PIONEFROZA

PLANUL LUCRǍRII

CUPRINS

Cap.1 1.1 Noţiuni generale de anatomie a sistemului renal1.2 Fizionomia aparatului renal

Cap.2 PIONEFROZA2.1 Definitie2.2 Simtomatologie2.3 Etiopatologie2.4 Tablou clinic2.5 Anatomie patologica2.6 Diagnostic2.7 Tratament

2.6.1 Tratament chirurgical2.6.2 Tratament medicamentos

2.8 Evolutie, complicatii, prognostic

Cap.3ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU PIONEFRITA

3.1. Rolul propriu3.1.1. Rolul asistentei medicale in examinarea pacintului3.1.2. Participarea asistentei medicale la Educatia sanitara

3.2. ROL DELEGAT3.2.2. Participarea asistentei medicale la acte terapeutice

3.3. Descrierea tehnicilor efectuate de asistenta medicala in cazul pacienti cu PIONEFRITA

Cap. 4 STUDIU DE CAZ

Bibliografia

CAPITOLUL I

1.1 NOŢIUNI GENERALE DE ANATOMIE A APARATULUI RENAL

Aparatul renal este reprezentat de organele abdominale retroperi-toneale producatoare de urina.Rinichii au forma de boabe de fasole, situati in lojele renale, de o parte si de alta a coloanei verebrale. Rinichiul are forma caracteristica, circa 300 grame, are doua fete (anterioara si posterioara) si doua margini (laterala convexa si mediala concava).Rinichiul mai are si alte activitati: prin secretia de renina contribuie la reglarea tensiunii arteriale, prin eritropoietina controleaza eritropoieza, prin schimbarile ionice contribuie la mentinerea echilibrului acido-bazic

APARATUL SECRETOR se compune din:- rinichi, orgene de excreţie,- căi urinare:- calice-mici- calice-mari- pelvis renal- uretere- vezică urinară- uretră.

1.2. FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL

Structura rinichiului

Rinichiul este aclatuit dintr-o capsula renala fibroasa si parenchimul renal, cu doua zone: zona medulara, formata din 7 – 14 piramide renale si zona cortical acare cuprinde glomerulii si tuburile urinifere ale nefronilor. Nefronul reprezinta unitatea anatomica si functionala a rinichiului. În alcatuirea unui nefron intra doua parti: corpusculul renal si un sistem tubular. Corpusculul renal e format din capsula Bowman si glomerulul renal.

In zona centrala a rinichiului se gasesc calicele mici si mari si pelvisul renal – cai urinare intrarenale.

Rinichiul mai are şi alte activităţi: prin secreţia de renină contribuie la reglarea tensiunii arteriale, prin eritropoietină controlează eritropoieza, prin schimbările ionice contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic.

NEFRONUL,Este unitatea structurala si functionala a rinichiului; îndeplineşte toate procesele complexe care au ca rezultat formarea urinii. Nefronul este alcătuit duntr-o capsulă şi un tub unifer lung.

Capsula Bowman, cu extremitatea pronimală, închisă dilaterală a nefronului, are forma unei cupa cu pereti dubli care inconjoara glomerulul renal. Capsula are o foita interna, viscerala, care inconjoara glomerulul si este permiabila pentru ultrafiltratul glomerular, si o foita externa, parietala, care delimiteaza o cavitate capsulara. In adâncitura capsulară se află un ghem de 4-12 bucle capilare (glomerul), care rezultă prin diviziunea arteriolei aferente şi care se reunesc la ieşirea din capsulă, în arteriola aferentă. Capsula împreună cu glomerulul alcătuiesc capsulul renal Malpighi.

Cap. 2 PIONEFROZA

2.1.DEFINIŢIE:PIONEFRÓZĂ s.f. (Med.) Formare de puroi în cavitatea renală. [< fr.

pyonéphrose, cf. gr. pyon – puroi, nephros – rinichi].Infectie supurativa a rinichiului obstrurat cu distrugerea morfo – functionala a unitatii renale respective. Similar unui abces, pionefroza este asociata in mod tipic cu aparitia clinica a febrei, frisoanelor si durerii in flanc, desi exista si situatii in care pacientii, desi aveau boala, nu prezentau simptome. Pionefroza este o afectiune de natura infectioasa, care poate sa apara fie ca urmare a complicarii unei infectii urinare, fie prin diseminarea hematogena a bacteriilor dintr-un focar infectios aflat la distanta.

2.2. SIMTOMATOLOGIE

- Febra ridicata, - Frisoane- Stare generala alterata- Piurie - Lombalgii- Nefromegalie- Sensibiltate generalizata spontana si la palpare a abdomenului- Disurie , mictiuni dureroase (daca exista infectie urinara acuta).

2.3. ETIOPATOGENIE:Pionefroza apare ca urmare a combinarii obstructiei si

hidronefrozei cu infectii urinare inalte. Acestea pot evolua si spre formarea de abcese renale si perirenale. In procesul patologic sunt esentiale doua etape: cea de infectie si cea de obstructie.

