căii respectă

următoarea convenţie

de semn:

•

înclinarea pantei spre stânga semnul

plus•

înclinarea pantei spre dreapta semnul

minus

Notă:Sintaxa prin

care se declară

panta transversală

a căii respectă

următoarea convenţie

de semn:• înclinarea pantei spre stânga semnul

plus• înclinarea pantei spre dreapta semnul

minus


Calculul supraînălţării prin metoda

semi-automatăCalculul supraînălţării prin metoda

semi-automată



a căii în aliniament precum şi valorea razei recomandabile.

În funcţie

de aceste valori programul va identifica pe traseu aliniamentele şi curbele

cu raze mai mici decât cea recomandabilă.

Pentru curbele

ale căror

raze au valori mai mari decât raza recomandabilă

programul păstrează

în secţiune transversală

pantele

din aliniament.



a căii în aliniament precum şi valorea razei recomandabile.

În funcţie

de aceste valori programul va identifica pe traseu aliniamentele şi curbele

cu raze mai mici decât cea recomandabilă.

Pentru curbele

ale căror

raze au valori mai mari decât raza recomandabilă

programul păstrează


pantele

din aliniament.

Raza recomandabilăRaza recomandabilă

Panta transversală

a căii în aliniament

Panta transversală



Programul analizează

valorile razelor folosite

la amenajarea

în plan şi solicită

utilizatorului,

pentru curbele

care au rază

mai

mică

decât raza recomandabilă, să

declare pe rând valoarea pantei transversale în curbă.

Programul analizează

valorile razelor folosite

la amenajarea

în plan şi solicită

utilizatorului,

pentru curbele

care au rază

mai

mică

decât raza recomandabilă, să

declare pe rând valoarea pantei transversale în curbă.


Calculul supraînălţării prin metoda

automatăCalculul supraînălţării prin metoda

automată

Pentru realizarea calculului

automat al poziţiei punctelor

de schimbare

a deverelor, utilizatorul trebuie să

aleagă

din tabelul

de devere

al bibliotecii programului, parametrii

cu care se va

face calculul.

Pentru realizarea calculului

automat al poziţiei punctelor

de schimbare

a deverelor, utilizatorul trebuie să

aleagă

din tabelul

de devere

al bibliotecii programului, parametrii

cu care se va

face calculul.

Viteza posibilă

(de referinţă)

Panta transversală


Viteza

de rotaţie

a căii pe lungimea rampei supraînălţării


Tabelul picheţilor caracteristici

în care se face schimbarea pantei transversale

a căii

Tabelul picheţilor caracteristici

în care se face schimbarea pantei transversale

a căii

Profil

în aliniament

Profil convertit

Profil supraînălţat


Verificarea poziţiei punctelor

de schimbare

a pantei transversale

a căii


de schimbare


a căii

Opţiunea

de calcul

a pantei supraînălţării

în picheţi

Opţiunea

de calcul


în picheţi


de schimbare


a căii constă

în determinarea lungimii rampei pe

care se realizează

supraînălţarea. În funcţie

de lungimea rampei

se stabileşte viteza

de rotaţie

a deverelor

care se compară

cu valoarea propusă

de utilizator

iniţial.


de schimbare


a căii constă

în determinarea lungimii rampei pe

care se realizează

supraînălţarea. În funcţie

de lungimea rampei

se stabileşte viteza

de rotaţie

a deverelor

care se compară

cu valoarea propusă

de utilizator

iniţial.

Viteza posibilă

(de referinţă)Viteza posibilă

(de referinţă)

Viteza

de rotaţie

a căii propusă

de utilizator pentru calculul lungimii rampei supraînălţării

Viteza

de rotaţie

a căii propusă

de utilizator pentru calculul lungimii rampei supraînălţării



de schimbare


a căii


de schimbare


a căii

Rezultatele verificării lungimii

de racordare

Rezultatele verificării lungimii

de racordare

În tabel sunt evidenţiate sectoarele pe

care este depăşită

viteza

de variaţie

a deverelor propusă

în etapa anterioară

de verificare.

În tabel sunt evidenţiate sectoarele pe

care este depăşită

viteza

de variaţie

a deverelor propusă

în etapa anterioară

de verificare.


