UNIVERSITATEA CRE§TINÄ "DIMITRIE CANTEMIR"

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC §1 COMERCIAL

TESTE GRILÄ PENTRU EXAMENUL DE LICENJÄ

LA SPECIALIZAREA „ECONOMIA COIUIERJULUI,

TURISMULUI §1 SERVICIILOR"

TESTE - GRILÄ

PENTRU EXAMENUL DE LICENTÄ LA SP EC lAlAZAREA ECONOMIA COMER TUL UI, TURISMULUIŞISERVICIILOR"

Elaborare:

Prof. univ. dr. Cäprärescu Gheorghita Prof. univ. dr. Iona§cu Viorica Prof. univ. dr. Neac§u Nicolae Prof. univ. dr. Päräian Elena Prof. univ. dr. Popescu Manoela Prof. univ. dr. Stanciu Ion Conf. univ. dr. Bältäretu Andreea Lect. univ. dr. Drägut Bogdänel Lect. univ. dr. Pascu Emilia Lect. univ. dr. Pavel Camelia Asist. univ. drd. Neac§u Monica

Redactor §ef: Lect. univ. dr. Pavel Camelia

Reproducerea acestei lucräri, chiar §i partíala, prin orice procedeu, este strict interzisä färä permisiunea

editorului §i intra sub incidenta Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor drepturi conexe.

UNI VERS IT ATE A CREATINA "MMITRIE CANTEMIR" Acreditaiä prin Legea nr. 238/23.04,2007

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC §1 COMERCIAL

TESTE - GRILA PENTRU EXAMENUL DE LICENTÄ LA

SPECIALIZAREA ECONOMIA COMER TUL UI, TURISMULUI

§1 SERVICIILOR"

B y c y i? E 5 T i

Copyright © 2011, Editura Pro Universitaria

Tóate drepturile asupra prezentei editii apartin Editurii Pro Universitaria

Nicio parte din acest volum nu poate fí copiatá fará acordul scris al Editurii Pro Universitaria

EDITURA RECUNOSCUTÁ DE CONSILIUL NAJIONAL AL CERCETÁRII 5TIINTIFICE DIN ÍNVÁTÁMÁNTUL SUPERIOR (C.N.C.S.I.S.).

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romániei Teste-grilá pentru examen«] de licentá la specializarea

"Economía comertului, turismiilui §i serviciilor" / prof. univ. dr. Cáprárescu Gheorghita, prof, univ. dr. lona^cu Viorica, prof. univ. dr, Neac§u Nicolae,.. . -Bucuresti : Pro Universitaria, 2011 Bibliogr. ISBN 978-973-129-875-7

I. Cáprárescu, Gheorghita II. lonascu, Viorica III. Neacsu, "Nicolae

339.1(075.8)(079J) 338.48(075.8)(079.í) 338.46(075.8)(079.1)

Cuprins

INTRODUCERE ............. 7

CAPITOLUL 1. TEMATICA EXAMENULUI DE LICEISTA LA SPECIALIZAREA „ECONOMIA COMERTULUI, TURISMULUI §1 SERVICIILOR"... ...... 11

CAPITOLUL 2. BIBLIOGRAFIE. 21

CAPITOLUL 3. TESTE - GRILÁ.............. 25

CAPITOLUL 4. RÁSPUNSURÍ LA TESTELE-GRILÁ 301

5

INTRODUCERE

Univer sita tea Creatina „Diraitrie Cantemir" a fost acreditatä prin Legea nr. 238/23.04.2002 devenind parte componentä a Sistemului National de învatamânt superior.

Universitatea noasträ a obtinut, In luna iulie 2010, calificativul „GRAD DE ÎNCREDERE RIDICAT" în urrna evaluärii institutional din partea Agentiei Române de Asigiirare a Calitätii în învatâmântuf Superior (ARACIS).

Acreditarea Universitätii §i a Facultätilor de Management Turistic §i Comercial din Bucureçti, Timiçoara §i Cluj-Napoca a conferit dreptul de a organiza, în premierä, examenul de licentä pentru promotia 2002. In luna februarie 2011, Facultatea de Management Turistic §i Comercial din Bucureçti a tost reacreditatä.

în vederea sprijinirii absolventilor, în scopul obtinerii unor rezultate deosebite la licentä, un colectiv de cadre didactice de la Facultatea de Management Turistic §i Comercial din Bucure§ti a élaborai o culegere de TESTE-GRILÄ PENTRU EXAMENUL DE LICENTÄ LA SPEC1ALIZAREA „ECONOMIA COMERTULUI, TURISMULUI §1 SERVICIÏLOR" care confine 1500 de teste-grilä (eu patru variante de räspuns, din care o singurä variantä este corectä), cuprinzând tematica, bibliografía, testele-grilä çi räspunsurile corecte specifíce mai multor discipline cuprinse în planul de învâtâmânt çi parcurse de-a lungul celor trei ani de studii la zi §i la freeventä redusä.

Este vorba de: Economia serviciilor; Fundaméntele çtiintei märfurilor; Economie comercialä; Economia turismului; Resurse çi destinatii turistice; Amenajarea turística a teritoriului; Economia çi gestiunea întreprinderii; Management; Management stratégie; Managements resurselor umane; Managements calitätii totale; Marketing: Cercetäri de marketing; Tehnici promotionale; Comunicare çi negociere în afaceri.

Autorii îçi exprima convingerea cä aceastä culegere oferä celor interesati posibilitatea de aprofundare a problemelor complexe din domeniul comertului, turismului §i serviciilor. Precizäm faptul cä aceste teste-grilä cuprinse în volum reprezintâ un exercitiu în pregätirea corespunzätoare a examenului de licentä al viitorilor absolvent!.

în speranta obtinerii unor rezultate foarte bune, dorim sä adresäm tuturor absolventilor Facultätii de Management Turistic §i Comercial - Bucureçti çi Constanta succès la examenul de licentä çi o carierä profesionalä reuçitâ.

Autorii

7

DİMİTRİE CANTEMIR (1673-1723)

DİMİTRİE CANTEMIR, fiul lui Constantin Cantemir, s-a náscut la 26 octombrie 1673 şi a murit !n ziua de 21 august 1723. La 20 de ani, în anuí 1693, devine pentru o scurtâ perioadâ (mart ie-apri lie), domn al Moldovei, unde avea sâ revinâ ín anii 1710-1711.

Deşı a stat ostatic la Constantinopol peste 17 ani, turcii socotindu-1 om de încredere în política externa, s-a oriental spre Rusia, íncheind la Lutk (1711) un tratat secret de abanta cu Petru I, ín speranta eüberárii târii de sub dominatia tıırceascâ. în râzboiul ruso-ture, din 1711, Cantemir a trecut fatiş de partea trupelor ruseşti. Dupa înfrângerea armatelor ruso-moldovene la Stâni leşti, Cantemir s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilier intim a lui Petru I şi a desfaşurat o rodnicâ activitate ştiintificâ. In anuí 1714 Cantemir a fost ales membru al Academiei din Berlin.

în opera lui Cantemir, influentatá de Umanismul Renaşterii şi de gândirea înaintatâ din Rusia, s-a oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-îstoricâ a Moldovei de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi ınceputuî secolului al XVIII-lea.

Dimitrie Cantemir a fost primul autor román de lucrári filosofíce propriu-zise. Gândirea lui filosófica reflecta lupta dintre conceptiile religioase, medievale şi cele Iaice moderne, vâdind tendinte înaintate, rationaliste. El a afirmat existenta cauzalitatii şi legitâtii în natura şi societate, exprimându-şi încrederea în puterea ştiintei şi a ratiunii omeneştı, cautând sa delimiteze domeniul ştiintei de cel al teologiei. Este autoru! uneia dintre primele istorii ale Imperiului Otoman „Incrementa atque decrementa aulae othomanice" („Creşterea şi desereşterea Cıırtii Otomane"), lucrare tradusá în limba englezâ, francezá şi germana şi care a fost timp de un veac lucrare de baza prin care Europa a cunoscut istoria Turciei.

în „Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor', Dimitrie Cantemir a câutat sâ lâmureascâ problema originii poporului român şi a unitâtii sale etnice şi sâ dovedeascâ continuitatea lui pe teritoriul Daciei, Opera sa de istorie şi geografıe este strâbâtutâ de ideea eliberârii poporului ııostru de sub jugul turcesc.

Lucrarea lui Dimitrie Cantemir „Descriptio Moldaviae" serisâ în 1716, la cererea Academiei din Berlin, reprezintá prima monografıe geografıcâ româneascâ.

9

In „Tstoria Ieroglifieá" (1705), prima incercare de román social din literatura romana, Dimitrie Cantemir satirizeazá, recurgánd la alegorie, boierimea intrigan ta §i acaparatoare a pámánturilor táranilor.

Printre lucrárile de seamá ale lui Dimitrie Cantemir se mai numárá: „Divanul", „Prescurtare a sistemului logicii generale", „Cercetarea naturalá a monarhiilor', „Sistema religiei mahomecíane" etc.

Pentru studentii §i cadrele didactice din Universitatea noastrá este o mándrie cá aceasta functioneazá sub efigia marelui enciclopedist al civilizatiei nationale din secolul al XVIll-lea. DIMITRIE CANTEMIR, domnitor al Moldovei, membru al Academiei din Berlin, istoric, geograf, orientalist §i folclorist, fiíosof §i teolog, naturalist §i matematician, muzician §i orator, íílolog §i literat, intruchipánd ínsu^irile unuia dintre cei mai marí umani§ti ai epocii sale.

10

CAPITOLUL 1. TEMATICA EXAMENULUI DE LICENTÄ LA

SPECIALIZAREA „ECONOMIA COMERTULUI, TURISMULUI §1 SERVICIILOR"

1. CONTINUTUL SERVICIILOR - Conceptul de servicii; - Caracteristiciie serviciilor; - Tipología serviciilor.

2. ASPECTE ALE GÄNDIRII ECONOMICE §1EVOLUTIA SERVICIILOR - ínceputurile, gändirea clasica §i contemporanä privind serviciile; - Evolutia §i dimensiunile macroeconomice ale serviciilor.

3. PIATA SERVICIILOR - Globalizarea pietelor contextul international; - Caracteristici particularitäti ale pietei serviciilor; - Cererea de servicii; - Oferta de servicii; - Conjunctura serviciilor,

4. SERVICII DE PIATÄ - Servicii de piatä pentru populatie; - Servicii de piatä prestate in principal pentru intreprinderi.

5. EFICIENTA ECONOMICA §1 SOCIALÄ A SERVICIILOR - Particularitäti privind eficienta in sectorul serviciilor; - Criterii de evaluare §i indicatori de exprimare a eficientei serviciilor; - Rezultate performante ale intreprinderi lor de servicii de piatä.

6. LÖCUL, ROLUL §1 IMPORT ANTA COMERTULUI ÍN ECONOMIA NATIONALÄ

- Comertul: defmire, istoric, continut, functii, rol, importantä, utilitate; - Acte de comert;

Comerciantul: defmire, restrictii, obligatii §i prerogative. 7. COMERTUL CU IUDICATA, CU AMÄNUNTUL §1 COMERTUL ELECTRONIC

Principii de organizare; - Continutul activitätii, träsäturile §i caracteristiciie comertului cu

ridicata; Rolul economic al comertuiui cu ridicata; Functiile comertului cu ridicata; Baza tehnico-materialä a comertului cu ridicata; Continutul activitätii, rolul economic functiile comertului cu amänuntul;

- Baza tehnico-materialä a comertului cu amänuntul;

11

Comertul electronic: definirea, avantaje, dezavantaje, comer tul electronic prin Internet.

8. MODALITÂTI DE ORGANIZARE A APARATULUI COMERCIAL » Comertul independent;

Comertul asociat; Comertul intégrât; Sistemul acordului de francizâ: definire, avantaje, dezavantaje, tipologie.