Germenii cei mai frecvenţi întâlniţi sunt: E. coli; Specii de Enterococcus; Specii de Candida si alti fungi; Specii de Enterobacter; Specii de Klebsiella; Proteus; Pseudomonas; Bacteroides; Specii de Stafilococ; Salmonela; Mycobacterium tuberculosis, in cadrul tuberculozei genitourinare.

Al doilea factor esential dezvoltarii pionefrozei este obstructia, care poate fi cauzata de: Litiaza (la peste 75% din pacienti); Fungi; Fibroza metastatica retroperitoneala (ce apare in urma unor tumori renale, cancerului testicular sau cancerului colonic); Carcinomul obstructiv cu celule de tranzitie; Sarcina; Ureterocelului obstructiv; Obstructiei jonctiunii ureterovezicale; Staza urinara cronica si hidronefroza secundara vezicii neurogene; Structuri ureterale; Necroza papilara; Tuberculoza genitourinara; Vezica neurogena.

2.4. TABLOU CLINIC

Tabloul clinic al pacientilor cu pionefroza variaza foarte mult, de la bacteriurie asimptomatica (15%) la semne de soc septic. Adesea simptomele sunt nespecifice, ceea ce face ca diagnosticul sa fie stabilit cu intarziere. Totusi, specialistii sunt de parere ca pionefroza ar trebui suspectata la pacientii care descriu urmatoarele simptome (mai ales daca exista si factorii de risc amintiti): - Febra ridicata, - Frisoane- Stare generala alterata- Piurie - Lombalgii- Nefromegalie- Sensibiltate generalizata spontana si la palpare a abdomenului- Disurie , mictiuni dureroase (daca exista infectie urinara acuta).

PROBLEME: Alterarea ritmului cardiac şi circulator; Alimentaţie inadecvată cantitativ şi calitativ; Eliminare urinară insuficientă calitativ şi cantitativ; Dificultatea de a se odihni; Deficit de autoîngrijire; Alterarea imaginii de sine; Comunicare insuficientă la nivel afectiv;

Dificultatea de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori; Nelinişte faţă de semnificaţia propriei existenţe; Dificultate în a îndeplini activităţi recreante; Lipsa cunoştiinţelor faţă de afecţiunea sa.

2.5 ANATOMIE PATOLOGICĂ:

Rinichi mareParenchim distrus cu continut purolent Ureter obstruatCavitati dilatate si deformateSuprafata neregulata

2.6. DIAGNOSTIC

 Diagnostic

          Urocultura este pozitiva în pionefroza deschisa.          RRVS+ UIV - rinichi mare, mut urografic, calculi renali sau ureterali.          Ecografic - parenchimul înlocuit cu cavitati lichidiene   transonice.          Cistoscopic - eliminare de puroi prin orificiul ureteral de partea bolnava.          Ureteropielografia retrograda (UPR) evidentiaza obstacolul.

    Diagnostic diferential  : - hidronefroza;                                             - pionefroza bacilara;                                             - tumori renale.

2.7 TRATAMENT

2.7.1. Tratamentul chirurgical

Tratamentul este exclusiv chirurgical - nefrectomie.

2.7.2 Tratamentul medicamentos Tratamentul medical – starea toxico-septicza : antibiotice,

reechilibrare hidroelectrolitica, tonice generale. Tratamentul actual al pionefrozei a evoluat foarte mult comparativ

cu cel care se practica acum 3 decenii, cand se prefera nefrectomie de urgenta. Procedura avea insa o rata foarte crescuta a morbiditatilor si complicatiilor, inclusiv infectarea plagii, sepsis, peritonite si fistule.

Tratamentul actual recomanda administrarea unei antibioticoterapii intravenoase adecvate. Aceasta poate contine gentamicina (sau alte aminoglicozide) si un antibiotic ce acopera spectrul germenilor gram

pozitivi (de exemplu, ampicilina). Tratamentul medicamentos se administreaza anterior realizarii procedurilor diagnostice si terapeutice. Uneori, in functie de contextul clinic al debutului pionefrozei, se poate recomanda si un antibiotic impotriva germenilor anaerobi. Administrarea agentilor antimicrobienei si antifungici se face initial empiric, si abia ulterior in functie de rezultatele antibiogramei.

Unii pacienti pot dezvolta sepsis si pot avea indicatie de reechilibrare volemica cu fluide si solutii cristaloide. In vederea mentinerii tensiunii arteriale in parametri normali se poate administra dopamina.

2.7. EVOLUŢIE, PROGNOSTIC, COMPLICAŢIIPIONEFROZA

Evolutii:   -generale - soc toxico-septic;       -locale - extindere spre teritoriile sau organele învecinate.              - bloc fibro-lemnos care înglobeaza rinichiul.

