ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK
Coordonator stiintific: Prof. Univ. Dr. SILVIU NEGUT Absolvent: MIHAI BUCUROIU
Bucuresti 2006
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
Introducere ............................................................................................................. 1
Capitolul I – Irak ................................................................................................... 5
1.1 Descrierea zonei geografice ........................................................................... 5
1.2 Scurt istoric .................................................................................................... 8
1.3 Petrol si antichitati ......................................................................................... 9
Capitolul II - Cauzele razboiului ........................................................................ 12
2.1 Interese si principalii actori ......................................................................... 12
2.2 Faza premergatoare, reactia lumii la un eventual razboi ............................. 25
Capitolul III - Influente directe si indirecte regionale si mondiale ................. 30
3.2 UE si conflictul din Irak .............................................................................. 30
3.3 Relatiile Transatlantice ................................................................................ 33
3.4 Romania si Razboiul din Irak ...................................................................... 40
Concluzii ............................................................................................................... 43
Bibliografie ....................................................................................................... ....47
1
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
INTRODUCERE
Razboiul asimetric impotriva terorismului, declansat dupa evenimentele de
la 11 septembrie 2001, s-a transformat intr-un clasic razboi local, cu implicatii
globale, fara precedent in istorie. Statele Unite ale Americii impreuna cu un numar
mic de aliati au atacat Irakul, desfasurand astfel o forta colosala, atat sub aspect
cantitativ cat si din punct de vedere tehnologic.
In cadrul conflictului din Irak participa si Romania cu un numar relativ
restrans de militari profesionisti, fapt ce reprezinta al doilea exemplu, dupa
Afganistan, in care Armata Romana este implicata direct in desfasurarea unor
actiuni militare pe teritoriul altui stat, dupa cel de-al doilea razboi mondial.
Razboiul din Irak se anunta drept unul scurt, acum este clar pentru toata
lumea ca el abia a inceput. . Nu e nici o indoiala ca SUA si aliatii vor triumfa
asupra Irakului pe termen lung, insa se pune problema cat va costa acest razboi : in
vieti, bani si timp. Pana acum, socotelile dinaintea razboiului s-au schimbat peste
noapte, iar miturile cu privire la suportul popular pentru “eliberarea” Irakului au
disparut. Prelungirea razboiului nu este in favoarea Americii, iar costurile nu sunt
doar financiare. Cel mai mare cost: statutul de superputere al SUA.
Analistii economici apreciaza ca razboiul va avea efecte conjugate asupra
cheltuielilor bugetare, pretului petrolului si climatului economic. In aceste conditii,
este previzibila o scadere a investitiilor cu 8-15% in functie de amploarea
razboiului, ceea ce ar costa PIB-ul american 1-2%, iar piata bursiera 9-16%.
Deprecierea monedei americane fata de Euro de la inceputul razboiului care era
privita de americani ca una temporara nu da nici un semn de revenire, din contra ea
are o usoara tendinta de depreciere in continuare. In Romania increderea in celebra
moneda americana este scazuta, mai ales in randul populatiei care, parca
2
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
prevazatoare, a “adoptat” imediat moneda euro in asteptarea deznodamantului
acestui razboi.
Economistul George Perry apreciaza, in studiul ,,Razboiul impotriva
terorismului, piata petroliera mondiala si economia americana”, ca o grava
intrerupere a aprovizionarii cu petrol ar putea impinge pretul barilului de titei, de
aproape 45 de dolari in prezent, pana la 75-161 de dolari, iar ,,probleme economice
devastatoare” vor aparea nu numai pentru SUA, ci si pentru intreaga lume.
Contextul international actual aduce analiza geopolitica in prim planul
strategiilor investitionale. Chiar daca Romania nu este tara uneia dintre cele mai
importante piete financiare la nivel global, iar evenimentele globale nu ne
afecteaza cu aceasi intensitate, se impune totusi o succinta trecere in revista a
principalelor aspecte legate de evolutia probabila a evenimentelor viitoare.
Actualul conflict armat cu Irak-ul, unde Romania este prezenta ca aliat al
SUA, cu trupe combatante, nu va afecta , poate, tara noastra, in mod direct, insa va
fi afectata prin cresterea pretului petrolului pentru o buna perioada de timp, iar in
eventualitatea extinderii atentatelor teroriste in SUA si chiar in Europa, legaturile
comerciale cu aceste zone vor fi afectate. Apoi nu trebuie uitata si panica
investitorilor straini din Romania, in contextul in care aliatii europeni ai SUA vor
deveni tinta atentatelor teroriste.
Cosmarul cel mare al europenilor, sau occidentalilor in general, este legat de
teoriile politologul american, Samuel P. Huntington, creatorul celebrei paradigme
a civilizatiilor in teoria relatiilor internationale, care afirma ca “universalismul
occidental este periculos pentru lume deoarece el ar putea sa duca la un mare
razboi intercivilizational si este periculos pentru Occident deoarece el ar putea sa
duca la o infrangere a Occidentului.” Iata cum se explica retinerea Germaniei,
Frantei, Rusiei si Chinei,in ceea ce priveste o interventie rapida cu scopul
dezarmarii Irak-ului.
3
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
Teoria relatiilor internationale a dezvoltat la sfarsitul razboiului rece cinci
paradigme importante, utilizate in explicarea si previziunea evolutiei relatiilor
internationale: paradigma unei lumi armonioase, paradigma unei lumi bipolare,
paradigma haosului, paradigma statala si paradigma civilizationala.
Dintre cele cinci, paradigma civilizationala pare a se desprinde si a avea
succes. Se pare ca, din ce in ce mai mult, statele sunt atrase in conflict nu ca
urmare a unor dispute directe, ci in mod indirect prin interventia in conflicte
tribale, etnice sau religioase, ca efect al unei solidaritati culturale, de valori.
Teama europenilor este aceea de a nu fi atrasi intr-un razboi
intercivilizational, dorit dupa cum s-a vazut de catre unele grupari fundamentaliste
islamice, razboi care ar putea avea urmari dramatice asupra securitatii si
prosperitatii popoarelor occidentale.
Sunt inca multe necunoscute care plutesc in aer, riposta de care vor fi
capabili irakienii, razboiul de gherila care se pare ca nimeni nu l-a luat in calcul,
actiuniile viitoare ale teroristilor fundamentalisti islamici, conflictele din zona,
precum si reactia opiniei publice din tarile preponderent musulmane care
condamna, vehement acest razboi.
Partea buna a lucrurilor ar fi data de faptul ca in epoca post-conflict, in
cazul victoriei Occidentului si instaurarii unui regim democratic in Irak, Romania
urmeaza sa faca parte dintre statele care vor reconstrui Irak-ul, reluand astfel
relatiile comerciale cu acesta tara, iar companiile petroliere romanesti, si nu
numai, sa devina unele dintre principalele beneficiare ale pacii de dupa razboi. Cel
putin asa era prevazut l-a inceputul anului atunci cand toate statele asteptau
deznodamantul interventiei armate ale SUA, si era doar o chestiune de timp. Astazi
aceast scenariu este departe de a fi pus in practica, haosul care domneste in Irak si
atentatele omniprezente impiedica orice relatie economica.
4
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
Consecintele razboiului vor fi insa de lunga durata, vor avea cuprindere
mondiala si implicatii in multiple domenii: politice, culturale, economice si nu
numai.
5
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
1. Irak
1.1 DESCRIEREA ZONEI GEOGRAFICE
Situat in Asia de Sud-Vest, Irakul are o suprafata de 435.052 km² si o
populatie de 23.332.000 locuitori. Este impartit in 18 provincii, iar capitala este la
Bagdad, oras de 4.689.000 locuitori.
Se invecineaza cu Turcia, Iran, Kuwait, Arabia Saudita, Iordania, Siria, iar
in partea de SE are deschidere la Golful Persic.
6
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
Teritoriul irakuluieste prezinta patru regiuni naturale, intre care cea mai
importanta ca extindere si semnificatie economica se afla in partea centrala si
anume campia drenata de fluviile Tigru si Eufrat. Aceasta campie (antica
Mesopotamie) concentreaza ¾ din terenurile cultivate ale tarii. Celelalte trei
regiuni sunt Muntii Kurdistanului in NE, Piemontul Nordic cu bogate resurse de
petrol si regiunea colinara desertica, desfasurata la V de Eufrat. Irakul are o clima
subtropicala cu o ariditate accentuata, vegetatie naturala care ocupa doar 13% din
suprafata tarii si cu o fauna adaptata mediului.
Cei 23.332.000 locuitori ( anul 2001) se impart in arabi 64,7%, kurzi 23%,
azerbaidjeni 5,6%, majoritatea (3/4), concentrandu-se in campia Tigru-Eufrat, cu
un procent de 76% populatie urbana, 96% dintre ei fiind de religie islamica.
Irakul dispune de mari rezerve de petrol, peste 16 miliarde de tone, ceea ce o
plaseaza pe locul 2 sau 3 pe glob conform diferitelor surse, si de gaze naturale, atat
in N cat si in S. Productia acestor resurse a fost si este puternic influentata de
factori extraeconomici: conflicte armate si embargoul international impus Irakului
dupa 1990. Agricultura, care asigura 15% din PIB antreneaza 40% din populatia
activa si este specilizata in cultura curmalului. Cresterea animalelor( mai ales
ovine) ocupa un loc important, iar industria era diversificata, de la constructii de
masini si petrochimie la ciment, sticlarie, textile si produse agro-alimentare.
Balanta comerciala dominata in proportie de 95% de exporturile de petrol a suferit
enorm dupa embargoul international impus Irakului.
Din cauza Razboiului din Golf si a izolarii tarii fluxul turistic s-a redus
drastic, ajungand inexistent in momentul de fata in ciuda atractiilor deosebite (
numai 51.000 de turisti in 1991 fata de 2 milioane in 1982 si 13 mil USD incasati
din turism in 1996). Printre principalele zone si obiective turistice figureaza orasul
Mossul, celebru pentru moscheile sale, biserici si manastiri crestine din sec 13
alaturi de vestigii ale civilizatiei asiriene. Zona Babilon-Baghdad-Samara, ruinele
7
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
oraselor antice Uruk, Eridu si orasul Al-Basrah, faimos centru cultural medieval,
locul din care a plecat in calatorie legendarul Sindbad Marinarul sunt doar cateva
dintre atractiile turistice ale Irakului.
