Împrejurimile Bucureştiului

Palatul Mogoşoaia

Palatul Mogoşoaia este o clădire istorică din localitatea Mogoşoaia, judeţul Ilfov, România, aflată la circa 15 km de centrul oraşului Bucureşti. Complexul conţine clădirea propriu-zisă, curtea acestuia cu turnul de veghe, cuhnia (bucătăria), casa de oaspeţi, gheţăria şi cavoul familiei Bibescu, precum şi biserica „Sfântul Gheorghe” aflată lângă zidurile curţii. Palatul poartă numele văduvei boierului Mogoş care deţinea pământul pe care a fost construit. Palatul Mogoşoaia a fost în posesia familiei Brâncoveanu timp de aproximativ 120 de ani, trecând apoi în proprietatea familiei Bibescu.

Palatul a fost construit până în 1702 de către Constantin Brâncoveanu în stil arhitectural românesc renascentist sau stil brâncovenesc, o combinaţie de elemente veneţiene cu elemente otomane, stil utilizat anterior şi la un alt palat al domnitorului, construit anterior de acesta la Potlogi. Lucrarea a fost terminată în ziua de 20 septembrie 1702, conform pisaniei de pe latura de răsărit a palatului. Data începerii construcţiei nu este cunoscută, dar se ştie că Brâncoveanu a început să cumpere pământ în zonă din 1681.

După 1714, când Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol împreună cu întreaga sa familie, întreaga avere a familiei a fost confiscată de otomani iar palatul a fost transformat în han. Răscumpărat de domnitorul Ştefan Cantacuzino, el a revenit apoi marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului şi a rămas în posesia familiei până la începutul secolului al XIX-lea.

Palatul a fost devastat de otomani în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774, deoarece marele ban Nicolae Brâncoveanu ţinuse partea ruşilor în conflict. O nouă distrugere a palatului a avut loc cu ocazia revoluţiei din 1821 când ultimul urmaş al Brâncovenilor, Grigore Brâncoveanu, a fugit la Braşov şi clădirea a fost ocupată de panduri. După moartea lui Grigore în 1832, palatul a rămas moştenire fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat şi, prin căsătoria acesteia cu domnitorul Gheorghe Bibescu, a trecut în familia acestuia şi a fost renovat între 1860–1880 de Nicolae Bibescu, care a construit şi cavoul familiei în parcul palatului, şi vila Elchingen din apropiere. Palatul a fost administrat în continuare de familia Bibescu care, însă, s-a mutat în vila cea nouă iar clădirea veche a rămas nelocuită. Aceasta până în 1911, când Maria-Nicole Darvari a vândut palatul vărului ei George-Valentin Bibescu, care l-a oferit drept cadou de nuntă soţiei acestuia, Martha.

Martha Bibescu s-a ocupat cu renovarea palatului începând cu anul 1912. În timpul Primului Război Mondial, lucrările de renovare au fost frânate de alte distrugeri suferite în urma bombardamentelor germane. În perioada ocupaţiei germane a Bucureştiului şi a sudului României, prinţesa Martha Bibescu a rămas în capitală, ocupându-se de spitalul reginei Maria şi locuind o vreme chiar în palat.

Revenită în ţară după ce plecase la Londra, acuzată fiind de colaborarea cu trupele germane, Martha Bibescu a reluat lucrările de renovare după 1920, cheltuind mare parte din averea adunată din cărţile pe care le-a scris. Palatul a fost reinaugurat, astfel, în 1927, unele lucrări interioare continuând, însă, până în 1935.

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, palatul a fost loc de întâlnire al diplomaţilor aliaţi, fiind, pentru câteva luni, închiriat legaţiei elveţiene din România. După 6

1

martie 1945, moşia a fost naţionalizată forţat de guvernul comunist, Martha Bibescu obţinând de la autorităţi declararea ca monument istoric a palatului, pe care încă îl mai deţinea. Prinţesa a plecat însă definitiv din ţară în septembrie 1945, lăsând palatul fiicei sale Valentina şi soţului ei, Dimitrie Ghika-Comăneşti.

În 1949, palatul a fost şi el naţionalizat, Valentina şi Dimitrie Ghika-Comăneşti fiind arestaţi. Până în 1957, clădirea a fost devastată şi devalizată, colecţiile de artă fiind furate şi dezmembrate. Abia în 1957 palatul a devenit sediul secţiei feudale a Muzeului Naţional de Artă, fiind restaurat începând cu 1977.

În prezent, Palatul Mogoşoaia adăposteşte Muzeul de Artă Brâncovenească şi este un important punct de atracţie turistică.