Modificarea poziţiei punctelor

de schimbare


a căii

Modificarea poziţiei punctelor

de schimbare


a căii

Modificarea constă

în schimbarea valorii vitezei

de referinţă

sau

a vitezei

de variaţie

a deverelor.

Soluţia

optimă

se obţine prin extinderea rampei

de supraînălţare pe aliniament

Modificarea constă

în schimbarea valorii vitezei

de referinţă

sau

a vitezei

de variaţie

a deverelor.Soluţia

optimă

se obţine prin extinderea rampei

de supraînălţare pe aliniament


Rezultatul operaţiei

de modificarea poziţiei punctelor

de schimbare


a căii

Rezultatul operaţiei

de modificarea poziţiei punctelor

de schimbare


a căii

Sectoarele

de traseu pe

care se realizează

supraînălţarea identificate prin poziţia kilometrică.

Sectoarele

de traseu pe

care se realizează

supraînălţarea identificate prin poziţia kilometrică.

Viteza

de rotaţie

a deverelorViteza

de rotaţie

a deverelor


Impunerea deverului unic pentru partea carosabilă

Impunerea deverului unic pentru partea carosabilă


Calculul pantei transversale

în picheţii traseuluiCalculul pantei transversale

în picheţii traseului

Opţiunea

de calcul


în picheţi

Opţiunea

de calcul


în picheţi

Tabelul picheţilor traseului şi panta transversală

în profilele transversale

Tabelul picheţilor traseului şi panta transversală

în profilele transversale

Nr. pichetNr. pichetPoziţia

kilometrică

Poziţia kilometrică

Panta transversală

dreaptă

Panta transversală

dreaptă

Panta transversală

stângă

Panta transversală

stângă


Salvarea

rezulatatelor

se face într-un fişier

cu extensie

*.DVT

Salvarea

rezulatatelor

se face într-un fişier

cu extensie

*.DVT


6. PROIECTAREA TRASEULUI ÎN SECŢIUNE TRANSVERSALĂ

6.1 Generalităţi

Studiul traseului


dă

posibilitate utilizatorului să

evidenţieze poziţia părţii carosabile

în raport

cu modelul terenului. În proiectarea efectuată

manual, etapa

de redactare

a profilelor transversale reprezintă

un efort

de lucru

mare care consumă

majoritatea timpului afectat acesteia. Din acest punct

de vedere utilizarea calculatorului înlocuieşte munca

de rutină

a proiectantului

în redactarea secţiunilor transversale, oferind

în acelaşi timp

o acurateţe ridicată

a desenelor şi a calculelor.

În condiţiile calculului automat conceptul

de proiectare

al traseului suferă

modificări majore

din

punct

de

vedere

al concentrării eforturilor proiectantului asupra aspectelor

de sinteză şi analiză

a soluţiilor. Calculul

de rutină, desenele proiectului devin

astfel

elemente

de proiectare auxiliare

care pot fi rezolvate şi de personal cu o calificare medie. În proiectarea asistată

de calculator elementul

principal al actului

de proiectare

se axează

pe concepţia soluţiilor şi al analizelor

comparative ale acestora.

Studiul traseului

în secţiuni transversale

cu ajutorul calculatorului

se realizează

în două

faze distincte:

• declararea profilelor transversale

tip;• construirea profilelor transversale curente.


6.2 Profile transversale

tip

Profilele

transversale

tip se realizeză

de către utilizator declarând elementele geometrice

ale

drumului

în secţiune transversală.

Informaţiile pe

care le declară

utilizatorul

se stochează

într-un fişier dedicat profilelor transversale

tip, care are extensie

*.TYP. În cadrul acestui fişier,

fiecare profil

transversal tip capătă

un nume

format din 4 caractere alfa-numerice.

Trebuie remarcat

că

fişierul profilelor transversale

tip este

independent de fişierul proiectului

(piste). Astfel,

utilizatorul poate să

realizeze

o bibliotecă

de profile transversale

tip care pot fi utilizate pentru calculul supralărgirii căii în picheţii traseului.

Datele specifice fiecărui profil

transversal tip se înscriu

în calculator cu ajutorul editorului specializat

al programului.


