Download - Interactiune om-calculator (Metodologii de proiectare)

InteracInteracţţiune omiune om--calculatorcalculator

Dr. Dr. SabinSabin--CorneliuCorneliu BuragaBuraga –– www.infoiasi.ro/~busacowww.infoiasi.ro/~busaco//

11

InteracInteracţţiune omiune om--calculatorcalculator Metodologii de proiectareMetodologii de proiectare

Dr. Sabin-Corneliu Buraga Facultatea de Informatică

Universitatea “A.I.Cuza”

Iaşi, România httphttp://://www.infoiasi.rowww.infoiasi.ro/~/~busacobusaco//



22

“Machines certainly can solve problems,store information, correlate, and play games –

but not with pleasure.”

Leo Rosten



33

CuprinsCuprins

•

Preliminarii

•

ID, IA, UX

•

Modele, stadii & metodologii de proiectare

•

Reglementari & standarde

•

Cunoaşterea utilizatorului & analiza activităţilor sale



44

PreliminariiPreliminarii

•

Realităţi:– Datele generate de fiecare angajat al unei organizaţii

(companii,…) se dublează la fiecare 18 luni • conform CMSWatch, 2001

– 40% din utilizatorii din cadrul unei corporaţii nu (re)găsesc informaţiile necesare realizării activităţilor postului pe care-l au •

Knowledge

Management World, 2004

– 44% din utilizatorii americani adulţi sunt creatori de conţinut digital online



55


•

Realităţi:– Supraîncărcarea informaţională (information

overload): New

York Times

conţine în medie într-o zi mai multe informaţii decât un

contem-

poran

al lui Shakespeare

ar fi acumulat într-o viaţă– Sisteme de tip “conductă” (stovepipe

systems)

•

Componente interconectate strâns pentru a lucra împreună ⇒ informaţii care nu pot fi partajate, aplicaţii închise, lipsa flexibilităţii

– Agregarea slabă

a conţinutului



66


•

Realităţi:– Ingineria software (e.g., RUP –

Rational

Unified

Process) tratează în principal comunicaţiile între aplicaţii

&

între programatori

– Interfaţa-utilizator vizează comunicarea cu utilizatorul

– Utilizatorul (clientul) are întotdeauna dreptate•

Problemele survenite ≡

erorile sistemului

– …dar utilizatorul nu are întotdeauna dreptate•

Utilizatorii nu sunt proiectanţi (designers), dar pot să joace rolul de proiectanţi



77

PreliminariiPreliminarii•

Realităţi:–

RUP nu oferă suport pentru proiectarea centrată spre utilizator (user-centered

design)

–

“User

experience

and

interface

design in the

context of creating

software represents

an approach

that

puts

the

user, rather

than

the

system, at

the

center

of the

process.

This

philosophy, called

user-centered design, incorporates user concerns and advocacy from the beginning of the design process and

dictates

the

needs

of the

user

should

be

foremost in any

design decisions.”

(MSDN, secţiunea User

Interface

Design & Development)



88


•

Realităţi:– Proiectarea interfeţei necesită un efort de dezvoltare

software foarte mare– Proiectarea (judicioasă) a interfeţei-utilizator

reprezintă 50% din: •

timpul de proiectare

•

timpul de implementare•

timpul dedicat mentenanţei

•

volumul codului-sursă



99

PreliminariiPreliminarii•

Necesităţi (Rogers, 2007):– Existenţa unor teorii, modele

& cadre de lucru

– Utilizate pentru a facilita/inspira activităţile de design

– Teorie

≡

explicaţie (de dorit, riguroasă) a unui anumit aspect privitor la un fenomen

– Model

≡

simplificare a unui aspect al interacţiunii pentru a facilita predicţia/evaluarea alternativelor de proiectare

– Cadru de lucru

≡

set de concepte inter-conectate şi/sau set de probleme specifice



1010

IA, ID, UXIA, ID, UX

•

Interacţiunea om-calculator ⇒ arhitectura informaţiei

(Information Architecture –

IA)

•

“Ceea ce suntem este exprimat în ceea ce creăm.”