9. LOCUL PIETEI BUNURILOR §1 SERVICIILOR ÎN CADRUL ECONOMIEI DE PIATÁ

Continutuî çi structura pietei bunurilor çi serviciilor; - Factori de influentâ ai dinamicii pietei bunurilor §i serviciilor;

Globalizarea pietei, 10. CONSUMUL. STRUCTURA CONSUMULUI §ï LEGILE SALE ECONOMICE

- Conceptul de consum çi sistemul nevoilor de consum; - Stmctura §i particularitâtile consumului de mârfuri §i servicii; - Limitele consumului; - Propensiunea consumului; - Legile Engel sau legitâtile dinamicii modificârii în timp a structurii

consumului. 11. CEREREA DE MÂRFURI

- Cadrul conceptual de definire a cererii de mârfuri; - Continutuî cererii de mârfuri çi fórmele ei de manifestare; - Factorii de influentâ ai cererii §i cumpârârii de mârfuri.

12. OFERTA DE MÂRFURI Continutuî ofertei de mârfuri §i sursele de formare ale acesteia; Structura ofertei de mârfuri; Innoirea produselor §i diversificarea ofertei de mârfuri.

13. RELATIILE DE PIATÁ GENERATE DE CÁTRE STRUCTURILE COMERCIALE

Relatiile comerciantilor eu producâtorii; Relatia cumpârâtor-vânzâtor. Personalul comercial; Rolul importanta parteneriateIor m cadrul structurilor comerciale;

- Necesitatea dezvoltârii unor relatii etice în domeniul comertului. 14. ELEMENTE DE EFICIENTA A ACTIVITÁTII COMERCIALE

Continutuî eficientei activitâtii comerciale; Elemente de calcul §i apreciere a eficientei activitâtii comerciale; Câi de sporire a eficientei activitâtii comerciale.

15. ELEMENTE INTRODIJCTIVE PRIVIND "ECONOMIA §1 GESTIUNEA ÎNTREPRINDERII"

Ipostaze aie întreprinderii.

12

16. ÎNTREPRINDEREA - AGENT ECONOMIC IMPORTANT ÎN CADRUL ECONOMIEI INFORMATION ALE

- Tipología întreprinderilor; - Locul §i rolul IMM-urilor în economía informationalä.

17. IMPACTUL MEDIULU1 ASUPRA ACTIVITÄTII ÎNTREPRINDERILOR ÎN ECONOMIA CONTEMPORANÄ

- Mediul ambiant al întreprinderii; - Consideratii generale cu privire la relatia întreprindere-mediu ambiant; - Relatia întreprindere - piafa; - Obiectivele economice ale întreprinderilor în conditiile noii economii.

18. PREMISELE DE FUNCTIONARE §1 DEZVOLTARE A ÎNTREPRINDERII

- Notiunea de resursa a întreprinderii; Clasificarea resurselor întreprinderii: resurse umane, resurse materiale, resurse financiare, resurse informationale, resurse turistice, cultura firmei,

19. ABORDAREA FUNCTIONALÄ A ÎNTREPRINDERII - Functiunile - componente ale sistemului organizärii procesuale a

întreprinderii; Interdependenta §i dmamica functiunilor întreprinderii.

20. GESTIUNEA ACTIVITÄTII CREATIV-INOVATIVE A FACTORILOR DE C OMPETITI VIT ATE

Gestiunea investitiilor: definire. clasificare, criterii de evaluare, indicatori.

21. GESTIUNEA FUNCTIUNII COMERCIALE ÎN CADRUL ÎNTREPRINDERII

Aprovizionarea tehnico-materialä a întreprinderii; Depozitarea çi gestiunea stocurilor;

- Activitatea de vânzare a întreprinderii. 22. GESTIUNEA FUNCTIUNII DE PERSONAL ÎN CADRUL ÎNTREPRINDERII

Gestiunea previzionalä a resurselor umane; Gestiunea carierelor (formarea, evaluarea, promovarea) çi gestiunea satisfactiei în muncä; Gestiunea recompenselor în cadrul întreprinderilor; Utilizarea resurselor umane.

23. GESTIUNEA FINANCIARÁ A ÎNTREPRINDERII - Analiza structurale a rezultatelor dupa natura veniturilor §i cheltuielilor;

indicatori de structura çi gestionare ai patrimoniului; - Indicatori folositi în analiza financiará. Echilibrul financiar al

întreprinderii.

13

24. LOCUL §1ROLUL TURISMULUIÎN ECONOMIE Contributia turismului la creçterea economicâ; Turismul international çi comertul mondial.

25. FORMELE DE TURISM Criterii de clasificare çi particularitâti aie formelor de turism.

26. PARTICULARITÁTILE §1 STRUCTURA PIETEITURISTICE Coordonate conceptúale; Actiuni practice impuse de piata turística; Cererea turística: continut çi structura; tipologii de cerere turisticà; comportamente generatoare de cerere turística; Indicatorii çi metodología de màsurare a volumului activitâtii turistice: preocupan pentru elaborarea unei metodologii statistice necesare mâsurârii volumului activitâtii turistice; Oferta turisticà: caracterizare conceptúala; resursele turistíce-naturale çi antropice - aie României. Principalele statiuni turistice din România (balneare, montane, de litoral).

27. BAZA MATERIALÀ A TURISMULUI Caracteristici çi structura;

- Criteriile de clasificare a unitâtilor cu activitate de cazare çi alimentare pentru turism.

28. SERVICIILE HOTELIERE - Capacitâtile de cazare în industria hotelierâ, continut çi clasificare;

Functiile hotelurilor; Piata serviciilor hoteliere.

29. SERVICIILE PRESTATE ÎN UNITÂTILE DE ALIMENTATIE Continutul çi structura activitâtii de alimentare; Tipuri de unitâti de alimentatie; Ospitalitatea - obiectiv major al unitâtilor de alimentatie.

30. SERVICIILE DE AGREMENT ÎN INDUSTRIA TURISTICA - Mutatiile în consumul turistic çi orientarea cererii spre formúlele de

vacante active; Conceptul de animatie turisticà; Clasificarea serviciilor de agrement.

31. SEZONALITATEA SERVICIILOR TURISTICE - Variatiile sezoniere aie fenomenului turistic;

Ciclurile de sezonalitate în activitatea turisticà; Implicatiile sezonalitâtii çi posibilitadle de diminuare a efectelor economice în industria turisticà.

32. TRANSPORTURILE TURISTICE Rolul çi importanta transporturilor turistice; Transporturile turistice rutiere; Transporturile turistice aeriene;

14

Transporturile turistice feroviare; Transportıırile turistice navale (maritime şi fluviale).

33. ORGANIZAREA Şı CONDUCEREA TURISMULUI - Organisme internationale de turism;

Organizarea şi coordonarea activitatilor turistice; Tnstitutionalizarea organizara şi coordonärii turismului; Asociatiile profesionale de turism din România.

34. EFICIENTÄ ECONOMICÄ Şı SOCIALÄ A ACTIVITÄTII DE TURISM

- Conceptul de eficientä; Sistemul de indicatori ai efícientei economice In turism; Cäi de creştere a efícientei economice In turism; Eficientä socialä a activitätii de turism.

35. ELEMENTE INTRODUCTIVE PRIYIND RESURSELE Şı DESTINATIILE TURISTICE

- Potentialul turistic şi resursele turistice; - Destinatia turística: defin ire, continut, tipologie; - Imaginea şi brand-ul destinatiei turistice.

36. RESURSELE ŞI PRINCIPALELE DESTINATII TURISTICE DIN ROMANÍA

- Regiunea de Dezvoltare NORD-EST; - Regiunea de Dezvoltare SUD-EST; - Regiunea de Dezvoltare SUD-MUNTENIA; » Regiunea de Dezvoltare SUD-VEST OLTENIA; - Regiunea de Dezvoltare VEST; - Regiunea de Dezvoltare NORD-VEST; - Regiunea de Dezvoltare CENTRU; - Regiunea de Dezvoltare BUCUREŞTI-ILFOV.

37. RESURSELE Şı PRINCIPALELE DESTINATII TURISTICE DIN EUROPA

- Resursele şi principalele destinatii turistice din Franta; - Resursele şi principalele destinatii turistice din Italia; - Resursele şi principalele destinatii turistice din Span i a; - Resursele şi principalele destinatii turistice din Grecia.

38. AMEN A JARE A TERITORIULUI Terminologie şi definitii; Procesul de ameııajare a teritoriului la nivel european; Amenajarea teritoriului în context national.

39. AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI Elemente introductive; Fórmele şi caracteristicile amenajärilor turistice; Metodología amenajärii turistice a teritoriului;

Prmcipiile de amenajare a zonelor turistice; Capacitatea de incárcare turística; Previziunea nevoilor de cazare.

40. ORAMELE §1SPATIUL AMENAJAT Geneza ora§elor; Etimologíe, deflniri. componente;

- Relatia spatiu amenajat-ora§ (Tipología ora§elor §i modul lor de evolutie; Reteaua nationalá de localitáti; Problema spatiului In dezvoltarea urbana. Dezvoltarea durabilá a ora§elor); Dezvoltarea metropolitana a RománieL

41. AMENAJAREA TURISTICA A ZONELOR DE LITORAL Caracteristicile actúale ale turismului de litoral; Etapele amenajarii zonelor de litoral la nivel internacional (Faza de pionierat; Debutuí turismului de masa; Explozia contemporaná); Amenajarea litoralului románese;

- Programul „Bine Flag"; Criterii de autorizare a plajelor din Romanía In scop turistic; Modal itáti de degradare §i de pro tejare a litoralului; Modele de amenajare turística a litoralului.

42. AMENAJAREA TURISTICA A ZONELOR BALNEARE Tendintele turismului balnear la nivel national §i internacional; Turismul de sánátate; Tipologia principalelor statiuni balneare din Romanía dupa profil. Aspecte pozitive §i negative; Tipuri de clientela a statiunilor balneare caracteristicile acesteia; Modele de amenajare turisticá a zonelor balneare.

43. AMENAJAREA TURISTICA A ZONELOR MONTANE Etapele de dezvoltare a turismului montan (Faza initialá; Faza de tranzitie; Marea faza de dezvoltare); Política zonelor montane; Protejarea mediului in zonele montane; Clasificarea statiunilor de altitudine; Turismul montan in Romanía; Caracteristicile clientelei statiunilor montane; Modele de amenajare turisticá a zonelor montane; Determinarea capacitad i optime de primire a partidor de schi.

44. AMENAJAREA TURISTICA A ALTOR TIPURI DE ZONE Amenajarea zonelor periurbane;

- Amenajarea pe§terilor, 45. PROCESUL DE MANAGEMENT í>I FUNCTIILE SALE

Definire §i componente; - Functiile managementului;

16

Caracteristiciïe procesului de management. 46. MANAGERII $1 STILUL DE MANAGEMENT

Definire, caracteristici, clasificare; - Competente, calitäti, aptitudini;

Stilul de management. 47. CULTURA ORGANIZATIONAL!

Concept § i componente; Factori ai aparitiei evolutiei culturii organizational; Tipuri de culturi.

48. DECIZIA DE MANAGEMENT Conceptul de decizie de management; Tipología deciziilor; Structura procesului decizional.

49. CADRUL CONCEPTUAL AL MANAGEMENTULUI STRATEGIC Definirea managementului strategic;

- Evolutia tehnicilor specifice; Cadrul conceptual specific.

50. STRATEGIA, INSTRUMENT CENTRAL AL MANAGEMENTULUI STRATEGIC

- Conceptul de Strategie; Componentele strategiei.

51. ANALIZA CAPABILITÄTII STRATEGICE A FIRME! DE COMER! ÇITURISM

- Analiza diagnostic; Analiza vocatiei firmei; Segmentarea strategicä.

52. ANALIZA MEDIULUI EXTERN - Defmirea, caracteristicile §i variabilele mediului extern;

Componente §í influente ale mediului extern general asupra firmei; Analiza mediului extern specific al firmei.

53. ANALIZA CORELATÄ A CAPABILITÄTII STRATEGICE §1 A MEDIULUI EXTERN AL FIRMEI

Analiza matricialä; - Analiza portofoliului de activitäti;

Segmentarea domeniului de activitate strategicä. 54. TIPURI DE S TRATE G i l

Strategii la nivelul firmei; Strategii de afaceri.