IRAKUL - O TARA DE MILIARDE DE BARILI
Suprafata 437.072 kmp
Populatie 24 milioane
PIB (ppp) 59 miliarde USD
PIB/locuitor (ppp) 2.500 USD
Rata de crestere economica - 5,7%
Inflatie 60%
Exporturi 15,8 miliarde USD
Importuri 11 miliarde USD
Datorie externa 62,2 miliarde USD
Structura economiei Servicii 81%, industrie 13%, agricultura 8%
Pierderi in razboiul cu Iranul 450 miliarde USD
Pierderi in Razboiul din Golf 230 miliarde USD
Pierderi din sanctiunile ONU 150 miliarde USD
Ponderea exporturilor de petrol 90%
Rezerve de petrol cunoscute/estimate 112/220 miliarde barili
Cota in rezervele mondiale 10,6%
Productie de petrol 2,4 milioane barili/zi
Cota pe piata petrolului 3,7%
Potential de exploatare a petrolului 5-6 milioane barili/zi
1.2 SCURT ISTORIC
8
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
Cunoscut din Antichitate, sub numele de Mesopotamia, actualul teritoriu al
Irakului este leaganul unor stralucite civilizatii – akadiana, asiriana, babiloniana,
caldeana etc. Irakul a devenit republica din anul 1963, cand la putere s-a aflat
partidul Bass, adept al liniei politice radicale, panislamice. A avut loc
nationalizarea bancilor si societatilor de asigurari, precum si a companiei Irak
Petroleum si distantarea de politica externa filooccidentala.
Saddam Hussein preia puterea in 1979, inasprind regimul intern si urmarind
a se erija in lider al lumii arabe militante. El ataca in 1980 Iranul, sub pretextul
vechii dispute de frontiera. Indelungatul si epuizantul razboi, soldat cu grele
pierderi umane si mari distrugeri materiale, se incheie in 1988. Peste doi ani, pe
data de 02.08.1990 trupele irakiene acupa Kuwaitul. Rezolutia ONU din noiembrie
1990 ii cere ultimativ retragerea tuturor trupelor din Kuwait pana la 15.01.1991.
Ramas fara raspuns, ea are ca urmare initierea la 17.01.1991 de operatiuni aeriene
ale fortelor aliate grupate sub egida ONU si conduse de SUA, apoi declansarea la
24.02.1991 a ofensivei tereste care incheie, in 28.02.1991, Razboiul din Golf, prin
eliberarea Kuwaitului si infrangerea trupelor irakiene. In pofida pierderilor grele
suferite in razboi si revoltelor interne izbucnite in aceea perioada de kurzi si siiti, a
situatiei economice catastrofale si a sanctiunilor impuse de ONU, Saddam Hussein
reuseste sa-si consolideze puterea. In 1995, ONU accepta exportul unor cantitati de
petrol irakian contra achizitionarii de hrana si medicamnte pentru populatie. Pana
in noiembrie 1997 relatiile Irak – ONU nu au cunoscut tensiuni majore pana cand
Saddam Hussein a expulzat inspectorii internationali, facand astfel primul pas catre
ceea ce a fost si este Razboiul din Irak.
9
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
1.3 PETROL SI ANTICHITATI
sau cum s-a ales praful de 6000 de ani de istorie
Irakul are doua mari bogatii: petrolul si antichitatile. Bagdadul ascunde cam
o zecime din zacamintele de aur negru ale globului. Si mai ascunde, in aproximativ
10.000 de situri arheologice, un patrimoniu istoric si artistic de o valoare imposibil
de evaluat. Cum a rezistat aceasta zestre naturala si de civilizatie razboiului de mai
putin de o luna care a eliberat tara de un indelungat regim opresiv?
Petrolul a fost privilegiat. Eliberatorii au facut totul pentru a proteja aceasta
bogatie. Pompieri prompti au stins operativ campurile petrolifere incendiate. Pana
si Ministerul Petrolului din Bagdad a fost pazit cu strasnicie. In timp ce majoritatea
sediilor institutiilor oficiale au fost lasate prada devastarii populare, acest minister,
ca si cel de Interne, a fost si este bine pazit de militari si blindate americane.
Punand stapanire pe Bagdad, trupele americane au privit apatic cum au fost jefuite
si incendiate ministerele Planificarii, Educatiei, Irigatiilor, Comertului, Industriei,
de Externe, Culturii si Informatiilor. Dar au concentrat sute de militari in jurul
edificiilor a doua ministere care trebuiau sa ramana - si au ramas - de neatins: de
Interne si al Petrolului. „Documentele privitoare la cea mai pretioasa bogatie a
Irakului, infrastructura sa petroliera si mai ales imensele sale rezerve sunt intacte si
in siguranta, ferite de hoti si vandali, pentru a putea fi puse la dispozitia
companiilor petroliere americane“ - remarca ziaristul britanic Robert Fisk in The
Independent. Comandantul suprem al operatiilor militare, generalul Tommy
Franks, care a dat dispozitii trupelor sale sa nu actioneze impotriva actelor de
jefuire din Bagdad si alte orase, s-a grabit totusi sa invadeze Irakul cu o zi mai
devreme decat data planificata, pentru a preintampina eventuala incendiere a
campurilor petrolifere din nordul Irakului. Iar trupe americane au fost trimise in
10
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
aceste zone inainte de inceperea bombardamentelor, chiar daca o asemenea actiune
temerara prezenta risc pentru viata militarilor din US Army.
Spre deosebire de Ministerul Petrolului si zacamintele de titei, muzeele si
bibliotecile irakiene n-au intrat in atentia comandamentului american. „Militarii
US Army n-au facut nimic pentru a preveni jefuirea tezaurelor de nepretuit ale
istoriei Irakului aflate in Muzeul Arheologic din Bagdad si in muzeul de la Mosul“
- arata Robert Fisk. Ziaristul britanic relateaza cu stupefactie fapte la care a fost
martor ocular. „Ieri - transmitea el la 14 aprilie - a fost ziua arderii cartilor. Mai
intai au venit jefuitorii, apoi incendiatorii. A fost capitolul final al devastarii
Bagdadului. Biblioteca Nationala si Arhivele - un tezaur inestimabil de documente
istorice otomane, inclusiv vechile arhive regale ale Irakului - au fost prefacute in
cenusa la o temperatura de 3 000 de grade. Apoi a fost incendiata colectia de
Coranuri de la Ministerul pentru Probleme Religioase“. Ziaristul a incercat sa
smulga din mainile unui copil de vreo 10 ani o carte a legilor islamice, dar l-a
impiedicat unul dintre jefuitori. In acest timp, americanii nu faceau nimic. Sub
ochii lor ardeau arhivele istorice ale unei tari. „Pentru Irak - comenta Fisk - venise
Anul Zero, identitatea sa culturala era distrusa. De ce? Cui serveste? In ce scopuri
infame a fost distrusa aceasta mostenire?“
Cand a vazut flacarile care se ridicau la zeci de metri deasupra Bibliotecii
Coranice, ziaristul s-a grabit sa anunte la Biroul infanteriei marinei americane.
Peste o jumatate de ora, el revenea la cladirea incendiata, dar nici un eliberator
american nu se deplasase la fata locului. „Arabii spuneau candva despre cartile lor
ca sunt scrise la Cairo, tiparite la Beirut si citite la Bagdad. Acum, bibliotecile din
Bagdad sunt mistuite de flacari“ - reflecteaza cu amaraciune ziaristul. Timp de
aproape o mie de ani - continua el - Bagdadul a fost capitala culturala a lumii
11
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
arabe, populatia cea mai invatata din Orientul Mijlociu. Fiul cel mare al lui Ginghis
Han a incendiat orasul in secolul al XIII-lea si, se spune, apele Tigrului s-au
innegrit de cerneala cartilor. Acum, cenusa miilor de documente vechi intuneca
cerul Irakului. De ce? - se intreaba din nou, in finalul corespondentei sale, ziaristul
britanic.
Un raspuns incearca sa formuleze un alt ziarist britanic, Lian McDougall, de
la Sunday Times. Un raspuns avansat tot sub forma de intrebare: „Au planificat
negustorii/colectionarii de arta din SUA jefuirea muzeelor?“. Ziaristul relateaza ca,
inainte de razboi, un grup de colectionari de arta americani, reuniti in Consiliul
American pentru Politica in domeniul Culturii, a solicitat autoritatilor de la
Washington „relaxarea restrictiilor severe din Irak asupra proprietatii si exportului
de antichitati“. Trezorieul Consilului, William Pearlstein, a calificat legislatia
irakiana in materie drept „retentionista“ si a anuntat ca va sprijini un guverm
postrazboi la Bagdad care „sa inlesneasca introducerea antichitatilor in Statele
Unite“.
Actiunea grupului american a generat neliniste in comunitatea arheologica
mondiala inca de la crearea sa, in 2001. S-a remarcat ca printre principalii membri
ai grupului se afla colectionari si juristi cunoscuti pentru traficarea unor obiecte de
arta provenind din jafurile facute de nazisti in al doilea razboi mondial. Profesorul
britanic Renfrewof Kaimsthorn, arheolog la Cambrige si director al Institutului
McDonald pentru cercetari arheologice, observa: „Legislatia privitoare la
antichitatile irakiene protejeaza Irakul. Ultimul lucru de care e nevoie ar fi un
asemenea grup. Orice schimbare a acestor legi ar fi absolut monstruoasa“. Si chiar
in Statele Unite, presedintele Institutului Arheologic al Americii, Patty
Gerstenblith, spunea: „Agenda Consiliului este de a incuraja colectionarea de
12
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
antichitati prin slabirea legislatiei in statele bogate arheologic si lichidarea
proprietatii nationale asupra antichitatilor, ceea ce ar face mai lesnicioase
exporturile“.
