Download - IAC - Note de Curs

Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

INSTRUIRE ASISTATĂ DE CALCULATOR

ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ, SPORT ŞI

KINETOTERAPIE

Bucureşti 2012

2

Cuprins

1. IAC disciplină de studiu ......................................................................................................... 3

2. Calculatorul şi rolul lui în procesul didactic .......................................................................... 9

3. Utilizarea IAC în educaţie fizică, sport şi kinetoterapie ..................................................... 17

4. Măsurare şi evaluare asistată de calculator în educaţie fizică, sport şi kinetoterapie ... 19

5. E-Learning – sistem de formare la distanţă ........................................................................ 28

6. Tehnici pedagogice şi principii tehnice în e-learning ........................................................ 34

7. Realizarea prezentărilor cu ajutorul PowerPoint .............................................................. 37

8. Aplicaţii practice .................................................................................................................. 41

Bibliografie .............................................................................................................................. 59

3

1. IAC – disciplină de studiu

Utilizarea calculatorului în procesul de învăţământ devine o necesitate în condiţiile

dezvoltării accelerate a tehnologiei informaţiei. Pentru noile generaţii de elevi şi studenţi,

deja obişnuiţi cu avalanşa de informaţii multimedia, conceptul de asistare a procesului de

învăţământ prin intermediul calculatorului este o cerinţa intrinseca. Calculatorul nu va înlocui

niciodată total acţiunea profesorului, dar a ignora rolul şi importanţa lui înseamnă a te opune

firescului. Este evidentă necesitatea accesului la informaţie, este evidentă necesitatea utilizării

calculatorului în toate şcolile, măcar pentru asigurarea reală a şanselor egale în educaţie.

În demersul de integrare în viaţa educaţională a societăţii a cuceririlor ştiinţei, tehnicii şi

tehnologiei informaţionale într-un tot funcţional, instruirea asistată de calculator a devenit

răspunsul pertinent al şcolii în acest sens. De asemenea, tot instruirea asistată de calculator

este şi soluţia găsită de şcoală pentru reconsiderarea rolului acesteia, a diferitelor componente

ale procesului instructiv-educativ şi de atingere a finalităţilor educaţionale.

“Inovaţia tehnologică cea mai importantă a pedagogiei moderne”, IAC contribuie la

eficienţa instruirii, fiind un rezultat al introducerii treptate a informatizării în învăţământ.

Învăţarea cu ajutorul calculatorului este o metodă didactică activă şi modernă. Instruirea

asistată de calculator reprezintă din punct de vedere pedagogic, un mod de organizare a

procesului instructiv-educativ, promovat în ultimele două decenii într-un ritm considerabil.

Ea este o activitate deosebit de complexă, integrând, pe lângă resursele umane implicate

(cadre didactice şi elevi) şi resurse materiale deosebite (prezenţa unui computer şi a altor

tehnologii informaţionale şi de comunicare), acestea din urmă, de cele mai multe ori

minimalizând rolul celor umane, respectiv a cadrului didactic, care devine, mai mult decât în

alte moduri de organizare a activităţii instructiv-educative, un moderator, un îndrumător, un

observator al activităţii desfăşurate.

Conceptul de asistare a procesului de învăţământ de către calculator include:

predarea unor cunoştinţe;

aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunoştinţe;

verificarea cunoştinţelor acumulate într-o lecţie sau într-un grup de

lecţii.

Interacţiunea elev-calculator permite:

4

diversificarea strategiei didactice, facilitând accesul elevului la informaţii

ample, structurate variat, prezentate în modalităţi diferite de vizualizare.

Modernizarea pedagogică prin TIC implică

existenţa echipamentelor hardware (calculator),

a software-lor (programelor) şi

a capacităţii de adaptare a lor, de receptare si valorificare in mediul

instrucţional.

Nu calculatorul în sine ca obiect fizic, înglobând chiar configuraţie multimedia,

produce efecte pedagogice imediate, ci calitatea programelor create şi vehiculate

corespunzător, a produselor informatice, integrate după criterii de eficienţă metodică în

activităţile de instruire.

Ca orice lucru nou care încearcă să modifice activităţile de bază ale omului, şi

instruirea asistată de calculator a stârnit vii contradicţii, îngrijorări şi rezerve, mai ales în

lumea educaţională şi cu precădere din partea unor educatori şi cercetători, iar de cealaltă

parte, entuziasm şi supraevaluare din partea altora. Entuziasmul cu care a fost primită

instruirea asistată de calculator a venit din partea acelor cadre didactice care au fost

concentrate pe elev, pe dezvoltarea liberă şi creativă a acestuia, pe participarea lui activă şi

conştientă la propria lui formare.

Noţiuni, concepte utilizate în IAC

Implicarea calculatoarelor personale în asistarea procesului educational este reflectata

în literatura de specialitate sub acronime precum: IAC (Instruire Asistata de Calculator),

CAI (Computer Assisted Instruction), CAL (Computer Assisted Learning), CBT (Computer

Based Training), CBL (Computer Based Learning), ILT (Instructor-Led Training).

Dupa 1990, sunt dezvoltate sistemele multimedia si instrumentele software de proiectare

pedagogica. Aplicatiile sunt realizate pe compact-discuri (CD-ROM). Sistemele

Learningware si Authorware marcheaza principalele directii ale mediului educational asistat

de calculator.

Sistemul IAC (Instruire Asistata de Calculator) este un mediu integrat hardware-

software destinat interacţiunii dintre posesorii unui sistem de cunoştinţe si destinatarii

5

acestuia, in vederea asimilării active de informaţie însoţită de achiziţionarea de noi

operaţii si deprinderi.

Softtware educaţional (SE) este un produs program special proiectat pentru a fi

utilizat in procesul de învăţare.

Courseware este un pachet care cuprinde un soft educaţional, documentaţia necesara

(indicaţii metodice si descrierea tipului de hard pe care poate fi implementat) si

eventual alte resurse materiale (fise de lucru, exerciţii propuse, etc).

Trăsăturile generale ale software-ului educaţional:

este conceput pentru a facilita învăţarea

asigură interacţiunea flexibila elev-computer sau computer-profesor

se adaptează în funcţie de caracteristicile individuale ale utilizatorului.

Clasificarea software-ului educaţional după funcţia pedagogică specifică în cadrul

unui proces de instruire:

a) Prezentarea interactiva de noi cunoştinţe (Computer Based Learning) Materialul

de învăţat se prezintă pe baza unui anumit tip de interacţiune. După cum aceasta

interacţiune este condusa de calculator sau de elev, vorbim de un dialog tutorial sau

de o investigare (interogare, căutare).

b) Exersarea asistata de calculator (Computer Assisted Training) când subiectului i

se pun la dispoziţie programe specializate care-l ajuta să fixeze cunoştinţele şi să

capete deprinderi specifice prin seturi de sarcini repetitive, urmate de aprecierea

răspunsului elevului. Exerciţiile pot fi - propuse într-o ordine prestabilită sau în mod

aleator sau pot fi generate în timpul sesiunii de lucru.

c) Verificarea asistata de calculator (Computer Assisted Testing) presupune

existenta unor programe capabile sa testeze nivelul de însuşire a cunoştinţelor prin

evaluarea răspunsurilor. Modul de construire a unui test depinde de numărul de

chestiuni de test (care se stabilesc în funcţie de timpul de administrare si de nivelul de

şcolarizare) si de numărul de concepte, procedee a căror însuşire va fi verificata.

6

d) Simulare. Un soft de simulare permite realizarea controlată a unui fenomen sau

sistem real prin intermediul unui model care are un comportament analog.

Fig. 1 – Posibilităţi de utilizare a sistemelor software după tipul de învăţare

(Gh.Roşca, C.Apostol, G.Zamfir, 2002)

Din perspectiva soluţiilor posibile pentru accesul la suportul informaţional tot mai

bogat si diversificat al instruirii, se disting trei categorii de soluţii pentru IAC: online, off-line

si mixte.

Într-o soluţie on-line informaţiile nu sunt conservate local, pe calculatorul utilizatorului,

ci sunt accesibile pe un server, în cadrul unei reţele. Reţeaua poate fi locală sau la distanţă,

specifică întreprinderii sau unităţii de învăţământ (Intranet) sau general accesibilă (Internet).

Avantajele sistemului derivă, în principal, din uşurinţa difuzării în locuri dispersate geografic

şi a actualizării permanente a informaţiilor. Un sistem on-line oferă garanţia ca utilizatorul va

avea întotdeauna la dispoziţie informaţie recenta, cu condiţia actualizării ei pe server. Unul

dintre inconvenientele sistemelor on-line este costul exploatării, deoarece exista, în mod

necesar, fie costuri legate de conexiunile telefonice, pentru instruirea la distanta, fie legate de

exploatarea reţelei locale. Sistemele on-line au unele limitări în interactivitate. Din cauza

duratei de transmitere a informaţiilor, interactivitatea este mai puţin rapida si mai rara, fiind

încă dificil sa se asigure sunet si/sau video în timp real. Sistemele on-line sunt adecvate

7

consultarilor bancilor de cunostinte sau enciclopediilor (cu interactivitate scazuta în

scenariu), testelor de evaluare a cunostintelor, permitându-se în acest caz centralizarea si

prelucrarea facila a rezultatelor. Aceasta functionalitate de prelucrare centralizata este utila,

de asemenea, pentru sondaje privind aprecierile cursantilor asupra calitatilor si cerintelor puse

în fata unor sisteme de instruire asistata actuale sau viitoare.

O solutie off-line functioneaza în întregime local, pe calculatorul utilizatorului,

informatiile fiind înregistrate pe discul fix al sistemului sau pe CD-ROM cu acces mult mai

rapid decât prin retea. Principalul avantaj consta din posibilitatea de a utiliza integral toate

facilitatile oferite de tehnicile multimedia, asigurând cele mai bune conditii pentru

interactivitate. Se asigura, totodata, independenta fata de un mediu de retea. În plus, pe planul

marketing- ului, un CD-ROM, ca obiect concret si manipulabil, poate fi un bun vector de

comunicare.

Inconvenientul esential al sistemelor off-line îl constituie, evident, dificultatea şi costurile

actualizării. Pornind de la aceste constatari, sistemele off-line se recomanda pentru situatiile

care necesita interactivitate si utilizarea mai multor medii simultan. Solutiile mixte se bazeaza

în acelasi timp pe componente on-line si off-line, încercând sa îmbine avantajele acestora si

sa estompeze din dezavantajele lor.

