HISTOLOGIE

Interfaza

Localizarea mitozei

ŢESUTURI MERISTEMATICE

• Meristeme primare (apicale)

• 1. 1. Apexul radicular

• 1. 2. Apexul caulinar

• 2. Meristeme secundare (laterale)

• 2. 1. Cambiul

• 2. 2. Felogenul

Meristeme primare (apicale)

• sunt localizate în vârfurile organelor axiale• sunt alcătuite dintr-un ansamblu de celule tinere

(meristematice) între care nu se formează spaţii cu aer (meaturi) şi care prezintă pereţi celulozo-pectici; citoplasmă densă; nucleu mare situat central (aflat în interfază ori în diferite etape ale diviziunii celulare), fiind lipsite de vacuole, substanţe de rezervă şi plastide colorate.

• sunt reprezentate de:– meristem apical radicular – în apexul radicular (vârful

rădăcinii) – meristem apical caulinar – în apexul caulinar (vârful tulpinii)

EMBRION PLANTULĂ

Apexul radicular -secţiune longitudinală prin vârful unei rădăcini tinere de

Hyacinthus orientalis (zambilă), familia Liliaceae

SCUFIA

Meristem de întreţinere a scufiei

Centru quiescent

Zonă de proliferare subapicală

Zonă de creştere şi diferenţiere

Centrul quiescent

Apexul caulinar - secţiune longitudinal-axială prin mugurul terminal al tulpinii de Asparagus officinalis (sparangehl),

fam. Liliaceae. APEX CAULINAR

Mugur axilar

Primordiu de ramură

Frunze

Cordoane de procambiu

Apex caulinar

Meristemele secundare (secundare)

• au rol numai histogen, fiind responsabile de creşterea în grosime a organului vegetal sunt reprezentate de:

cambiu – generează liber secundar spre exterior şi lemn secundar spre interior

felogen – generează suber spre exterior şi feloderm spre interior

Meristeme secundare (laterale)

REŢINEŢI!

Periderma

Cambiul intrafascicular şi interfascicular într-o secţiune transversală prin tulpina de Aristolochia durior , fam.

Aristolochiaceae

CAMBIU INTERFASCICULAR

CAMBIU INTRAFASCICULAR

Tub ciuruit

Celulă anexă

Vas de lemn ciuruit

Fibre lemnoase

Celule de parenchim lemnos

Celule de parenchimale razelor medulare

Felogenul

Suber

FELOGEN

Feloderm

Peridermă Epidermă

Scoarţă

Ţesuturi protectoare

• Tesuturi protectoare primare– Scufia– Rizoderma – Exoderma – Endoderma – Epiderma

- celulele epidermice propriu-zise

- perii protectori (trihomii)

• Tesuturi protectoare secundare

- Suberul

Celule epidermice

Epiderma

Peri protectori

Peri unicelulari simpli

Păr unicelular ramificat

Peri pluricelulari uniseriaţi Peri pluricelulari ramificaţi

Tesuturi protectoare

Ţesuturi absorbante

• Celulele şi ţesuturile absorbante pentru apă şi substanţe minerale – rizoizii (muşchi, protalul ferigilor, unele alge, ciuperci şi licheni), – hialoderma şi hialocitele (muşchi de turbă - Sphagnum sp.), – rizoderma cu peri absorbanţi, – velamenul, – perii absorbanţi de pe frunze şi tulpini.

Ţesuturi absorbante

• Tesuturile absorbante pentru soluţii de substanţe organice:

- haustorii de la plantele semiparazite (vâsc) şi parazite (cuscută, lupoaie, muma pădurii),

- suspensorul embrionului,

- stratul absorbant al cotiledonului din sămânţa gramineelor ş.a.

Haustorii

• Haustorii plantei parazite absorb din vasele liberiene ale plantei-gazdă sevă elaborată (soluţie de substanţe organice).

Cuscuta europaea (cuscută, torţel) fam. Cuscutaceae

Haustorul la vasc

Vâscul este o plantă semiparazită, care se instalează pe ramurile diferiţilor arbori: brad, molid, pin salcâm, stejar etc.Vâscul prezintă frunze verzi (în care are loc procesul de fotosinteză, în urma căruia rezultă substanţele organice), dar este lipsit de rădăcină normală, absorbind apa cu săruri minerale cu ajutorul haustorilor care pătrund în lemnul tulpinii plantei gazdă.

Viscum album (vâsc), fam. Loranthaceae

Peri protectori

Scufia

Ţesuturi asimilatoare (clorenchimuri)

• Celulele acestor ţesuturi conţin cloroplaste, îndeplinind astfel funcţia de fotosinteză.

• Sunt prezente în toate organele aeriene, la periferia acestora, cu condiţia să fie iluminate, dar mai ales în frunze, organe specializate pentru funcţia de fotosinteză

• Celule asimilatoare sunt vii, cu pereţi subţiri, celulozici, cu spaţii aerifere între ele, cu cloroplaste adaptate pentru captarea cât mai eficientă a luminii.

Ţesuturi asimilatoare (clorenchimuri)

• Dintre alte tipuri de celule asimilatoare, menţionăm:• celule septate sau cu braţe (pin - Pinus sp., unele ferigi, floarea

paştelui - Anemone ranunculoides, soc ş.a.), • celule ale tecilor clorofiliene, dispuse radiar în jurul fasciculelor

conducătoare (rogoz - Juncus sp., sfeclă, porumb - Zea mays, grâu - Triticum aestivum ş.a.),

• celule asimilatoare izodiametrice (ca în frunzele, sepalele şi bracteile multor graminee, liliacee, unele plante acvatice),

• celule ale parenchimului lacunos, izodiametrice până la puternic ramificate, uneori alungite paralel cu epiderma şi lăsând lacune aerifere între ele (ca în ţesutul lacunos al frunzei şi în scoarţa tulpinilor ierboase).

Parenchim asimilator

Parenchim palisadic

Ţesuturi şi formaţiuni aerifere

• Aerenchimul – meaturi – lacune – canale – camere

Formaţiuni aerifere- stomate- lenticele

Stomata

Ţesuturi mecanice (de susţinere)

• Sclerenchimul: fibre de sclerenchim si sclereide• Colenchimul: angular si tangential

Fibre

Sclerenchim

Sclereide

Parenchim

Colenchim

Stomata

Tesuturi conducatoare

• Lemnos

• Liberian

Fascicul conducator

Vase de lemn

Xilem

Liber/lemn Cucurbita

Stomata deschisa

Stomata inchisa

Floem Cucurbita

Floem Cucurbita

Tub ciuruit

Xilem primar

http://botit.botany.wisc.edu/Resources/Botany/Cells%20and%20Tissues/Old%20lesson/Cucurbita%20Stem/Longitudinal%20Section/Xylem/Cucurbita%20stem%20protoxylem/Secondary%20walls%20MC.jpg

Metaxilem

Pitted Wall

Cucurbita sectiune transversala

Protoxilem