Jaful de la Muzeul National din Bagdad, cel mai mare depozitar de marturii
arheologice si istorice din Orientul Mijlociu, este fara precedent ca amploare. Cele
28 de galerii ale sale au fost pur si simplu golite, hotii sustragand peste 50 000 de
piese unice, de neinlocuit, unele dintre ele cu o vechime de cinci milenii. A fost
distrus si catalogul muzeului, ceea ce face imposibila identificarea exacta a
pagubelor. Un cercetator suedez povesteste ca militarii americani au inlesnit jaful,
ei i-au impuscat pe paznicii muzeului si au deschis larg portile cladirii, ba chiar au
indemnat multimea, prin interpusi de limba araba, sa patrunda inauntru. La
Washington insa, seful Pentagonului a dojenit presa ca exagereaza amploarea
haosului din Bagdad si a explicat ca jafurile sunt „firesti“ si „poate chiar expresia
sanatoasa a ostilitatii fata de regim“. Dupa care, Rumsfeld a cugetat adanc: „Si un
popor liber e liber sa greseasca si sa comita crime“. Numai ca irakienii au fost
totusi ajutati sa nu cada in greseala cumva si sa se atinga de tot ceea ce tine de
petrolul despre care oficialii americani ii asigura ca este propria lor bogatie.
13
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
2. Cauzele razboiului
2.1 Interese & Principalii actori
CONSPIRATIA AURULUI NEGRU - “Prietenii periculoase”
In 1976, o intreprindere petrolifera a intrat puternic pe piata resurselor
energetice. Se numea Arbusto Energy, si presedintele companiei era George Bush
fiul, actualul chirias de la Casa Alba si omul care a pus lumea intreaga pe picior de
razboi impotriva terorismului international. Poate asta nu spune nimic... Dar
principalul investitor al acelei companii texane se numea Salem Ben Lade.
Coincidenta? Nu, pentru ca acel om era fratele lui Osama Ben Laden, individul
care, dupa spusele Washington-ului, este raspunzator de teribilele atentate din 11
septembrie 2001. Incepea atunci, in 1976, o relatie care unea pâna la eternitate
doua dintre clanurile cele mai puternice din lume. Pe de o parte, imperiul Bush,
cimentat pe afacerile petroliere - pe vremea celui de al II-lea Razboi Mondial - ale
lui Prescott Bush, bunicul actualului presedinte, pe care guvernul a trebuit sa-l
sanctioneze pentru ca a vândut petrol intreprinderii naziste Luftwaffe. Pe de alta
parte, giganticul imperiu creat de Mohamed Awad Bin Laden, tatal lui Osama, care
prin aceeasi vreme i-a oferit regelui Saud al Arabiei Saudite edificarea in Riad a
magnificului Palat Regal. Fabuloasa opera a fost recompensata cu un contract pe
viata, datorita caruia, compania Bin Laden Group este beneficiara tuturor
contractelor de lucrari publice in centrele religioase de la Mecca si Medina.
Familia Bush a reusit sa se impace cu puterea americana datorita prieteniei
dintre Prescott si John Foster Dulles - directorul CIA in timpul asasinarii lui
Kennedy , pe care a reusit sa-l convinga sa-i dea fiului sau George (pe atunci
functionar in una din companiile sale petroliere) un post de agent secret la CIA.
14
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
Una din primele misiuni ale lui George Bush tatal a fost coordonarea, in 1961, a
asaltului din Bahia Cochinos in Cuba... 15 ani mai târziu ajungea director la CIA,
câtiva ani inainte de a ajunge presedinte al SUA. Aici se incruciseza drumurile
ambelor familii. Incepând din acel moment, toata tesatura financiara a ambelor
clanuri se pare ca a mers pe acelasi drum. Impreuna cu ei mai apar niste personaje
ciudate care s-au urcat in aceeasi caruta si "au supravietuit" incâlcitei lumi a
afacerilor pâna in punctul de a face parte din sectorul privilegiat care a obtinut
niste beneficii incalculabile dupa atentatele din 11 septembrie si care va spori la
infinit daca SUA o sa aiba controlul petrolului irakian.
Unul din aceste personaje este un individ numit Khaled Ben Mahfouz. In
toata lumea exista 250 de oameni mai bogati ca el, spune revista Forbes. Averea lui
personala este de 1.9 miliarde de dolari. A inceput s-o cimenteze in 1987 când a
dobândit 11% din actiunile Harker Energy, companie al carei principal actionar era
George Bush fiul. Datorita sprijinului clanului prezidential a pus mâna si pe
aeroportul din Houston. De asemenea a ajuns si unul din cei trei stapâni ai BCCI,
(Banca Internationala de Credit si Comert) care s-a vazut amestecata intr-un sir de
scandaluri - trafic de arme, devieri de fonduri, spalare de bani - care au dus la
inchiderea ei. Ben Mahfouz s-a casatorit cu sora lui Ben Laden, dar faptul a trecut
neobservat. Tot neobservat a trecut si faptul ca banii investiti de muritorii de rând
in societatea Carlyle, clubul ex-presedintilor, veneau prin Banca Comerciala din
Pakistan, al carei stapân este Ben Mahfouz, cumnatul lui Ben Laden. Si liderul
societatii Carlyle nu este altul decât George Bush tatal. Sa mai adaugam la asta ca
in 1995 Ben Laden Group a dat in gestiune Societatii Carlyle câteva miliarde de
dolari si ca Ben Laden Group apare in acelasi an ca stapân al Bancii Nationale de
Comert din Sudan , exact când Ben Laden locuia acolo.
15
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
La putin timp dupa aceea, FBI l-a acuzat pe Ben Mahfouz ca este una din
sursele de finantare ale Al Qaeda. Nu a nelinistit pe nimeni ca acest aliat al lui Ben
Laden era si tovarasul de afaceri al familiei Bush. Si culmea, compania Delta Oil,
proprietatea lui Ben Mahfouz, s-a convertit in a doua reprezentanta in consortiul
Centgas, care datorita sprijinului actualului guvern al SUA va construi conducta de
gaz care traverseaza Afganistanul si care dupa bombardarea tarii s-a transformat in
realitate. Curios, pentru o intreprindere a companiei Delta Oil lucreaza presedintele
comisiei independente numita de Bush fiul, si care ar fi trebuit sa lamureasca
punctele intunecate din felul cum a actionat administratia nord-americana cu
ocazia atentatelor din New York si Washington. Dar totul ramâne intre prieteni. Un
alt personaj al uneltirii este James R. Bath, prieten al actualului presedinte nord-
american inca din anii ´60, când ambii imparteau baraca la Baza Aeriana din
Texas. Au ramas prieteni pentru totdeauna. Abandonând armata, Bush a inceput
sa-si faca drum in lumea afacerilor petroliere in mici intreprinderi al caror
proprietar era; prima din ele a fost cea mentionata mai sus, Arbusto Energy.
Prietenul sau Bath l-a sprijinit; se convertise in om de incredere al unor importanti
oameni de afaceri si prin intermediul unuia s-a facut cu 5% din intreprindere. Acest
capitalist din umbra nu era altul decât Salem Ben Laden, fratele teroristului cel mai
cautat din lume si asociat al propriului clan Bush...sa vezi si sa nu crezi!
Salem a murit in 1988 intr-un straniu accident de avion in timp ce survola
puturile petrolifere din Texas. Atunci, dupa moartea lui, James R. Bath s-a
transformat in omul de incredere al lui Ben Mahfouz, mentionat inainte, cumnat al
fratilor Ben Laden. Din Carlyle au facut parte inca de la inceput unii dintre cei
implicati in afacerea BCCI (Banca Internationala de Credit si Comert). Unul se
numea James Baker, care a fost Secretarul de Stat al lui George Bush si care acum
isi imparte timpul intre fructuoasele afaceri in Carlyle si compania petrolifera BP,
16
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
care a reusit sa obtina contractul pentru constructia uneia din conductele de gaz
care va pleca de la Marea Caspica, intre Baku (Azerbaidjan) si Ceyhan (Turcia),
circumstanta ce a fost posibila numai dupa interventia armata din Afganistan,
ordonata de Bush, care a ajuns presedinte datorita unei campanii electorale al carei
purtator de cuvânt a fost Baker...
Pornind de la o infinitate de circumstante ca cele citate, care sunt doar o
mica mostra, si dupa analizarea "mijloacelor de siguranta" care au facilitat
teroristilor Al Qaeda atentatele din New York, ziaristi de investigatie ca Thierry
Meyssan - autor al cartii Marea Impostura - suspecteaza ca tot ceea ce s-a
intâmplat in lume in ultimii ani este numai o punere in scena a unei false
confruntari intre clanul Bush si Ben Laden, care nu ar avea alt scop decât sa
reorienteze politica petroliera mondiala in favoarea intereselor sectorului energetic
al SUA. La concluzii atât de riscante ca cele citate se poate ajunge dupa ce s-a
cunoscut ce s-a intâmplat intre 4 si 14 iulie 2001, numai câteva luni inainte de
atentatele care au incendiat planeta. In timpul acestor zile, Osama Ben Laden a
avut o problema de sanatate legata de boala sa renala cronica. A stat internat in
Spitalul American din Dubai... Dupa cum a putut constata echipa de investigatii a
ziarului Le Figaro, in timpul acestor zile nu numai ca a fost vizitat de membrii
familiei sale - teoretic, dupa surse oficiale, nici nu are relatii cu ei - ci si de agentul
local al CIA in Emiratele Arabe Unite, cu care a avut o lunga convorbire. Fara
indoiala, daca aceasta informatie este adevarata, tot ce s-a creat in jurul lui Ben
Laden este "de acoperire" -si voi reveni in final cu Ben Laden, dusman intim. Irak:
de la iubire la ura. Azi, presiunea asupra Irakului din partea SUA este justificata -
spune Bush - de presupusele relatii existente intre regimul dictatorului Saddam
Hussein si organizatia terorista Al Qaeda.
17
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
Fara indoiala, daca aruncam o privire inapoi, afirmatiile guvernului Bush par
fortate. De fapt, cât a durat razboiul dintre Irak si Iran in timpul anilor ´70 si ´80,
serviciile secrete nord americane, in care ocupa un post mai mult decât proeminent
Bush tatal, nu au stat nici un moment la indoiala in a sprijini Irakul, care a fost in
tot acest timp aliatul SUA in regiune. Regimul care este azi considerat unul dintre
regimurile fanatice religios era pentru conducatorii nord-americani o boare de
laicism care controla exageratul sentiment islamic al unei tari ca Iran. Intre altele,
SUA a reusit in 1982 sa scoata Irakul de pe lista tarilor care finanteaza terorismul.