(B.J. Fogg, 2003)

•

Factori importanţi: – Interaction Design –

ID

– User Experience –

UX



1111

IA, ID, UXIA, ID, UX

•

Proiectarea interacţiunii (interaction

design) facilitează sau investighează interacţiunile dintre oameni (ori

alţi agenţi) mediate de

produse (software sau nu)•

Aceste interacţiuni reprezintă, în principal, acte ale comunicării: – 1 la 1– 1 la N– M la

N



1212

IA, ID, UXIA, ID, UX•

Interaction

Design

este:

– Un proces direcţionat spre un scop în vederea rezolvării unei probleme de interacţiune

– O activitate creativă– O activitate decizională – O reprezentare a unui plan de dezvoltare

a unei interfeţe şi a unui set de abordări alternative &

succesive

•

Implică utilizatorii (+stakeholders) care trebuie să împărtăşească o experienţă



1313

UX UX îîn contextn context



1414


•

Scopurile interacţiunii cu utilizatorul

(Peter Morville)



1515


•

Task-urile unui proiect privitor la interacţiunea cu utilizatorul –

aici, un sit Web

(Jesse

Garrett)



1616

UX UX îîn contextn context•

Disciplinele

implicate (Challis Hodge)



1717

ModeleModele

•

Adoptarea unor modele pentru analiza activităţilor de design:–Provenite din ingineria software

(cascadă, spirală, RAD –

Rapid Application

Development, agil,…)

–Specifice:•

Modelul stea (star) –

Hartson

& Hix, 1989

•

Vizând utilizabilitatea –

ISO 13407•

…multe altele



1818

ProiectareaProiectarea | | stadiistadii

•

Fundamentarea

proiectului (design rationale)

–descriere detaliată a istoricului &

scopurilor proiectului de realizare a interfeţei

–document necesar pentru:•

reutilizarea unui proiect deja existent

•

coordonarea participanţilor la un proiect de durată

sau

complex

•

facilitarea întreţinerii & utilizării ulterioare



1919


•

Fundamentarea proiectului–Motive

•

mai multe alternative de proiectare, fiecare implicând opţiuni & compromisuri; necesitatea documentării lor

•

utilizabilitatea este dependentă de contextul utilizării, fiind necesară descrierea contextului pentru care s-a decis o anumită funcţionalitate



2020


•

Fundamentarea proiectului– Analiza spaţiului de proiectare

•

Structurare ulterioară a alternativelor care au fost luate in consideraţie

•

Pentru fiecare tip de alegere efectuată, se defineşte o dimensiune, fără a fi obligatoriu

ca aceste

dimensiuni să fie independente •

O dimensiune importantă este cea structurală, determinată de specificul:

–aplicaţiei –interfeţei –dispozitivelor

I/O



2121


•

Fundamentarea

proiectului–Tipuri de paradigme structurale:

•

monolitică•

dispozitiv abstract

(e.g.,

Abstract Data View)

–

abstractizare a unui dispozitiv fizic•

toolkit

– colecţie de componente de interacţiune

(widgets)•

manager de interacţiune

– componentă care

recepţionează evenimente rezultate ca urmare a interacţiunii cu utilizatorul şi le distribuie componentelor aplicaţiei

(event-driven app.)



2222


•

Fundamentarea

proiectului–QOC

(Questions, Options, Criteria)

Maclean

et al., 1991•

întrebări privind probleme-cheie care au implicaţii în proiectarea interfeţei

•

opţiuni posibile pentru întrebările puse•

criterii de evaluare a fiecărei opţiuni

(e.g., ergonomia, accesibilitatea,…)



2323


•

Fundamentarea proiectului

– QOC Exemplu:

•

situaţie: specificarea unui

stat geografic•

opţiuni: listbox, combobox, textfield, grupare,

…



2424


•

Fundamentarea

proiectului– QOC

O soluţie alternativă?



2525


•

Fundamentarea

proiectului– QOC

Care este cea mai angajantă interfaţă a jocului?