55. CADRUL CONCEPTUAL AL MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMAN

- De fin i rea managementului resurselor umane; - Scopuri §i obiective specifice managementului resurselor umane;

17

- Continu tul managementuhii- resurseior umane. 56. PLANIFICAREA §1 ORGANIZARE A R E S U R S E L O R UMANE

- Defmirea çi importanta planificàrii strategice a resurseior umane; - Etape, metode tehnici aie planificàrii strategice a resurseior umane; - Analiza §i defmirea postului; - Proiectarea §i evaiuarea postului.

57. R E C R U T AREA, SELECT1A $1INSERTIA P R O F E S I O N A L Á - Recrutarea resurseior umane; - Selectia resurseior umane; - Insertia profesionalà §i socialà.

58. F O R M A R E A §1 D E Z V O L T A R E A P R O F E S I O N A L À A R E S U R S E L O R UMANE

- Cadrul conceptual al formârii profesionale; - Metodología formârii-profesionale; - Dezvoltarea profesionalà a personalului.

59. M A N A G E M E N T U L CARIEREÏ - Conceptul de cariera; - Tipuri de cariere.çi ancore carierale; - Managements carierei.

60. C O M U N I C A R E UMANÂ: TRECUT, P R E Z E N T § 1 V I I T O R Defmirea conceptului;

- Axiomele comunicârii. 61. C O M U N I C A R E ÎN AFACERI - C O M P O N E N T Â A CULTURII PROFESIONALE

Relajia comunicare-cultura organizationalâ în afaceri; Cultura profesionalà §i cultura organizationalâ.

62. TIPURI DE COMUNICARE. DUALÏSMUL §1 D E O N T O L O G I A COMUNICÂRII ÎN A F A C E R I

Comunicarea verbalà; Comunicarea nonverbalâ; Comunicarea scrisâîn afaceri; Comunicarea on-line; Dualismul comunicârii;

- Etica comunicârii. 63. DIFICULTÂTI §1 CONSTRÎNGERI ÎN C O M U N I C A R E

Obstacole în gândirea §i comunicarea verbalà; Constrângeri în comunicare.

64. STRATEGII DE C O M U N I C A R E ÎN A F A C E R I - Defmirea §i importanta strategiei în comunicarea de afaceri;

Tipuri de strategii de comunicare în afaceri. 65. N E G O C I E R E A ÎN AFACERI : C O N T I N U T , STRUCTURÂ, FUNCTII

- Negocierea - forma principalà de comunicare în relatiile interumane

18

- Continutul §i clasificarea negocierilor. Functiile negocieriior 6 6 . ABORDARE PROCESUALÄ A N E G O C I E R I I Î N AFACERI

Pregätirea negocien i; Stabilirea pozitiilor;

- Derularea negocierii; Finalizarea negocierii.

67. TEHNICI DE COMUNICARE §1NEGOCIERE ÍN AFACERI Tehnici de comunicare eficientä;

- Tehnici de negociere constructiva. 68. MODALITÄT! DE ABORDARE A NEGOCIERII

- Argumentada §i demonstrada; Stilul personal de negociere;

- Abordarea negocierii bazatä pe principii. 69. STRATEGII DE NEGOCIERE

- Alegerea strategiei de negociere; Elaborarea strategiei;

- Tipuri fundamentale de strategii de negociere. 70. FUNDAMENTE ALE MARKETINGULUI

Conceptul §i functiile marketingului; Specializarea marketingului in activitätile economice çi ín domenii noneconomice;

- Mediul de marketing; Piata întreprinderii;

71. COORDONATE ALE POLITICII DE MARKETING Strategia de piafa §i mixul de marketing; Politica de produs; Política de prêt; Politica de distribuée; Politica promotionalä.

72. CONDUCEREA ACTIVITÄTII DE MARKETING . Organizarea activitätii de marketing; Sistemul informational de marketing; Planifícarea §i planul de marketing.

73. CERCETÄRI DE MARKETING - Tipología procesul cercetärilor de marketing; - Mäsurarea fenomenelor ín cercetarea de marketing; - Cercetari calitative de marketing; - Sondajul çi proiectarea chestionarului.

74. SISTEMUL COMUNICATIILOR DE MARKETING - Alcätuirea sistemului comunicatiilor de marketing al organizatiei;

Procesul de comunicare.

19

75. TEHNICI UTILIZATE ÎN PROCESUL COMUNICÄRII DE MARKETING

Tehnici de comunicare de natura promotionaiä; Tehnici de comunicare de natura continua.

76. METODE DE CERCETARE A CALITÄTIIMÄRFURILOR Principii de bazä ale metodologiei de cercetare a calitätii märfurilor; Clasificarea ?i caracterizarea principalelor metode de cercetare a calitätii märfurilor.

77. ELEMENTE DE TEORIA CALITÄTII MÄRFURILOR Conceptul de calitate; Caracterul complex dinamic al calitätii; Ipostazele calitätii; Relatia: calitate - utilítate (valoare de întrebumtare)-nevoi; Eiementele componente ale calitätii: cerinte, proprietäti, caracteristici, functii;

- Modalitäti de exprimare a calitätii: parametri, indici §i indicatori; Factori care determinä §i influenteazä calitatea produselor.

78. STANDARDIZAREA LA NIVEL NATIONAL, EUROPEAN §1 INTERNATIONAL

- Asigurarea §i imbunätätirea calitätii produselor/serviciilor-obiectiv principal al standardizärii. 79. MARCAREA

- Marca de calitate. 80. CALITATEA §1 PROTECTIA CONSUMATORILOR

- Drepturile ftmdamentale ale consumatorilor. 81. CALITATEA §1 PROTECTIA CONSUMATORILOR

- Imbunätätirea calitätii produselor din punct de vedere ecologic. 82. MANAGEMENTUL CALITÄTII TOTALE (TQM)

Dezvoltarea unui sistem de management al calitätii; - Auditul calitätii;

Certificarea §i acreditarea; Calitatea totalä;

- Managementul calitätii totale (TQM); - Implementarea TQM; - TQM in serviciile de turism,

20

CAPITOLUL 2. BIBLIOGRAFIE

1. Balaiire, V. (coordonator).

2. Bältäretu A.,

3, Bältäretu A., Neacçu N., Neacçu M.,

4. Cäprärescu, G., Chendi, B,, G., Militaru, C.,

5. Cäprärescu, G.,

sau

Cäprärescu, G.,

6, Cäprärescu, G.,

7. Cäprärescu G.,

8. Cäprärescu G., Stancu D., Anghel G.

9. Cätoiu I. (coord.)

10. Florescu, C., Mâîcomete, P.,Pop,AL, N. (coordonatori),

Marketing, Editia a Il-a revizuitä çi adäugitä, Editura Uranus, Bucureçti, 2002, pag. 19-27; 33-39; 61-106; 313-560; 575-618. Amenajarea turística çi dezvoltarea urbana, Editura Universitarä, Bucureçti, 2010, pag. 11-21; 22-39; 40-71; 72-90; 91-102; 103-126; 174-181; 219-226. Economía turismului. Studii de caz. Statistic!. Legislatie, Editura Uranus, Bucureçti, 2008 (2010), pag. 137-156, 210-271. Management, Editura Pro Universitaria, Bucureçti, 2007, pag. 31-44; 56-62; 68-96; 181-189. Managementul strategic al firmei de comert çi turism, Editura Rosetti, Bucureçti, 2005, pag. 9-26; 28-50; 60-64; 76-94; 100-142; 143-166; 167-188.

sau Managementul strategic al firmei de comert çi turism, Editia a Iï-a, Editura Wolters Kluvver, Bucureçti, 2009, pag. 9-46; 52-57; 68-84; 89-172. Fundamentarea strategiei microeconomice, Editura Universitarä, Bucureçti, 2006. Managementul resurselor umane, Editura Pro Universitaria, Bucureçti, 2008, pag. 12-17, 31-132 Managementul resurselor umane. Sinteze, Grile, Studii de caz. Editura Universitarä, Bucureçti, 2009 Cercetari de marketing-Tratat, Editura Uranus, Bucureçti, 2009, pag. 73-92; 149-155; 275-348; 493-498. Marketing - Dictionar explicativ, Editura Economicä, Bucureçti, 2003 (pentru clarificarea notiunilor de marketing abórdate în tematicä).

11. Iona§cu, V., Pavel, C.,

12. Iona^cu V., Pavel C,,

13. Ionescu, I., Iona§cu, V., Popescu,M.,

14. Ionescu, I., Popescu, M.,

15. Neac§u N., Bältäretu A., Neac§u M., Dräghilä M.,

16. Popescu, M., Iona§cu, V.

17. Popescu, M., Coconoiu, D.,

18. Popescu, M., Coconoiu, D-,

19. Popescu, M.,

20. Popescu I. C.,

Economía serviciilor, Editia a Il-a revázuta §i adáugitá, Editura Pro Universitaria, Bucure§ti, 2009, pag. 9-153; 216-235. Marketing-Teste grilá, Editura Universitará, Bucure^ti, 2009 Economía intreprinderii de turism §i comert, Editura Uranus, Bucure§ti, 2002, pag. 41-55; 56-64; 65-75; 102-108; 109-123. Economía intreprinderii de turism §i comert, Studii de caz. Metodologie. Legislatie, Editura Oscar Print, Bucure§ti, 2005, pag. 5-55, 167-205, 205-236, 265-293, 293-304. Resurse si destinatii turistice-interne §i internationale, Editura Universitará, Bucure?ti, 2009, pag. 15-48; 67-75; 83-119; 151-170; 175-186; 230-244; 294-306; 311-355; 361-371; 379-398; 421-509: 521-534; 542-557; 577-591. Bazele comertului, Editura Oscar Print, Bucure^ti, 2006,' pag. 14-24: 26-27; 56-59; 62-76; 91-94; 101-108; 116-120; 130-134; 155-160; 160-165; 178-187; 206-211; 220-225; 244-256. Economía comertului. Sinteze. Probleme. Studii de caz, Editura Pro Universitaria, Bucure§ti, 2006, pag. 86-89; 94-100; 192-195; 198-203; 214-219. Economía §i gestiunea Intreprinderii, Editura Pro Universitaria, Bucure^ti, 2008, pag. 31-49; 55-88; 91-97; 125-136; 141-179; 183-195; 203-228; 232-249; 251-254. Comunicare §i negociere tn afaceri, Editura Pro Universitaria, Bucuregti, 2007, pag. 15-21; 49-60; 66-103; 111-115; 118-121; 125-132; 145-162; 168-189; 195-214; 219-237; 243-256. Comunicarea in marketing, Editia a Tí-a revázutá §i adáugitá. Editura Uranus, Bucure§ti, 2003, pag. 72-97: 115-168.

22

21. Snak, O., Baron, P., Neacçu, N.

sau Neacçu, N., Baron, P., Snak, O.,

22. Stanciu, L, Paralan E.,

23. Stanciu, I.

24. Biblioteca digitalä

Economía turismului, Editura Expert, Bucureçti, 2001, pag. 31-46, 61-71; 95-99; 107-108; 127-130; 139-144; 147-207; 320-371; 480-518.

sau Economía turismului, Editura Pro Universitaria, Editia a Iï-a, Bucureçti, 2006, pag. 29-42; 57-66; 87-92; 99-100; 103-107; 118-120; 128-156; 167-190; 269-342; 441-475. Bazele çtiintei märfurilor, Editura Renaissance, Bucureçti, 2008, pag. 22-26; 65-83; 89-91; 96-100; 105-107; 187-188; 231; 239-241; 256-258. Managementul calitatii totale, Editia a Il-a, Editura Pro Universitaria, Bucureçti, 2007, pag. 109-195; 213-233; 284-293. http://www.ucdc.info/bv/

CAPITOLÜL 3. TESTE - GRILÄ

1. Care este factorul ce nu a determinat dezvoltarea sectorului tertiär? a) dificultäü determinate de cre§terea §omajului; b) intensificarea relatiilor dintre intreprinderi: c) amploarea relatiilor dintre intreprinderi;

(äp clarifican conceptúale ale dezvoltärii economice.