Fara indoiala, CIA a facilitat mijloacele prin care Saddam a folosit armele chimice
asupra propriei populatii. Istoria planetei s-a schimbat la 2 august 1990, când
Garda Republicana din Irak a intrat cu mii de oameni in Kuwait. Dupa cum spune
ziaristul Bob Woodward in excelenta sa lucrare "Comandantii", invazia nu a luat
prin surprindere Washingtonul. Informarile Pentagonului, in functie de fotografiile
luate prin satelit, alertau ca o enorma cantitate de soldati irakieni au intrat in
Kuwait. Când invazia s-a concretizat, SUA s-a lansat ca girant al libertatilor si a
cerut - cu ultimatum inclus - retragerea trupelor lui Saddam.
Dar nu jugul care cazuse pe micul emirat nelinistea Washingtonul. Era
petrolul. Si informarile aratau ca numarul de oameni folositi de Saddam era mult
superior pentru a ataca Kuwaitul. Frica Washingtonului era ca trupele puteau intra
in Arabia Saudita - de unde provine 20% din petrolul consumat in SUA si fara de
care tara nu ar scoate-o la capat. Acesta a fost motivul pentru care a reactionat
SUA. Kuwait si Osama Ben Laden ...aliatii lui Saddam!? Exclus. Ben Laden il
considera pe Saddam un dusman si s-a dus imediat la Riad pentru a vorbi cu regele
Fahd, caruia i-a oferit corpul sau de elita format din 30.000 de oameni pentru a
lupta contra lui Saddam. Arabia a nuantat ajutorul lui Osama Ben Laden si
serviciul sau secret - in frunte cu principele Turki Al Faisal, un prieten de joaca din
18
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
copilarie - a refuzat ajutorul teroristului cautat azi. Dar chiar asa, Ben Laden Group
a obtinut un beneficiu extraordinar din conflict, caci imperiul Ben Laden a primit
oferta - si paradoxurile trebuie sa fie semnalate - sa construiasca cazarmile si
bazele nord-americane din Arabia Saudita. Si mai mult, Ben Laden Group s-a ales
cu mare parte din drepturile de reconstructie a Kuwait-ului dupa batalia finala
denumita Furtuna in Desert.
Ruptura dintre Ben Laden si Arabia Saudita s-a produs când trupele nord-
americane au ramas in Arabia Saudita, un loc sfânt care, pentru Ben Laden, nu
putea fi ocupat permanent de "necredinciosi". In orice caz, acest razboi cu Irakul
este a doua parte a razboiului din Afganistan. Daca este dat jos guvernul din Irak si
in locul lui Saddam este pus un om favorabil intereselor economice ale SUA, se va
putea deschide o a doua cale de iesire pentru conductele care pleaca din bazinul
Marii Caspice, mai concret din Azerbaidjan. In acelasi timp s-ar controla
exploatarea sondelor irakiene, cu un pret foarte scazut de extractie si cu o piata
foarte larga. Unii analisti deja identifica companiile care si-ar imparti o prajitura
asa apetisanta dupa conflict.
Este vorba de Halliburton Corporation, care a fost prezidata de actualul
vicepresedinte al SUA, Dick Cheney, si de Chevron Texaco, care printre apropiatii
sai avea - inainte de a se implica in politica actuala - pe Condolezza Rice. Cheney a
fost cel care a autorizat macelarirea shiitilor de catre Saddam in martie 1991,
"pentru stabilitate", cum comenta ironic lingvistul Noam Chomsky. Sa nu uitam ca
pâna la invazia din Kuwait, SUA a inarmat Irakul si a continuat sa-l sprijine pe
Saddam, chiar dupa cele mai oribile crime ale sale...de exemplu când a folosit
armele chimice impotriva kurzilor... Carlyle - este societatea finaciara cea mai
19
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
puternica in acest moment gestionand bunurile unora dintre cele mai importante
averi din lume.
Reprezentantul international al societatii este George Bush tatal. Din
intâmplare este una din societatile care a avut cel mai mult de câstigat dupa 11
septembrie. Pe lânga onorabilul George Bush tatal, alti renumiti politicieni fac
parte din grupul de conducere. In Europa presedinte este John Major, care a fost
Prim Ministru britanic. In Asia director era ex-dictatorul din Filipine Ferdinand
Marcos. Din Consiliul de Administratie mai faceau parte Frank Carlucci, Secretar
de Stat al Apararii in SUA in timpul mandatelor lui Reagan si Bush tatal, James A.
Baker, ex-Secretar de Stat cu Bush tatal, si Fred Malek, director in campania
electorala, care l-a sprijinit pe George Bush fiul in cursa prezidentiala, si ale carei
fonduri le-a adus Carlyle. Carlyle gestioneaza inca de la fondarea sa mare parte din
bunurile economice ale familiei Ben Laden. Peste 3 miliarde de dolari, proprietatea
clanului Laden, aparent dusman al presedintelui american, sunt controlati de
propriul sau tata. Carlyle participa majoritar la United Defense, intreprindere care a
primit de la guvernul Bush, dupa 11 septembrie, peste 12 miliarde de dolari pentru
dezvoltarea Crusader-ului, un tun de lansat proiectile.
Dupa atentatele de la New York si Washington, United Defense s-a
transformat in una dintre intreprinderile cele mai favorizate prin contracte de
armament. Carlyle deja s-a instalat in Spania, una din tarile care sprijina ofensiva
SUA. Delegatia spaniola s-a prezentat in iunie 2001, trei luni inainte de atentate.
Coincidenta, sediul sau s-a instalat in World Trade Center din Barcelona.
Presedintele Generalitat Catalunia, Jordi Pujol, a fost amfitronul lui Frank Carlucci
si John Major. In actualitate, Carlyle a fost selectionata ca finalista in operatia de
cumparare a Retevision. Deasemeni este candidata sa achizitioneze si Empresa
20
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
Nacional de Autopistas, care va fi unul din procesele de privatizare cele mai
importante din Spania. Statul spaniol spera sa obtina prin vânzare mai mult de 12
miliarde de Euro.
Pe de alta parte Afgansitanul a fost ocupat de trupele sovietice. Dupa câtiva
ani de dominare sovietica, CIA a hotarât sa puna in aplicare mecanismele unei noi
operatii de sprijin acordat rezistentei afgane si mare parte din fondurile serviciului
secret au inceput sa se canalizeze in favoarea mujahedinilor prin intermediul
Pakistanului si Arabiei Saudite. Pe atunci, George Bush era vicepresedintele SUA.
Clanul sau familiar inca de multi ani mentinea o strânsa prietenie cu familia regala
saudita. De aceea l-a insarcinat pe principele Turki Al Faisal sa caute omul potrivit
pentru a administra ajutorul american - vreo 6 miliarde de dolari - si sa conduca
dezorientata rezistenta afgana. Omul ales a fost un vechi prieten al lui Al Faisal:
Osama Ben Laden.
A fost cea mai scumpa si in acelasi timp cea mai plina de succes operatie
acoperita din istoria CIA: armata sovietica a abandonat Afganistanul in acelasi
mod in care americanii au iesit din Vietnam; cu coada intre picioare. In nordul
Afganistanului se gaseau impresionante instalatii ale Al Qaeda. Dupa informatiile
CIA si FBI acolo se ascundea Ben Laden pâna la bombardamentele din 2001. Mare
parte a instalatiilor se aflau sub pamânt, in fabuloase galerii si tunele care se
deschideau in munti. Era refugiul perfect... Dar istoria este diferita decât ceea ce ni
s-a povestit. Când Ben Laden nu era un inamic oficial al SUA, ziarul The
Washington Post a publicat in 19 iulie 1992 ca directorul CIA, William Cassey,
vizitase in secret unele zone din Afganistan pentru a organiza guerila
mujahedinilor si a da ordin sa fie construite tunelele de la Khost, care aveau ca
scop sa fie centrul de antrenament militar si depozitare de arme. Acestea si nu
21
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
altele sunt bazele Al Qaeda. Dupa cum a publicat ziarul The New York Times in
august 1998, ofiterii rusi au descoperit ca materialele cu care s-au ridicat acele
garnizoane apartineau NATO. Si inca, dupa spusele ziaristului Ahmed Rashid,
maxima autoritate in probleme afgane, acele garnizoane au fost construite de Ben
Laden Group, compania familiei teroristului. Daca toate acestea sunt adevarate - si
nu este singura proba in acest sens - este falsa informatia dupa care clanul Ben
Laden l-ar fi renegat pe presupusul terorist in decada anilor ´70.
Lui Putin i s-a promis respectarea intereselor rusesti
Cu contracte mai modeste, pe lista alesilor lui Saddam se afla o pleiada de
alte firme rusesti, companiile nationale din China si India si chiar grupul anglo-
olandez Shell. Ultimii veniti au fost, conform Institutului de Studii pentru Energie
de la Oxford, ENI si compania spaniola Repsol YPF, care au incheiat, in ultimele
cateva saptamani, contracte prin care titeiul irakian urma sa fie scos pe piata
mondiala. Pe lista nu figura nici o companie americana, dar chiar daca Saddam ar
fi vrut astazi sa-si asocieze vreuna pentru exploatarea titeiului, nu ar mai avea ce
sa-i ofere, decat cel mult servicii de prospectare pentru presupusele zacaminte din
regiunea de vest.
Companiile straine si guvernele din tarile de origine au trebuit sa faca multa
echilibristica pentru a nu intra in dizgratia lui Saddam.
In iulie 2001, manios ca Parisul sprijina la ONU pozitia SUA de mentinere a
sanctiunilor economice, Bagdadul anunta ca va anula contractele cu companiile
franceze si nu le va mai acorda prioritate; in schimb, lauda Rusia, pe aceeasi tema,
si ii promitea o pozitie privilegiata in viitoarele aranjamente. In februarie 2003
insa, TotalFinaElf avea semnat un acord cu Bagdadul, in timp ce companiei Lukoil
i-a fost reziliat contractul pentru campul de la West Qurna, unde se angajase cu un
program de investitii de 200 milioane USD pe trei ani, nedus pana la capat. sansele
22
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
ca viitorul guvern irakian sa onoreze toate contractele si acordurile semnate de
regimul lui Saddam sunt discutabile. Miza este atat de mare, incat nimeni nu se
gandeste la compromisuri, dupa cum s-a vazut din incrancenarea cu care s-au
purtat discutiile in jurul interventiei militare in Irak.