2626


•

Proiectarea iterativă– Proces ciclic de rezolvare a problemelor

inerente ale specificării incomplete a cerinţelor printr-o dezvoltare incrementală a interfeţei

– Poate coopta beneficiarii (de la distribuitorii de software până la utilizatorii finali), care devin evaluatori ai interfeţei pe parcursul dezvoltării ei



2727


•

Prototipizarea – Oferă posibilitatea de a furniza concepţia

de ansamblu a interfeţei, de la primele faze– Avantaje:

•

dinamică•

permite experimentarea interacţiunii

•

facilitează descoperirea lipsei unor cerinţe•

ajută la testarea proiectului

•

furnizează o parte din funcţionalitate cât mai rapid posibil

•

atrage utilizatorii în procesul de proiectare



2828


•

Prototipizarea



2929


•

Prototipizarea –Schiţe pe hârtie–Schiţe electronice

–Prototipurile orizontale•

secvenţă de ecrane

(storyboard)

–

descrie modul de prezentare a informaţiei, fără funcţionalitate – abordare statică

•

asistenţi de interfaţă

(wizards) – abordare dinamică



3030

Schiţa proiectării meniului

Schiţa privind pagina principală

Studiu

de caz: www.infoiasi.ro



3131


•

Observaţii:– Verificarea &

validarea modelului adoptat

sunt de cele mai multe ori imposibil de realizat în realitate

– Constrângerile &

cerinţele impuse de lumea reală nu sunt compatibile

uneori

cu formalismul

utilizat în verificarea &

validarea realizate în teorie

– Pot să apară şi aspecte legate de latura comercială/legală a proiectului



3232

EvaluareaEvaluarea•

Activitatea de evaluare testează corectitudinea prototipurilor

•

Tipuri (detalii în cursurile viitoare):–Evaluări realizate de experţi

•

Euristici & repetiţii (walkthroughs)–Evaluări predictive

•

Testarea conform unui model (utilizator simulat)

–

persona

–Evaluări empirice•

Observarea utilizatorilor (“cobai”)



3333

ModeleModele

Modelul

în spirală

(washing machine)



3434

ModeleModele•

Cu cât sunt realizate mai multe iteraţii, cu atât interfaţa-utilizator va fi mai bine proiectată/implementată

•

Doar iteraţiile mature vor fi făcute publice•

Trebuie să ne focalizăm de timpuriu asupra utilizatorului şi sarcinilor lui– Analizarea utilizatorului– Analizarea task-urilor desfăşurate– Implicarea utilizatorilor ca evaluatori,

consultanţi, (uneori) proiectanţi



3535

MetodologiiMetodologii

•

Se recurge la o metodologie de lucru (e.g., GUIDE, STUDIO, OVID, LUCID)–Folosirea proiectării iterative şi

prototipizării rapide–Concentrarea din primele faze asupra

utilizatorilor &

task-urilor acestora–Evaluarea are loc permanent



3636

MetodologiiMetodologii: LUCID: LUCID•

Logical

User

Centered

Interaction

Design

(Cognetics, 1999)–Etape:

•

envision

↦ UI roadmap•

analizarea activităţilor utilizatorului

•

proiectarea

& prototipizarea•

evaluarea

&

rafinarea

•

proiectarea

&

producerea•

evaluarea

&

rafinarea

•

release

&

follow-up



3737

LUCIDLUCID



3838

MetodologiiMetodologii

Model conceptual propus să descrie

interfaţa Web (Robert Baxley, 2003)



3939

Reglementări Reglementări & standarde& standarde

•

Necesitatea respectării unor reglementări de proiectare

a interfeţelor

•

Instituirea unor standarde

•

Acestea conduc la creşterea capacităţii de utilizare a interfeţelor

⇒ calitate



4040

ReglementReglementăăriri & & standardestandarde•

Standarde–

Impuse de organisme autoritare (inter)naţionale

–

Oferă mai puţine detalii, pentru a putea fi utilizate mai mult timp

–

Se referă deseori la hardware, mai puţin la software–

Exemple: ISO 9241,

W3C Standards,

StUX

(Standards

for User

Experience)•

Reglementări–

Mult mai sugestive & detaliate

–

Pot oferi principii abstracte care se pot utiliza în primele faze de proiectare a interfeţei

–

Pot ajuta la rezolvarea conflictelor de design–

Exemple: Windows XP Visual Guidelines, W3C WAI (Web Accessibility

Initiative)



4141

CunoaCunoaşşterea utilizatoruluiterea utilizatorului

•

Cine este utilizatorul?