2. Care din enumeradle urmätoare constituie consecinfa dezvoltärii sectorului tertiär?

^ J ) crearea de locuri de muncä; b) cre§terea sperantei de viatä; c) dezvoltarea tehnologicä; d) dezvoltarea relatiilor dintre intreprinderi.

3. Care din enumerärile urmätoare constituie consecinta dezvoltärii sectorului tertiär?

a) cre§terea sperantei de viatä; f¡5) cre^terea competitivitätii intreprinderi lor; c) dezvoltarea tehnologicä; d) dezvoltarea relatiilor dintre intreprinderi.

4. Paralel cu dezvoltarea sectorului tertiär s-au intensificat preocupadle pentru definirea conceptului de:

a) marketing; tivitate;

d) omologare,

5. Produsul drept concept generic desemneazä tot ceea ce este oferit de natura sau de piata, astfel íncát pentru satisfacerea unei nevoi, poate fi:

a) remarcat; b) achizitionat; c) i consumat;

/d) )tóate variantele enumerate.

6. Termenul de produs ("productus") nu este sinonim cu: a) "marfa"; b) "articol";

25

7. Termenul „produs" nu este sinonim eu „inarfâ" în situatia existentei unui:

ê rezultat material al unui procès social sau natural; consum casnic;

c) produs de schimb; d) bun material ce a rezultat dintr-un procès.

8. Termenul „produs" nu este sinonim eu „marfà" în situatia existentei unui:

a) bun material rezultat al unui procès de muncâ; b) produs de schimb; (cj) autoconsum; d) rezultat material al unui procès social sau natural.

9. în practicâ în literatura de speciaïitate nu se regâseçte ipostaza categoriei de „produs" pentru:

a) produs unicat; b) produs de serie; c) produs de lux;

(cf)j productie proprie.

10. „Produs" poate fi considérât un: (ÏÏT>om politic/actor a cârui imagine este promovatâ; b) personaj dintr-un film; c) salariat; d) membru dintr-o familie.

11. „Produs" poate fi considérât: a) o portiune dintr-o lucrare; b) un personaj dintr-o piesâ;

o localitate balneoclimatericâ; o parte dintr-o familie.

12. „Produs" poate fi considérât o:

f idee (alimentatia vegetarianâ); persoanâ dintr-un film;

c) parte dintr-o familie; d) salariatâ.

13. Bunurile reale sunt numai: a) bani; b) hârtii de valoare:

<cj> tôt ce poate fi perceput direct eu simturile; d) dobânzi.

26

14. Bunurile materiale sunt: (a)> obiecte;

D) servicii; c) licente; d) know-how.

15. Bunurile imateriale nu sunt: (ajybunuri nomínale;

D) bunuri reale; c) servicii; d) drepturi.

16. Drepturile, ca produse, nu sunt: servicii;

b) brevete; c) licente; d) know-how.

17. Bunurile nomínale sunt: bani, hártii de valoare;

V) bunuri materiale; c) servicii; d) brevete.

18. Definirea produsului ca fiind „orice lucru care poate fi oferit pe piatñ ín scopul captárii interesului, achizitionarii, utilizárii sau consumului §i care poate satisface o dorintá sau o nevoie" apartine:

d) A. Palmer.

19. Definirea produsului ca fiind „un rezultat al unui proces, respectiv a unui ansamblu de activitáti corelate sau ín interactiune, care transforma intrárile in ie§iri" o regásim ín:

a) Dictionarul Academiei de $tiinte Economice din Franta; b) Vocabularul practic al §tiintelor Sociale din Franta;

0 S.R. EN ISO 9000:2001; oí Dictionarul Explicativ al Marketinguíui.

27

20. "íntr-o era in care produsele devin din ce mai putin diferentiabile pe baza atributelor intrinseci, caiitatea serviciului reprezintá una din cele mai promitatoare surse de diferentiere §i singularizare" apartine lui:

a) Th. Levitt; 0 Ph. Kotler; c) Tp. Hill; d) J. Gadrey.

21. "Nu exista sectoare de servicii ca atare. Exista doar sectoare ale cáror componentá de servicii sunt mai mari sau mai mici decát ale altor sectoare. Toatá lumea servente pe cineva", apartine:

a) Ph. Kotler; f f ^ T h , Levitt; V) Tp. Hill; d) A. Palmer.

22. Paralel cu dezvoltarea sectorului de servicii, s-au intensificat aparitiile in literatura de specialitate a definitiilor conceptului de servicii, in cadrul cárora predomina faptul cá:

serviciile nu se concretizeazá Tntr-un produs, adicá sunt activitáti al ^ cáror rezultat este imaterial; b) serviciile se concretizeazá íntr-un produs; c) serviciile au ca rezultat un bun material; d) serviciile nu au niciun rezultat.

23. Serviciul ca act reprezintá o prestare: (a)) efectiva; b) prognozatá; c) previzionalá; d) conjuncturalá,

24. Serviciul ca act realizeazá relatia dintre: a) resursele, activitatea §i informatiile prestatorului; b) mijloacele materiale de prestatie, resursele prestatorului §i obiectul

serviciului respectiv; activitatea prestatorului, mijloacele materiale de prestatie §i obiectul serviciului respectiv;

d) obiectul serviciului respectiv, resursele §i activitatea prestatorului.

28

25. Ca §i în cazul bunurilor materiale, pentru prestarea serviciilor nu este nevoie de:

a) mânàde lucru; b) capital tehnic; c) client;

(cl}) salariile personalului puse pe card.

26. în general, spre deosebire de producerea bunurilor materiale, in procesul de productie a serviciilor, clientul:

(an face parte din sistemul de productie; V) nu face parte din sistemul de productie; c) poate fi absent; d) se identificâ eu producàtorul.

27. Rezultatele activitâtilor de servicii se regâsesc sub urmàtoarea forma: a) niciun serviciu; b) niciun bun material;

f serviciu pur, bun pur; previziuni.

28. Serviciile nu provoacà consumatorilor/utilizatorilor: a) utilitate; b) beneficii; c) avantaje, satisfactii; jkfj disconfort.

29. Productia, consumul §i utilitatea serviciilor sunt: simultané;

b) continue; c) în relatie reciprocâ; d) post factum.

30. In schema lui Palmer care defineçte conceptul de serviciu, activitâtile liniilor aeriene, reparative, constructiile sunt prezentate drept:

servicii pure; b) bunuri pure; c) rezultate tangibile; d) prestatii în afara primelor trei variante.

29

31. Dificultátile intámpinate in definirea conceptului de serviciu, i-au del ' J_ *" iali§ti sá defineascá serviciul prin:

eniului respectiv; c) ignorarea diñcultátilor respective; d) vaiorificarea graduiui de cunoa^tere.

32. Corespunzátor defmitiilor negative, serviciiie sunt definite drept activitáti economice care nu sunt:

a) nici m linca fizicá, nici pro duct i e, nici agricultura; b) nici productie industríala, nici muncá intelectualá, nici agricultura; c) nici productie industríala; nici minerit, nici activitate concurentialá;

( (IT) nici productie industríala, nici minerit, nici agricultura.

33. Definitiile negative date serviciilor au afectat: a) dinamica dezvoltarii serviciilor; b) structura serviciilor;

( c j ) rolul §i contributia sei*viciilor la crearea PIB; d) tipología serviciilor.

34. Literatura de specialitate evidentiazá intangibilitatea ca fiind pent ru servicii o característica:

a) nu este cazul;

c) obi§nuita; d) de efect.

35. Unii speciali§ti, in locul nestocabilitátii, o trásáturá esentialá a serviciilor, utilizeazá termenul:

a) imaterialitate; b) intangibilitate;

(c) perisabilitate; • (y simultaneitate.

36. Serviciiie bazate pe informatii, care pot ft mregistrate, stocate pe diverse suporturi §i oferite ulterior la cerere au fost denumite de T. H. Hill:

a) „bunuri tangibile"; Q „bunuri intangibile"; c) „bunuri imateriale"; d) „bunuri eterogene".

30

37. Simultaneitatea productiei fi consumului unui serviciu decurge din: w perisabilitatea serviciului; b) materialitatea serviciului; c) tangibilitatea serviciului; d) intangibilitatea serviciului.

38. Nondurabilitatea serviciilor dénota: consumul serviciilor în momentul producerii;

b) consumul serviciilor dupa producere; c) nonconsumul; d) consumul serviciilor dupa un timp precizal

39. Inseraarabilitatea serviciilor de persoana prestatorului reflectâ: {ay simultaneitatea livràrii §i consumului serviciilor;

b) precedarea consumului; c) nesimultaneitatea producerii çi consumului serviciilor; d) consumul nu se produce.

40. La care din urmâtoarele servicii productia precede consumul iar clientii nu trebuie sa fie prezenti:

£ajj> reparatii, întretinere, curâtenie, asigurâri; b) sânâtate, învâtâmânt, frizerie; c) transport feroviar, auto, naval, aerian; d) teatru, radio.

41. Eterogenitatea ca o caracteristicâ a serviciilor, nu are sens de: a) diferentiere; b) variabilitate;

diversitate; complexitate.

42. Variabilitatea este sensul eterogenitâtii folosit: a) mai putin; b) sinonim;

f cel mai frecvent; destac,

43. Eterogenitatea serviciilor reflectâ: a) nondurabilitatea lor; b) nestocabilitatea lor;

(c) potentialul unei variabilitâti ridicate în livrarea serviciilor; d) materialitatea §i intangibilitatea serviciilor.

31

44. Eterogenitatea reprezintä o problema particularä a serviciilor, deoarece: productia este simultana cu consumul; acestea sunt oferite de persoane diferite, a cäror performanta nu este constantä;

c) serviciile nu se pot stoca; d) serviciile sunt nondurabile.

45. Sec^orul tertiär are un continut: ^ foarte diversifícat; b) mai putin diversifícat; c) complicat; d) simplu.

46. Etp*ogenitatea serviciilor determina: f a j dificultäti in standardizarea uniformizarea serviciilor;

(?) clarifican terminologice; c) complicarea metodologiei de evidentä; d) valorifícarea resurselor organizatiei.

A

47. Imbunätätirea calitátii practicar» serviciilor a dus la: (a)) reducerea variabilitätii serviciilor; b) lipsa proprietätii; c) nestocabilitatea serviciilor; d) nondurabilitatea serviciilor.

48. Rezultatul unui servidu nu se poate concretiza printr-un t r ansfe r ai dreptului de proprietate deoarece:

@ serviciul oferä consumatorului o satisfactie inórala; b) serviciul se consuma concomitent cu producerea lui; c) serviciul este eterogen; d) serviciul este intangibil.

49. Termenul de „tipologie" semnificä: a) „....enumerarea sortimentelor produselor sau a grapelor de produse,

clasifícate dupa un anumit criteriu"; ((£)) „studiul §tiintific al träsäturilor tipice sau al relatiilor reciproce dintre

diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene"; c) „actiunea de a (se) clasifica §i rezultatul ei; distribuiré, repartizare

sortimentala pe clase sau intr-o anumita ordine"; d) „rezultatul a cel putin unei activitäti necesare, realizatä la interfata

dintre furnizori clienti".

32

50. Termenul de „nomenclátor" semnifícá: Q) „,.,.enumerarea sortímentelor produseior sau a grupelor de produse,

clasifícate dupa un anumit criteriu"; b) „studiul §tiintific al trásáturilor tipice sau al relatiilor reciproce dintre

di verse le tipuri ale unor obiecte sau fenomene"; c) „actiunea de a clasifica §i rezultatul ei; distribuiré, repartizare

sortimentalá pe ciase sau intr-o anumitá ordine"; d) „rezultatul a cel putin unei activitáti necesare realizatá la interfata

dintre furnizori §i clienti".