Ahmed Chalabi, liderul Congresului National Irakian, care grupeaza
opozitia din exil, s-a grabit sa anunte ca, de data asta, partea leului din afacerile
irakiene cu titei va reveni petrolistilor americani. In replica, Rusia, Germania si
Franta anuntau ca vor bloca orice decizie a Consiliului de Securitate care ar
legitima un protectorat american in Irak.
Francezii stiau ca nu au vreo sansa, iar rusii erau sceptici, desi presedintele Putin se
pare ca a obtinut niste promisiuni de la Washington privind respectarea intereselor
compatriotilor sai in Irak. In general insa, pozitia americana este intransigenta, cel
putin in forma exprimata de fostul director al CIA, James Wolsey: "Este destul de
limpede. Franta si Rusia au companii petroliere si interese in Irak. Ar trebui sa stie
ca, daca vor sa ajute Irakul sa se indrepte catre un regim civilizat, noi vom face tot
ce ne sta in putinta pentru a-i asigura ca noul guvern si companiile americane vor
coopera strans cu ei. Dar daca merg pe mana lui Saddam, va fi dificil, daca nu
imposibil, sa convinga noul guvern sa lucreze cu ei."
In cele din urma, s-a adeverit ca titeiul irakian va face obiectul unei
batalii aparte, care a inceput a doua zi dupa rasturnarea fostului regim si se poate
purta pe mai multe planuri. Primul este cel politico-diplomatic, unde relatiile sunt
atat de incinse, incat lucrurile nu se vor putea misca in urmatoarele cateva luni.
Dupa ce se va intredeschide usa viitorului Irak si pentru actualii parteneri ai lui
Saddam, confruntarea se va transfera intre cei 5.000 de functionari irakieni,
pregatiti acum de americani la baza de la Taszar, in Ungaria, si actualul aparat
birocratic de la Bagdad, care, ca intotdeauna, va supravietui revolutiei.
Daca insa un compromis nu va fi posibil, ramane deschisa solutia
23
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
arbitrajului. Expertii afirma ca, daca sunt contracte in regula, documentele semnate
sub Saddam raman valabile, indiferent ca se va schimba sau nu regimul politic. Dar
ar dura probabil o vesnicie pentru ca titularii drepturilor de concesiune sa fie repusi
in drepturi, in vreme ce noul guvern risca sa fie pus la plata unor despagubiri
imense. De unde rezulta ca un compromis in chestiunea viitorului pe care il are
petrolul irakian este aproape obligatoriu.
2.2 Faza premergatoare, reactia lumii la un eventual razboi
Marile puteri joaca totul pe cartea petrolului irakian
Planurile americane pentru un Irak post-conflict tintesc repetarea proiectului
de reconstructie a Japoniei dupa al doilea razboi mondial. Rezervele fabuloase de
titei, de foarte buna calitate si exploatabile cu costuri incredibil de mici, precum si
sansa de a elimina dependenta relativa a pietei mondiale fata de OPEC sunt cele
mai consistente mize ale disputei din jurul Irakului.Cu investitii de zece miliarde
de dolari in modernizarea infrastructurii, pe termen mediu, Irakul ar putea, cu o
productie de cinci-sase milioane barili, sa intre in topul primilor trei producatori
mondiali. Rezervele insuficient explorate din vestul Irakului ar putea rasturna
raporturile de pe piata actuala a producatorilor de petrol, dominata de tarile din
Golf. Nu in ultimul rand, Irakul este gata sa absoarba, in conditii de solvabilitate
perfect acoperita de potentialul sau de export, toata tehnologia la care tanjeste de
aproape un sfert de veac.
Toate acestea par sa merite pretul pe care marile puteri economice ale
24
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
lumii se arata dispuse sa-l plateasca: cheltuieli militare de pana la 200 miliarde de
dolari pe urmatorii cinci ani; pierderi de miliarde de dolari in relatiile comerciale
bilaterale (comenzile americane in Germania s-au redus cu 10% in ultima
perioada); crize pe care nimeni n-ar fi indraznit sa si le imagineze in sanul a doua
organizatii esentiale ale lumii de azi - NATO si Uniunea Europeana.
Incordarea care s-a nascut intre statele occidentale tradeaza inceputul
unei lupte fratricide pentru redefinirea raporturilor de putere dintre o America prea
puternica pentru a accepta toate responsabilitatile globale majore fara a-si lua si
partea leului din beneficii, pe de o parte, si o Europa inca imatura pentru rolul pe
care si-l doreste, pe de alta parte.
Pentru Statele Unite, campania in Irak este o chestiune de supravietuire in conditia
ei de superputere. „Irakul este o mare incercare pentru americani - apreciaza
profesor Ionel Nicu Sava de la Centrul de Geopolitica din Universitatea Bucuresti.
Miza este legata mai curand de rolul strategic pe care urmeaza sa il joace SUA in
secolul XXI. De succesul actiunii americane in Golf va depinde statutul SUA de
lider mondial. Un esec al campaniei din Irak ar insemna un dezastru de imagine,
care s-ar transfera si in interiorul Americii, inclusiv pe plan economic. Astfel,
Irakul ar putea fi al doilea 11 septembrie al americanilor.“
Prima zona strategica in care pare sa se transeze aceasta lupta a
colosilor economiei globale este piata energetica. La prima vedere, mizele
economice sunt mici. Dupa pacificarea Irakului, un pret constant de 22 USD al
petrolului ar fi putut sa relanseze, in sfarsit, economia mondiala, dar efectul acesta
ar putea fi atins si fara o costisitoare si riscanta campanie in Golf. Dupa cum
rezervele de petrol ale tarilor arabe au putut fi exploatate in conditii rezonabile si
pana acum.
Istoria dictaturii lui Saddam demonstreaza insa ca petrolul a devenit o
arma cu mult mai periculoasa decat a fost in mana OPEC in 1973, in conditiile in
25
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
care prima putere economica a lumii este amenintata sa ramana in pana de benzina
pana in 2020.
Dintre aproape 20 de zacaminte, extrem de bogate, aflate in exploatare sau
investigate, de care dispune Irakul, cele de la Majnoun, West Qurna si Nahr bin
Umar sunt veritabile oceane subterane, insumand doar ele peste 30 de miliarde
barili, adica tot atatea rezerve cat poseda SUA.
America, in schimb, este un mare consumator de petrol, inghitind 25% din
productia mondiala, mai bine de jumatate din aceasta cantitate procurand-o din
import. Cererea interna de titei a SUA era acoperita acum trei decenii din productie
proprie in proportie de 70%, dar astazi mai reprezinta doar 42%, iar perspectivele
nu sunt deloc incurajatoare: rezervele din Texas sunt pe cale de epuizare, cele din
Golful Mexic sunt costisitoare, iar cele din Alaska sunt practic blocate in urma
campaniilor ecologiste. O criza majora in aprovizionarea cu petrol a unei tari cu
consumul Americii ar putea sa dea peste cap toate echilibrele ei interne si pe cele
globale.
In 2020, cand rezervele de titei din Golf vor reprezenta 75% din totalul mondial,
fata de 65% in prezent, si dependenta SUA, ca si a tuturor celorlalti consumatori
fata de aceasta regiune, situatia va deveni critica.
Din aceasta perspectiva, sansa de a face din Irak o bresa de proportii in
cartelul OPEC, un avanpost pentru controlul Golfului, si de a instala acolo un cap
de pod pentru a exporta petrol pare sa merite toate sacrificiile si, oricum, mai mult
de 200 de miliarde de dolari. Dupa cum toate celelalte tari care vor avea de pierdut
de pe urma succesului acestui proiect american (Franta, Germania, Rusia, China,
Arabia Saudita) au dreptul sa se impotriveasca din toate puterile.
Clinton: Marea greseala a razboiului din Irak
26
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
Declaratia fostului presedinte al Statelor Unite, Bill Clinton,
conform careia razboiul din Irak a fost o mare greaseala are ecouri in toata lumea,
potrivit corespondentului in Washington al The Independent. Acelasi mesaj
unanim l-au avut toti republicanii din senatul american cat si cei mai influenti
democrati din Capitol Hill.
"Razboiul din Irak a fost un dezastru si cu cat mai repede se retrag trupele
americane de acolo cu atat mai bine", a spus Clinton.
Fostul presedinte american este de parere ca indepartarea lui Saddam
Hussein de la putere a fost un lucru bun dar nu este de acord "cu modalitatea in
care s-a facut acest lucru". Administratia americana a subestimat inlaturarea lui
Saddam de la putere si nu si-a dat seama cat de greu va fi sa unesti o tara, a
adaugdat fostul presedinte.
Clinton este de parere ca presedintele Bush a facut "cateva greseli grave cum
ar fi distrugerea totala a autoritatii administrative irakiene". "Nu trimitem niciodata
indeajuns de multe trupe si nu avem niciodata suficiente trupe pentru a proteja
granitele Irakului. Teroristii intra nestingheriti in Irak si aceasta este cea mai mare
gresela cu care va trebui sa ne impacam," a adaugat el.
John Murtha, un veteran de razboi si congresman din partea democratilor a
declarat ca "este timpul pentru o schimbare. Militarii nostri sufera, viitorul tarii
noastre este nesigur. Nu mai putem continua in directia aceasta. Este evident ca nu
va fi nici in interesul Statelor Unite sau al poporului irakian sau al intregii regiuni a
Golfului Persic daca vom continua actiunile militare in Irak ".
27
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
In prezent Statele Unite ale Amercii au peste 160.000 de trupe militare in
Irak. Ultimele sondaje arata ca doua treimi dintre americani sunt acum impotriva
razboiului din Irak.
Fiecare război este generat de interese economico-financiare şi politico-
strategice. Ceea ce se întâmplă pe plan mondial este generat şi susţinut de factorul
economic. Toate războaiele economice, financiare, psihologice, mediatice etc. au
nevoie de suport economic. Când prin aceste căi nu se ating obiectivele politico-
economice propuse se face apel la conflictul armat.
Este interesantă poziţia Franţei şi a Germaniei, state membre ale Alianţei
nord-atlantice, care s-au împotrivit declanşării unui război în Irak. Motivul acestei
atitudini îl constituie diferenţa de interese economice dintre aceste ţări şi coaliţia
care a pornit intervenţia din Irak. Interesantă este şi poziţia Turciei, un alt membru
N.A.T.O., faţă de acest conflict. Acest stat s-a abţinut să se implice în vreun fel în
conflict. În ceea ce priveşte România, poziţia sa faţă de războiului din Golf a fost
în consens cu interesele noastre naţionale.