Figura nr.2. Forme ale instruirii asistate de calculator

(Gh.Roşca, C.Apostol, G.Zamfir, 2002)

8

Teme

Prezentaţi o experienţă de învăţare asistată de calculator. Comparaţi cu o situaţie

“clasică”de instruire; evidenţiaţi avantajele şi dezavantajele.

Identificaţi un software educaţional şi prezentaţi principalele obiective şi funcţionalităţi

al acestuia.

Realizaţi analiza comparativă a soluţiilor de instruire asistată de calculator. Prezentaţi

avantajele şi dezavantajele fiecăreia.

9

2. Calculatorul şi rolul lui în procesul didactic

Din punct de vedere al situatiei pedagogice, principalele directii ale utilizarii

calculatoarelor personale în procesul educational sunt:

- învăţarea personalizata prin aplicatii dedicate de autoinstruire;

- învăţarea mediata de profesor în clase cu numar redus de statii de lucru;

- învăţarea la distanta.

Din punct de vedere informatic, implicarea calculatoarelor personale în procesul de

învatamânt evidenţiază următoarele trei situatii:

- calculatorul personal este un post de lucru local, izolat;

- calculatorul personal este conectat la o retea locala de calculatoare, izolata;

- calculatorul personal este conectat la Internet.

Calculatorul poate fi utilizat pentru:

Proiectarea instruirii - planificări anuale, semestriale, planuri de lecţii. pe lângă

aspectul estetic sporit faţă de planificările scrise de mână, se realizează astfel stocarea

acestei informaţii în calculator cu posibilitatea de actualizare periodică;

Predarea cunoştinţelor - facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual

informaţii teoretice, aplicaţii complexe în care calculatorul efectiv predă utilizând

texte tehnoredactate

Pregătire materiale didactice - planşe, kinograme, schiţe, desene, scheme;

pregătirea, selectarea pentru prezentarea la clasă a unor materiale multimedia care să

ajute la ilustrarea ideilor prezentate, schemele, desenele explicative; stocarea lor pe

calculator pentru a fi actualizate periodic şi prezentate generaţiilor următoare;

Evaluarea cunoştinţelor - teste de evaluare, fişe de lucrări individuale sau de grup;

Autoperfecţionare profesională - pregătirea materialelor scrise pentru inspecţii,

comisii metodice, conferinţe, sesiuni

Elaborare materiale publicitare – broşuri, pliante, afişe, invitaţii, etc. realizarea

unor pliante, broşuri cu ocazia unor evenimente ce au loc în şcoală sau a unor

evenimente din comunitate în care este implicată şi şcoala (Cercuri Pedagogice,

schimburi de experienţă cu directorii) - redactarea şi machetarea unei sigle a şcolii -

redactarea şi machetarea unor modele de Diplome ce pot fi oferite elevilor şi

profesorilor cu diferite ocazii - redactarea invitaţiilor pentru Balul Bobocilor, Ziua

10

Copilului ş.a. - realizarea ofertei şcolii pentru absolvenţii ciclului primar/gimnazial; -

realizarea unor planşe, tablouri dedicate laboratoarelor şcolii

Fundamente pedagogice ale utilizării calculatorului în instruire

Instruirea asistată de calculator dă posibilitatea cadrelor didactice să devină moderatori,

ghizi, animatori, observatori ai procesului instructiv-educativ,evaluatori, dar le oferă şi

elevilor posibilitatea reală de a se autoeduca, autoforma şi autoevalua.

Folosirea acestei metode în şcoală permite realizarea unei educaţii bazate pe profilul

intelectual al elevului. Pune elevul în situaţii de interacţiune şi comunicare rapidă, realizate

într-un mediu care permite o difuzare masivă a conţinuturilor şi o flexibilitate a timpului prin

îmbinarea mijloacelor de comunicare sincrone cu cele asincrone.

Calculatorul, în procesul de predare- învăţare- evaluare, trebuie să fie un auxiliar al

profesorului, acesta trebuind să deţină controlul procesului instructiv-educativ şi tot lui

revenindu-i rolul principal în planificarea, proiectarea, organizarea, coordonarea, controlul şi

evaluarea procesului instructiv-educativ.

De asemenea, calculatorul trebuie să fie utilizat cu competenţă pedagogică de către

profesori, aceştia trebuie să cunoască foarte bine finalităţile educaţiei, principiile de ordin

psihopedagogic, metodele de predare şi evaluare (atât pe cele tradiţionale, cât şi pe cele noi ),

mijloacele didactice, care combinate optim şi funcţional cu metodele şi formele de organizare

ale învăţării, dau strategii didactice eficiente, iar din punct de vedere psihologic, formează

personalităţi autonome.

Cu ajutorul unui calculator:

11

• se pot elabora şi redacta pe calculator planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru

individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub formă de fişiere, pot fi

periodic actualizate, pot fi listate la imprimantă apoi multiplicate pentru toţi elevii clasei;

� se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări

multimedia)

� se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete;

� se pot elabora schiţe structurate ce conţin elementele esenţiale din tema discutată (asigură

atât fixarea ideilor cât şi feed-back-ul-atunci când se revine ulterior la schiţa respectivă - şi

permit utilizarea metodelor moderne de evaluare- portofoliul va conţine materialele

acumulate pe parcursul anului pe care elevul le consideră necesare sau care iau fost

folositoare/i-au plăcut cel mai mult etc.)

Există aplicaţii complexe în care calculatorul efectiv predă utilizând texte tehnoredactate,

imagini, animaţie şi audio; tot calculatorul generează teste de evaluare sau evaluează pe

testele introduse de profesor anterior.

Cu ajutorul calculatorului pot fi concepute teste grilă care presupun vizualizarea

întrebării, a variantelor de răspuns, (eventual textul este însoţit de imagini sugestive).

Avantajul constă în interacţiunea dintre calculator şi răspunsul selectat de elev (vizual şi

auditiv); se poate afişa punctajul din oficiu, cel acordat răspunsului curent şi cel cumulat până

la acel moment. Notarea este obiectivă, rapidă şi eficientă. Testele grilă pot fi periodic

actualizate.

În relaţia predare–învăţare–evaluare calculatorul serveşte la

organizarea informaţiei conform cerinţelor programei adaptabile la

capacităţile elevilor;

provocarea cognitivă a elevului prin secvenţe didactice şi întrebări care

vizează depistarea unor lacune, probleme, situaţii problemă;

rezolvarea sarcinilor didactice prezentate anterior prin reactivarea sau

obţinerea informaţiilor necesare de la resursele informatice apelate prin

intermediul calculatorului

realizarea unor sinteze recapitulative după parcurgerea unor teme , module de

studiu; lecţii, grupuri de lecţii, subcapitole, capitole, discipline şcolare;

12

asigurarea unor exerciţii suplimentare de stimulare a creativităţii celui care

învaţă.

Rolul profesorului în IAC

îşi dezvoltă competenţele pedagogice, tehnice, dar implicit şi mentalitatea;

nu oferă informaţia, ci o mijloceşte, devenind un termen al trinomului elev-

educator-computer;

se va degreva treptat de activitatea de rutină şi o va înlocui cu alte sarcini care să îi

stimuleze creativitatea.

Cadrele didactice care au acces la un calculator conectat la internet pot:

• să se informeze, să se documenteze şi apoi pentru să extragă informaţiile utile

dezvoltării lor profesionale;

• să viziteze site-ul ministerului, inspectoratului pentru a fi la curent cu programele

şcolare, cu metodologiile diverse elaborate, cu programele care se deruleaza şi la care

pot participa, pot să-şi exprime părerea pe forumul dedicat lor;

• să comunice cu colegi din alte şcolii, din alte ţări pe teme de interes comun;

• să se înscrie în forumuri de discuţii pe teme de interes şcolar;

să acceseze materiale existente pe diverse medii de stocare (dischete, CD-uri);

să descarce materiale interesante găsite pe net pe care să le comenteze apoi cu

colegii/elevii săi;

să declanşeze desfăşurarea unor activităţi, unor aplicaţii ca urmare a ceea ce au

descoperit interesant pe net;

să creeze o bibliotecă de:

• CD-uri cu enciclopedii, accesibilă atât profesorilor cât şi elevilor;

• CD-uri inscripţionate cu materiale didactice utile selectate de-a lungul

timpului de diverse cadre didactice din diverse surse pentru a putea fi folosite la clasă;

• CD-uri cu materiale didactice elaborate în timp de cadrele didactice, de elevii

din şcoală pentru un schimb de experienţă cu participanţi (cadre didactice) din alte

şcoli;

Deschiderea către o uriaşă sursă de informare, aşa cum este Internet-ul, îl ajută pe

profesor:

• să privească materia pe care o predă sub diferite aspecte,

13

• să descopere faţete diferite ale aceleiaşi teme,

• să aleagă din multitudinea de modalităţi de abordare a acesteia pe aceea pe care o

consideră potrivită pentru scopul propus în actul didactic;

• să manifeste deschidere, flexibilitate în modul de abordare a materiei pe care o

predă,

• să se adaptaze uşor la nou;

Altfel spus, posibilităţile de informare, prelucrare şi stocare pe care le oferă

calculatorul, constituie

oportunităţi de ameliorare a actului didactic. Pe de o parte, calculatorul incită la

permanenta reconfigurare a imaginii pe care o avem despre domeniile cunoaşterii –

accesarea de surse diverse de informaţii ne dă ne dă nu numai un plus de cunoaştere

în termeni cantitativi (aflăm mai multe despre subiectul x !), dar şi în termeni

calitativi (privim subiectul x din mai multe perspective !). Pe de altă parte expunerea

la acest demers de informare conduce la noi idei pentru practica didactică. Deci

profesorul este mai bine pregătit şi în specialitate şi metodologic.

Rolul elevului în IAC

devine factor activ al propriei cunoaşteri;

învaţă în ritm propriu, adaptând mijloacele propuse la propriile capacităţi şi

abilităţi;

caută informaţia, folosind algoritmi precişi, mai mult decât să o memoreze

mecanic.