Prognostic

Prognostic  - favorabil = îndepartatea obstacolului si eradicarea infectiei duc la vindecarea pacientului 

Ca urmare a tratamentului prompt, majoritatea cazurilor se vor ameliora in 24 - 48 de ore, starea generala imbunatatindu-se dupa efectuarea unei nefrostome sau dupa montarea unui stent pentru drenarea retrograda a infectiei. Prognosticul este deci favorabil in cazul pacientilor care primesc tratament corespunzator.

Prognosticul este insa foarte rezervat daca pionefroza nu este recunoscuta si tratata corect cat mai rapid. Pacientul poate dezvolta insuficienta renala acuta, sepsis, iar pe un teren imunodeprimat, astfel de complicatii pot fi fatale

Complicatii

Complicatiile pionefrozei apar ca urmare a temporizarii administrarii tratamentului. Cele mai frecvente complicatii sunt:

- Leziuni ireversibile ale nefronilor; - Abcese;- Fistule: cel mai adesea fistulele sunt renocolice (comunicarea este intre rinichi si colon), renoduodenale (intre rinichi si duoden) si renocutanate (colectia purulenta se deschide la piele). Astfel de complicatii ar trebui suspicionate la pacientii care prezinta in continuare anomalii hidroelectrolitice, diaree si infectii urinare recurente, chiar si dupa tratarea aparenta a pionefrozei;- Cicatrizari ale parenchimului renal;- Insuficienta renala; - Peritonita generalizata: poate sa apara ca urmare a rupturii rinichiului hidronefrotic. Au fost descrise chiar si abcese splenice care au aparut in urma unor astfel de complicatii;- Urosepsis: este de fapt cea mai frecventa complicatie perioperatorie daca tratamentul este amanat.

Complicatii mai rare sunt: pneumoperitoneu, fistula nefrobronsica, tromoboza de vena renala, abces al muschiului psoas, abces perirenal, rabdomioliza.

Complicatii asociate drenajului percutan:

- Hematoame perirenale;

- Necesitatea transfuziilor sangvine;

- Indicatii de schimbare a tubului de nefrostoma;Complicatiile pe termen lung sunt rare daca tratamentul este administrat cat mai rapid.

Cap.3ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU PIONEFROZA

3.1. Rolul propriu3.1.1. Rolul asistentei medicale in examinarea pacintului.

Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea şi examinarea clinică a bolnavului. Participarea acesteia este o datorie sau o obligaţie profesională. Ajutând medicul şi bolnavul, asistenta crează un climat favorabil pentru relaţia medic–pacient–asistentă.

Pentru aceasta, asistenta trebuie să ţină cont de următoarele sarcini:

-să pregătească fizic şi psihic pacientul;-să pregătească materialele şi instrumentele necesare examinării;-să asigure condiţiile de desfăşurare a examinării;-să pregătească documentele medicale (fişă de consultaţii, foaia de observaţie clinică, rezultatele examinării);

-asigură iluminaţia necesară examinării unor cavităţi naturale a organismului;

-fereşte pacientul de traumatisme, curenţi de aer;-asigură liniştea necesară desfăşurării examenului;-pregăteşte produse biologice ale pacientului, pentru a le arăta medicului la vizită.

3.1.2. Participarea asistentei medicale la Educatia sanitara Dobândirea obişnuinţelor corecte de eliminare. Evitarea inhibǎrii

reflexului de micţiune, deoarece se produce distenzia vezicii urinare STAZA URINARǍ, care poate favoriza formarea calculilor.

Evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic fǎrǎ prescripţie medicalǎ.

Efectuarea corectǎ a toaletei regiunii perineale pentru a evita pǎtrunderea microorganismelor în tractul urinar.

Evitarea aportului excesiv de sǎruri minerale.Se vor evita frigul, umiditatea, oboseala, traumatismele, agenţii

toxici, afecţiunile cardiovasculare, deoarece sunt factori favorizanţi în apariţia şi voluţia afecţiunilor renale.

Se vor efectua exerciţii fizice pentru creşterea tonusului musculaturii perineale şi abdominale, acestea favorizând contracţiile vezicii urinare şi al sfincterului extern al uretrei.

3.2. ROL DELEGAT3.2.2. Participarea asistentei medicale la acte terapeutice

Tratamentul se administreazǎ de asistenta medicalǎ doar la indicaţiile medicilor.

In general, tratamentul are drept scop îndepǎrtarea infecţiei urinare şi apoi tratamentul simptomatic.

Tratamentul etiologic antiinfecţios constǎ în indentificarea germenului prin trei uroculturi consecutive şi testarea sensibilitǎţii prin antibiogramǎ.

In formele grave se administreazǎ antibiotice majore: -AMPICILINǍ –activǎ în infecţii cu Escherichia, Colli, Proteus;

–inactivǎ pentru Pseudomonas Aeruginosa (Pioccianic) Klebsiella;–nu este toxicǎ: efecte secundare apar rar (greaţǎ vǎr-sǎturi, diaree);–reacţii de hipersensibilitate (cazinofilie);–se adminstreazǎ per os sau intra-muscular 500 mg – 1g de 4 ori/zi.