Modul

de înscriere

a datelor

în editor este asistat

de interfaţa grafică

care dă

posibilitatea să

se vizualizeze, în orice

moment, corectitudinea valorilor introduse. În esenţă, se poate afirma

că

utilizatorul

“desenează

pe ecran”

elementele geometrice

ale secţiunii transversale,

care apoi vor fi folosite

la redactarea profilelor transversale curente.


Profilul transvesal

tip care se creează

conţine

o

serie

de elemente

(linii) pe

care utilizatorul

le va atribui părţilor componente

ale secţiunii drumului: parte carosabilă, acostamente, rigole, taluzuri, sistem rutier, etc. Trebuie subliniat faptul

că

sistemul rutier pe

care îl poate descrie programul

“Piste”

conţine

maxim trei straturi rutiere distincte denumite

în program astfel: “şosea”, “bază”, “formă”.

În raport

cu straturile

definite prin desen, programul

“Piste+”

calculează

cantităţile volumele

de terasamente precum şi cantităţile

de materiale corespunzătoare sistemului rutier.

Referitor

la lucrările anexe drumului: şanturi, rigole, sprijiniri, utilizatorul poate defini

forma acestora prin înscrierea cotelor

în editorul

specific la opţiunile: “Taluz rambleu”

şi “Taluz debleu”. În legatură

cu sprijinirile lucrărilor

de terasamente, utilizatorul poate declara doar

forma paramentului văzut,

fără

a desena elementele componente

ale sprijinirii. Acestea

pot fi desenate

ulterior în secţiunile transversale folosind

un pachet

de programe

de desen

(Autocad, Autosketch, etc.). Lucrările de sprijinire, înainte

de a fi declarate

în secţiunile transversale, trebuie dimensionate

de către utilizator

în conformitate

cu normele

de proiectare.

În cazul

în care utilizatorul

are un sistem rutier

cu mai multe straturi, este necesară

realizarea unei grupări

a straturilor rutiere pe criterii

legate de natura materialelor: straturi

cu liant, straturi stabilizate, straturi granulare, etc. Denumirile folosite

de către

program: “şosea”; “bază”, “formă”, reprezintă

o convenţie

de desen, ele nu trebuie să

se confunde

cu specificaţiile cunoscute

cu acelaşi nume

din normele

de proiectare

a sistemelor rutiere. În legatură

cu alcătuirea sistemului rutier, utilizatorul poate declara cotele straturilor fără

a avea posibilitatea efectuării unor calcule de dimensionare. Progarmul

“Piste+”, ca de fapt toate soft-urile

din această

categorie,

nu efectuează

calcule

de rezistenţă

!!!


Alcătuirea profilului

transversal tip Alcătuirea profilului

transversal tip

Cantităţile

de lucrări

care pot fi

calculate


Etapele

de studiu

ale traseului

în profil

transversal

>

Din meniul

“Concepţie“

al programului

“Piste+”

se alege opţiunea

de studiu

a traseului

în profil

transversal.> Se deschide fişierul

“Piste”

(cu extensie

*.PIS) care conţine picheţii rezultaţi din tabulare.>

Din meniul

“Calcul”

se alege opţiunea

“Proiect”

care dă

posibilitatea utilizatorului să

aibă

acces la comenzile editorului profilelor transversale.> Se declară

numele fişierului

care va conţine datele

legate de profilele transversale

tip.> Cu ajutorul editorului

se construiesc profilele transversale

tip.

Etapa

I: Declararea profilelor transversale

tip

Etapa

II: Redactarea profilelor transversale curente

>

Se declară

sectoarele traseului

care sunt

în aliniament sau

în curbă şi se atribuie acestora tipul

de secţiuni transversale

care le corespund.> Se calculează

profilele transversale curente

cu opţiunile declarate mai sus.> Se vizualizează

profilele transversale curente şi se fac corecturi, dacă

este cazul.