14

Avantajele instruirii asistate de calculator

organizarea procesului de învăţământ şi creşterea calităţii sale

dezvoltarea deprinderii de a lucra în echipă

perceperea profesorului ca îndrumător în procesul de învăţare

testarea şi dezvoltarea de noi mijloace de învăţământ

nivel înalt de individualizare a procesului instructiv-educativ programat şi

folosit astfel încât să fie util în crearea unor situaţii educaţionale diferite în funcţie

de vârsta şi nevoile elevilor;

parcurgerea programului de instruire fără bariere de timp (acestea fiind de multe

ori adevărate „piedici” în calea succesului şcolar);

oferă informaţii organizate conform programelor sau în funcţie de cererile celui

asistat;

oferă posibilitatea chestionării celui ce învaţă pentru identificarea lacunelor în

procesul de învăţare a noului conţinut;

oferă posibilitatea simulării unor procese şi fenomene în mişcare prin imagini

animate şi suplinirea, în felul acesta, a unor demonstraţii;

stimulează imaginaţia şi odată cu trecerea timpului se produce acea creştere a

gradului de maturizare intelectuală proprie situaţiei când cel ce învaţă este implicat

direct în actul învăţării, devenind din obiect, subiect al învăţării;

dezvoltă o gândire logică - a şti ce să ceară sistemului de calcul impune o astfel de

ordonare superioară a gândirii.

Dezavantajele instruirii asistate de calculator

„deteriorarea” relaţiei profesor-elev, derivată din lipsa pe secvenţe destul de întinse

de timp a relaţionării directe dintre profesor şi elev;

individualizarea excesivă a învăţării conduce la negarea dialogului elev-profesor şi

la izolarea actului de învăţare de contextul său psiho-social;

15

împărţirea pe secvenţe mici şi bine delimitate a conţinuturilor duce la atomizarea

excesivă a materiei, favorizându-i pe acei elevi cu o gândire analitică, dar nu şi pe

cei cu o gândire globală, sintetică;

dirijarea pas cu pas a activităţii mentale a elevilor de către cadrul didactic îi

împiedică să-şi dezvolte abilităţi creative şi spiritul antreprenorial atât de mult cerut

de societatea actuală;

dezavantaje de natură materială, adică lipsa de resurse tehnologice, lipsa

calculatorului sau a altor dispozitive;

rezistenţa cadrelor didactice faţă de ultimele noutăţi în materie de tehnologie

informaţională;

lipsa de abilitate în utilizarea tehnologiilor informaţionale, în general şi a

calculatorului, în special;

învăţarea este şi rămâne un proces social, iar specialiştii în domeniu susţin că a

desfiinţa total comunitatea de studiu în favoarea studiului individual independent ar

fi o mare greşeală.

Consecinţe pedagogice ale IAC

Acomodarea încă din şcoală cu tehnica de calcul influenţează formarea

intelectuala a elevilor, prin:

Stimularea interesului fata de nou.

Stimularea imaginaţiei.

Dezvoltarea unei gândiri logice.

Simularea pe ecran a unor fenomene si procese,

Optimizarea randamentului predării prin exemplificări multiple

Formarea intelectuala a tinerei generaţii prin autoeducaţie

Elevul învaţă in ritm propriu, fără emoţii si stres care sa-i modifice

comportamentul

16

Aprecierea obiectiva a rezultatelor si progreselor obţinute

Teme

Exemplificaţi posibilităţile de utilizare a calculatorului în fiecare etapă a procesului didactic.

Ce modificări determină instruirea asistată de calculator la nivelul activităţii profesorului?

Dar a elevului?

Prezentaţi avantajele şi dezavantajele instruirii asistate de calculator. În ce măsură acestea

se transferă în domeniul educaţiei fizice/sportului/kinetoterapiei?

Daţi exemple de situaţii specifice educaţiei fizice/sportului/kinetoterapiei ce reflectă

consecinţele pedagogice ale IAC în aceste domenii.

17

3. Utilizarea IAC în educaţie fizică, sport şi kinetoterapie

Există mai multe direcţii posibile de utilizare a calculatorului

analiza statistică şi reprezentarea grafică a datelor obţinute;

redactarea documentaţiei metodice şi de serviciu;

învăţarea şi evaluarea cunoştinţelor teoretice;

evaluarea dezvoltării fizice şi a pregătirii elevilor/sportivilor/pacientilor;

pregătirea şi prelucrarea rezultatelor competiţiilor în diferite probe;

controlul şi optimizarea tehnicii acţiunilor motrice;

evaluarea capacităţii fizice a subiecţilor cercetării;

crearea complexelor computerizate de trenajoare.

Posibilităţi şi limite

Specialistul trebuie să dobândească noi competenţe de folosire a calculatorului şi a altor

tehnologii informaţionale

IAC în educaţie fizică

Proiectare, planificare

Desfăşurarea lecţiei de educaţie fizică - motivarea elevilor

Consolidarea cunoştinţelor şi deprinderilor

Stimularea interesului pentru cunoaştere în domeniul educaţiei fizice

Evaluarea acţiunilor motrice

Predarea conţinuturilor noi

18

IAC în sport

Înregistrarea rezultatelor şi prelucrarea statistică a datelor

Analiza biomecanică a execuţiilor motrice

Prelucrarea înregistrărilor video experimentale

Accesarea site-urilor de specialitate

Planificarea procesului de antrenament

Utilizarea PC ului în sport (Alexie N. et. al., 1993)

IAC în kinetoterapie

Analiza biomecanică a mişcării

Evaluarea forţei segmentare

Modelarea computerizată a mişcărilor în procesul de reînvăţare motrică

Cunoaşterea grupelor musculare

Teme

Exemplificaţi situaţii educaţionale/terapeutice specifice educaţiei

fizice/sportului/kinetoterapiei ce reflectă utilizarea IAC în domeniile respective.

Daţi exemple de dispozitive, software-uri specifice educaţiei

fizice/sportului/kinetoterapiei şi explicaţi utilitatea lor pentru aceste domenii.

19

4. Măsurare şi evaluare asistată de calculator în educaţie fizică,

sport, kinetoterapie

Măsurarea este procesul de atribuire de numere proprietăţilor obiectelor

(persoanelor, fenomenelor) după anumite reguli, în aşa fel încât relaţiile

numerice să reprezinte relaţiile relevante dintre obiecte. (M.Epuran, 2005)

Procesul subiectiv de atribuire de valori (A. Gagea, 2008)

Cuprinde: măsurarea, aprecierea şi atribuirea de valori (note, calificative)

Operaţia de măsurare cuprinde următoarele elemente:

obiectul de măsurat;

unitatea de măsură;

regulile de atribuire a valorilor, în acord cu proprietăţile obiectului.

Condiţiile evaluării

exactitatea măsurării;

stabilirea criteriilor de apreciere;

priceperea evaluatorului în efectuarea măsurătorilor;

capacitatea evaluatorului de a interpreta şi aprecia datele obţinute.

Utilizarea computerului în măsurare permite:

20

Computerul serveşte la

controlarea unei situaţii,

la strângerea datelor,

înregistrarea şi analizarea acestora.

Evaluarea echilibrului

Evaluarea echilibrului se poate realiza cu ajutorul posturografiei statice şi dinamice.

Posturografia are la bază sistemul posturografic SYNAPSYS (Alexe D.I., 2009)

Platforma SYNAPSYS utilizată pentru achiziţia datelor este un dispozitiv inovator ce

permite:

evaluarea performanţei în asigurarea posturii, ţinutei corpului şi identificarea

sistemului responsabil pentru controlul echilibrului;

21

producerea unor mişcări controlate şi reproductibile ale sprijinului, studiind

reacţiile subiecţilor;

evaluarea obiectivă şi cuantificată a rezultatelor implicării vestibulare.

Soft-ul utilizat împreună cu această platformă oferă indicaţii pertinente de depistare a

deficienţelor şi a riscului de căzături, prin cuantificarea performanţelor legate de

echilibru.

parametrii oferiţi de statokinezigramă (SKG) se obţin cu ochii închişi şi deschişi

platforma orientează atenţia spre suprafaţa de sprijin

coeficientul Romberg (asigură informaţii despre calitatea controlului posturii corpului

şi a strategiilor senzoriale implicate).

Sistemul posturografic Synapsis

Test de organizare senzorială (conform manualului MEN SPS v3.8 / 2005)

Platforma mobilă Bessou este amplasată peste cea statică permiţând realizarea testului

de organizarea senzorială.

Subiectul este ajutat să se stabilizeze după care se lansează achiziţia de date: se

înregistrează oscilaţiile în plan antero-posterior timp 20 secunde cu ochii deschişi,

apoi 20 secunde cu ochii închişi. Urmează înregistrarea oscilaţiilor în plan lateral timp

20 secunde cu ochii deschişi, apoi 20 secunde cu ochii închişi. (Alexe D.I., 2009)

22

Dexterimetria şi coordonarea motrică vizuală

Proba de coordonare motrică vizuală indicator al organizării funcţionale,

neurofuncţionale, pe planul funcţiei de coordonare dinamică.

Tehnologia modernă a înlocuit foaia de hârtie şi utilizează un notepad cu înregistrare

computerizată a parcurgerii traseului de dificultate dextrică standard (zig-zag vertical)

cu şi fără control vizual sau a oricărui traseu conceput pentru un anumit sport.

Exemplu de folosire a unui notepad cu memorie digitală pentru proba de

coordonare motrică vizuală din cadrul Centrului de Cercetări Interdisciplinare –

UNEFS Bucureşti

Reacţia motrică

Forma modernă de testare şi evaluare a reacţiei motrice, pe scurt RM, este cea

computerizată

stimulul vizual este afişat pe monitor, iar alţi stimuli, precum cel auditiv sau tactil, pot

fi obţinuţi la porturi accesibile USB.

Rezultatele se procesează automat oferind informaţii despre

o latenţa reacţiei motrice,

o dinamica necondiţionată sau condiţionată a excitaţiei şi inhibiţiei circuitelor

corticale implicate,

o echilibrul şi mobilitatea proceselor psihoafective sau de atenţie,

o rata de obosire a instanţelor neuro-musculare implicate etc.

23

Succesiune de imagini-stimuli RM, dintre care doar unei imagini

îi este atribuită semnificaţia pozitivă pentru răspunsul oportun

Analiza biomecanică a mişcărilor

Analiza biomecanică a unei execuţii tehnice este un indicator al gradului de

corectitudine a respectivei execuţii tehnice, precum şi un mod de evaluare a

potenţialului tehnic sportiv. (Gagea A., 2009)

24

Procesare automată a traiectorie piciorului prin trei puncte de

configurare stilizată a unui segment corporal

Instrumente de evaluare a reacţiei biologice a organismului

- Polar Sport Tester – Polar Electro Oz

Dispozitive de investigare a activităţii motrice

- „ERGOSIM” – dispozitiv de testare şi antrenament în condiţii similare –

PENTAWAT, România 1992

Nevoia de creştere a performanţei prin utilizarea unor mijloace mai eficiente privind

precizia informaţiilor, reducerea timpului de antrenament, ameliorarea controlului

variabilelor, în comparaţie cu lucrul practic, a condus la instrumentalizarea pregătirii.