-GENTAMICINǍ –activǎ în infecţii cu E. Colli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas Aeruginosa, Stafilococ;–este nefrotoxicǎ, dozele mari administrate la pacienţii cu I.R produc leziuni vestibulare ireversibile;–se adminstreazǎ intra-muscular sau intra-venos 1-3 mg, repartizate în 3 doze la interval de 8 ore.

- ALGOCALMIN- activ în infecţii cu E. coli, Citrobacter, Enterobacter, Klebsiella, Proteus- Se administreaza oral 500-1000 mg metamizol sare de sodiu monohidrat (1-2 comprimate Algocalmin 500 mg)o data. La nevoie, se poate repeta pana la cel mult de 4 ori pe zi. Doza pe 24 ore nu trebuie sa depaseasca 5 g metamizol sare de sodiu monohidrat (aproximativ 70 mg metamizol sare de sodiu monohidrat/kg).

- AUGMENTIN - activ în infecţii cu Streptococcus, Proteus, Klebsiella, Escherichia coli, Borrelia burgdorferi, Chlamidiae.- nu este toxicǎ: efecte secundare apar rar (diaree, indigestie, greturi, varsaturi, colite pseudomembranoase si candidoze intestinale)- se administraza, in infectiile severe, cate un comprimat de 1 g de 2 ori pe zi. Terapia poate fi inceputa parenteral si continuata cu preparate orale.

Tratamentul simptomatic constǎ în administrarea de:-analgezice:-antispastice:-pentru scǎderea valorilor tensionale:

Se pot face asocieri de antibiotice:ex: AMPICILINǍ+GENTAMICINǍNu se prescriu antibiotice şi sulfamide la persoanele alergice.Tratamentul dureazǎ 1-3 luni, respectându-se regulat urocultura cu

antibiograma.

3.3. DESCRIEREA TEHNICILOR EFECTUATE DE ASISTENTA MEDICALA IN CAZUL PACIENTI CU PIONEFROZA

3.3.1. RECOLTAREA URINIIExamen sumar de urina

Se face sediment urina + ex. BiochimicMateriale:

Urinar, plosca, muşama, alezǎ, materiale pentru igiena organelor externe.Se pregǎteşte pacientul psihic:

Se instrueşte privind folosirea bazinetului; sǎ urineze fǎrǎ defecaţie, sǎ verse imediat urina în vasul colector.

Se pregǎteşte pacientul fizic:Se face toaleta organelor genitale externe. Se aşeazǎ plosca sub pacient.Se recolteazǎ prima urinǎ de dimineaţǎ.Dupǎ recoltare urina se eticheteazǎ şi se trimite la laborator (un

eşantion de 100-150 ml).

Proba ADDIS-HAMBURGER Pune în evidenţǎ studiul cantitativ al elementelor figurate şi al

cilindrilor.Se învaţǎ pacientul ca la ora stabilitǎ (3) sǎ urineze şi urina se

aruncǎ. Dupǎ trei ore în care pacientul nu mai consumǎ lichide, urineazǎ

toatǎ cantitatea într-un bazinet curat.Toatǎ urina se colecteazǎ într-un recipient şi se trimite la laborator,

dupǎ ce în prealabil s-a etichetat.Recoltarea urinii pentru urocultur ǎ Urocultura stabileşte prezenţa bacteriilor in urinǎ.Se recolteazǎ urina de dimineaţǎ.Se pregǎteşte pacientul psihic.Se informeazǎ pacientul asupra tehnicii.

Acest examen este indicat a se face înaintea începerii tratamentului cu antibiotice.

Prima cantitate de urina emisǎ 50ml se eliminǎ. Apoi, fǎrǎ sǎ întrerupem jetul urinar se recolteazǎ aproximativ 5 ml de urinǎ într-o eprubetǎ de unicǎ folosinţǎ, dupǎ care etichetǎm.

Se transportǎ la laborator unde se însǎmânţeazǎ şi se pune la termostat.

3.3.2. RADIOGRAFIA RENALǍ SIMPLǍDefiniţieExplorarea radiologicǎ fǎrǎ substanţǎ de contrast, care poate

evidenţia controlul şi poziţia rinchilor, calculi renali, ureterali sau vezicali radioopaci.

Se pregǎteşte pacientul din punct de vedere psihic.Se anunţǎ şi se explicǎ necesitatea tehnicii.I se va explica tehnica şi regmul alimentar necesar pentru reuşita

acesteia.Se face pregǎtirea alimentarǎ a pacientului.Cu 2-3 zile înaintea examenului va consuma un regim alimentar

fǎrǎ alimente ce conţin celulozǎ (adicǎ fǎrǎ fructe, legume, zarzavaturi, paste fǎinoase, pâine) şi ape gazoase.

In ziua precedentǎ examenului regimul va fi hidric: supe, limonade, ceai, apǎ.

In seara precedentǎ examenului va consuma o canǎ cu ceai şi o felie de pâine prǎjitǎ.