Studiul traseului

în profil

transversalStudiul traseului

în profil

transversal

Din meniul

“Concepţie”

se alege opţiunea

de studiu

a traseului

în profil

transversal

Din meniul

“Concepţie”

se alege opţiunea

de studiu

a traseului

în profil

transversal

Se alege fişierul

“Piste”

care conţine datele proiectului

Se alege fişierul

“Piste”



Din meniul

“Calcul”

se alege opţiunea

“Proiect”

cu ajutorul căreia utilizatorul va calcula secţiunile transversale

ale traseului

Din meniul

“Calcul”

se alege opţiunea

“Proiect”

cu ajutorul căreia utilizatorul va calcula secţiunile transversale

ale traseului

Se declară

numele fişierului

care va conţine elementele profilelor transversale

tip (extensie *.TYP)

Se declară

numele fişierului

care va conţine elementele profilelor transversale

tip (extensie *.TYP)

Etapa


tip Etapa


tip


Gestiunea profilelor transversale

tipGestiunea profilelor transversale

tip


declare numele fiecărui profil

transversal tip (format din 4 caractere alfa-numerice) pe

care doreste să-l creeze

Opţiuni

care pot fi folosite

în etapele

de lucru

cu profilele transverasale tip

În această

casetă

sunt afişate toate profilele transversale

tip conţinute

în fisierul

*.TYP


Utilizatorul

are posibilitatea să

declare elementele profilului

transversal tip folosind casetele

pentru înscrierea datelor

Ordinea

de declarare

a elementelor profilului

transversal tip este:

• Linia proiect• Linia debleu• Linia rambleu• Liniile

care definesc sistemul rutier: - platformă- formă- bază

Opţiunea

de vizualizare

a datelor înscrise

în editor

Opţiunea

de vizualizare

a datelor înscrise

în editor

Datele

care se înscriu

în editor sunt valabile pentru jumatate

din secţiunea transversală

a drumului

Datele

care se înscriu

în editor sunt valabile pentru jumatate


a drumului

Editorul pentru declararea profilelor

tipEditorul pentru declararea profilelor

tip


Linia proiectLinia proiect

Opţiunile

care pot fi folosite

în declararea

“Liniei proiect”

a profilului

transversal tip

Declararea lăţimii căii în aliniament

Caseta

“Zona mediană”

se foloseşte

în situaţia

în care căile sunt

separate (cazul autostrăzilor)

Acostamentele

pot fi alcătuite

din patru segmente

cu înclinări şi dimensiuni diferite


Vizualizarea datelor înscrise

în editorVizualizarea datelor înscrise

în editor

Partea carosabilă

Notă:Datele

care se vizualizează

reprezintă

jumatate


a drumului.

Notă:Datele


reprezintă

jumatate


a drumului.

Axa căii


Declararea dimensiunilor acostamentului

Declararea dimensiunilor acostamentului



în editor

Partea carosabilăAcostament

Axa căii


Linia debleuLinia debleu În accepţiunea programului, prin linia debleu

se înţelege succesiunea segmentelor

care definesc conturul secţiunii transversale

de la marginea acostamentului până

la intersecţia

cu linia terenului.

În accepţiunea programului, prin linia debleu




la intersecţia

cu linia terenului.


segmentele

care definesc secţiunea transversală

prin lungime şi panta

pe

care o face segmentul

cu orizontala.

Pentru orientarea segmentului

se foloseste convenţia

de semn: semnul

“+”

pentru

segment ascendent şi semnul

“-”

pentru

segment descendent.

Ultimul

segment al “Liniei debleu”

are lungime variabilă

în funcţie

de poziţia liniei terenului. În acest caz lungimea

se declară

cu semnul

minus.


segmentele


prin lungime şi panta

pe


cu orizontala.



de semn: semnul

“+”

pentru


“-”

pentru

segment descendent.

Ultimul

segment al “Liniei debleu”


în funcţie


se declară

cu semnul

minus.




în editor

Partea carosabilă

Notă:Datele


reprezintă

jumatate


a drumului.

Notă:Datele


reprezintă

jumatate


a drumului.

Axa căii

Acostament

Debleu: rigolă; banchetă; taluz


Linia rambleuLinia rambleuÎn accepţiunea programului prin linia rambleu




la intersecţia

cu linia terenului.

În accepţiunea programului prin linia rambleu




la intersecţia

cu linia terenului.


segmentele


prin lungime şi panta pe


cu orizontala.



de semn: semnul

“+”

pentru


“-”

pentru

segment descendent.