51. Termenul „clasificare" semnifícá: a) „....enumerarea sortimentelor produseior sau a grupelor de produse,

clasifícate dupa un anumit criteriu"; b) „studiul §tiintific al trásáturilor tipice sau al relatiilor reciproce dintre

diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene''; {lc)J „actiunea de a (se) clasifica §i rezultatul ei; distribuiré, repartizare

sortimentalá pe clase sau intr-o anumitá ordine"; d) „rezultatul a cel putin unei activitáti necesare realizatá la interfata

dintre furnizori §i clienti".

52. Clasificarea serviciilor prezintá dificultad deosebite datoritá: a) materialitátii;

f eterogenitátii; tangibilitátii;

d) nondurabilitátii.

53. Principala institutie care elaboreazá clasificárile §i nomendatoarele unice pe tara este:

Institutul National de Statisticá; b) Organizatia Natiunilor Unite; c) Consiliul Uniunii Europene; d) Camera de Comert §i Industrie a Romániei.

54. Principalele clasifican §i nomenclatoare folosite ín activitatea statisticá a bunurilor §i serviciilor sunt:

a} CAEN §i C.C.I.R.; CAEN §i CPSA;

c) C.C.I.R. §i CPSA; d) C.C.I.R..

33

55. Corespunzñtor CAEN, activitátile economico-sociale sunt grupate ín cinci niveluri, constituite dupa principiul:

a) complexitátii; b) structurii; c) eterogenitatii;

/@>omogenitatii.

56. Care din atribútele prezentate nu sunt specifice clasificárii activitátilor economico-sociale CAEN?

a) natura bunurilor §i serviciilor préstate; b) modul de utilizare a bunurilor $i serviciilor: c) materia prima, procesele tehnologice, organizarea §i finantarea

productiei; / t í )} obtinerea de profít §i o pozitie recunoscutá pe piatá,

57. Corespunzátor CAEN, activitátile economico-sociale sunt grupate pe urmátoarele niveluri:

a) sectiuni, subsectiuni, diviziuni, clase, echipe; b) diviziuni, grupe, clase, sectiuni, subsectii; c) grupe §i clase, sectiuni, subsectiuni, subgrupe;

sectiuni, subsectiuni, diviziuni, grupe, clase.

58. Dupa sursele de procurare (provenientá) serviciile pot fi: a) private publice; b) intermediare finale; c) consum individual §i sei*vicii publice;

) fáy mar la 5 i nemarfa.

59. Dupa natura nevoilor satisfácute, serviciile pot fi: a) marta §i nemarfa;

(by private §i publice; c) intermediare §i finale; d) consum individual.

60. In functie de beneficiar/utilizator, serviciile pot fi: ípij) intermediare §i finale;

o) private §i publice; c) marfa §i ne-marfa; d) consum individual.

34

61. Dupa functiile economice índeplinite, serviciile pot fi: a)i de distributie, de productie, sociale §i personale; bj materiale §i nemateriale: c) bunuri pur tangibile §i bunuri insotite de servicii; d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ §i sectorul privat.

62. ín functie de natura efectelor, serviciile pot fi: a) de distributie, de productie, sociale §i personale;

f 1 ^ materiale §i nemateriale; c) bunuri intangibile §i bunuri insotite de servicii; d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ §i sectorul privat.

63. Dupa opinia lui Philip Kotier oferta de piata a unei firme include urmätoarele:

a) serviciile de distributie, de productie, sociale §i personale; b) materiale §i nemateriale;

j f z j ) bunuri pur tangibile §i bunuri tangibile insotite de servicii, hibrid, 1 serviciu de baza Tnsotit de bunuri servicii secundare §i servicju pur;

d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ §i sectorul privat.

64. In functie de forma de proprietate modul de organizare a prestatorului de servicii, se disting urmätoarele categorii de servicii:

a) de distributie, de productie, sociale §i personale; b) materiale §i nemateriale; c) bunurí intangibile §i bunuri insotite de servicii;

servicii din sectorul public, sectorul asociativ <¡¡i sectorul privat.

65. Dupä momentul aparitiei in sfera vietii economice, se disting: ¡|J) servicii traditionale §i servicii moderne sau noi; b) servicii livrate permanent §i servicii díscrete; c) servicii care necesita prezenta consumatorului in timpul prestärii §i

servicii care nu necesitä prezenta consumatorului in timpul prestärii; d) servicii publice, servicii asociative, servicii private.

66. Serviciile de sänätate, cercetare etc. necesita: a) personal necalificat;

épersonal calificat; personal specializat;

d) personal cu studii medii.

35

67. Dupa natura relatiilor cu clientii, serviciile pot fi: a) servicii publice, servicii asociative §i servicii private;

t§J| servicii livrate permanent §i servicii discrete; c) servicii traditionale servicii moderne sau noi; d) servicii transferabile §i servicii netransferabile.

68. Asiguráriíe, telecomunicatiile, protectia populatiei de catre politic sunt servicii:

/"fT) livrate permanent; D) discrete; c) asociative; d) transferabile. /

69. Abonamentul de teatru, abonamentul de club, tax|»/pe autostrada sunt servicii:

a) livrate permanent; (Ej7discrete; c) asociative; d) transferabile.

70. Pasagerii unei linii aeriene pe o distan ta foarte mare solicita: a) bunuri tangibile pure; b) bunuri tangibile cu servicii insotitoare; c) oferte h¡bride;

^ servicii de baza ínsotite de bunuri sei'vicii secundare.

71. In cadrul economiei nationale, rolul §i importanta serviciilor este atát de mare incát neglijarea acestora pot avea:

urmári dezastroase asupra dezvoltárii, mergánd pana la regresul economic;

b) o influentá pozitivá asupra dezvoltárii sectoarelor de productie industríale;

c) o influentá pozitivá asupra dezvoltárii agriculturii; d) nicío influentá.

72. Cate faze s-au conturat in evolutia serviciilor? a) o fazá; b) douá faze; c) trei faze; ,d|) patru faze.

36

73. în directia conçtientizârii aportului serviciilor la dezvoltarea economicâ §i teoretizârii unor aspecte aie gândirii privind evolutia serviciilor s-au conturat mai multe faze. Ultima fazâ a fost marcatà de intrarea în vigoare în anul 1995 a Acordului General privind Comertul eu servicii (GATS) çi prin care s-a realizat:

a) creçterea importante] strategice a serviciilor In alocarea resurselor; b) dobândirea unui statut oficial a serviciilor tn cadrul relatiilor

internationale; c) impulsionarea puternicâ a cercetârii çtiintifice; d) liberalizarea progresiva a schimburilor internationale eu servicii.

74. între realitàtile economice referitoare la dezvoltarea serviciilor çi recunoaçterea potentialului acestora exista:

Qâ)) o discrepantâ eloeventâ; b) nicio discrepantâ; c) o corelatie; d) o corelatie perfecta.

75. Din perspectiva istoriei gândirii economice, se disting trei modalitàti de abordare a serviciilor:

^aj clasica, traditionalà çi moderna; Ï5) capitalista §i économie în tranzitie; c) clasica, rezidualâ §i specificâ economiei în tranzitie; d) capitalista §i moderna.

76. Necesitatea §i oportunitatea abordârii interdisciplinare a serviciilor eu disciplínele de marketing, cercetâri de marketing, studiul comportamentului consumatorului, sociología, psihologia etc. sunt determinate de o serie de cauze. Marcati varianta falsà:

a) caracterul intangibil al serviciilor; b) abordarea serviciilor într-un context social institutional; c) dependenta valorii serviciului pentru consumator de personalitatea

prestatorului/ furnizorului serviciului respectiv; f d ) fluctuatia preturilor/tarifelor çi materiilor prime pe piata regionalâ în

conditiile globalizârii.

37

77. Corespunzätor abordärii clasice, serviciile: a) se fimdamenteazä pe diviziunea economiei nationale in sectoarele

^ primar, secundar §i tertiär; / b ) / e r a u tncadrate In categoria activitätilor din care rezultau cheltuieli

neproductive §i care constituiau o fränä in calea acumulärii capitalului; c) nu constituiau o preocupare pentru speciali^ti; d) erau incluse in categoria activitätilor economice reziduale,

78. Activitätile agricole, extractive §i exploatärile forestiere apartin: / a j ) sectorului primar; "15) sectorului secundar; c) sectorului tertiär; d) niciunui sector.

79. Industriile prelucrätoare sunt cuprinse in: a) sectorului primar; b) sectorului secundar;

Y) sectorului tertiär; d) niciunui sector.

80. Activitätile bäncilor, asigurärile, comertui, activitätile me§te§ugäre§ti, activitätile de repara til apartin:

a) sectorului primar; b) sectorului secundar:

( z j sectorului tertiär; d) niciunui sector.

81. Incadrarea activitätilor economice in unul din cele trei sectoare - primar, secundar, tertiär - se face in functie de:

a) dinamica productivitätii muncii; b) nivelul progresului tehnic;

i de progresul tehnic;

82. Din punctul de vedere al productivitátii muncíi §i al progresului tehnic, sectorul primar al activitátilor economice se caracterizeaza printr-un:

(a)) ritm mediu; b) ritm inalt; c) grad redus de receptivitate fatá de progresul tehnic §i productivitatea

sub medie; d) nu prezintá importantá.

38

83. Din punctul de vedere al productivitatii i nunc i i §i al progresului tehnic, se< " " ar al activitatilor economice se caracterizeazä printr-un:

b) ritm mediu; c) sub medie; d) nu prezintä importantä,

84. Din punctul de vedere al productivitatii muncii §i al progresului tehnic, sectorul tertiär al activitatilor economice se caracterizeazä printr-un:

a) ritm mediu; b)̂ ritm inalt; c) grad redus de receptivitate fatä de progresul tehnic §i productivitatea

sub medie: d) nu prezintä importanta.

85. Sectorul cuaternar nu este un sector al: a) „materiei cenu§ii"; b) cercetärii §tiintifice: c) dezvoltärii tehnologiei cunoa§terii §tiintifíce;

modernizar» bazei tehnico-materiale.

86. Primul autor care a utilizat sintagma „economía serviciilor" a fost: a) D. Bell;

f b ) ) v . R . Fuchs; V) T.P.Hill; d) J. Gadrey.

87. Dupa opinia unor speciali§ti, economia informationala constituie viitorul: a^ sectorului primar;

( b j societätii neo-industriale: c) sectorului secundar; d) sectorului tertiär.

88. Dupa opinia unor speciali^ti, informatia devine: @ resursa fundaméntala a societätii; b) importantä pentru societate; c) mai putin importanta; d) nu are insemnätate.

39

89. In ultímele doua decenii ale secolului XX, tot mai multi specialiçti §i-au exprimat opinia cá în viitor, va 11 o économie:

a) în tranzitie; (b)) a serviciilor;

c) a valorificârii resurselor naturale; d) a cercetârii çtiintifice.

90. Indicele de volum al PIB-ului pe locuitor pentru Romania, fatâ de acelaçi indicator realizat pe ansamblul XJE - 27, In prezent, se situeazà:

a) mult sub acest nivel; b) la acelaçi nivel; c) peste acest nivel; d) aproape de acest nivel.

91. în ce interval se situeazà, în prezent, ponderea populatiei ocúpate în activitatea de servicii pe ansamblul XJE- 27:

92. Ponderea populatiei ocúpate in activitatea de servicii din Romania, fata de acela§i indicator realizat pe ansamblul UE -27, in prezent se situeaza;

mult sub acest nivel; la acela§i nivel;

c) peste acest nivel; d) aproape de acest nivel.

93. In prezent, contribuya serviciilor la realizarea valorii adáugate brute ín Romanía, comparativ cu nivelul din tárile dezvoltate din Europa, s-a situat in una din urmátoarele variante:

(f aj mult sub acest nivel; " D) la acela§i nivel;

c) peste acest nivel; d) aproape de acest nivel,

94. Abordarea traditionalá sau rezidualá a serviciilor se fundamenteazá pe: / a ) / diviziunea economiei nationale in sectoareie primar, secundar §i tertiar;

b) crearea de valoare, de avutie nationalá doar ín domeniul productiei de bunuri;

c) aprecierea unei activitáti ca fiind producátoare sau neproducátoare de valoare;

d) existenta unei nevoi §i a unei cereri corespunzátoare.

a) 35 - 4 0 % ; b) 4 1 - 5 0 % ; c) 5 1 - 6 0 % ;

^ 6 1 -75%.