In dimineaţa examenului nu mǎnâncǎ şi nu consumǎ lichide. Dupǎ examen regimul alimentar este obişnuit.Inaintea examinǎrii pacientul îşi goleşte vezica urinarǎ şi se

controleazǎ radioscopic dacǎ nu mai existǎ aer în intestin.Bolnavul este condus la serviciul de radiologie. Este ajutat sǎ se

dezbrace şi sǎ se aşeze în decubit dorsal pe masa radiologicǎ.Dupǎ efectuarea radioscopiei bolnavul este condus în salon şi

instalat comod în pat.Examenul se noteazǎ în Foaia de observaţie.

3.3.3 UROGRAFIADefiniţieEste o metodǎ curentǎ de examinare morfofuncţionalǎ a rinichilor şi

a cǎilor urinare, utilizând substanţe iodate hidrosolubile, administrate intra-venos.

Materiale necesare-toate materiale necesare radiografiei renale simple;-substanţe de contrast: Iomeron sau UROGRAFIN;-medicamente antihistamice;-medicamentaţia de urgenţǎ;-seringi de 20;10;2 ml de unicǎ folosinţǎ;-ace de unicǎ folosinţǎ pentru intra-venoase şi intra-musculare.

Se pregǎtesc materialele.Se efectueazǎ pregǎtirea psihicǎ, alimentarǎ şi medicamentoasǎ

descrisǎ la radiografia renalǎ simplǎ (în plus se reduce cantitatea de lichide de la regimul cunoscut).

Se face testarea sensibilitǎţii organismului la substanţa de contrast.

Se injecteazǎ un ml lomeron sau urografin intra-venos prin omogenizare cu sânge.

Se comunicǎ pacientului sǎ nu se sperie la unele simptome ce pot sǎ aparǎ: ameţeli, greţuri sau dureri abdominale care dispar repede şi fǎrǎ consecinţe.

Dacǎ pacientul prezintǎ reacţii hiperalergice se întrerupe administrarea şi se anunţǎ medicul.

Dacǎ toleranţa este bunǎ se administreazǎ intra-venos substanţe de contrast: 1 ml/Kg UROGRAFIN

La 8-10 minute de la efectuarea injecţiei se executǎ radiografii în serie, aproximativ la 5;10;15 minute.

Dupǎ examen pacientul este condus la salon.Examenul se noteazǎ în Foaia de observaţie.

Cap. 4 STUDIU DE CAZPLAN DE INGRIJIRE A PACIENTEI V.A. CU PIONEFROZA

1. CULEGEREA DATELOR

Sursa de date: - PACIENTUL - FAMILIA -ECHIPA DE INTERVENŢIE -FOAIA DE OBSERVAŢIE

Date relativ stabile:-Numele şi prenumele: C.V.-Vârsta: 64 ani-Sex: masculin-Stare civilǎ: cǎsǎtorit-Domiciliu: Brasov-Ocupaţie: pensionar-Naţionalitate: românǎ-Religie: ortodoxǎ-Condiţii de viaţǎ: locuieşte împreunǎ cu soţia sa într-un

apartament cu 2 camere;Soţia este casnica si de cele mai multe ori este plecata sa-si

viziteze parintii foarte bolnavi.-Obiceiuri: fumeazǎ aproximativ 5 ţigǎri/zi, bea cafea 1-2 cafea/zi,

ocazional consumǎ alcool. Ii place sǎ joace sah cu prietenii in parc si sǎ citeascǎ ziarele locale..

Elemente fiziceRH –pozitivGrupa sanguinǎ – A

Date antropometriceGreutate –77 kgInǎlţime – 1.69 m

Interventia chirurgicala principalMontare NEFRASTOMIE PERCUTANATA ECOGHIDATA STG. –

31.01.2011

Alte interventii chirurgicaleNFRECTOMIE STANGA – 08.02.2011

Examen histopatologicRinichi stang

Transfer intre sectiiATI – Piohematurie 08.02.2011 – internare

10.02.2011- iesire

Antecedente heredo – colaterale-neaga

Antecedente personale, fiziologice si p atologice

-BCI-Malformatie congenital RS-Apendicetomie la 20 de ani

Motivele intern ǎ rii -febrǎ 40-piohematurie-dureri lombare stanga Medicatie de fond administrata inaintea internarii:

- Preductal mr 35 mg

Istoricul boliiPacientul are antecedente urologice, operat pentru malformatii

congenitale a rinichiului stang. Se prezinta cu piohematurie. Se interneaza pentru tratament de specialitate la Spitalul Marzescu, Secţia Urologie. In urma controlului şi a investigaţiilor fǎcute la spital i s-a pus diagnosticul.