Concepţia sistemică oferă o solidă bază metodologică pentru construirea diferitelor

modele, teoretice şi obiectuale, prin care să se asigure o pregătire sportivă controlată.

Dacă folosirea simulatoarelor şi trenajoarelor este de domeniul metodicii

antrenamentului, modalitatea proiectării şi exploatării informaţiilor acestora este de

competenţa inginerilor-cercetători.

25

"Simularea este acţiunea în care are loc un proces de experimentare dirijată asupra

modelului unui sistem-obiect, în anumite condiţii, ea fiind în esenţă o acţiune

investigatoare strict experimentală."

Simulatoarele sunt modele practice care permit experimentarea dirijată şi în acelaşi

timp efectuarea repetată a acţiunilor specifice pe care le copiază analogic. Există două

aspecte principale ale utilizării stimulatoarelor:

1) Obţinerea imediată de informaţii de natură biomecanică şi fiziologică despre

subiecţii supuşi aceloraşi cerinţe specifice (intensitatea efortului, durată, tempo, ritm,

tehnică de execuţie etc.); pe baza lor se poate realiza analiza complexă a

comportamentului individual în situaţii de simulare standardizată. Experimentul “de

laborator” astfel realizat va fi interpretat după canoanele cunoscute.

2) Pregătirea efectivă a sportivilor, în condiţii “aproape reale”, care permit repetări

mult mai multe decât pe teren.

La comanda Federaţiei Române de Schi-Bob, Centrul de Cercetări pentru Sport a

realizat, în anii 1978 şi 1979, un simulator al solicitărilor la care este supus pilotul

bobului şi al dezvoltării vitezei de împingere la start. (Bostan şi Hillerin). Cu câteva

săptămâni înainte de Jocurile Olimpice de iarnă de la Albertville, din 1992, s-a

dezvăluit publicului un simulator pentru probele de bob. El consta dintr-un dispozitiv

de proiectare tridimensională a pistei de coborâre şi un calculator care furniza datele

necesare reglării comportamentului echipajului (viteza în timp real) şi elementele

condiţionale (de exemplu coeficientul de frecare).

Spre deosebire de simulatoare, trenajoarele nu urmăresc modelarea analogică, ci mai

ales modelarea funcţională. Ele sunt instalaţii tehnice “pentru efectuarea în condiţii

artificiale a mişcărilor complexe sau a unor elemente ale mişcării, asigurând controlul

lor calitativ şi cantitativ” (I. Ratov, 1988). Principala lor funcţie este de a asigura

repetarea “concentrată” a mişcărilor; a doua funcţie este aceea de a oferi date,

informaţii asupra comportamentului evolutiv al sportivului în sarcina motrică dată. Un

exemplu de trenajor este instalaţia pentru canotaj în raport de parametrii proiectaţi şi

controlaţi în timpul execuţiei (I.Stupineanu et al., 1978). Simulatoarele computerizate,

ca cel al comportamentului boberilor sau ca cele folosite în aviaţie, au şi funcţie de

antrenare.

Sistemul "Ergosim" a fost creat de un grup de cercetători din cadrul Centrului de

Cercetări pentru Sport, în perioada 1973-1990 (brevet de invenţie 108411/1990 -

autori Vladimir Schor, Pierre de Hillerin, Ilie Stupineanu, Alexandru Feredean şi

Ionel Dinescu). Sistemul constă din componente mecanice, interfeţe, calculator şi

software-uri adecvate, destinat ca aparatură pentru testere/măsurare şi pregătire.

Ergosim-ul funcţionează, în primul rând, ca simulator de condiţii, cu scopul de a

apropia diagnoza de stare de caracteristicile eforului de concurs. Specificul acestui

demers constă din furnizarea unui număr mare de informaţii cantitative şi calitative

ale actelor motrice, simulate, dar specifice diferitelor sporturi, cum sunt canotajul,

înotul, aruncările din atletism (capacitate de efort, conexiunea dintre forţă, viteză şi

control neuromuscular). În al doilea rând, sistemul permite ameliorarea procesului de

învăţare a mişcărilor, prin realizarea feedback-ului în timp real şi prin ameliorarea

controlului neuromuscular amintit. În modul acesta, Ergosim-ul este şi un trenajor.

26

Cele două funcţii conduc la ameliorarea procesului de antrenament şi totodată, prin

adaptări, transfer tehnologic, din domeniul sportului de performanţă în cel de

recuperare neuromotorie. (P. de Hillerin, V. Schor, I. Stupineanu, 1996).

- Hard şi software pentru analiza mişcărilor ( Swinger Video Analysis Software,

SWINGER Inc, USA.) The Swinger Trainer

27

Teme

Daţi exemple de dispozitive care se pot utiliza în educaţie fizică/sport/kinetoterapie

pentru evaluarea specifică din aceste domenii (somato-funcţională, motrică).

Prezentaţi rolul simulatoarelor în procesul de pregătire specific din domeniul dvs. de

specializare. Exemplificaţi prin studii de caz.

28

5. E-Learningul – sistem de formare la distanţă

Argumente

Domeniul educaţional, sub umbrela schimbărilor tehnologice, sociale şi culturale, are o

nouă faţă, cea dominată de educaţia permanentă. Nivelul de participare a populaţiei la acest

tip de educaţie este de: 40% în Germania, 50% în Suedia, SUA şi Japonia > 50%. Romania

s-a înscris si ea pe aceasta traiectorie. Interesul populaţiei pentru educaţia continuă este

evident, iar creşterea ofertei de cursuri, raportând anul 2000 la 1998, a fost de peste 800%.

Transformările produse de tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor care au favorizat

instruirea asistată de calculator:

1. Convertirea conţinutului cultural din întreaga lume într-o formă digitală, face astfel

produsele disponibile oricui, oriunde şi oricând.

Reţele digitale

Biblioteci digitale

Problemele educaţiei se schimbă profund, alternativa la o cunoaştere insuficientă şi

costisitoare fiind găsirea strategiilor ce permit accesul nelimitat la cultură.

2. Sunt dezvoltate multiple modalităţi de a reprezenta informaţii, de a simula interacţiuni şi a

exprima idei (verbal, vizual, auditiv sau îmbinarea tuturor acestora).

3. Tehnologiile digitale lărgesc potenţialităţile personale.

- procesoarele de texte avertizează în cazul oricărui cuvânt scris incorect sau în cazul

greşelilor gramaticale.

- foile de calcul permit oricui să facă rapid si corect calcule după formule extrem de

complexe

- bazele de date permit şi celor cu slabe capacităţi de memorare să manipuleze seturi

întregi de informaţii

Definiţie

Un sistem de e-Learning (de formare la distanta sau educaţie virtuala) consta într-o

experienţa planificata de predare-învăţare, organizata de o instituţie ce furnizează mediat

29

materiale într-o ordine secvenţiala si logica pentru a fi asimilate de studenţi în maniera

proprie, fără a constrânge agenţii activităţii la coprezenta sau sincronicitate.

E-learning - totalitatea situaţiilor educaţionale în care se utilizează semnificativ

mijloacele tehnologiei informaţiei si comunicării.

E-learning reprezintă un tip de educaţie la distanta, ca experienţa planificata de

predare-învăţare organizata de o instituţie ce furnizează mediat materiale într-o ordine

secvenţiala si logica pentru a fi asimilate de studenţi în maniera proprie.

Instituţii virtuale

O instituţie implicata în activităţi de tip educativ care îşi promovează programa si

cursurile direct celor interesaţi prin intermediul tehnologiilor informatice si de comunicare,

furnizând şi suport tutorial.

Instituţii care au fost implicate în educaţia deschisa şi la distanţă. Instituţii tradiţionale,

de la şcoli la universităţi, care nu au mai fost implicate în educaţia la distanta.

Sectorul corporaţiilor sau al organizaţiilor mari care dezvolta programe de pregătire

pentru uz intern

Persoane care folosesc tehnologiile pentru a crea oportunităţi de învăţare pentru oricine

este interesat. Eticheta virtual este folosita în sens larg si nediscriminat în toata lumea, putând

fi înlocuită cu:

învăţare deschisă şi la distanţă, învăţare distribuită (distributed learning)

învăţare în reţea

învăţare prin Web (Web-based learning) şi învăţare prin computer

uneori termenul este folosit cu referire la sisteme care combina tehnologii TV si

teleconferinţe interactive în timp real.

Acceptarea sistemului e-Learning

creşterea continuă a capacităţilor şi flexibilităţii noilor tehnologii informatice cu

aplicabilitate în situaţiile educative

continua descreştere în cost a echipamentelor

30

capacitatea tehnologiilor de a facilita funcţionarea anumitor structuri tradiţionale ale

instituţiilor

E-Learning - certificări online

Va accepta un potenţial angajator o diploma care atesta absolvirea unui curs la distanta?

Percepţia comună a cursurilor la distanta a constituit obiectul unor cercetări în SUA

ajungându-se la următoarele rezultate:

30% dintre profesioniştii în departamentele de resurse umane au intervievat aplicanţi

cu diplome obţinute online;

77% considera ca "o diploma care atesta absolvirea unor cursuri la distanta în cadrul

unei instituţii acreditate (Duke, Stanford)" este mai credibila decât o diploma obţinută

de la o instituţie virtuala (Jones International);

26% cred ca o diploma de curs la distanta este tot atât de credibila ca o diploma

convenţionala;

61% susţin ca o diploma de curs la distanta nu este atât credibila, dar este acceptabila.

Eliminarea obstacolelor de ordin spaţial, temporal sau a impunerii unui ritm de

învăţare, asigura posibilităţii de studiu unor categorii sociale largi, fără întreruperea activităţii

lor profesionale.

Sistemul e Learning

viabil pentru ciclurile superioare,

pentru educaţia permanenta,

pentru educaţia vocaţionala si îl situează potenţial printre cele mai solicitate tipuri de

sisteme de educaţie ale viitorului.

Modele de educaţie la distanţă

1. Model de sine stătător

Instituţie exclusiv virtuală, care va asigura următoarele funcţii:

Dezvoltarea programelor educaţionale (inclusiv proiectarea materialelor

pentru învăţare)

Tutoriat si îndrumare

Producerea, stocarea si distribuirea materialelor pentru învăţare

31

Administrare si probleme financiare

Marketing

Evaluare si acreditare

2. Departament de educaţie la distanta în cadrul unei instituţii de învăţământ

existente.

Materialele suport pentru învăţare pregătite de cadrele didactice pot servi în

egala măsura studenţi interni si externi de campus.