Ultimul

segment al “Liniei rambleu”


în funcţie


se declară

cu semnul

minus.


segmentele


prin lungime şi panta pe


cu orizontala.



de semn: semnul

“+”

pentru


“-”

pentru

segment descendent.

Ultimul

segment al “Liniei rambleu”


în funcţie


se declară

cu semnul

minus.




în editor

Partea carosabilă

Notă:Datele


reprezintă

jumatate


a drumului.

Notă:Datele


reprezintă

jumatate


a drumului.

Axa căii

AcostamentRambleu

În cazul

în care utilizatorul consideră

necesar, poate să

declare în

secţiunea

de rambleu

a profilului

tip un şanţ

la piciorul profilului

de

rambleu. În acest caz rubricile editorului vor fi completate

cu dimensiunile segmentelor

care alcătuiesc şanţul.

În cazul

în care utilizatorul consideră

necesar, poate să

declare în secţiunea

de rambleu

a profilului

tip un şanţ

la piciorul profilului

de rambleu. În acest caz rubricile editorului vor fi completate

cu dimensiunile segmentelor

care alcătuiesc şanţul.


Linia platformăLinia platformăLinia platformă

defineşte linia

de separaţie între sistemul rutier şi teren.

Linia platformă

se poate declara

sub partea carosabilă

cât şi sub acostament; cazul acostamentelor

consolidate

Linia platformă

defineşte linia

de separaţie între sistemul rutier şi teren.Linia platformă

se poate declara



consolidate



în editor Linia platformă


Linia

formăLinia

formăLinia

formă

defineşte linia

de separaţie între straturile sistemului rutier.

Linia

formă

se poate declara



consolidate

Linia

formă

defineşte linia

de separaţie între straturile sistemului rutier.Linia

formă

se poate declara



consolidate

Linia platformăLinia

formă



în editor


Linia bazăLinia bază Linia bază

defineşte linia

de separaţie între straturile sistemului rutier.

Linia bază

se poate declara



consolidate

Linia bază

defineşte linia

de separaţie între straturile sistemului rutier.Linia bază

se poate declara



consolidate

Linia platformăLinia

formă



în editor

Linia bază


Etapa

II: Redactarea profilelor transversale curenteEtapa

II: Redactarea profilelor transversale curente

Profilele transversale curente

se realizează

automat de către

program în toţi picheţii traseului, cuprinşi în fişierul

“piste”.

În vederea asigurării supralărgirii

în curbe, utilizatorul trebuie să

identifice

în lungul traseului

sectoarele

de aliniament şi cele

în curbă.

Pentru fiecare

sector al traseului

în care lăţimea părţii carosabile

se modifică, utilizatorul trebuie să

aibă

declarate, în prealabil, profile transversale

cu caracteristicile corespunzătoare

din punct

de vederea tehnic.

Redactarea profilelor transversale curente

se realizează

automat de către

program pe baza

sectoarelor declarate

de utilizator şi a tipului

de profil

transversal care se doreşte să

se aplice pe fiecare

sector.


că

profilele

tip, declarate

anterior, se realizează

pe jumatate


a drumului. Ele sunt simetrice

în raport

cu axa; deci

se pot aplica atât pentru partea dreaptă

a traseului

cât şi pentru stângă.

Sectoarele traseului pe

care se aplică

profilele transversale

tip se declară

pe linii

de comandă

în tabelul

de calcul

al profilelor transversale curente.


Etapa

II: Redactarea

profilelor

transversale

curenteEtapa

II: Redactarea

profilelor

transversale

curente

Sintaxa

linei

de comandă

în tabelul

de calcul

al profilelor

transversale

curente

cuprinde:

•

Nr. pichetului

sau

poziţia

km. la care începe

sectorul.•

Numele

profilului

tip care se aplică

(stânga; dreapta).•

Nr. pichetului

sau

poziţia

km. unde

se încheie

sectorul.•

Numele

profilului

tip care se aplica

(stânga; dreapta).