Diagnostic medical la 72 de ore de la internarePIONEFROZA STANGA

Data intern ǎ rii : 24.01.2011

2.ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELORNEVOILE FUNAMENTALE

NEVOIA FUN-DAMENTALǍ

MANIFESTǍRI SURSA DE DIFICULTATEDE INDEPENŢǍ DE DEPENDETNŢǍ

1. A respira şi a avea o bunǎ circulaţie

R= 18 R/MINUT-respiraţie amplǎ pe nas-respiraţie cu tip costal inferior-puls ritmic bine bǎtutP=78 p/minut;TA =115/75 mm Hg

2. A bea şi a mânca

-masticaţie uşoarǎ-dentiţie bunǎ (conform vârstei)-consumǎ alimente şi lichide în funcţie de nevoi

-inopetenţǎ-consum redus de lichide

-afecţiunea-mediul de viaţǎ

3. A elimina -urina clarǎ, diluatǎ sau concentratǎ-pH 4,5-7,5-cantitate 1500-1800 ml/24h-scaun normal, -frecvenţǎ scaun 1/zi

-micţiuni 10-12/zi-polakiurie- piurie-disurie-

-afecţiunea-proces infecţios

4. A se mişca, a avea o bunǎ posturǎ

-posturǎ adecvatǎ în ortostatism, şezând şi clinostatism

-postura neadecvata - anxietate- durere

- afectiunea

5.A dormi, a se odihni

-durata somnului adecvatǎ sezonului, vârstei-somn profund vise regulate

-treziri în timpul somnului -afecţiunea

6. A se îmbrǎca şi dezbrǎca

-veşminte curate şi îngrijite, adecvate climatului, anotimpului

7. A menţine temp. corpului în limite constante

-tegumente curate, normal colorate-temperatura mediului ambiant 18-25oC

-temperaturǎ 39-40oC-frison-transpiraţii

-proces infecţios

8. A fi curat şi îngrijit

-- -dificultate de a-si acorda ingrijiri de igiena - metroragie- durere- slabiciune

afectiunea

9. A evita pericolele

-cunoaşte mǎsuri de prevenire a accidentelor, traumatismelor-îşi poartǎ singur de grijǎ

-risc de complicaţii -mediul de viaţǎ

10. A comunica -debit verbal normal-ordin biologic, funcţionare normalǎ a organelor de simţ-relaţii anevoioase cu familia, prietenii, colegii

11.A practica religia

-religios;-participǎ ocazional la slujbe religioase

12. A se realiza -integritate fizicǎ şi psihicǎ 13. A se recrea -inactivitate;

-tristeţe-plictisealǎ

-anxietate-spitalizare

14. A învǎţa -receptiv la tot ce este nou-dorinţǎ şi interesul de independenţǎ

-lipsa cunoştinţelor despre afecţiunea sa

-mediul de viaţǎ

Diagnostic nursing1. alterarea temperaturii corporale datoritǎ procesului infecţios manifestat prin frisoane hipertermice;2. anxietate datoritǎ bolii şi necunoaşterii acesteia manifestate prin teamǎ, nelinişte, agitaţie;3. eliminare inadecvatǎ cantitativ şi calitativ datoritǎ procesului infecţios manifestat prin disurie şi piurie;4. imposibilitatea de a se recrea, datoritǎ spitalizǎrii manifestatǎ prin tristeţe, plictisealǎ;5. alterarea perfuziei tisulare datoritǎ atingerii interstiţiului renal prin disurie;6. alimentaţie inadecvatǎ cantitativ şi calitativ in deficit datoritǎ afecţiunii manifestatǎ prin inapetenţǎ;7. lipsa cunoştinţelor despre boalǎ;8. incapacitatea de a fi curat si ingrijt datorita durerii, slabiciunii cauzate de interventie.9. Incapacitatea de a se misca si de a avea o postura buna datorita durerii, anxietatii.

Gradul de dependenţ ǎ II Pacientul are nevoie de echipa de îngrijire pentru a I se explica ce trebuie sǎ facǎ.

Examene paracliniceAnalize biochimie:Test Result Unit Expected value 2.1020 Glucoza 0,85 g/l (0,70 – 1,10)2.1014 Creatina 0,90 mg/dl (0,50 – 120)2.1011 Urea 0,29 g/L (0,10 – 0,50)Na 136 mmol/L (136 – 145)K 4.32 mmol/L (3,5 – 5,1)Cl 100 mmol/L (98 – 107)

VSH – 77- 107 mm

WBC 14,60 [10,3/uL]RBC 4.11 [10,6/uL]HGB 12,1 [g/dL]HCT 38,8 [/]MCV 94,4 [fL]MCH 29,4 [pg]MCHC31,2 [g/dL]PLT 242 [10,3/uL]RDW – RD 44,3 [fL]NEUT 11,89+ [10,3/uL]LYMPH 1,13 [10,3/uL]MONO 1,57+ [10,3/uL]

Peste 100.000 col/ml Ecoli

ANTIBIOGRAMAAcid nalidixic SensibilAmoxicilin + Acid clavulanic Sensibil Cefatoxim/Ceftriaxona SensibilCefoperazona SensibilColistin SensibilGentamicina SensibilImipenem SensibilMorfloxacina Sensibil

Examen ecografic 26.01.2011Ficat, pancreas VB - normalRinichi Dreapta - normalRinichi stanga – degenerat chistic cu alterare totala a structurii renale cu calcul bazinetal 10 mmVU – prostata normala