•

Probabil nu

ne place de el…

•

Trebuie să discutăm cu el

•

Trebuie să tragem cu ochiul

la ceea ce face utilizatorul

•

Trebuie să ne folosim imaginaţia!



4242


•

Cine este utilizatorul?–

Cel care interacţionează direct cu produsul/serviciul

–

Cel care angrenează direct utilizatorii–

Cel care receptează output

de la produs

–

Cel care ia decizia de achiziţie a produsului–

Cel care utilizează produsul/serviciul competitorului nostru

•

Tipuri (Eason, 1987):– Primar: utilizator frecvent (frequent

hands-on)

– Secundar: ocazional sau prin intermediul altcuiva– Terţiar: afectat de prezentarea unui produs sau

care va fi influenţat de acesta



4343


•

Identificarea caracteristicilor populaţiei de utilizatori:– vârstă, gen, etnicitate– educaţie– abilităţi fizice (motorii, vizuale,…)– experienţa generală în utilizarea calculatorului

(eventual, a platformei-ţintă)– abilităţi (skills): uşurinţa de a tasta, de a citi etc.– proprietăţi anatomice

(e.g., mărimea braţelor, înălţime,…)



4444

CunoaCunoaşştereaterea utilizatoruluiutilizatorului

•

Identificarea caracteristicilor populaţiei de utilizatori (continuare):– experienţa în domeniu– experienţa în ceea ce priveşte tipul produsului

(software-ului) dezvoltat– mediul de lucru şi alţi factori sociali– relaţiile

cu alte persoane şi

folosirea

şabloanelor

de comunicare (communication

patterns)



4545


•

Remarci:– Multe aplicaţii au numeroase tipuri de utilizatori – Exemplu: o aplicaţie Web de comunicare on-line

folosită în contextul jocurilor olimpice•

principale categorii de utilizatori: atleţii, prietenii şi familiile acestora, personalul de administrare, spectatorii, ziariştii etc.

•

tipuri diverse de dispozitive: PC-uri, telefoane mobile, chioşcuri informative, tabele de afişaj,…

•

natura informaţiilor disponibile



4646


•

Tehnici:– Chestionare (surveys)

– Interviuri (interviews)

– Observaţii directe/indirecte•

Recurgerea

la

aplicaţii conversaţionale & colaborative

•

Exemplu: instalarea & aranjarea biroului unui nou angajat al organizaţiei



4747


•

Impedimente:– Dezvoltatorii

& utilizatorii finali sunt izolaţi,

uzual, unii de ceilalţi

•

Interpunerea suportului tehnic sau al celui de marketing

– Unii utilizatori nu pot fi uşor contactaţi

– Unii utilizatori nu vor să fie contactaţi (respectarea intimităţii personale –

privacy)



4848

CunoaCunoaşşterea utilizatoruluiterea utilizatorului•

Monitorizarea

utilizatorilor

(sistemul

Portholes, 1992)



4949


•

Scenarii:–Ce doreşte utilizatorul

de la produsul/sistemul nostru proiectat?–Investigaţii incrementale

(pas-cu-pas)

•

Ce doreşte să vadă: schiţe, capturi-ecran,…•

Ce doreşte să realizeze şi cum –

via manipulare

directă, gesturi, voce etc.

•

Ce gândeşte utilizatorul–Folosirea

proiectelor deja existente

(e.g., studii de caz)



5050


•

Remarci (Rogers, 2007):– Rareori utilizatorii chiar ştiu

ceea ce doresc

cu adevărat– Utilizatorii nu pot exprima de ce au nevoie

pentru a fi ajutaţi să-şi îndeplinească scopul– Trebuie analizate task-urile:

•

Contextul•

Informaţiile necesare

•

Nivelul de colaborare cu alţi utilizatori•

Maniera de îndeplinire

– Task-urile “naturale”

trebuie anticipate, conform comportărilor observate ale utilizatorilor



5151

AnalizaAnaliza sarcinilorsarcinilor

•

Analiza sarcinilor (task analysis) identifică sarcinile individuale pe care programul ar putea să le rezolve

•

Fiecare sarcină are un scop (goal): “ce?”