România prin participarea la conflictul din Irak şi-a demonstrat loialitatea ca
partener al S.U.A. Atitudinea sa, favorabilă coaliţiei care a intervenit împotriva
regimului lui Saddam Hussein demonstrează capacitatea sa de anticipare a
evoluţiei factorilor de putere. În acelaşi timp, nu trebuie uitat că interesele
naţionale sunt eterne şi supreme, nu prietenii. Implicarea activă a ţării noastre în
conflictul din Golf este benefică pentru evoluţia sa ca viitor membru al N.A.T.O.
Desigur, pe termen scurt războiul are un impact negativ asupra mediului de
securitate regional şi global, dar pe termen lung efectele generate vor influenţa
favorabil securitatea naţională, zonală, regională şi globală, prin eliminarea
focarelor de tensiuni şi conflicte
28
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
Capitolul III - Influente directe si indirecte regionale si mondiale
3.1 UE si conflictul din Irak
UE - cel mai generos sponsor al tranzitiei din Irak
Potrivit Natiunilor Unite, cel mai generos sponsor al tranzitiei politice din
Irak este Uniunea Europeana. De pilda, contributia ONU pentru organizarea
referendumului desfasurat recent cu privire la constitutia irakiana a fost finantata in
proportie de suta la suta de Comisia Europeana.
Din 2003, pana in prezent, Uniunea Europeana a contribuit cu 600 de milioane de
dolari la reconstructia Irakului, fata de 10 milioane Statele Unite. Cifrele au fost
facute publice de catre adjunctul trimisului special al ONU in Irak, Stefan de
Mistura, care s-a aflat la Bruxelles pentru a multumi Comisiei Europene pentru
ajutorul financiar. Potrivit acestuia, Uniunea Europeana a fost cea care a sustinut
financiar eforturile ONU de organizare a referendumului privind constitutia si va
contribui cu inca 36 de milioane de dolari pentru a organiza alegerile din luna
decembrie. Cu privire la cele 10 milioane de dolari puse la dispozitie de Statele
Unite, domnul de Mistura a spus ca o contributie financiara sporita din partea
americanilor ar fi binevenita. Banii veniti de la UE au fost folositi pentru realizarea
de filme, afise si materiale promotionale La referendum, banii veniti de la Uniunea
Europeana au fost folositi pentru realizarea de filme, afise si materiale
promotionale, precum si pentru traducerea constitutiei in patru limbi straine in
milioane de exemplare.
Cat priveste ajutorul umanitar, Comisia Europeana ramane cel mai important
donator in domeniul sanitar si al educatiei, inclusiv in domeniul pregatirii
29
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
personalului si al reconstructiei scolilor si a spitalelor. Stefan de Mistura a declarat
ca e meritul Uniunii Europene ca in Irak nu s-a declansat o epidemie de holera, in
ciuda caldurii si a sistemului de canalizare defectuos. Aproape 5 milioane de copii
au fost vaccinati impotriva poliomielitei, iar malaria e sub control. Toate acestea,
spune oficialul ONU, se datoreaza Uniunii Europene.
UE vrea trupe ONU de mentinerea pacii in Irak
Uniunea Europeana doreste sa promoveze o noua rezolutie in Consiliul de
Securitate al ONU, prin care trupele militare straine din Irak sa fie inlocuite de
fortele ONU de mentinere a pacii.
Acest lucru este stipulat in rezolutia Comitetului pentru Afaceri Externe a
Parlamentului European, adoptata in vara anului 2005. Membrii PE au in vedere
stabilirea unei Comisii independente, formata din experti irakieni, ONU, UE
pentru a investiga crimele impotriva umanitatii petrecute in Irak.
Rezolutia isi exprima ingrijorarea "asupra deteriorarii situatiei in Irak de la
declararea incheierii operatiunilor militare", sperând insa ca "lectiile invatate in
urma razboiului din Irak sa conduca la rezolvarea conflictelor intr-un mod
democratic si multilateral". Membrii PE au recunoscut ca prabusirea regimului
represiv al lui Saddam Hussein a pavat drumul catre un viitor democratic si mai
sigur a poporului irakian. Insa, ei atrag atentia asupra datoriei morale si politice pe
care comunitatea internationala o are in solutionarea situatiei actuala din Irak, tot
mai nesigura din cauza numarului tot mai mare de atacuri teroriste asupra trupelor
straine. In acest context, o noua rezolutie ONU ar oferi posibilitatea tarilor
neparticipante la razboiul din Irak sa sprijine training-ul fortelor armate si de
30
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
politie irakiene. In acest fel, asistenta UE ar urma sa remedieze nedreptatile din
trecut si sa determine o mai buna intelegere a societatii irakiene, unde institutiile
politice trebuie sa reflecte vointa poporului si sa mentina unitatea tarii.
In ciuda unor schimbari importante care au avut loc in societatea irakiana -
cum ar fi cooptarea reprezentantilor sunniti la guvernare si prezenta femeilor in
proportie de 31 la suta in Adunarea Nationala de Tranzitie - membrii PE se arata
ingrijorati de anumite aspecte. Acestea fac trimitere la democratizare, drepturile
minoritatilor si ale femeilor, alaturi de domnia legii. Reprezentantii legislativului
european considera ca Uniunea ar trebui sa isi ia angajamente serioase pentru a
sprijini alegerile generale din decembrie, prin acordarea asistentei electorale,
trimiterea de observatori, dar si redactarea noii constitutii. Pe de alta parte este de
dorit ca tarile vecine Irakului sa joace un rol important in procesul de pace,
contribuind la mentinerea unitatii acestei tari, precum si la constructia procesului
democratic. Comitetul pentru afaceri externe a PE a cerut UE sa-si canalizeze
ajutorul pentru reconstructia Irakului prin oferirea serviciilor de baza, legate de
sanatate, educatie, apa potabila si conditii de igiena, si totodata sa colaboreze activ
cu autoritatile irakiene in lupta impotriva terorismului.
3.2 Relatiile Transatlantice
Perspective asupra relatiilor transatlantice
In ultimul an, in domeniul relatiilor transatlantice, a aparut o criza generata
de divergentele de interese dintre SUA si unii dintre principalii sai aliati europeni,
care s-a manifestat cu putere cu prilejul interventiei militare din Irak. Existenta
acestor divergente a declansat o ampla dezbatere la nivel transatlantic, in mediile
31
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
politice si academice, referitoare la rolul NATO in asigurarea securitatii si
promovarea intereselor statelor membre.
Aceste evolutii reflecta o schimbare a structurii legaturilor dintre SUA si
aliatii lor europeni, evidentiata si prin faptul ca politicile externe si de securitate ale
SUA si ale membrilor europeni sunt centrate mult mai putin pe NATO (pe relatia
transatlantica), in comparatie cu perioada Razboiului Rece. Mai mult, fostul
secretar al Departamentului de Stat al SUA, M. Albright, sublinia recent ca
psihologia parteneriatului, ce a caracterizat relatiile transatlantice in ultimele
decenii, a fost inlocuita, in ultimul timp, cu o psihologie a ignorarii aliatilor
europeni de catre SUA, pe de o parte, si cu una a competitiei cu SUA de catre
principalele state membre ale UE, pe de alta parte.
Intre evolutiile ce au influentat semnificativ relatia transatlantica dupa
incheierea Razboiului Rece, putem retine:
1)Scaderea relevantei strategice a Europei, ca spatiu central de competitie pentru
putere la nivel global si ca principala preocupare pentru politica de securitate si
aparare a SUA;
2)Consolidarea Uniunii Europene si cresterea rolului sau economic si politic;
3)Accentuarea fenomenului globalizarii si influentele sale asupra perceptiilor
decidentilor politico-militari in ceea ce priveste caracteristicile securitatii interna-
tionale si utilizarea instrumentelor de putere (si influenta) in relatiile dintre state
(sau dintre state si institutiile internationale,) organizatiile nonguvernamentale etc;
4)Impunerea SUA ca putere hegemonica in cadrul sistemului international si
cresterea dezechilibrului de putere la nivel transatlantic.
Natura diferendelor transatlantice
32
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
Diferendele aparute, in ultimii ani, intre SUA si unii dintre aliatii sai
europeni, sunt expresia unui conflict politic ce are la baza relatiile de putere dintre
cei doi "parteneri transatlantici". Manifestarea acestora evidentiaza deosebirile de
viziune existente in ceea ce priveste natura puterii in sistemul international si rolul
SUA in cadrul acestuia, in calitate de putere hegemonica (unilateralism vs.
multilateralism si rolul puterii militare in relatiile internationale).
Diferenta de putere dintre SUA si membri europeni ai NATO (evidenta in
domeniul militar prin "capabilities gap") a condus la aparitia unor viziuni
strategice referitoare la modul de asigurare a securitatii internationale si de reactie
fata de noile tipuri de riscuri si amenintari; existenta acestor perspective diferite se
reflecta in manifestarea unor interese de politica externa divergente intre SUA si
unii membri europeni din NATO.
Principalele domenii de manifestare a divergentelor dintre SUA si aliatii sai
europeni in ultimii ani vizeaza: diferente pe tema rolului puterii militare in relatiile
internationale si, implicit, a rolului SUA in cadrul sistemului international (acuzatii
ale europenilor privind modul de manifestare a hegemoniei americane);
perspective diferite privind legitimitatea interventiei din Irak si procesul de
reconstructie a tarii; deosebirile privind modalitatile de solutionare a conflictului
israeliano-palestinian; abrogarea de catre SUA a Tratatului ABM; probleme de
mediu (refuzul SUA de a semna Tratatul de la Kyoto); disputa privind rolul Curtii
Penale Internationale.
In acest sens, Marcel H. Van Herpen identifica si explica sase dimensiuni de
crestere a disputei transatlantice, constand in: diferentierea semnificativa a
perceptiei publice in cele doua entitati geostrategice, legate in primul rand de
campania antiterorista; decalajul tot mai accentuat in domeniul capacitatilor
militare; diferenta de atitudine in privinta modului de utilizare a instrumentului
militar pentru promovarea obiectivelor politice si strategice; separarea in spatiul
33
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
valorilor: in primul rand, a modului de valorizare a ordinii si institutiilor
internationale; distantarea religioasa intre o Europa secularizata si o America
pentru care crestinismul este tot mai important in spatiul politic si, ca rezultat al
primelor cinci perspective strategice, tot mai prezent in asigurarea ordinii
internationale si in interventiile in lumea araba, privite de europeni cu scepticism si
chiar cu ostilitate.