3,4,5 PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA INGRIJIRILOR

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

PROPRII DELEGATETulburǎri urinare cantitative şi calitative-piurie-disurie-polikiuruie

Pacientul sǎ prezinte eliminǎri fiziologice în decurs de 4 zile

-am asigurat repaos la pat-am asigurat un climat cald şi confortabil-am calculat bilanţul hidric- ingestia şi excreţia-am administrat un regim bogat în lichide: supe, ceaiuri, compoturi-am educat pacientul sǎ aibe un regim uşor hiposodat, hipoprotidic, normoglucidic-am explicat pacientului necesitatea respectǎrii regimului alimentar -am cântǎrit zilnic bolnavul-am explicat pacientului cum sǎ recolteze urocultura, sumarul de urinǎ, testul Addis– Hamburger-am notat zilnic diureza-am asigurat zilnic lenjerie de pat şi de corp

28 – 30 .01.2011-am administrat perfuzie liticǎ, ser fiziologic 9%, 500ml -antibiotice:GENTAMICINǍ1f/6 ore i.v.AUGMENTIN2 comprimate/zi, cale orala31.01 – 08.02.2011-perfuzie liticǎ-antibioticeGENTAMICINǍ1f/zi i.v.AUGMENTIN2 comprimate/zi, cale orala10 – 15.02.2011am administrat

28 – 30 .01.2011în urma intervenţiilor tulburǎrile urinare s-au diminuat31.01 – 08.02.2011tulburǎrile au dispǎrut.Prezintǎ eliminǎri fiziologice.

10 – 15.02.2011eliminǎri fiziologice

AugmentinHipertermie frisoane

-pacientul sǎ prezinte temperatura corpului în limite normale pe perioada spitalizǎrii

-am aerisit salonul-am educat pacientul sǎ schimbe lenjeria ori de câte ori este nevoie-am menţinut tegumentele curate şi uscate-am aplicat comprese reci pe frunte-am mǎsurat zilnic temperatura - la apariţia frisoanelor, am încǎlzit pacientul cu pǎturi şi pernǎ electricǎ-am administrat un regim bogat în lichide:supe, ceaiuri, compoturi aproximativ 2 l/zi-educ pacientul sǎ nu consume bǎuturi acidulate, grǎsimi-am calculat bilanţul ingesto-excreta-am masat şi tamponat cu alcool mentolat zonele de presiune predispuse escarelor de decubit

28 – 30 .01.2011am administrat antitermice, antiinflamatorii: ASPIRINǍ 3 tab/zi per osALGOCALMIN 2 f/zi i.m.31.01 – 08.02.2011 -am administrat ALGOCALMIN 2 f/zi i.m.10 – 15.02.2011ALGOCALMIN 1 f/zi

28 – 30 .01.2011Pacientul febril prezintǎ transpiraţii31.01 – 08.02.2011 Pacientul este uşor febril Transpiraţiile au dispǎrut10 – 15.02.2011Pacient afebril

Risc de deshidratare

Pacientul sǎ fie echilibrat hidroelectroli-tic pe perioada spitalizǎrii

-am notat zilnic cantitatea de lichide ingerate şi eliminate-am cântǎrit zilnic pacienta-am prevenit apariţia escarelor prin masaj şi tamponare-am menţinut integritatea tegumentelor prin educarea pacientului sǎ aibǎ o igienǎ riguroasǎ-am administrat un regim lichidian complex: ceaiuri, supe compoturi, diuretice

28 – 30 .01.2011am administrat Glucoza 5% 250 ml -un complex de vitamine B-diuretice31 – 15.02.2011Glucoza 5%

28 – 30 .01.2011pacientul echi-libratǎ hidroelec-trolitic31 – 15.02.2011pacientul prezintǎ bilanţ ingesto-excreta corespunzǎtor

-am administrat lichide aproximativ 2-3 l/zi 250 ml perfuzieAnxietate Pacientul sǎ

aibǎ o stare de bine psihic pe perioada spitalizǎrii

-am pregǎtit pacientul fizic şi psihic, când s-au efectuat examenele de sânge, urinare, radiologice -am asigurat un climat de linişte şi securitate-am încurajat pacientul sǎ-şi exprime temerile-am oferit informaţii despre boalǎ -am facilitat vizitele familiei-am încurajat pacientul sǎ facǎ plimbǎri în aer liber, sǎ efectueze activitǎţi recreative-am facilitat contactul cu echipa medicalǎ

31.01 – 08.02.2011pacient neliniştit, trist, agitat09 – 10.02.2011Pacientul nu mai este anxios11 – 15/02.2011pacientul are toate cunoştinţele despre boalǎ

Tulburǎri ale somnului

Pacienta sǎ aibǎ un somn odihnitor, relaxant pe toatǎ perioada spitalizǎrii

-am asigurat un mediu ambinat corespunzǎtor -am asigurat un climat conforttabil-am oferit pacientului un pahar cu lapte înainte de culcare-am educat pacientul sǎ citeascǎ sau sǎ asculte muzicǎ înainte de culcare