Sintaxa

linei

de comandă

în tabelul

de calcul

al profilelor

transversale

curente

cuprinde:• Nr. pichetului

sau

poziţia

km. la care începe

sectorul.• Numele

profilului

tip care se aplică

(stânga; dreapta).• Nr. pichetului

sau

poziţia

km. unde

se încheie

sectorul.• Numele

profilului

tip care se aplica

(stânga; dreapta).

NOTĂ:

În cazul

în care se aplică

acelaşi profil

transversal tip pe

ambele

părţi ale drumului, atunci

se declară

un singur

nume

NOTĂ:

În cazul

în care se aplică

acelaşi profil

transversal tip pe

ambele

părţi ale drumului, atunci

se declară

un singur

nume

Linia

de comandă

pentru

calculul

profilelor

transversale

curente

Linia

de comandă

pentru

calculul

profilelor

transversale

curente


Vizualizarea

profilelor

transversale

curente

calculateVizualizarea

profilelor

transversale

curente

calculate

În modul

de vizualizare

utilizatorul

are la dispoziţie

o serie

de opţiuni

cu ajutorul

cărora

poate

analiza

şi la nevoie

corecta

soluţia

afişată

pe

ecran.


7. Perspectivele

Studiul traseului folosind vizualizarea în perspectivă, constituie

o etapă

de proiectare

în care utilizatorul

are posibilitatea să

analizeze soluţia proiectată

în ansamblul

general al amplasării acesteia. În această

fază

se poate studia asigurarea vizibilităţii în lungul traseului precum şi asigurarea confortului

optic.

Alcătuirea perspectivelor

se realizează

pe baza opţiunilor utilizatorului prin

care se declară

printre altele: distanţa între picheţii în care se vor realiza perspectivele, poziţia observatorului, înălţimea obstacolului vizat. Pe baza acestor

date se calculează

distanţa de vizibilitate precum şi lunginea pe

care nu

se asigură

aceasta. Din acest punct

de vedere studiul traseului poate fi privit

ca o etapă

de proiectare

în care sunt studiate aspectele

legate de asigurarea siguranţei circulaţiei.

Afişarea pe ecran

a desenelor perspectivelor

se poate realiza

static,

pichet

cu pichet,

sau

în succesiune dinamică. Succesiunea rapidă

a desenelor perspectivelor crează

pentru utilizator imaginea

de mişcare pe traseul proiectat. Această

facilitate oferă

utilizatorului posibilitatea

de a realiza, prin simulare numerică, o călătorie virtuală

pe traseul proiectat.

Se poate afirma deci, că

studierea traseului

cu ajutorul calculatorului

introduce în practica

de proiectare

un concept nou şi anume simularea numerică. Este

de la sine înţeles

că

această

nouă

facilitate de lucru dă

posibilitatea proiectantului să

poată

reveni uşor asupra soluţiilor studiate astfel încât redactarea proiectului să

devină

un proces interactiv.


Studiul traseului

în perspectivăStudiul traseului

în perspectivă

Din meniul

“Concepţie”

se alege opţiunea

de studiu

a traseului

în profil

transversal

Din meniul

“Concepţie”

se alege opţiunea

de studiu

a traseului

în profil

transversal

Se alege fişierul

“Piste”


Se alege fişierul

“Piste”



Din meniul

“Calcul”

se alege opţiunea

“Perspective”

cu ajutorul căreia utilizatorul va calcula caracteristicile traseului

în perspectivă

Din meniul

“Calcul”

se alege opţiunea

“Perspective”

cu ajutorul căreia utilizatorul va calcula caracteristicile traseului

în perspectivă


În meniul

de introducere

a datelor, utilizatorul declară

opţiunile

de calcul

ale perspectivelor

În meniul

de introducere

a datelor, utilizatorul declară

opţiunile

de calcul

ale perspectivelor


În meniul

“Gestiunea perspectivelor”

utilizatorul poate şterge selectiv anumite

perspective din lista celor

calculate

În meniul

“Gestiunea perspectivelor”

utilizatorul poate şterge selectiv anumite

perspective din lista celor

calculate


Tabelul

rezultatelor obţinute

din calcul perspectivelorTabelul

rezultatelor obţinute

din calcul perspectivelor


Vizualizarea

perspectivelorVizualizarea

perspectivelor

Download - Introducere in Proiectare Asistata de Calculator a Drumurilor

Top Related