40

95. Caracterul tertiär al societätii post-industriale este determinat de: a) beneficiile petrecerii timpului liber;

(b j populada majoritarä care îçi desfaçoara activitatea m acest sector; c) creçterea rolului informatiei; d) implicatiile progresului çtiintific §i tehnic.

96. Fenomeneie care marcheazä evolutia pietei mondiale în ultímele decenii stau sub sernnul:

a) globalizärii; b) crizei energetice; c) dezvoltarii culturale; d) evolutiei dinamice a progresului tehnic.

97. Procesul globalizärii este de data: a) îndepartata In trecut;

% recenta:

c) viitoare; d) strävechi timpuri.

98. O dezvoltare spectaculoasä a procesului globalizärii s-a realizat mai aies dupa anii:

a)i imediat dupa al doilea räzboi mondial; (B)) 80 ai secolului trecut; c) 90 ai secolului trecut; d) 2000.

99. Dezvoltarea spectaculoasä a procesului globalizärii s-a realizat odatä eu: a) dezvoltarea economicä; b) creçterea importantei infrastructurii;

(x> globalizarea pietelor financiare; "âj intensificarea eforturilor de apärare.

100. Pe längä efectele negative, globalizarea înseamnâ însâ çi multe oportunitäti. Marcati varianta falsa:

a) mobilizarea capitalurilor çi internationalizarea produetiei; b) libera circulatie a märfurilor; c) sporirea concurentei;

1 ch intensificarea colonialismului corporatist \ J

41

101. Piata serviciilor nu se caracterizeazâ prin: a) omogenitate; b) diversitate; c) includerea numai a serviciilor marfa; d) dificultatea evaluârilor cantitative privind structura şi dinamica.

102. Diversitatea, o característica a pietei serviciilor este determinatâ de: a) materialitatea şi imaterialitatea serviciilor; b) diversitatea defmitiilor date notiunii de serviciu; c) diversitatea categoriilor de servicii şi a modului de manifestare a

concurentei; d) tangibilitatea şi intangibilitatea serviciilor.

103. Printre particularité tile pietei serviciilor rezultate din modul de manifestare a concurentei nu se enumera:

a) neomogenitatea majoritâtiî serviciilor; b) afectarea atomicitâtii; c) existenta unor bariere la pâtrunderea (lansarea) serviciilor pe piatâ; d) lipsa proprietâtii.

104. Printre particularitâtile pietei serviciilor rezultate din modul de manifestare a concurentei nu se enumera:

a) neomogenitatea majoritàtii serviciilor; b) existenta unor bariere la pâtrunderea (lansarea) serviciilor pe piatâ; c) limitarea transparentei d) reducerea variabilitâtii serviciilor.

105. Printre restrictiile de natura birocraticâ impuse la lansarea pe piatâ a unor servicii nu se regâseşte:

a) licenta de emisie; b) capitalul necesar; c) brevetul de turism; d) licenta de distribuée.

106. Printre restrictiile de naturà birocraticâ impuse la lansarea pe piatâ a unor servicii nu se regâseşte:

a) capitalul minim foarte mare; b) licenta de emisie; c) licenta de distribuée; d) autorizarea sau acreditarea.

42

107. Drept restrictie de natura economicá impusá pentru prestarea pe piatá a unui servieiu de telecomunicatii se refera la:

a) capitalul necesar; b) licenta de emisie; c) brevetul de turism; d) acreditarea.

108. Printre restrictiile de natura economicá impuse la lansarea pe piatá a unui servieiu bancar se regáse§te:

a) capitalul minim foarte mare; b) licenta de emisie; c) brevetul de turism; d) licenta de distributie.

109. Limitarea transparenfei reprezintá o particularitate a pietei serviciilor este cauzatá de: a) afectarea atomicitátii; b) existenta unor bariere la pátrunderea (lansarea) serviciilor pe piatá; c) imaterialitatea perisabilitatea serviciilor; d) capitalul minim obligatoriu.

110. Cererea de servicii este determinatá de trei conditii esentiale de existenta, Marcati varianta falsa:

a) disponibilitatea de a cumpára serviciul respectiv; b) existenta dorintei clientului de a consuma íntr-o anumitá cantitate un

servieiu; c) posibilitatea de a acbizitiona serviciul respectiv, determinatá ín

principal de solvabilitatea consumatorului; d) existenta unor bariere la pátrunderea (lansarea) pe piatá a serviciilor.

111. Din punctul de vedere al solvabilitátii, cererea de servicii poate fi: a) efectiva potentlalá; b) curentá, sezonierá, ocazionala sau rara; c) satistacuta nesatisfacutá; d) constantá, descrescátoare §i crescátoare.

112. Dupa modul de manifestare tn timp, cererea poate fí: a) efectivá §i potentialá; b) curentá, sezonierá, ocazionalá sau rara; c) satisfacutá §i nesatisfacutá; d) constantá, descrescátoare crescátoare.

43

113. Dupa gradul de eorelare cu oferta, cererea de servicii poate fí: a) efectiva §i potentialä; b) curentä, sezonierä, ocazionaiä sau rarä; c) satisfacutä §i nesatisfacutä; d) constantä, descrescätoare crescätoare.

114. Din punctul de vedere al manifestärii ín tirap, cererea de servicii poate fí:

a) efectivä §i potenfialä; b) curentä, sezonierä, ocazionaiä sau rarä; c) satisfacutä §i nesatisfacutä; d) constantä, descrescätoare §i crescätoare.

115. Marcati categoriile de factori de influentä ai cererii de servicii: a) generali §i specific!; b) generali §i particulari; c) obiectivi §i subiectivi; d) generali.

116. Tarifele practícate, veniturile consumatorilor, tarifele serviciilor substituibile sunt factori de influentä ai cererii de servicii cu caracter:

a) general; b) specific; c) obiectiv; d) subiectiv.

117. Modificärile cererii de servicii in functie de tarifele practícate nu depind de:

a) nivelul initial al tarifului; b) calitatea serviciilor; c) structura veniturilor consumatorului; d) elasticitatea cererii in raport cu tariful practica!

118. Veniturile consumatorilor reprezintä un factor de influentä a cererii de servicii cu caracter:

a) specific; b) general; c) obiectiv; d) subiectiv.

44

119. în functie eje evolutia cererii, determinatâ de modificarea veniturilor consumatorilor, serviciile pot fi:

a) simple §i complexe; b) normale §i inferioare; c) frecvente çi rare; d) obiçnuite.

120. în functie de gradul de substituibilitate, serviciile pot fi: a) general §i partial substituibile; b) obiçnuit substituibile; c) nesubstituibile; d) perfect §i partial substituibile.

121. Tarifele serviciilor complementare reprezintâ un factor de intluentà al cererii de servicii, eu caracter:

a) specific; b) general; c) obiectiv; d) subiectiv.

122. În functie de gradul de complementaritate serviciile pot fi: a) strict çi partial complementare; b) general partial complementare; c) necomplementare; d) strict complementare.

123. În cazul serviciilor strict complementare, gradul de complementaritate este:

a) indiferent; b) égal cu 1 ; c) mai mare decât I ; d) apropiat de 1.

124. În cazul serviciilor partial complementare, gradul de complementaritate este:

a) diferit de 1 ; b) nu are semnificatie; c) égal cu 1 ; d) nu se poate determina.

45

125. Preferintele con su mato ru lu i, ca factor de influentà a cererii de servicii, nu prezintà una din valentele enumerate:

a) determina creçterea veniturilor personale; b) evidentiazà anumite aspecte calitative eu influente asupra cererii de

servicii; c) stau la baza criteriilor de segmentare a cererii de servicii; d) permite evaiuarea cantitativa a cererii de servicii.

126. Factorul timp influenteazâ cererea de servicii doar în màsura: a) distribuirii serviciilor; b) promovârii serviciilor; c) pregâtirii producâtorului; d) puterii de cumpârare a clientului.

127. Specificitatea factorilor de influentà asupra cererii de servicii nu se diferentiazá pentru:

a) servicii prestate în spécial pentru populatie; b) servicii cu caracter general; c) servicii prestate în spécial pentru întreprinderi; d) servicii internationale.

128. Factorii demografici çi socio-culturali ai cererii de servicii fac parte din categoría:

a) factorilor specifici cererii de servicii pentru întreprinderi; b) factorilor specifici cererii de servicii a populatiei; c) factorilor generali ai ofertei de servicii; d) factorilor specifici ai ofertei de servicii,

129. Din categoría factorilor demografici eu influentà directa asupra structurii çi dinamicii cererii de servicii a populatiei, nu fac parte:

a) numârul populatiei; b) structura pe sexe si pe grupe de vârstâ; c) urbanismul; d) repartizarea teritorialâ a populatiei, atât din punct de vedere numeric

cât §i al structurii pe sexe §i pe grupe de vârstâ.

130. Din categoría factorilor socio-culturali ce influenteazâ cererea de servicii nu se evidentiazà:

a) schimbârile sociale; b) urbanismul; c) apartenenta la un grup cultural, ce dispune de traditii, obiceiuri §i

mentalitâfi proprii; d) repartizarea teritorialâ a populatiei, pe total, sexe §i grupe de vârstâ.

46

131. Care din urmätoarele enumeräri constituie factor specific de influentä a cererii de servicii pentru populatie:

a) amplificarea concurentei; b) efectele tehnologiei moderne; c) complexitatea mediului; d) raportul timp liber-venituri.

132. In functie de modalitatea de abordare modul de rezolvare, metodele de studiere a cererii de servicii nu cuprind:

a) metode analitice; b) metoda anchetei pilot; c) metode statistice; d) metode normative.

133. Metodele analitice utilízate în studierea cererii de servicii prezintä urmätoarele demente specifice:

a) obtinerea de solutii optime la diferite obiective stabilité, în functie de valorile parametrilor avufi in vedere;

b) analiza seriilor de timp, care caracterizeazä evolutia cererii efective; c) utilizarea unor „norme" de consum determinate de regulä statistic; d) realizarea de scenarii privind consumid de servicii.

134. Metodele statistice utilízate în studierea cererii de servicii prezintä urmätoarele elemente specifice:

a) obtinerea de solutii optime la diferite obiective stabilité. în functie de valorile parametrilor avuti în vedere;

b) analiza seriilor de date (cronologice sau de timp), care caracterizeazä evolutia cererii efective:

c) utilizarea unor „norme" de consum determinate de regulä statistic; d) realizarea de scenarii privind consumul de servicii. "

135. Metodele normative utilízate în studierea cererii de servicii prezintä urmätoarele demente specifice:

a) obtinerea de solutii optime la diferite obiective stabilité, în functie de valorile parametrilor avuti în vedere;

b) analiza seriilor de timp, care caracterizeazä evolutia cererii efective; c) utilizarea unor „norme" de consum determinate de regulä statistic; d) realizarea de scenarii privind consumul de servicii.

47

136. Pentru ca o íntrep rinde re prestatoare de servieii sá-§i formeze o oferta de servieii, trebuiesc índeplinite mai multe conditii. Mareati varianta falsa:

a) disponibilitatea; b) capabilitatea; c) managementul performant; d) amplasarea in localitáti urbane.

137. Netransferabilitatea ofertei de servieii deriva din: a) nematerialitatea intangibilítatea serviciilor; b) materialitatea nematerialitatea serviciilor; c) materialitatea intangibilitatea serviciilor; d) nematerialitatea §i nestocabilitatea serviciilor,

138. Oferta de servieii are o serie de particularitáti. Mareati varianta falsa: a) netransferabilitatea ofertei; b) diíicultatea protectiei juridice a serviciulni; c) materialitatea §i imaterialitatea ofertei; d) implicarea consumatorului ín producerea serviciului.

139. Oferta de servieii este o oferta: a) efectiva; b) frecventá; c) potentialá; d) ocazionala.

140. Dificulta tea protectiei juridice a serviciilor rezultá din: a) nematerialitatea §i intangibilitatea unor servieii; b) nestocabilitatea serviciilor; c) simultaneitatea productiei §i consumului; d) intensificarea concurentei pe piata serviciilor.