Materialele de autoinstruire încurajează învăţarea independenta a ambelor

categorii de studenţi.

Studenţii pot opta pentru unul sau altul dintre sisteme.

Studenţii la distanta beneficiază de tradiţia si renumele instituţiei si se supun

standardelor acesteia.

Cadrele didactice sunt încurajate pentru practicarea unui învăţământ mai

interactiv.

Avantaje

În primul rând, toate resursele care constituie obiectul cursului pot fi accesibile

publicului. Scopul curriculumului va fi mai cuprinzător decât cel curent, curriculumul oferind

modalităţi multiple pentru achiziţii de cel mai înalt nivel în toate domeniile culturii.

Audienţa este considerabil crescută, educaţia la distanta putând cuprinde şi studenţi

care nu pot participa la cursurile din sistemul tradiţional.

Este facilitată învăţarea într-un ritm propriu, într-un stil personal, parcurgerea sau

audierea cursurilor putând fi făcuta treptat si repetat.

Interacţiunile sincrone si cele asincrone dintre profesor si studenţi se pot

complementariza.

Tehnologiile sunt interactive, permiţând un feed-back total, în timp real, şi evaluări

formative sau sumative, cantitative sau calitative.

32

Limite

Costurile ridicate ale dezvoltării sistemului, incluzând cheltuieli cu: tehnologia

(hard si soft); transmiterea informaţiilor în reţea; întreţinerea echipamentului;

producerea materialelor necesare.

Efort consistent si susţinut al studenţilor, profesorilor personalului administrativ.

Necesitatea experienţei cursanţilor în domeniul computerelor. Întreţinerea

propriului computer va fi probabil una dintre responsabilităţile curente.

Studenţii trebuie sa fie extrem de motivaţi pentru participare.

Fenomenul de abandon şcolar este mult mai frecvent în educaţia la distanta decât în

cadrele tradiţionale ale educaţiei

Relativa "dezumanizare" a cursurilor până la dezvoltarea unor strategii optime de

interacţiune si a focalizării pe student, si nu pe sistem.

Avantajele şi dezavantajele e-learning-ului (Lema şi Capitão, 2003)

Avantaje Dezavantaje

Cursant/Persoana care urmează cursuri de formare

Flexibilitatea accesului la învăţare (24 de ore pe zi)

Economie de timp Învăţare mai personalizată Controlul şi evoluţia învăţării în funcţie de

ritmul fiecărui cursant/fiecărei persoane care urmează cursuri de formare

Resurse de informare globale Acces universal şi creşterea echităţii

sociale şi a pluralismului în accesul la educaţie şi la sursele cunoaşterii

Internetul poate oferi o lărgime de bandă mică pentru anumite conţinuturi

Obligă la o motivaţie puternică şi la un ritm propriu


Profesor/Formator

Pune la dispoziţie resurse de informaţie care cuprind întregul ciberspaţiu

Construirea unui depozit de strategii pedagogice

Optimizarea învăţării unui număr ridicat şi diversificat de cursanţi/ persoane care urmează cursuri de formare

Uşurinţa cu care se realizează actualizarea informaţiilor

Utilizarea unei perioade de timp mai mari în elaborarea conţinuturilor

Mai mult timp pentru formare

33

Reutilizarea conţinuturilor Beneficiază de colaborarea cu organizaţii

internaţionale


Organizarea formării (şcoală, firmă)

Furnizarea unor oportunităţi de învăţare de

bună calitate Cuprinderea unui număr mai ridicat şi

diversificat de cursanţi/persoane care urmează cursuri de formare

Flexibilitate în adăugarea unor noi cursanţi/ persoane care urmează cursuri de formare, fără costuri suplimentare

Costurile cu infrastructura fizică (sala de curs) sunt eliminate sau reduse

Costuri de dezvoltare mai ridicate Rezistenţa umană manifestată de

unii profesori

Teme

Ce modificări ale tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor au favorizat apariţia instruirii

asistate de calculator?

Comentaţi atitudinea angajatorilor faţă de sistemul de formare e-learning.

Care sunt avantajele şi limitele sistemului de formare e-learning?

34

6. Tehnici pedagogice şi principii tehnice în e-learning

Integrarea noilor tehnologii în structura de acţiune specifică metodei didactice conferă

activităţii subiectului un caracter reactiv şi proactiv, în raport cu informaţia vehiculată, cu

timpul real de învăţare sau cu valoarea formativă a cunoştinţelor dobandite (C. Creţu, 1994).

Conceptul de şcoală virtuală este tot mai des întâlnit în literatura pedagogică. El face

referire la un mediu de învăţare care funcţionează într-o reţea informaţională (Haggren, Munk

Sorensen, 2000), în care noţiunile de bază sunt cele de predare – învăţare.

O contribuţie importantă la dezvoltarea conceptului şi-au adus-o pedagogii finlandezi,

specializaţi în învăţarea în reţea (Hein, Ihanainen, Nieminen, 2000; Hein, Kairamo, 2000;

Kairamo, 2001). Aceasta se concretizează în realizarea unei sinteze asupra ceea ce este

denumit şcoală virtuală, e-learning, folosirea TIC în predare şi învăţare, etc.

Aceste medii electronice de învăţare (software-uri precum WebCT, Lotus

LearningSpace, First Class, Future Learning Environment etc.) conţin o serie de elemente

comune, respectiv elemente de organizare a documentelor, de comunicare (unu la unu sau în

grup), precum şi instrumente administrative. Alături de aceste medii, în instruire se folosesc

şi sistemele deschise de comunicare, cum ar fi paginile de Internet, poşta electronică, etc.

Indiferent de mediul electronic pentru care se optează, atenţia trebuie orientată şi spre

fundamentarea pedagogică a fiecărui sistem.

Platforma e-learning este compusă din sistemul de management al învăţării (learning

management system - LMS), sistemul de management al conţinutului învăţării (learning

content management system - LCMS) şi un set de componente cunoscute uzual ca şi sistem

de management al învăţării extins (extended LMS) ce cuprinde instrumente de comunicaţii şi

biblioteca digitală.

Cea mai mare parte a LMS-urilor şi LCMS-urilor existente pe piaţă permit configurarea

paginii iniţiale ca portal care cuprinde informaţii privitoare la instituţie şi la cursurile

disponibile. Pagina iniţială mai permite accesul rapid la cursuri şi la zona privată a fiecărui

utilizator Design-ul grafic al portalului sau paginii iniţiale poate fi adaptat la imaginea grafică

a fiecărei organizaţii.

Gestiunea utilizatorilor şi acceselor reprezintă unul dintre aspectele fundamentale ale

oricărui sistem LCMS. Această gestiune permite, în mod dinamic şi pentru fiecare utilizator,

schimbarea accesului şi accesibilităţii la toate instrumentele şi conţinuturile sistemului. De

regulă, utilizatorii sunt împărţiţi în grupuri cu aceeaşi serie de permisiuni. Această tehnică

35

permite gestionarea mai rapidă a unui număr ridicat de utilizatori şi cartografierea pe

platformă a funcţiilor pe care fiecare utilizator le reprezintă în procesul de învăţare.

În mod generic s-au stabilit următoarele grupuri de utilizatori: administratori,

manageri, profesori, cursanţi, invitaţi

La nivelul platformei e-learning se pot asigura prin funcţionalităţi specifice:

- Înregistrarea şi organizarea cursanţilor (în clase, grupuri);

- Organizarea cursurilor (calendar, orar de activităţi);

- Prezentarea cursurilor (programă, manuale, ghiduri de utilizare, activităţi de formare,

activităţi de evaluare);

- Forumuri (pe teme aferente cursului);

- Rapoarte (cataloage, statistici).

Un aspect important legat de implementarea E-learning este cel referitor la organizarea

grupului de cursanţi – aceştia vor lucra individual, pe grupuri sau întreaga clasă. Lucrul

individual se recomandă atunci când sarcina respectivă este conectată la activitatea întregii

grupe sau răspunde unor nevoi de instruire individuale. Lucrul cu întreaga grupă este

folositor atunci când se prezintă un conţinut nou. Ulterior se poate apela la lucrul pe grupuri

mici.

Lucrul în grup este una dintre cele mai efective modalităţi de organizare a colectivului

atunci când instruirea are loc în sistem E-learning. Cursanţii care participă la rezolvarea unei

sarcini de cooperare, cum ar fi realizarea unei coperţi de revistă sau carte sau redactarea unor

ştiri, îşi vor forma şi consolida deprinderile de relaţionare şi lucru în grup.

Profesorul/tutorele trebuie să se asigure că fiecare membru al grupului se va implica

în rezolvarea sarcinii şi că ideile tuturor se vor regăsi la sfârşitul activităţii. Ca şi instrumente

principale de comunicare se folosesc instrumentele sincrone (chat, vidoeconferinţă) sau

asincrone (forum, e-mail).

Un curs este alcătuit, în principal, din texte, aplicaţii, proiecte şi cercetare. Textele

conţin elemente detaliate de teorie, precum şi legături cu referinţele bibliografice. Aplicaţiile

se pot rezuma la diferite sarcini de lucru, au scopul de a asigura punerea în practică a teoriilor

prezentate anterior şi pot avea la bază utilizarea anumitor software-uri. Proiectele se referă la

rezolvarea unor probleme concrete, din practica unei anumite discipline (se pot pune la

dispoziţie şi date numerice concrete). Cercetarea reprezintă nivelul cel mai înalt de

cunoaştere, prin care se urmăreşte generarea unor noi cunoştinţe, informaţii. Între rezultatele

obţinute din diferite cercetări şi texte, aplicaţii şi proiecte trebuie realizate permanent

conexiuni.

36

Tehnologiile interactive încurajează cursanţii să devină responsabili de propria

pregătire. Ca subiecţi activi îşi stabilesc obiective proprii de instruire, caută informaţii, se

autoevaluează, îşi construiesc un sistem de cunoştinţe pe care îl împărtăşesc altora.

Deosebit de utile pentru procesul de formare sunt bibliotecile virtuale, care includ cel

mai adesea

● Documente de text

● Fişiere HTML

● Pagini web externe

● Arhive sau foldere de fişiere

● Imagini şi grafice

● Fişiere audio şi video

● Animaţii în format FLASH

● Fişiere PDF

● Fişiere Word, Excel şi PowerPoint

Alături de acestea, bazele de date permit

- colaborarea la construirea unei colecţii de link-uri web / cărţi / referinţe / articole

legate de o anumită temă;

- prezentarea materialelor (fotografii / afişe / site-uri create de cursant), spre a fi

comentate şi revizuite de colegi;

● strângerea comentariilor şi voturilor pe o listă de potenţiale nume pentru logotipuri

sau mascote, idei / proiecte;

● furnizarea de informaţii din zona de stocare a arhivelor;

● realizarea evidenţei celor realizate la şedinţele sincron sau prezenţiale.