Dintr-o perspectiva diferita, Stanley Hoffman apreciaza ca principala cauza a
crizei relatiilor transatlantice este generata de schimbarea dramatica a conceptiei
americane privind relatiile internationale si politica externa. Printre principalii
indicatori ai acestei schimbari, analistul american identifica elaborarea si adoptarea
noii doctrine Bush privind razboiul de prevenire, unilateralismul ce caracterizeaza
actiunile internationale ale actualei administratii de la Washington, precum si
modul in care s-a produs interventia militara din Irak.
Dincolo de natura actualelor diferende transatlantice, este important de
investigat factorii care ar putea determina mentinerea sau accentuarea acestora,
precum si posibilele lor efecte pentru securitatea europeana si internationala. Din
prima categorie se pot enumera:
1. Venirea la putere, pe ambele maluri ale Atlanticului, a unei generatii de
oameni politici care nu mai impartaseste viziunile "atlanticiste" ale predecesorilor
lor, formate in perioada Razboiului Rece;
2. Intensificarea competitiei comerciale si economice dintre SUA si Europa;
3. Accentuarea unor interese geopolitice divergente, ca reflectare a unei
schimbari de prioritati care a avut loc in perioada post-Razboi Rece: orientarea
SUA, in calitate de unica superputere, spre o politica globala, in timp ce Europa
este caracterizata, cu preponderenta, de o politica la nivel regional (centrata pe
evolutiile din cadrul Uniunii Europene);
34
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
4. Diferentele de perceptie la nivelul opiniei publice, de pe cele doua maluri ale
Atlanticului, reflectand deosebiri in ceea ce priveste mijloacele si metodele ce
trebuie utilizate pentru asigurarea securitatii internationale.
In chestiunea "decalajului de perceptie" dintre Europa si Statele Unite,
ultimul sondaj de opinie privind relatiile transatlantice, realizat pe un esantion de
11.000 de americani si europeni, scoate in evidenta accentuarea decalajului de
perceptie in ultimul an. Astfel, mai mult de trei sferturi dintre europenii investigati
dezaproba actuala politica externa americana, cifra fiind cu 12 procente mai mare
decat cu un an in urma si cu 20% peste cea din anul 2002. "Daca aceasta tendinta
continua – apreciaza Craig Kennedy, presedintele German Marshall Fund – suntem
martorii unei redefiniri a fundamentelor relatiei transatlantice si ai transformarii
acesteia dintr-un parteneriat principal, ca prima optiune, intr-o alianta optionala,
pentru situatii reciproc avantajoase". Separarea este si mai evidenta in chestiunea
orientarilor strategice – procentajul americanilor care apreciaza ca razboiul poate fi
utilizat pentru realizarea unei cauze juste este dublu fata de cel al europenilor (82%
fata de 41%), in timp ce doar 28% dintre europeni valorizeaza puterea militara si o
apreciaza drept calea cea mai potrivita de asigurare a pacii, fata de un procent
semnificativ mai mare in cazul americanilor (45%).
Per ansamblu, cifrele rezultate din investigatia sociologica pe tema
tendintelor transatlantice demonstreaza existenta si accentuarea a ceea ce analistii
au definit drept diferente adanci si de durata in "cultura strategica" impartasita de
cele doua parti si in modul de percepere a puterii si a logicii si fundamentelor
echilibrului international. In timp ce europenii cred ca se indreapta spre o lume
ordonata de legi, reglementari, negocieri si cooperare internationala, in care
mecanismele clasice de putere cad pe un plan secundar, americanii continua sa fie
fixati in plina istorie, exercitandu-si puterea intr-un sistem international anarhic, in
care regulile sunt neviabile si in care securitatea si ordinea liberala continua sa fie
35
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
rezultatul posedarii si utilizarii puterii militare. Din aceasta cauza, Robert Kagan
este sceptic in privinta evolutiei relatiei transatlantice pe termen lung si apreciaza
ca „viitorul pare a apartine unei tensiuni in crestere …., nefiind departe ziua in
care americanii nu vor acorda mai multa atentie pronuntarii acronimului UE
decat acorda in prezent celui ASEAN sau Pactului Andean".
Europenii vor sa fie independenti de americani
Conform unui sondaj printre europeni si americani, relatiile UE-SUA s-au
deteriorat incepand cu razboiul din Irak. Acest lucru confirma perceptia ca ar putea
aparea o schimbare fundamentala in relatiile transatlantice.
Acest sondaj arata ca europenii sunt foarte sceptici in privinta unei conduceri
puternice a SUA in lume si cauta din ce in ce mai mult sa devina mai independenti
fata de SUA. 58% dintre europeni isi doresc o abordare mai independenta pentru
Europa in chestiunile de securitate internationala si diplomatie, cu noua procente
mai mult decat anul trecut. In acelasi timp, 60 de procente dintre americani cred ca
parteneriatul cu UE ar trebui sa devina mai strans si sprijina ideea unui partener
european puternic pentru a contribui la rezolvarea provocarilor globale.
Opozitia publicului european fata de politica externa a presedintelui Bush
este puternica si s-a aflat in crestere continua, dupa cum sugereaza alt sondaj
transatlantic. 76% dintre europeni isi exprima dezaprobarea fata de actuala politica
externa a SUA, o crestere cu 20 de procente in doi ani. Opinia europeana este
aliniata mult mai mult cu democratii americani decat cu republicanii. Democratii
sprijina rolul de conducere al UE in afacerile mondiale si, ca si europenii, vad
36
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
legitimarea NATO sau ONU ca fiind foarte importanta inaintea angajarii de forta
armata in situatii de conflict.
Conform sondajului Transatlantic Trends, pentru 71% dintre europeni,
Europa ar trebui sa devina o superputere, dar jumatate dintre repondenti nu doresc
sa cheltuiasca mai mult pentru aparare, in ideea realizarii acestei ambitii.
"Daca aceste tendinte continua, s-ar putea sa asistam la o redefinire a
aspectelor fundamentale ale relatiei transatlantice, de la un parteneriat de prima
optiune, la o alianta optionala, atunci cand este convenabila reciproc," a spus Craig
Kenny, presedintele Fondului German Marshall.
Transatlantic Trends este un sondaj realizat printre 11.000 de americani si europeni
de catre Fondul German Marshall din Statele Unite si Compania di San Paolo,
doua organizatii de politici, non-profit, focalizate pe relatiile SUA-Europa.
37
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
3.3 Romania si Razboiul din Iraq
Factura in sine a razboiului din Irak care va reveni Romaniei nu este
impresionanta, chiar si in cazul in care conflictul va dura un an sau mai mult. Insa
modul in care razboiul s-ar putea repercuta asupra economiei romanesti i-a pus pe
ganduri pana si pe analistii de la Fitch Ratings.
Sprijinul direct al Romaniei constand in trimiterea in Irak de militari romani
si punerea la dispozitia Coalitiei a spatiului aerian si a infrastructurii necesare va
costa Romania patru milioane de dolari lunar, ceea ce nu reprezinta un efort prea
mare. In schimb, exista pericolul ca scumpirea pe plan international a petrolului si
a gazelor naturale, precum si scaderea schimburilor comerciale ale Romaniei sa
anihileze bruma de crestere a economiei romanesti, afectand astfel nivelul de trai al
cetateanului de rand.
Ca in orice razboi, inainte de toate, cresterea pretului international al
petrolului si, implicit, cel al carburantilor. „Toate implicatiile razboiului asupra
Romaniei sunt mijlocite de scumpirea carburantilor“, explica Ilie serbanescu,
analist economic. „Pe langa petrol, prin incidenta, se vor scumpi si gazele naturale
- un combustibil chiar mai bun decat petrolul, al carui pret nu poate ramane pe loc.
Cum de pretul acestor doua resurse depinde costul oricarui produs si serviciu, vom
asista la o crestere a inflatiei. Aceasta crestere va depinde insa de durata
razboiului“, adauga Ilie serbanescu.
Pe langa razboiul in sine, pentru Romania paguboase sunt si neintelegerile
diplomatice dintre Statele Unite si tarile europene, care reprezinta un risc in plus
pentru perspectivele economiei mondiale, dar si pentru tari ca Romania, care
incearca sa se integreze in Uniunea Europeana si in NATO.
38
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
Schimburile comerciale ale Romaniei cu statele din zona Golfului, precum si
cu tari indepartate, ar putea fi, de asemenea, afectate, in conditiile in care
transportatorii nu vor mai vrea sa treaca prin zona de conflict.
Irakul isi stinge datoria fata de Romania in 2028
Guvernul a aprobat acordul care prevede plata esalonata a datoriei istorice a
Irakului, in conditiile acordului semnat de statul asiatic cu creditorii din Grupul de
la Paris. Executivul spune ca vom recupera 976 de milioane de dolari.
Irakul va plati prima transa a datoriei istorice pe care o are catre Romania la
1 ianuarie 2009, iar ultima transa la 1 ianuarie 2028, potrivit unui comunicat al
Guvernului, care a aprobat, saptamina trecuta, acordul bilateral privind
reglementarea datoriei autoritatilor irakiene fata de tara noastra.
"In urma negocierilor avute cu partea irakiana, se estimeaza ca suma
incasata de partea romana va fi de minimum 976,9 milioane de dolari SUA.
Aceasta suma reprezinta aproximativ 60% din suma initial revendicata de partea
romana, care este de 1,7 miliarde de dolari SUA, inregistrata, in prezent,
extrabilantier in contabilitatea publica", se arata in comunicat.
Irakului i s-au sters 80% din datorie. Irakul a semnat, in toamna anului 2004,
un acord cu Clubul de la Paris, care include principalii sai creditori (nu si Romania,
insa) prin care 80% din datoria totala a tarii asiatice vor fi sterse pe parcursul a trei
etape. Datoria Irakului catre acesti creditori se ridica la 33 de miliarde de dolari,
dar datoria totala este mult mai mare, de peste 140 de miliarde. Creditorii din
Clubul de la Paris au sters 80% din datorie cu conditia ca Irakul sa incheie un
acord cu FMI. Daca nu se incheie acordul sau daca se incheie, dar intelegerea este
39
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
abandonata, intelegera cade in sensul ca 20% din ce s-a hotarit initial ca se sterge
va fi platit de partea
40
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
CONSIDERATII
De 50 de ani incoace valuta de referinta pe piata mondiala e dolarul
american. Dolarul american se tipareste intr-un singur loc: Federal Reserve, USA
(reprezentata de un consortiu de banci particulare israeliene!).