141. Implicarea consumatorului in producerea unui serviciu genereazá: a) inseparabilitatea serviciului de prestator consumator; b) producerea unor servieii personalízate §i stabilirea unui sistem aparte

de relatii intre prestator §i consumator; c) intensificarea concurentei pe piata serviciilor §i nestocabilitatea

serviciului; d) cantitáti mari de servieii puse la dispozitia consumatorilor finali sau

utilizatorilor la un moment dat.

48

142. Excludeti din urmâtoarele enumeran factorii care nu influenteazâ oferta de servicii:

a) volumul §i structura cererii de servicii; b) costurile de productie; c) tari fui de piatà al servie i ului; d) volumul çi structura veniturilor.

143. Sfârçitul secolului XX §i tnceputul secoiului XXI au fost marcate de o serie de tendinte în evolutia ofertei de servicii. Marcati varianta faïsà:

a) creçterea în ritm superior a ofertei de servicii în raport cu oferta celorlalte sectoare;

b) asocierea respectiv disocierea ofertei de bunuri §i de servicii; c) creçterea rolului §i importantei calitàtii serviciilor §i dinamicii

diferentiate pe categorii de servicii; d) influenta pozitiva sau negativa a preturilor cantitàtile de servicii

complementare.

144. Cea mai sustinutâ dinamicà a preturilor de consum s-a ïnregistrat la urmâtoarele servicii:

a) chirii, apà, canal, salubritate, servicii postale; b) abonamente radio - TV; c) servicii cu caracter industrial; d) transport urban.

145. Soldul conjunctural exprimâ: a) creçterea în ritm superior a ofertei de servicii în raport cu oferta

celorlalte sectoare: b) tendinta de evolutie a indicatorilor fatâ de perioada de referintà; c) asocierea, respectiv disocierea ofertei de bunuri §i de servicii; d) dinamici diferentiate pe categorii de servicii.

146. Indicatorul de confidentâ se determinâ ca o media aritmética simplá a soldurilor conjuncturale pentru treí componente. Marcati varianta falsa:

a) aprecierea situatiei economice; b) aprecierea cererii de servicii; c) aprecierea numárului de salariati; d) estimarea cererii de servicii.

147. în contextul globalizárii, roluí statului tinde: a) sa se minimizeze; b) sa se maximizeze; c) sa râmânà la acelaçi nivel; d) sa nu fie afectat.

49

148. Viteza deosebitâ cu care globalizarea a cuprins íntreaga lume i-a fëcut pe unii specialiçti (R. Reich, R. Fetzgerald etc.) sá aprecieze ca:

a) „tráim transforman care vor rearanja política §i economía secolului urmátor";

b) „nu va mai fi economii nationale, atunci când acest procès va fi închiriat";

c) „tôt ceea ce va ramâne în cadrul unei granité vor fi oamenii. care vor cuprinde natiunile,.."

d) tóate cele trei variante,

149. Dupa unii autori (P. Dicken), principala fortâ în modelarea eeonomiei mondiale, în procesul globalizàrii, se refera la institutiile:

a) politice; b) sindícale; c) economice; d) sociale.

150. Dupa anii '80 ai secolului XX, dezechilibrele ce trebuie gestionate în perioada globalizàrii pietelor lumii sunt de natura:

a) macroeconomicâ; b) microeconomicâ; c) financiara; d) zonalà.

151. Pentru prima data existenta proeesului globalizàrii pietelor lumii a fost semnalatà de:

a) Ph. Koiler; b) P. Dicken; c) Th. Levitt; d) R. Reich.

152. în procesul globalizàrii, productia internationalâ are mai multe dimensiuni. Marcati característica falsà:

a) productia mare realizatà de societàtile transnationale; b) fluxurile tehnologice joacâ un roi important; c) creçterea populatiei urbane; d) cercetarea-dezvoltarea constituée secretul succesului.

50

153. ín procesul globalizárii, dinamismul cel mai mare s-a ínregistrat in domeniul:

a) fluxurilor financiare internationale; b) comertului cu bunuri; c) comertului cu servic-ii; d) circulatiei de persoane.

154. Procesul globalizárii a fost accentuat de revolutia: a) industríala; b) transporturilor de persoane; c) informationaiá; d) transporturilor de márfuri.

155. Beneficiile aderárii noilor state la U.E. nu vizeazá: a) imbunátátirea calitativá a produselor §i serviciilor; b) intensificare a participárii acestor state la distribuya internationalá de

bunuri §i servicii: c) cre§terea inflatiei; d) ameliorarea datoriilor externe.

156. Printre factorii specifíci cererii de servicii internationale nu se inscrie: a) cre§terea veniturilor §i modiflcarea cheltuielilor de consum ale

populatiei; b) dezvoitarea §i liberalizarea comertului cu bunuri; c) stagnarea progresului ^tiintifíc §i tehnic; d) expansiunea activitátii companiilor internationale.

157. In studierea cererii de servicii, metodele nu se utilizeazá: a) ín functíe de situatiile concrete; b) In functie de informatiile dísponibile; c) izolat; d) ín functie de márimea esantionului.

158. Oferta individúala de servicii reprezintá: a) oferta de servicii la nivelul unui agent economic sau cantitátile dintr-un

serviciu pe care un agent economic le pune la dispozitia clíentilor spre vánzare;

b) oferta de servicii existentá íntr-o localitate; c) oferta de servicii pusá la dispozitia clientilor cu dizabilitáti; d) oferta de servicii dintr-un depozit en gros.

51

159. Oferta agregatà reprezintà: a) tóate serviciile puse la dispozitia consumatorilor finali çi utilizatorilor

la un moment dat; b) întreaga oferta a unui agent economic; c) un serviciu de acelaçi fel oferit de toate întreprinderile prestatoare; d) toate serviciile puse la dispozitia consumatorilor la un moment dat.

160. Marcati facto rul care nu influenteazâ oferta de servicii: a) volumul §i structura cererii; b) costurile de productie; c) tariful de piatà al serviciului; d) implicarea consumatorului in producerea serviciului.

161. Creçterea volumului çi diversificârii cererii efective de servicii nu se poate realiza prin:

a) reducerea tarifelor; b) îmbunâtàtirea raportului calitate-pret; c) reducerea numârului surselor de informare; d) creçterea numârului de prestatori.

162. în raportul dintre cererea §i oferta de servicii, factorul timp îndeplineçte:

a) un roi mai putin important; b) un roi foarte important; c) niciun roi; d) un roi conditionat.

163. Asocierea, respectiv disocierea ofertei de bunuri çi de servicii prezintâ tendinte contradictorii în prezent, dar datorita desfaçuràrii çi dinamismului fenomenelor economico-sociaie, aceste tendinte sunt considérate:

a) normale; b) anormale; c) tara importantâ; d) indiferente.

A

164. In sectorul tertiar, tendinta de disociere se manifesta: a) atât intre oferta de servicii çi oferta de bunuri, cât §i în cadrul ofertei de

servicii: b) datorita intensificàrn pâtrunderii progresului tehnic în toate domeniile

societàtii; c) în conditiile cre§terii nivelului de trai; d) datorita diversificârii nevoilor sociale.

52

165. Indicatorul de confıdentâ mediu pentru România are valori superioare fatà de màrimile realízate pentru tàrile Uniunii Europene şi indica o situatie:

a) pozitivâ; b) negativa; c) neînsemnatà; d) contradictorie.

166. Intr-o économie de piata, creşterea roluiui şi importantei calitâtii serviciilor devine un obiectiv:

a) esencial; b) important; c) indiferent; d) neînsemnat.

167. Pe o piata competitiva, în care fírmele se ïntrec m produse, servicii, preturi, calitatea constituie una din conditiile necesare câştigârii:

a) de noi nişe de piata; b) ıınui avantaj competitiv; c) altor segmente de consumatori; d) unor profituri mai mari.

168. în literatura de specialitate sunt recunoscute mai multe metode cantitative de stabilire a tarifelor serviciilor pe o piafa cu concurenta imperfecta. Marcati varianta falsa:

a) metoda marjei de profit adâugatà la costuri; b) metoda pragului de reníabilitate; c) metoda costului marginal égal eu venitul marginal;. d) metoda creşterii veniturilor populatiei,

169. Metoda marjei de profit adâugatâ la costuri, ca metodà de stabilire a tarifelor de consum a serviciilor, oferâ producàtorului:

a) cele mai reduse garantii; b) cele mai mari garantii; c) nicio garantie; d) asigura rentabilitatea activitâtii.

53

170. Metoda marjei de profit adäugatä la costııri, ca metodä de stabilire a tarifelor de consum a servieiilor, nu tine cont de:

a) cumpärätorul potential, cerintele şi posibilitätile financiare ale acestuia;

b) nivelul profitului realizat; c) costurile realízate: d) oferta de servicii de pe piafa,

171. Metoda pragului de rentabilitate, ca metodä de stabilire a tarifelor de consum a servieiilor, porneşte de la ipoteza cä:

a) profİtııl realizat este egal cu cel planificat; b) este cea mai simplä metodä: c) veniturile realízate din prestarea unui anumit volum de servicii sä fie

egalä cu valoarea costurilor; d) producätorul sä detinä pe piatä o pozitie relativ monopolistä,

172. Metoda costului marginal cu venitul marginal, ca metodä de stabilire a tarifelor servieiilor pe o piatä cu concurentä imperfecta, se aplica cel mai bine în conditiile în care:

a) producätorul detine o pozitie relativ monopolistä; b) consumatorul işi exprima cereri foarte mari de servicii; c) producätorul oferä servicii diversifícate; d) cererea de servicii este nesatisfacutä;

173. Metoda costului marginal egal cu venitul marginal, ca metodä de stabilire a tarifelor servieiilor pe o piatä cu concurentä imperfecta, spre deosebire de celelaíte metode, se diferentiazä prin faptul cä tine seama de:

a) atât de comportamentul consumatorului cât şi de cel al producätorului; b) numai de comportamentul consumatorului; c) numai de comportamentul producätorului; d) atitudinea indiferentä.

174. Metoda pragului de rentabilitate ca metodä de stabilire a tarifelor servieiilor pe piata cu concurentä imperfecta, se poate aplica prin procedeele:

a) determinarea nivelului cererii de servicii a populatiei; b) determinarea produetiei minime şi determinarea tarifului minim; c) cercetarea cererii nesatisfacute de servicii a populatiei; d) cercetarea cererii de servicii a întreprinderilor.

54

175. Activitâtile ce fac obiectul vânzàrii çi curapàràrii pe piatâ, indiferent de momentul plâtiî, tipul de prêt practicat (prêt de vânzare, tarif etc.) çi modalitàtile de încasare reprezintà servicii:

a) de piatâ; b) traditionaie; c) livrate permanent; d) discrete.

176. Serviciile de piatâ pentru popuïatie se pot grupa ïn functie de mai multe criterii. Marcati varianta falsâ:

a) caracteristiciie beneficiarului serviciului; b) natura relatiilor economice çi financiare ce intervin între prestator çi

beneficiar; c) continutul activitàtii prestatiei; d) dimensiuniïe cererii nesatisfacute.

177. Serviciile pentru popuïatie se pot grupa m: a) servicii personale (individúale) çi servicii colective; b) servicii din sectorul public, asociativ çi privât; c) servicii traditionaie, servicii moderne sau noi; d) servicii livrate permanent çi servicii discrete.

178. Serviciile privind, în principal, bunurile fac parte din categoría serviciilor:

a) eu efect direct asupra persoanelor; b) personale (individúale); c) colective; d) personalízate.

179. ïnchirierile de iocuinte, ïnchirierile de bunuri, mchirierile de autoturisme sunt servicii:

a) de reparatii çi întretinere; b) eu efect direct asupra persoanelor; c) personalízate (individualizate); d) eu caracter locativ.

180. Repararea bunurilor de uz îndelungat, serviciile dupa vânzare, spàlâtorii, curâtâtorii sunt servicii:

a) de reparatii çi întretinere; b) eu efect direct asupra persoanelor; c) personalízate (individualizate); d) eu caracter locativ.