Rapoartele vor contine informatii despre utilizatorii platformei e-learning (cursanti,

traineri etc.), conţinutul şi derularea cursurilor.

1. Pentru cursanti: liste cu date de identificare (nume, prenume, data nasterii (varsta),

prenumele tatalui, prenumele mamei, gen, cod numeric personal), cursurile la care a

fost inscris, cursurile pe care le-a parcurs, testele sustinute, rezultatele obtinute,

participarea la chat-uri, videoconferinţe etc.; Aceste categorii de date vor fi furnizate

detaliat la nivel individual (sub formă de fişă)

2. Pentru cadrele didactice: numar de cursuri predate, pe categorii/tipuri, numar de

evaluări, participarea la chat-uri, videoconferinţe;

3. Pentru locaţii: date privind activitatea cadrelor didactice, date privind cursantii.

Teme

Identificaţi cursuri de formare on/line în domeniul dvs. de interes. Exemplificaţi diferitele

componente ale platformei e-learning.

37

7. Realizarea prezentărilor cu ajutorul Power Point

Capacitatea de a comunica idei cu claritate şi rigoare este un imperativ al zilelor

noastre. Profesioniştii din domeniul educaţiei şi nu numai, simt nevoia de a utiliza cât mai

eficient materialele multimedia, atât pentru a creşte capacitatea de comunicare obiectivă, cât

şi pentru a face ca metodele utilizate să fie mai motivante şi să răspundă abilităţii

beneficiarilor de a utiliza tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor. Din aceste motive,

software-urile care oferă suport pentru realizarea prezentărilor grafice sunt pe care să devină

un instrument de predare esenţial, folosit în mod regulat.

Folosirea acestui tip de software va fi ilustrat prin programul Microsoft Power Point,

dat fiind faptul că este aplicaţia de act tip cu cea mai mare răspândire printre utilizatorii de

calculatoare.

Pentru o eficientă utilizare a lui se impune respectarea unor cerinţe, sintetizate în cele

ce urmează:

Cantitatea de informaţie de pe diapozitive

Premise

Citirea textului pe ecran este, pentru majoritatea oamenilor, mai puţin

confortabilă

Pe ecran, citirea devine mai lentă

Prezentarea urmăreşte captarea atenţiei pe o perioadă mai îndelungată

Recomandări

Folosiţi fraze scurte sau construcţii de fraze simple

Includeţi în prima frază informaţii simple şi clare

Folosiţi diateza activă

Folosiţi substantive şi verbe

38

Evitaţi adjective, adverbe

Subliniaţi cuvintele-cheie

Folosiţi marcatori şi numerotare

Încercaţi să prezentaţi o idee pe paragraf

Folosiţi stilul “piramidei răsturnate”

o se captează atenţia cu o idee, considerată esenţială

Folosiţi jumătate dintre cuvintele pe care le-aţi folosi într-o prezentare

convenţională!

Fonturile utilizate în prezentare

MAJUSCULELE SUNT MAI GREU DE CITIT

Fonturile trebuie să poată fi citite uşor

Se vor utiliza fonturi care determină o lectură mai lentă

Italicele sunt mai greu de citit

Fonturile vor fi în stil normal sau îngroşat

Fonturile trebuie să permite citirea textului de la 2 m distanţă faţă

calculator

Folosirea culorilor de pe diapozitive

Premise

Cititorul face un efort suplimentar pentru a rămâne concentrat la

prezentarea cu mijloace mai puţin familiare

Culorile au rolul de a capta şi menţine atenţia cititorului

Recomandări

Evitaţi culorile contrastante!

o *culori opuse una alteia în cercul culorilor violet/galben, roşu/verde

Folosiţi culori complementare

Nu utilizaţi mai mult de 4 culori pe un diapozitiv

Culorile din grafice şi tabele trebuie să contrasteze cu fondul

39

Evitaţi fonduri complexe, care ar putea distrage atenţia de la text

Atenţie la culoarea roşie!

o Atrage atenţia

o Are o conotaţie negativă: graficele cu roşu / fenomene negative,

textele cu roşu/greşeli

Sunete/tranziţii/animaţii

Pot constitui o sursă de distragere a atenţiei cititorului

Se vor folosi cu moderaţie!

Dispunerea şi organizarea informaţiei

Prezentarea va începe cu tema/titlul

Va continua cu structura de navigare/cuprinsul prezentării

5 – 10 slide-uri (10 minute)

10 -20 slide-uri (20 minute)

20 – 40 slide-uri (45 de minute)

Citirea de la stânga la dreapta, de sus în jos, determină concentrarea atenţiei

în partea stângă a ecranului

o aici se va concentra informaţia cea mai importantă

Alinierea textului la stânga face textul mai uşor de citit

6x7: pe un diapozitiv se vor scrie maxim 6 rânduri cu cel mult 7 cuvinte pe

rând!

Minimalizarea impactului unei informaţii se obţine prin grafice şi tabele

de dimensiuni mici

Evidenţierea unei informaţii se obţine prin elemente grafice de dimensiuni

mari

40

Folosiţi puncte focale / imagini, pentru a sublinia anumite informaţii (Ex:

SPORT ŞI SĂNĂTATE)

Concluzii

Power Point susţine expunerile/prezentările cu condiţia să se respecte regulile

de bază

Caracteristicile prezentărilor pot fi diferite în funcţie de scopul urmărit:

o Prezentări lucrări ştiinţifice

o Prezentări lucrări de licenţă/master/doctorat

o Promovări de imagine/produse, etc.

Teme

Realizaţi o prezentare despre ramura de sport preferată care să cuprindă 5 diapozitive,

respectând indicaţiile anterioare.

41

8. Aplicaţii practice

Aplicaţia 1 – Microsoft Office Word

1. Creaţi pe Desktopul computerului un folder (director) cu numele dumneavoastră.

(Ex.: nume.prenume).

2. Deschideţi aplicaţia de procesare de texte (Microsoft Office Word).

3. Introduceţi următorul text:

PLANUL ANUAL

EŞALONAREA ANUALĂ A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

Planul anual reprezintă primul document de planificare pe care îl realizează profesorul de

educaţie fizică. Se elaborează sub formă grafică, pentru fiecare clasă. Cuprinde indicatorii de

cunoaştere (unitatea de învăţământ, clasa, anul şcolar, resurse materiale) şi tabelul în care se

eşalonează unităţile de învăţare.

Metodologia elaborării acestui document de planificare include următoarele etape:

1. Realizarea sistemului de coordonate ( a tabelului) în care se vor eşalona unităţile de

învăţare. În acest sens, profesorul va trebui să consulte următoarele documente de oficiale:

- planul de învăţământ – în care este prevăzut volumul de ore alocat clasei respective. Acestui

număr de ore ( din trunchiul comun) i se adaugă în învăţământul gimnazial orele din CDS

(lecţiile de extinderi sau aproximare).

- programa şcolară de EF – prevede obiectivele şi competentele ce trebuie realizate şi

conţinuturile pe care profesorul le poate preda la o anumită clasă. Obiectivele (cadru şi de

referinţă/ competenţele (generale şi specifice) sunt obligatorii, în timp ce conţinuturile sunt

opţionale, profesorul stabilind ce anume va preda la o clasă în funcţie de condiţiile materiale

ale şcolii, tradiţia acesteia în participarea la diferite competiţii sportive, nivelul propriu de

pregătire, şi nu în ultimul rând opţiunile elevilor.

În urma consultării documentelor de planificare, profesorul va completa pe rubricile

orizontale ale tabelului numărul de săptămâni, iar pe verticală componentele tematice ale

modelului de EF, respectiv unităţile de învăţare pe care urmează să le abordeze de-a lungul

anului şcolar (CM şi DPM).

4. Selectaţi formatul paginii tip portret.

5. Selectaţi marginile de sus-jos ale paginii sa fie 3 cm.

6. Selectaţi fontul titlului PLANUL ANUAL în Monotype Corsiva cu dimensiunea de

18, îngroşat.

7. Căutaţi în text cuvântul aproximare şi înlocuiţi-l cu aprofundare.

42

8. Aliniaţi la centru următorul text: EŞALONAREA ANUALĂ A UNITĂŢILOR DE

ÎNVĂŢARE şi selectaţi-i culoarea roşie.

9. Salvaţi modificările făcute cu numele aplicatia_1 în directorul creat anterior.

10. Selectaţi tot textul şi stabiliţi spaţierea dintre rânduri la 1.5.

11. Introduceţi un efect de umbrire (shadow) următorului text: 1. Realizarea sistemului de

coordonate.

12. Introduceţi înaintea paragrafului În urma consultării documentelor de planificare, ...

anului şcolar (CM şi DPM). un tabel cu două linii şi o coloană.

13. Inseraţi în prima celulă (în primul rând) a tabelului o imagine din My Pictures iar în

celula de jos a tabelului introduceţi textul: Imag.1 Desen.

14. Aranjaţi imaginea inserată de dumneavoastră la centrul celulei şi redimensionaţi

desenul astfel încât acesta să aibă înălţimea 5.31 cm şi lăţimea 6.93 cm.

15. După tabelul inserat introduceţi o întrerupere de pagină.

16. Introduceţi numere de pagină începând cu cifra 3, poziţionate în partea de jos a

paginii.

17. Inseraţi în antet data de astazi.

18. Salvaţi şi închideţi documentul.

43

Aplicaţia 2 – Microsoft Office Word



2. Deschideţi aplicaţia de procesare de texte (Microsoft Office Word).

3. Salvaţi fişierul deschis cu numele aplicatia_2 în directorul creat anterior.

4. Selectaţi marginile paginii la 2,5 cm.

5. Selectaţi fontul Arial cu dimensiunea de 13.

6. Selectaţi orientarea paginii portret.

7. Introduceţi titlul PLAN DE LECŢIE, situat la centru, cu un efect de contur.

8. Menţionaţi indicatorii de cunoaştere: Unitatea de învăţământ, Clasa, Data, Efectivul,

Locul de desfăşurare, Materiale. (pentru Kinetoterapie: Unitatea de învăţământ,

Diagnostic, Clasă, Dată, Efectiv, Materiale, Obiectiv terapeutic)

9. Introduceţi temele de lecţie cu o indentare de 1 cm.

10. Menţionaţi obiectivele operaţionale în cele trei planuri: psihomotric, cognitiv, social-

afectiv, scrise înclinat (Italic).