Padurea Snagov

Elementul turistic cel mai important din zona de agrement Snagov Parc il constituie padurea, un rest al codrilor Vlasiei ce apartine padurii de sleau.Amenajata sub forma de parc, cu numeroase alei asfaltate sau acoperite cu pietris, ce se strecoara pe sub arbori umbrosi, aceasta padure are o suprafata de 1470 hectare.Alaturi de lacul Snagov, si padurea are caracter de rezervatie pentru protectia si conservarea unor specii floristice rare si pentru cresterea vanatului. Datorita plantarilor relativ recente, multi dintre arborii padurii Snagov sunt formati din doua sau mai multe generatii, ceea ce mareste valoarea estetica a padurii. Sunt numeroase exemplarele de stejari, frasini si tei monumentali, care ating diametre de 80-100 cm si inaltimi de peste 30 de metri. Printre arborii masivi se dezvolta tufisuri de alun, catina, lemn cainesc si soc, iar primavara infloresc ghioceii, brandusele si brebeneii, margaritarul si crinul de padure. In partea de est, in apropiere de lac, apar ca o curiozitate botanica, exemplare mature de fag. Tot ca o curiozitate trebuie privita prezenta catorva goruni, care se afla aici, cu mult in afara zonei lor obisnuite. De altfel, pe malul lacului, o mare parte a padurii de fag a fost delimitata ca "zona stiintifica", restrictiva pentru accesul vizitatorilor. Caprioare, cerbi lopatari, pisici salbatice, fazani, potarnichi pot fi gasiti in rezervatia cinegetica. O mare varietate de pasari populeaza din plin padurea Snagovului, printre ele aflandu-se cintezoii si pitigoii, privighetorile, porumbeii salbatici si turturelele. Primavara si toamna se opresc aici din calatoria lor spre tari mai calde, in locurile mai umede, sitarii si becatinele.

Padurea Comana

Rezervatie forestiera ce conserva numeroase specii vegetale si animale de origine sudica. Printre acestea amintim: garnita (Quercus frainetto), mojdreanul (Fraxinus ornus), stejarul pufos (Quercus pubescens),  jugastrul (Acer campestre), ulmul (Ulmus procera), teiul (Tilia tomentosa), stejarul brumariu (Quercus pedunculiflora) cerul (Quercus cerris), laleaua pestrita (Fritillaria tenella), leurda (Allium ursinum), bujorul romanesc (Paeonia peregrina), rodul pamantului (Arum orientale), gura lupului (Scutellaria altissima).Rezervatia forestiera Comana se constituie din trei trupuri de padure: rezervatia naturala pentru protectia lacramioarelor "Calugareni-Fantanelor" in arealul comunei Calugareni, rezervatia naturala si stiintifica pentru protectia bujorului romanesc "Padina Tatarului" in arealul comunei Mihai Bravu si rezervatia naturala pentru protectia ghimpelui "Oloaga Gradinari" in comuna Comana.

2

Parcul Natural Comana infiintat prin Hotararea de Guvern nr. 2151 din decembrie 2004 este situat in zona de sud a Romaniei, la distanta aproximativ egala intre Bucuresti si Giurgiu. Decizia de constituire a parcului a fost adoptata in baza documentatiei tehnice si stiintifice elaborate inca din anul 1954 de catre Academia Romana in vederea delimitarii si protejarii a doua arii de importanta floristica deosebita, respectiv Rezervatia Stiintifica de ghimpe (Ruscus aculeatus) si Rezervatia Stiintifica de bujor (Paeonia peregrina). Acestor doua rezervatii li s-a adaugat incepand din anul 2004 Balta Comana, ca rezervatie naturala si zona de protectie avifaunistica.

Lacul si Padurea Caldarusani

Zona este situata la 45 de km de Bucuresti, fiind cautata in special de amatorii de pescuit si vanatoare. Lacul este un vechi liman fluvial (6 km lungime, 5 m adancime), iar padurea din jurul lui este propice vanatorii de iepuri si fazani, o parte din ea formand o rezervatie forestiera ce adaposteste stejar, plop, salcii.

Padurea Baneasa

Aflata la 10 km de Bucuresti, un frumos loc de recreere din imprejurimile capitalei, un punct special de atractie fiind coltul zoologic ce dispune de cateva sute de exemplare de animale.

Padurea si Lacul Cernica

Lacul Cernica are o suprafata de 311 ha, pe malul sau drept amenajandu-se un strand cu cabine, debarcader, restaurant, cabinet medical, terenuri sportive, iar padurea ofera numeroase posibilitati de vanatoare.

Padurea Raioasa

Situata la 6 km de Mogosoaia, rezervatie forestiera si floristica, denumirea explicandu-se prin aspectul copacilor care au pe scoarta foarte multi licheni si muschi.

3