Deci daca cetatenii din Franta sau din orice alta tara vor sa cumpere ceva de
50 milioane $, ei trebuie sa "munceasca" si sa faca rost de 50 milioane $. In schimb
daca SUA vrea acelasi lucru, trebuie doar sa tipareasca banii si gata. Ceea ce de
altfel SUA a facut din plin in ultimii 50 de ani: a inundat lumea cu dolari pe care i-
a tiparit fara a avea acoperire in aur, ori de cite ori aveau nevoie de ceva. Din cauza
asta balanta comerciala americana are in prezent un deficit formidabil, estimat la
vreo 2.5 mii de miliarde $ si se anticipeaza cresteri monstruoase in urmatorii ani
(in ritmul prevazut de bugetul lui Bush ajunge la 3.5 mii de miliarde $ in urmatorii
trei ani, adica 50% din PIB american).
Atit timp cit dolarul ramine valuta lumii, americanii sunt OK: ei pot tipari
intr-una dolari si pot plati datoriile. America traieste pe datorie fata de restul lumii.
Problema abia acuma incepe: Irakul este prima tara din OPEC care a renuntat la
USD si a inceput sa vanda petrol in Euro. (pe 6 noiembrie 2000, cind un Euro era
0.8 USD, deci Irakul a pierdut o gramada de bani atunci, a fost o investitie foarte
curajoasa. Intre timp Euro a depasit dolarul, deci Irakul a cistigat imens). Asta a
fost de fapt greseala lui Saddam pe care America n-o va putea ierta niciodata. Cel
putin alte doua tari din OPEC (Iran si Siria) vor de asemenea sa treaca la Euro, iar
in ultima instanta asta e intentia intregului OPEC.
Inclusiv Venezuela, care are 7% din petrolul lumii, a trecut la o combinatie
Euro-Dollar, adica si-a schimbat jumate din rezervele valutare in Euro. Banca
41
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
Centrala a Rusiei si cea a Chinei au facut exact acelasi lucru, si asa se explica de ce
e un mare surplus de dolari pe piata lumii si o mare cerere de Euro, de aceea
dolarul scade puternic in raport cu Euro. Asta e lovitura decisiva pentru economia
americana, pentru care Alan Greenspan (seful Federal Reserve) a pronosticat o
pierdere de 13 trilioane $ doar in prima faza: daca Euro va deveni valuta lumii in
locul dolarului, pe langa faptul ca valoarea dolarului va scadea foarte tare,
americanii nu vor mai putea sa arunce pe piata dolari pe care ii tiparesc cum ii taie
capul (fara acoperire in aur), toate tarile lumii vor scapa de dolari ca sa faca rost de
Euro sa cumpere petrol de la OPEC, toti investitorii mari se vor retrage de pe piata
americana si vor merge in cea europeana. Deja dolarul este mentinut artificial
ridicat prin aranjamente politice ale SUA cu China, Coreea de Sud, Taiwan si
Japonia. Aceste tari produc aproape tot ce consuma SUA. America le imprumuta
dolari ca sa produca, apoi ele isi vind marfa pe piata americana si din castiguri isi
platesc datoriile la SUA, deci dolarii se intorc de unde au plecat. Economistii si
bancherii au atras demult atentia ca daca Asia nu mai sustine dolarul prin astfel de
aranjamente politice nefundamentate economic, acesta se va prabusi foarte tare. Iar
Asia a inceput sa treaca pe Euro, pentru ca are si ea nevoie de petrol, iar OPEC va
vinde in curand pe Euro.
Asa ca Bush a facut o "Axis of Evil" in care au bagat toate tarile care au
trecut la vanzarea petrolului pe Euro sau i-si trec rezervele nationale in Euro. Ei
vor ataca toate aceste tari (Irak, Iran, Siria, Venezuela, etc) si vor pune acolo
guverne marioneta care vor face schimbarea inversa, de la Euro la dolar. Asta e si
motivul pentru care Marea Britanie inca n-a trecut le Euro, pentru ca daca o facea
trebuia sa fie de partea opusa americanilor. Britanicii vor fi vicleni ca de obicei:
daca SUA isi face treaba, ei raman la lira, daca Uniunea Europeeana opreste
razboiul vor trece imediat la Euro.
42
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
Miza acestui razboi e imensa: daca SUA nu il face, rolul de superputere
mondiala va trece la UE. De aceea Franta si Germania trebuie sa lupte pana la
capat. Irakul e doar inceputul, e doar prima batalie. Indiferent cine va castiga,
razboiul va fi mult mai lung.
Razboiul din Irak poate relansa economia globala sau o poate infunda
pentru cativa ani. Prelungirea conflictului ar adauga o prima ridicata de risc la
pretul oricarei marfuri, incepand cu petrolul. Competitia In Europa de Est se va
accentua, in conditiile in care livrarea fondurilor de integrare devine incerta, iar
influxurile de capital se vor redistribui in cadrul regiunii.
Cursa euro-dolar va continua pe acelasi drum, si nimic nu se va schimba in viitorul
apropiat.
Razboiul din Irak are consecinte globale in toate domeniile, de la
probleme de mediu si poluare pana la mari schimbari economice. Practic nu exista
ramura economica sa nu fi fost afectata, tara care sa nu resimta urmarile razboiului.
Fluctuatiile pretului petrolului si maximele istorice pe care aceasta le inregistreaza
determina schimbari fara precedent in economia mondiala.
După finalizarea conflictului din Irak este posibil să asistăm la unele
schimbări de esenţă în cadrul Alianţei nord-atlantice. Analiştii vorbesc de un
N.A.T.O. restrâns din care ar face parte S.U.A., Anglia, Franţa şi Germania, pe de
o parte, şi de un N.A.T.O. extins, care ar cuprinde celelalte state membre, pe de
altă parte. Această transformare va avea două dimensiuni: una va privi schimbările
interne ale organizaţiei şi alta se va referi la promovarea democraţiei.
În ceea ce priveşte evoluţia N.A.T.O. şi Uniunii Europene, acestea vor
rămâne , în continuare, cei doi piloni ai securităţii regionale şi globale. În acelaşi
timp, armatele vor cunoaşte o dezvoltare aparte, accentul punându-se pe
43
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
componenta expediţionară, pe structuri foarte mobile, suple, cu o comunicare
optimă între ele etc. Lupta se va duce în alt mediu. Se vorbeşte tot mai insistent de
războiul în reţea.
44
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
BIBLIOGRAFIE
Ballandier, Georges, Scena puterii, Editura Aion, Oradea, 2000
Bassam, Tibi, The Challenge of Fundamentalism: Political Islam and the
New World Disorder, University of California Press, Los Angeles, 2002
Brzezinski, Zbigniew, Marea tabla de sah. Suprematia americana si
imperativele sale geostrategice , Editura Corint, Bucuresti, 2001
Claval, Paul, Geopolitica si Geostrategie. Gandirea politica, spatiul si
teritoriul in secolul al XX-lea, Editura Corint, Bucuresti, 2001
Dufour, Jean – Louise, Crizele internationale, Editura Corint, Bucuresti,
2002
Henry, CK, Liu, Razboiul din Irak = sfarsitul SUA ca super-putere?,
Asia Times, 09 apr 2003, www.anchete.ro
Horia, C., Matei si Silviu, Negut si Ion, Nicolae, Enciclopedia Statelor
Lumii , Editura Meronia, Bucuresti, 2003
Kennedy, Paul, Preparing for the Twenty – First Century, Fontana Press,
London, 1993
45
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
Negut, Silviu, Matei, Horia C., Nicolae, Ion, Radu, Caterina, Enciclopedia
Asiei, Editura Meronia, Bucuresti, 1999
Nye jr., Joseph S., The Paradox of American Power, Oxford University
Press, New York, 2002
Pierre – Jean, Luizard La question irakienne, Editura Fayard, Paris, 2004
Sorin, Rosca, Stanescu, Irak – 100 de ore, plus... , Irak : Jurnal de razboi,
Editura Ziua , Bucuresti, 2003
Sorin, Rosca, Stanescu, Caderea Bagdadului, Irak : Jurnal de razboi,
Editura Ziua , Bucuresti, 2003
xxx - Central Intelligence Agency, The War on Terrorism,
http://www.cia.gov
xxx - Central Intelligence Agency, The World Factbook 2004 – Country
Profile – Irak, http://www.cia.gov/cia/publications/factbook/geos/iz.html
xxx – (coord. Pascal, Boniface ), L’Année stratégique 2003, Institut de
Relations Internationales et Stratégiques, Paris, 2002
xxx – ( coord. Yves, Lacoste ), Dictionnaire géopolitique des Etats, Editions
Flammarion, Paris, 1994
46
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
xxx - Energy Information Administration, Weekly Petroleum Status Report -
Official Energy Statistics from the U.S. Government,
http://www.eia.doe.gov/
xxx – EuroActiv – Articole din 24.10.2005, 18.11.2005, 27.02.2006
www.euroactiv.ro
xxx – Lumea Magazin, Numarul 2,3,6,11/2005 www.lumeam.ro
xxx – Puteri si influente, Anuar de geopolitica si geostrategie, Editura
Corint, Bucuresti 2001
xxx – Revista Nato, Numarul Toamna 2004 si Toamna 2005, www.nato.int
xxx - The Terrorism Research Center, Country Profile – Irak ,
http://www.terrorism.com/
xxx - Ziarul Capital, Numarul 1,3,5,8,9,11,12,13,14,17,20 / 2003 si 32, 33,
34 / 2004, www.capital.ro
47
INFLUENTE GEOPOLITICE ALE RAZBOIULUI DIN IRAK ______________________________________________________________________________
Alte site-uri
www.bbc.ro
www.cia.gov
http://cssas.unap.ro/index.php ( Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate)
www.cotidianul.ro
www.independent.co.uk
www.mae.ro
www.mapn.ro
www.monde-diplomatique.fr
www.opec.org
www.presamil.ro
www.zf.ro
48