11. Introduceţi un tabel cu 6 coloane şi 8 rânduri.

12. Completaţi partea de sus a tabelului conform figurii de mai jos:

Figura 1

13. Completaţi în prima coloană, verigile lecţiei de educaţie fizică.

14. Formataţi lăţimea coloanelor conform caracteristicilor fiecărei rubrici.

15. Selectaţi spaţierea între linii la 1,5.

16. Folosind cunoştinţele anterioare, completaţi toate rubricile Planului de lecţie.

17. Salvaţi foaia de lucru şi închideţi.

44

Aplicaţia 3 – Microsoft Office Excel



2. Deschideţi aplicaţia de calcul tabelar (Microsoft Office Excel).

3. Salvaţi fişierul deschis cu numele aplicatia_3 în directorul creat anterior

4. Redenumiţi foaia 1 cu numele clasa a-V-a.

5. Mutaţi foaia redenumită, la sfârşit.

6. Modificaţi marginile foii de calcul stânga şi dreapta la 1 cm iar sus şi jos la 1,5 cm.

7. Schimbaţi orientarea paginii din portret în tip vedere.

8. Selectaţi mărimea scrisului în 10, folosind Times New Roman ca font.

9. Introduceţi în foaia de calcul în celula A1 titlul PLANUL ANUAL (Eşalonarea

anuală a unităţilor de învăţare).

10. Introduceţi în celulele A2, A3, A4, A5 indicatorii de cunoaştere: Unitatea de

învăţământ, Clasa, Anul şcolar, Resurse materiale.

11. Selectaţi sistemul de coordonate caracteristic planului anual ce trebuie să conţină 76

coloane şi 17 rânduri pornind din celula A6.

12. Introduceţi selecţiei anterioare o bordură simplă.

13. Stabiliţi lăţimea coloanelor A şi B la 3 unităţi, a coloanei C la 13 unităţi şi a celorlalte

coloane la 0.9.

14. Stabiliţi înălţimea rândurilor la 20.

15. Completaţi primele 3 coloane conform figurii de mai jos, cu menţiunea că în zona

“Probe de evaluare” avem 2 rânduri.

Figura 2

45

16. Introduceţi în partea de sus a tabelului cele 2 semestre, lunile, săptămânile şi lecţiile

după cum urmează:

Figura 3

17. Pentru a putea evidenţia săptămânile de vacanţă, formataţi coloanele situate după

săptămânile 14, 18 din semestrul I şi 8 din semestrul II.

18. Folosind cunoştinţele dobândite anterior, eşalonaţi unităţile de învăţare în sistemul de

coordonate creat.

19. Salvaţi şi închideţi.

46






4. Redenumiţi foaia 1 cu numele baremuri.

5. Setaţi fontul paginii Times New Roman cu dimensiunea de 12.

6. Stabiliţi formatul paginii în A4, portret, cu margini sus-jos 2.5 şi stânga-dreapta 3.

7. Îmbinaţi celulele rândului 1 de la A la F, şi introduceţi titlul Clasa a-V-a Băieţi,

centrat, îngroşat şi cu dimensiunea de 14.

8. Îmbinaţi celulele A3 şi A4 şi introduceţi textul Nr. Crt.

9. Îmbinaţi celulele B3 şi B4 şi introduceţi textul Numele şi prenumele.

10. Îmbinaţi celulele C3 şi D3 şi introduceţi textul Săritura în lungime; acelaşi lucru

pentru E3 şi F3 şi introduceţi textul Alergare de viteză pe 50m.

11. Inseraţi în celula C4 textul Performanţă (cm), în celula E4 textul Performanţă (s), iar

în celulele D4 şi F4 textul Notă.

12. Introduceţi pe zona A3 – F19 atât borduri interioare cât şi exterioare (toate bordurile).

13. Setaţi înălţimea rândurilor la 30 şi stabiliţi lăţimea coloanei A la 5.75, a coloanei B la

25, iar a celorlalte coloane ale tabelului nostru la 11.

14. Coloraţi cu galben intervalele D5 – D19 şi F5 – F19.

15. Inseraţi pentru celula D5 următoarea formulă :

=IF(C5>174;10;IF(C5>169;9;IF(C5>164;8;IF(C5>159;7;IF(C5>154;6;IF(C5>149;5;I

F(C5>0;4;IF(C5=0;0))))))))

Setaţi această formulă şi pentru celelalte celule ale coloanei D colorate cu galben.

16. Inseraţi pentru celula F5 următoarea formulă:

=IF(E5=0;0;IF(E5<8,6;10;IF(E5<8,7;9;IF(E5<8,8;8;IF(E5<8,9;7;IF(E5<9;6;IF(E5<9,

1;5;IF(E5>9;4))))))))

Setaţi această formulă şi pentru celelalte celule ale coloanei F colorate cu galben.

17. Introduceţi 15 nume în celulele corespunzătoare numelor elevilor şi imaginaţi posibile

performanţe realizate de către aceştia.


47






4. Redenumiţi foaia 1 cu numele Indicele de masa corporala şi ştergeţi foaia nr. 2.

5. Selectaţi fontul paginii Arial cu dimensiunea de 12.

6. Selectaţi formatul paginii A4, portret, cu margini (cm) sus-jos 2.3 şi stânga-dreapta 1.9.

7. Îmbinaţi celulele rândului 1 de la A la F, şi introduceţi titlul Indicele de masă

corporală, centrat, îngroşat şi cu dimensiunea de 14.



10. Îmbinaţi celulele C3, D3, E3, F3 şi introduceţi textul Indice de masă corporală

11. Inseraţi în celula C4 textul Greutate (kg), în celula D4 textul Înălţime (m), în celula

E4 textul Rezultat IMC şi în F4 textul Interpretare IMC.

12. Introduceţi în zona A3 – F19 atât borduri interioare cât şi exterioare (toate bordurile).

13. Setaţi înălţimea rândurilor la 28.

14. Stabiliţi lăţimea coloanei A la 5, a coloanei B la 25, a coloanei F la 16 iar a celorlalte

coloane ale tabelului nostru la 11.

15. Inseraţi în celula E5 următoarea formulă: =C5/(D5*D5)

Setaţi această formulă şi pentru celelalte celule ale coloanei E.

16. Inseraţi în celula F5 următoarea formulă:

=IF(E5=0;0;IF(E5<18,5;1;IF(E5<25;2;IF(E5<30;3;IF(E5<35;4;IF(E5<40;5;IF(E5>39;6)))))))

Setaţi această formulă şi pentru celelalte celule ale coloanei F.

17. Introduceţi în celula A21 textul Legendă: 1=subponderal; 2=greutate normală;

3=supraponderal; 4=obezitate grad 1; 5=obezitate grad 2; 6=obezitate grad 3 iar

apoi îmbinaţi celulele de la A21 la F21

18. Introduceţi 15 nume în celulele corespunzătoare numelor elevilor.

19. Introduceţi în mod aleatoriu în coloanele C şi D posibile înregistrări ale greutăţii şi

înălţimii elevilor.


48






4. Redenumiţi foaia 1 cu numele Ruffier şi ştergeţi foile 2 şi 3.

5. Setaţi fontul paginii Times New Roman cu dimensiunea de 11.

6. Stabiliţi formatul paginii în A4, portret, cu margini sus şi jos 2.4 şi stanga–dreapta 1.8.

7. Îmbinaţi celulele rândului 1 de la A la G, şi introduceţi titlul Testul Ruffier, centrat,

îngroşat şi cu dimensiunea de 17.



10. Îmbinaţi celulele rândului 3 de la C la G şi introduceţi textul Testul Ruffier.

11. Inseraţi în celula C4 textul Puls 1, în celula D4 textul Puls 2, în celula E4 textul Puls

3, în celula F4 textul Rezultat şi în G4 textul Interpretare.

12. Introduceţi în zona A3 – G19 atât borduri interioare cât şi exterioare (toate bordurile).

13. Setaţi înălţimea rândurilor la 28.

14. Stabiliţi lăţimea coloanei A la 5, a coloanei B la 25, iar a celorlalte coloane ale

tabelului nostru la 9.

15. Inseraţi în celula F5 următoarea formulă şi apoi o setaţi şi pentru celelalte celule ale

coloanei F ce se regăsesc în tabel: =(C5+D5+E5-200)/10

16. Inseraţi în celula G5 următoarea formulă şi apoi o setaţi şi pentru celelalte celule ale

coloanei G:

=IF(F5=0;0;IF(F5<0;1;IF(F5<6;2;IF(F5<11;3;IF(F5<16;4;IF(F5>15;5))))))

17. Introduceţi în celula A21 textul Legendă: 1=Foarte bine; 2=Bine; 3=Mediu;

4=Satisfăcător; 5=Nesatisfăcător, iar apoi îmbinaţi celulele de la A21 la G21

18. Introduceţi 15 nume în celulele corespunzătoare numelor elevilor.

19. Introduceţi în mod aleatoriu în coloanele C, D şi E posibile înregistrări ale pulsului

elevilor în cele 3 momente.


49

Aplicaţia 7 – Microsoft Office PowerPoint



2. Deschideţi aplicaţia Microsoft Office PowerPoint.


4. În diapozitivul existent, introduceţi titlul “Volei” (Font: Monotype Corsiva, mărime

font: 88) şi subtitlul ”Tactica colectivă la efectuarea serviciului” (Font: Times New

Roman, mărime font: 40)

5. Introduceţi o culoare de fundal diapozitivului existent.

6. Adăugaţi prezentării încă un diapozitiv cu o culoare de fundal diferită de cea a

primului diapozitiv.

7. În diapozitivul doi inseraţi următoarele elemente (Fig.1):

- Un dreptunghi (delimitat de o linie continuă de culoare neagră cu o

grosime de 5 puncte)

- O linie în interiorul dreptunghiului care să-l separe în două părţi egale

(linie continuă de culoare neagră cu o grosime de 5 puncte)

- 12 cercuri de dimensiune mică dispuse în dreptunghi conform figurii de

mai jos

Fig. 1

8. Cercului corespunzător jucătorului din zona 4 introduceţi-i în interior litera A precum

şi culoarea roşie, celui corespunzător jucătorului din zona 3, litera B şi culoarea

galbenă, iar celui din zona 2, litera C şi culoarea albastră.

9. Introduceţi un nou diapozitiv care să conţină aceleaşi elemente ca şi al doilea.

10. Adăugaţi săgeţi formate din linii discontinue pentru cei trei jucători, săgeţi care să

simbolizeze posibilele direcţii pe care le pot urma jucătorii din linia 1 (linii întrerupte

cu o grosime de 2 puncte). În plus, inseraţi o săgeată discontinuă care să reprezinte

traseul jucătorului de la serviciu.