şi nu “cum?”•

Uzual, se realizează o evaluare a scopului general al sistemului şi apoi se descompune ierarhic în sarcini

•

Pentru fiecare activitate (task) se investighează:– Scopul– Pre-condiţiile

•

Activităţile de care depinde•

Informaţiile ce trebuie preluate de la utilizator

– Sub-activităţile•

Pot

fi descompuse în sub-activităţi, recursiv



5252


•

Exemplu –

în cadrul blog-ului

asociat unei discipline academice:– Scop: trimiterea unui mesaj unui coleg (student)– Pre-condiţii: trebuie cunoscute numele de cont &

parola, plus identificatorul colegului– Sub-activităţi:

•

autentificarea (login)•

identificarea destinatarului

•

editarea mesajului•

expedierea mesajului

•

primirea

de feedback

de la sistem



5353


| | aspecteaspecte•

Context: unde este executată activitatea?–

La un chioşc informaţional, stând în picioare, într-un mediu zgomotos, fără mouse,…

•

Repetivitate: cât de des e realizată sarcina?–

De câte ori pe zi, săptămânal, lunar,…

•

Constrângeri: de timp/resurse, vizând interacţiunea,…•

Modul de învăţare a realizării sarcinii:–

Prin încercare, prin observarea altora, via un curs de antrenament (training), via un manual,…

•

Excepţii: ce se întâmplă dacă lucrurile nu decurg în mod corespunzător?–

Raportarea erorilor/excepţiilor, tratarea situaţiilor urgente

•

Alte implicaţii: cine/ce are un rol în execuţia task-ului?



5454


| | strategiistrategii•

Chestionarea utilizatorului– “De ce faci aceasta?”

(determinarea scopului)

– “Cum faci aceasta?” (furnizează sub-activităţile)•

Observarea slăbiciunilor interfeţei (prototipului) în situaţia dată– Eşecuri in atingerea scopului– Rata de erori de manipulare– Timpul pierdut– Iritarea utilizatorului – …şi multe altele



5555


| | strategiistrategii•

Întrebări tipice:– Ce faci cel mai mult din timpul alocat?

(prioritatea task-urilor)– Ce aspecte îţi irosesc timpul?

(oportunitatea)– Ce determină să ai o zi bună/proastă de lucru?

(scopurile)– De ce tip de instruire ai beneficiat?

(oferirea suportului)– Care sunt cele mai importante lucruri de realizat?

(priorităţile, scopurile)– Ce informaţii te-au ajutat în luarea deciziilor?

(informarea utilizatorului)



5656


| | strategiistrategii

•

Interogări contextuale (contextual inquiry)– Observarea utilizatorilor în mediul real,

realizând activităţi reale, concrete– Stabilirea de relaţii maestru-învăţăcel

•

Utilizatorul arată cum realizează ceva şi vorbeşte despre aceasta

•

Noi observăm &

întrebăm– Este evidenţiat modelul mental al utilizatorului– Sunt determinate excepţiile (“surprizele”)



5757


| | strategiistrategii

•

Proiectarea participatorie (participatory

design)

– Se includ reprezentanţi ai grupului-ţintă de utilizatori direct în cadrul echipei de proiectare

– Consultanţi sau experţi ai domeniului problemei vor participa la analiza sarcinilor, la propunerea soluţiilor

de proiectare, la evaluarea interfeţei,…

– Se poate recurge şi la colaborări & voluntariat: www.volunteermatch.org



5858

AnalizaAnaliza

sarcinilorsarcinilor

| | exempluexemplu (Keith Andrews, 2006)(Keith Andrews, 2006)

•

Pericolele

utilizatorului

“mediu” (average user):

Designul trebuie să se realizeze Designul trebuie să se realizeze îîn n funcfuncţţie de necesităie de necesităţţile & scopurile ile & scopurile

categoriilor de utilizatori.categoriilor de utilizatori.



5959

Mu

lM

ul ţţ u

miri

um

irilu

ilu

iA

lexand

ruA

lexand

ruR

ugin

ăR

ugin

ă



6060

RezumatRezumat

•

Preliminarii

•

ID, IA, UX

•

Modele, stadii & metodologii de proiectare

•

Reglementari & standarde

•

Cunoaşterea utilizatorului & analiza activităţilor sale



6161

ÎÎntrebărintrebări??

Download - Interactiune om-calculator (Metodologii de proiectare)

Top Related