24 – 31.01.2011-pacient neodihnit 01 – 07.02.2001-pacientul doarme profund, calm08 – 10.02.2011-pacient neodihnit 11-15.02.2011pacientul are somn fiziologic

Alimentaţia inadecvatǎ cantitativ şi calitativ

-pacientul sǎ prezinte o alimentaţie adecvatǎ în decurs de 3 zile

-am asigurat un climat conforttabil-se indicǎ pacientului în cazul apariţiei senzaţiei de greaţǎ sǎ inspire profund.-am educat pacientul sǎ consume un regim hiposodat, hipoprotidic, normoglucidic-aduc pacientului alimente gustoase, bune, aranjate în farfurie pentru a-I spori senzaţia

24.01 – 31.01.2011-pacientul refuzǎ regimul alimentar impus01 – 07.02.2011-pacientul a înţeles importanţa

de foame regimului şi colaboreazǎ cu echipa de îngrijire cu privire la alimentaţia corespunzǎtoare 09.- 15.02.2011-pacientul la externare este alimentat corespunzǎtor

Lipsa cunoştinţelor despre afecţiune

Pacientul sǎ aibǎ cunoştinţe despe boalǎ pe perioada spitalizǎrii

-evaluez capacitatea pacientului de a înţelege-aduc pacientului toate cunoştinţele despre boala sa-pun în legǎturǎ pacientul cunoştinţe alte persoane care au aceeaşi afecţiune -pun în legǎturǎ pacientul cunoştinţe echipa de îngrijire-favorizez discuţiile de grup-discut cu pacientul tratamentul şi alimentaţia şi importanţa lor-discut cu pacientul complicaţiile afecţiunii şi cum sǎ se fereascǎ de ele

_ 24 – 30.02.2011-pacientul nu are cunoştinţe despre afecţiune şi nu colaboreazǎ cu echipa de îngrijire31.01- 14.02.2011-pacientul a început sǎ colaboreze cu echipa de îngrijire şi şi-a insuşit cunoştinţele despre afecţiune 15.02.2011-pacientul are cunoştinţe despre afecţiune la externare

6. EXTERNAREAIntervenţii constante-monitorizarea funcţiilor vitale şi vegetative zilnic;-asigurarea unui climat corespunzǎtor în salon;-administrarea tratamentului prescris de medic;-asigurarea unei igiene riguroase;-asigurarea unei alimentaţii adecvate;-asigurarea unor eliminǎri fiziologice;-asigurarea unei stǎri de bine fizic şi psihic;-mǎsurarea bilanţului ingesto-excreta;-pregǎtirea fizicǎ şi psihicǎ a pacientului pentru explorǎri şi

analize.Evaluarea intervenţiilor constante-am asigurat condiţii optime în salon-am explicat pacientului importanţa unei igiene riguroase

pentru a preveni suprainfecţia;-am asigurat pacientului lenjerie de pat curatǎ şi bine întinsǎ

pentru a nu se produce escarele de decubit;-am asigurat o alimentaţie adecvatǎ afecţiunii sale, regim

hiposodat, hipoprotidic, normoglucide. Nu va consuma bǎuturi carbogazoase şi grǎsimi.

-am asigurat un regim hidric corespunzǎtor: 2-3 l lichid pe ziRegimul hidric este compus din ceaiuri, supe, compoturi,

diuretice.-am asigurat eliminǎri fiziologice prin calcularea zilnicǎ a

bilanţului ingesto-excretor;-am cântǎrit zilnic pacientul;-am administrat lichide în cantitǎţi mari;-am încurajat pacienta sǎ efectueze activitǎţi recreactive (citit,

plimbat);-am monitorizat funcţiile vitale şi vegetative;-am pregǎtit fizic şi psihic pacientul pentru intervenţii şi

explorǎri.EpicrizaPacientul se interneaza cu DIAGNOSTICUL DE MAI SUS.In data de 31.02.2011 se monteaza tub de nefrestomie percutanata acoghidat( rinichi in functie minima, deocamdata prin probe de uree si creatinina urinara) Se decide si se practica nefrectomie stanga in data de 08.02.2011. Pacient, stare favorabila, sindrom febril, urina limpede.Se externeaza cu:- Regim igienodietetic- Rp (Houfloxcin 2x1/10 zile)- Revine la control conform indicatiilor- Revine pentru rezultatul HP peste 2 saptamani.

Bilanţul funcţiilor vitale la externareP=79 pulsaţii pe minutT=36.8C

T.A.=120/70 mm HgR=18 respiraţii/minut

Bibliografie:

Tatiana Oglinda, Codruta Nemet, Rodica Stoia – TEHNICA INGRIJIRII OMULUI SANATOS SI BOLNAV, editura Romprint,2002

Ionel Rosu, Calin Istrate, Monica Silvester – ENCICLOPEDIA CORPULUI UMAN, editura CORINT 2009

Poze efectuate la data de 8.02.2011, in timpul operatiei de NEFRECTOMIE.