11. Inseraţi un alt diapozitiv care să conţină aceleaşi elemente ca şi al treilea diapozitiv.

50

12. Pentru jucătorul A păstraţi o singură săgeată care să indice traseul acestuia spre zona 2

iar apoi grupaţi jucătorul şi săgeata aferentă.

13. Pentru jucătorul B păstraţi o singură săgeată care să indice traseul acestuia spre zona 4

iar apoi grupaţi jucătorul şi săgeata aferentă.

14. Pentru jucătorul C inseraţi o săgeată care să indice traseul acestuia spre zona 3 iar

apoi grupaţi jucătorul şi săgeata aferentă.

15. Modificaţi poziţiile jucătorilor în aşa fel încât aceştia să se găsească mai aproape de

poziţiile finale iar apoi grupaţi cei 3 jucători. Realizaţi acelaşi lucru şi pentru jucătorul

de la serviciu, care a ajuns în zona 1.

16. Adăugaţi câte o copie a fiecărui jucător colorat de noi în poziţia finală (A în zona 2, B

în zona 4 şi C în zona 3) iar apoi grupaţi aceste 3 elemente.

17. Introduceţi animaţiile corespunzătoare fiecărui diapozitiv sau element din interiorul

acestuia pentru ca prin rularea fişierului PowerPoint să rezulte o prezentare coerentă a

„Tacticii colective la efectuarea serviciului”.


51

Aplicaţia 8 – Microsoft Office PowerPoint



2. Deschideţi aplicaţia Microsoft Office PowerPoint.


4. Menţionaţi în primul diapozitiv, în zona titlului, numele şi grupa dumneavoastră.

5. Scrieţi ca subtitlu Orar Anul III, KT.

6. Modificaţi fontul titlului, în Britannic Bold, 43.

7. Modificaţi fontul subtitlului în Miriam, 42.

8. Adăugaţi încă 10 diapozitive.

9. Ştergeţi diapozitivul nr. 7.

10. În diapozitivul 2, menţionaţi titlul TEMĂ SEMINAR IAC iar în zona de adăugare text

menţionaţi: - De realizat până la sfârşitul semestrului un plan de lecţie şi o prezentare

Power Point dintr-o temă la alegere.

11. În diapozitivul 3, menţionaţi titlul Sugestii iar în zona de adăugare text menţionaţi:

În prezentarea Power Point trebuie să:

o Folosiţi fraze scurte sau construcţii de fraze simple

o Includeţi în prima frază informaţii simple şi clare

o Folosiţi diateza activă

o Folosiţi substantive şi verbe

o Evitaţi adjective, adverbe

o Subliniaţi cuvintele-cheie

o Folosiţi marcatori şi numerotare

o Încercaţi să prezentaţi o idee pe paragraph

12. În diapozitivul 4 inseraţi un tabel cu 6 coloane şi 6 rânduri unde menţionaţi orarul

dumneavoastră. Modificaţi fontul şi mărimea textului din tabel în Calibri, mărimea

16, stilul fontului Bold şi Italic.

13. Coloraţi în roşu prima coloană din partea stângă şi în albastru rândul al doilea de sus

în jos.

14. Modificaţi culoarea textului din coloana 3, rândul 2 în galben.

15. Adăugaţi un nou diapozitiv între diapozitivele 3 şi 4.

16. Adăugaţi în diapozitivul 5 o imagine din directorul My Pictures.

52

17. Modificaţi înălţimea imaginii la 6,9 cm.

18. Alegeţi din proiectare (design) o temă care vă place şi schimbaţi paleta de culori a

acesteia în Vervă (Verve).

19. Adăugaţi moduri de afişare a diapozitivelor, astfel încât fiecare diapozitiv să se

deschidă diferit de celelalte.

20. Din animaţii inseraţi sunetul “aplauze” şi setaţi să pornească automat. Setaţi să

pornească sunetul pentru toate diapozitivele.

21. Setaţi viteza schimbării diapozitivelor în: rapidă.

22. Setaţi astfel încât diapozitivele să pornească automat.

23. Ştergeţi diapozitivele în care nu s-au adus modificări.


53

Aplicaţia 9 – Kinovea

Exerciţiul nr. 1 – Deschiderea fişierelor video şi selecţia unei zone de analiză

1. Se deschide aplicaţia Kinovea.

2. Se apasă butonul <Fişier> iar apoi <Deschid fişierul video>.

3. Se selectează fişierul video ce se doreşte a fi studiat şi se apasă <Open>.

4. Pentru rularea filmului se apasă butonul <Play>.

Deschiderea unui fişier video

5. Cu ajutorul cursorului se selectează zona filmului ce se va analiza cu ajutorul

instrumentelor programului Kinovea.

Selecţia zonei de analizat

Exerciţiul nr. 2 – Mărirea zonei ce este supusă observaţiei (Zoom-ul)

1. În timp ce filmul rulează, se menţine apăsat tasta <Ctrl> a tastaturii, iar cu rotiţa de

scroll a mouseului se realizează mărirea unei anumite zone. Acelaşi lucru se poate face şi în

condiţia în care filmul este în <Pauză>.

2. Mărirea unei zone din interiorul imaginii se realizează apăsând butonul <Lupă> (vezi

A). După apăsarea acestui buton apar două zone, dintre care una se găseşte în colţul din

stânga (vezi C), iar cealaltă zonă esta una ce se poate deplasa pe tot ecranul şi cu ajutorul ei

se urmăresc acele detalii ce ne interesează.

54

3. Pentru a mări suprafaţa de observaţie cursorul mouselui trage de colţurile zonei

deplasabile (vezi D). Această zonă de observaţie se poate mări şi făcând click dreapta pe zona

deplasabilă şi schimbând zoomul.

Mărirea detaliilor importante

Exerciţiul nr. 3 – Vizualizarea clipului sub forma unei succesiuni de imagini

1. Se porneşte clipul <Play>.

2. Se marchează zona care se doreşte a fi trecută sub forma unei succesiuni de imagini

< Setaţi începutul zonei de lucru pe cadrul curent > (vezi A din figura de mai jos) şi < Setaţi

sfârşitul zonei de lucru pe cadrul curent > (vezi B din figura de mai jos).

3. Se apasă butonul <Mişcare> (vezi C din figura de mai jos) din bara de meniu şi apoi

<Mozaic>.

4. Se stabileşte numărul de cadre (9 de exemplu) şi se apasă <Aplică>.

5. Se apasă butonul < Salveză cadrul curent într-un fişier > (vezi D din figura de mai

jos), se denumeşte şi se stabileşte locul unde se salvează această succesiune de imagini.

Paşii ce conduc la extragerea unei succesiuni de imagini dintr-un clip

55

Succesiune de imagini salvate dintr-un clip video într-un fişier de tipul .jpg

Exerciţiul nr. 4 – Rularea în ordine inversă a unui clip şi stabilirea vitezei acestuia.

1. Se stabileşte acea parte a clipului prin procedeul de selectare a unei zone din film.

2. O dată stabilită, se apasă <Mişcare> din bara de meniu şi apoi <Inversează…>

3. Pentru a schimba viteza de rulare a clipului, cursorul mouse-ului apuca butonul de

viteză. Prin deplasarea acestuia în stânga se micşorează viteza, iar în dreapta se măreşte.

Viteza clipului

Exerciţiul nr. 5 – Adăugarea de comentarii şi desene pe imaginile cheie ale clipului

video

1. Atunci când în interiorul filmului didactic există puncte cheie ce trebuie subliniate,

este nevoie să se adauge cadre cheie. Pentru aceasta se apasă pe butonul <Adaugă un cadru

cheie>.

Adăugarea de cadre cheie

56

2. Pentru adăugarea unor comentarii se apasă butonul <A> din bara de instrumente şi se

menţionează remarca dorită. Se poate stabili mărimea, culoarea şi timpul cât se menţine acest

comentariu.

Adăugarea comentariilor pe cadrele cheie

3. Pentru desenarea anumitor puncte cheie se tastează butonul <Creion> din bara de

instrumente şi se marchează elementul ce trebuie scos în evidenţă.

Desenarea punctelor cheie

4. Marcarea unei traiectorii a mingii, a segmentelor sau a unui obiect se realizează

folosind <Marker cruce> din bara de instrumente.

Traiectoria rachetei de badminton

57

5. Cu ajutorul butonului <unghi> se pot calcula acele unghiuri necesar a fi cunoscute

pentru însuşirea mai rapidă a elementelor tehnice specifice fiecărui sport. Se apasă butonul

<unghi>, se face click în zona unde se va calcula unghiul, şi se ajustează cele două

semidrepte până când acestea se suprapun cu laturile unghiului.

Calcularea unghiului realizat la încheietura mâinii

Exerciţiul nr. 6 – Măsurarea timpului de execuţie

1. Se face click pe butonul <Cronometru> din bara de instrumente, iar apoi se face click

pe imaginea supusă analizei.

2. Urmează click dreapta pe cronometrul apărut pe ecran, şi se apasă <Start

cronometru>. După pornirea cronometrului se apasă butonul Play pentru a începe rularea

filmului.

3. Atunci când se doreşte oprirea acestuia se apasă butonul <Pauză>.

4. Pentru ca la următoarea pornire a imaginii cronometrul să nu mai continue

înregistrarea, se apasă <Stop cronometru>.

5. De aici dacă se doreşte ca acel timp înregistrat să nu rămână pe ecran executăm click

dreapta pe cronometrul de pe ecran şi apoi <Ascunde cronometru>.

Comenzile cronometrului Kinovea

58

Exerciţiul nr 7 – Folosirea funcţiei de comparaţie între două execuţii.

1. Se apasă butonul <Vizionare> din bara de meniu.

2. Se selectează <Două ferestre de rulare>

Selectarea a două ferestre de rulare

3. Se adaugă filmele în cele două ferestre.

4. Se analizează în paralel execuţiile elevilor sau sportivilor.

Observarea a două execuţii

59

Bibliografie

Adăscăliţei, A., (2007), Instruire asistată de calculator. Didactică informatică, Editura

Polirom, Bucureşti

Johnson, S., (2009), Microsoft Office Excel 2007, Editura Niculescu, Bucureşti; (traducere

Oprescu, D.).

Johnson, S., (2008), Microsoft Office Word 2007, Editura Niculescu, Bucureşti; (traducere

Radulian, C., Panciu, F.).

Download - IAC - Note de Curs

Top Related