55

181. Serviciile cu efect asimilabil investitiiior sunt servicii: a) cu efect asupra persoanelor; b) asimilabile consumului; c) privind in principal bunuriie; d) personalízate.

182. Serviciile asimilabile consumului sunt servicii: a) cu efect asupra persoanelor; b) cu efect asimilabil investitiiior; c) privind in principal bunuriie; d) personalízate.

183. Serviciile de învâtâmânt, informática §i sänätate sunt servicii: a) cu carácter locativ; b) cu efect asimilabil investitiiior; c) asimilabile consumului; d) de reparatii çi întretinere.

184. Serviciile de transport, telecomunicatii §i turism sunt servicii: a) cu caracter locativ; b) cu efect asimilabil investitiiior; c) asimilabile consumului; d) de reparatii çi întretinere.

185. Apärarea nationalä, relatiile externe, mentinerea ordinii, protejarea mediului sunt servicii:

a) destínate colectivitätii în ansamblul säu; b) personalízate; c) cu caracter lucrativ; d) personale.

186. Serviciile de piatä pentru populatie, în prezent, sunt priva tizate în: a) totalitate; b) mica proportie; c) cea mai mare proportie; d) cea mai mica proportie.

56

187. Marcati categoría de servicii colective pentru populatie: a) personalízate (individualízate) §i sei*vicii destínate coíectivitátii in

ansamblul sáu; b) privind in principal bunurile §i servicii le cu efect direct asupra

persoanelor; c) cu caracter locativ §i servicii de reparatii §i mtretinere; d) cu efect asimilabil investitiilor §i servicii asimilate consumului.

188. Serviciile de piatá nu cuprind: a) servicii prestate in principal pentru populatie; b) servicii prestate in principal pentru operatorii economici; c) servicii de transporturi, depozitare §i comunicatii; d) servicii destínate coíectivitátii in ansamblul sáu.

189. ín cadrul serviciilor de piatá prestate in principal pentru íntreprinderi, in ultimii ani, cea mai mare pondere o detin:

a) tranzactiile imobiliare; b) informática activitátile conexe; c) activitátile juridice, contabilitate §i revizie contabilá; d) arhitecturá, ínginerie §i alte consultatii tehnice.

190. Prin eficientá se intelege: a) obtinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intrári (input-uri)

posibile sau obtinerea unui rezultat (output) maxim cu un nivel dat al resurseior;

b) expresia raportului dintre efectul útil (rezultatul) §i efortul depus (resursele utilízate §i consúmate);

c) masura in care efectul realizat se apropie de cel dorit; d) relatia dintre efectele sociale obtinute §i efortul facut, la nivel micro §i

macroeconomic.

191. Prin eficientá economicá se intelege: a) obtinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intrári (input-uri)

posibile sau obtinerea unui rezultat (output) maxim cu un nivel dat al resurseior;

b) expresia raportului dintre efectul útil (rezultatul) §i efortul depus (resursele utilízate §i consúmate);

c) másura in care efectul realizat se apropie de cel dorit; d) relatia dintre efectele sociale obtinute §i efortul facut, la nivel micro §i

macroeconomic.

57

192. Prin eficacitate se intelege: a) obtinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intrári (input-uri)

posibile sau obtinerea unui rezultat (output) raaxim cu un nivel dat al resurselor;

b) expresia raportului dintre efectul útil (rezultatul) §i efortul depus (resursele utilízate §i consúmate);

c) másura in care efectul realizat se apropie de cel dorit; d) relatia dintre efectele sociale obtinute efortul facut, la nivel micro §i

macroeconomic.

193. Prin eficienta socialá se intelege: a) obtinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intrári (input-uri)

posibile sau obtinerea unui rezultat (output) maxim cu un nivel dat al resurselor;

b) expresia raportului dintre efectul útil (rezultatul) §i efortul depus (resursele utilizate §i consúmate);

c) másura in care efectul realizat se apropie de cel dorit; d) relatia dintre efectele sociale obtinute §i efortul facut, la nivel micro §i

macroeconomic.

194. Eterogenitatea §i complexitatea efectelor utile rezultate din activitñtile de servicii conferá efícientei:

a) calitáti deosebite, greu de comensurat; b) o sferá mult mai largá de cuprindere si evaluare; c) o sferá restránsá de cuprindere §i evaluare; d) calitáti identice cu ale bunurilor materiale.

195. La nivel macroeconomic, eficienta sectorului tertiar este influentatá de modul de alocare a resurselor in economieintre:

a) diferite sectoare ale economiei §i intre consum §i investitii; b) diferite ramuri industríale producátoare de bunuri materiale §i intre

investitii; c) sectoarele primar, secundar §i tertiar; d) diferite categorii de servicii cuprinse in sectorul tertiar.

196. Eficienta sectorului de servicii prezintá o serie de particularitáti privind:

a) semnificatia §i modalitatea de evaluare; b) continutul; c) complexitatea metodologiei de calcul; d) modalitatea de evaluare.

58

197. Unele dintre particularité tile eficientei serviciilor se refera la: a) existenta efectelor directe çi a efectelor indirecte; b) puterea de cumpàrare a clientilor; c) dimensiuniíe timpului iiber al populatiei; d) stilul de viaja al consumatorului.

198. îmbunâtâtirea calitâtii serviciilor contribuie la sporirea gradului de satisíacere a nevoilor consumatorului, cu urmâri pozitive ín planul:

a) relatiilorde familie çi societate; b) social, cultural çi economic; c) relatiilor cu pia|a çi in interiorul intreprinderilor; d) managementuiui.

199. Performanta reprezintâ: a) desfaçurarea unei activitàtii in conditii de profitabilitate; b) o stare de competitivitate a unei întreprinderi care ii asigurâ o prezentâ

durabilà pe piatà; c) acoperirea tuturor cheltuielilor din veniturile realizate; d) realizarea de indicatori economico-financiari la nivelurile prognozate.

200. Performanta este sinónima cu: a) eficienta economicà; b) eficienta socialâ; c) eficacitatea; d) avantaj competitiv.

201. Indicati principiuï de baza al metodologiei de cercetare a calitâtii màrfurilor, prin care se are în vedere obtinerea unui rezultat final cât mai exact privind calitatea produselor:

a) stabilirea concordante} dintre necesitate çi produs; * , b) prelucrarea çi analiza datelor; c) integrarea rezultatelor partiale; d) completarea reciproca a metodelor.

202. Calitatea este rezultatul: a) caracteristicilor izolate aie produselor\serviciilor luate separat; b) însumârii valorilor caracteristicilor unui produs\serviciu; c) asamblarii mecanice a unor componente ale calitâtii; d) unitâtii\sintezei caracteristicilor unui produs\serviciu.

59

203. Care dintre metodele de cercetare a calitátii márfurilor urmare§te stabilirea unei corelatii rationale intre gradul de satisfacere a nevoiior (calitate) §i costuri:

a) analiza morfológica; b) analiza valorii; c) analiza structurii; d) metoda brainstorming.

204. Care dintre metodele clasice de cercetare a calitátii se aplica produselor complexe, cu grad ínalt de tehnicitate:

a) metodele experimental; b) analiza funct ional ; c) analiza structurii; d) analiza comparativa.

205. Identifiearea celor mai bune idei de produse §i servicii noi culese de la un grup de subiecti, se realizeazá aplicánd:

a) metoda brainstorming; b) metoda morfologica; c) analiza comparativa; d) metoda experimentáis.

206. Conceptul de calitate definit prin lnsu§irile esentiale ale unui obiect care ti fac sá se distingá de tóate celelalte, exprima:

a) sensul tehnic al conceptului; b) sensul fílozofic; c) sensul economic; d) sensul social.

207. Calitatea exprimatá prin gradul de satisfacere a nevoilor clientului, indicá: a) sensul economic al conceptului; b) sensul social; c) sensul tehnic; d) sensul fdozofic.

208. Calitatea exprimatá prin gradul de utilitate optim in raport cu cheltuielile ocazionate la producátor §i client, indicá:

a) sensul social al conceptului; b) sensul tehnic; c) sensul economic; d) sensul fdozofic.

60

209. Ierarhizarea produselor in funetie de nivelul calitáfii atins pe pia£a interna $i externa se poate efectúa prin:

a) indicii de calitate ai produselor; b) analiza comparativa; c) analiza structurii; d) analiza morfológica.

210. Defínitia conceptului de calitate in care se pune accent §i pe componente extracalitative se refera la:

a) calitatea reala; b) calitatea de excelentá; c) calitatea contractatá; d) calitatea totalá.

211. Multitudinea caracteristicüor de calitate ale produselor determina: a) caracterul dinamic al calitátii; b) caracterul complex al calitátii; c) caracterul istoric al calitátii; d) caracterul social al calitátii.

212. Precizati varianta de ráspuns necorespunzátoare in legátura cu factorii care determina caracterul dinamic al calitátii:

a) evaluarea costurilor noncalitátii; b) progresul §tiintific §i tehnic; c) exigentele crescánde ale consumatorilor; d) concurenta.

213. Care dintre cáile de creyere continuá a calitátii este concretizatá prin imtaunátátirea nivelului unor earacteristici de calitate:

a) extensiva; b) intensiva; c) obiectivá; d) exhaustiva.

214. Care dintre ipostazele calitátii indica nivelul limitativ al valorilor individúale ale proprietátilor unui produs:

a) calitatea proiectatá; b) calitatea omologatá; c) calitatea prescrisá, specificatá; d) calitatea reala.

61

215. Care este ipostaza calitátii care exprima punctul de vedere ai producátoruhii:

a) calitatea comercialá; b) calitatea proiectatá; c) calitatea contractatá; d) calitatea tehnicá.

216. Ipostaza calitátii cu importantá ín luarea decíziei de cumpárare este: a) calitatea prescrisá; b) calitatea contractatá; c) calitatea comercialá; d) calitatea livratá.

217. Ipostaza calitátii produselor care exprimá gradu! de conformitate a valorilor individúale ale caracteristicilor tehnico-ñincfionale cu prescriptiile standardelor §i normelor tehnice in vigoare este:

a) calitatea óptima; b) calitatea tehnicá; c) calitatea comercialá; d) calitatea omologatá.

218. Existenta unui decalaj redus Intre calitatea tehnicá §i calitatea comercialá determiná:

a) necesitatea cunoa§terii permanente a cerintelor §i exigentelor clientilor; b) cre§terea stocurilor; c) imobilizarea fondurilor; d) alte efecte negative.

219. Indicati varianta de ráspuns necorespunzátoare referitoare la relatia dintre calitatea tehnicá §i cea comercialá a produselor:

a) se interconditioneazá reciproc; b) intre ele existá o tendintá de apropiere; c) decalajul relativ mare dintre ele indica o concordantá intre cerere §i

oferta in privinta calitátii; d) decalajul redus dintre ele indica rolul stimulativ al cerintelor clientilor

in cre§terea nivelului calitativ.

220. CaracteruI dinamic este specific(indicati ráspunsul incorect): a) nevoilor oamenilor; b) valorii de intrebuintare(utilitátii); c) numai calitátii produselor; d) dezvoltárii gradului de culturá §i civilizatie.

62

221. Calitatea proiectatä şi realízala se poate modifica de regula în sens negativ datoritä(indicati räspunsul incorect):

a) conditiilor de productie; b) conditiilor de am balare; c) actiunii factorilor specifici depozitarii; d) actiunii factorilor din operatiiíe de manipulare şi transport

222. Care dintre urmätoarele notiuni exprima în cea mai mare masura gradul de satisfacere a unor nevoi sau a unor segmente importante aie acestora:

a) proprietätile; b) caracteristiciie de calitate; c) indicii de calitate; d) functiile calitâtii.

223. Care dintre modalitâtile de exprimare a calitâtii au sfera de cuprindere cea mai mare:

a) parametrii; b) indicii; c) caracteristiciie; d) indicatorii calitâtii.

224. Care sunt caracteristiciie de calitate aie produselor a cäror importantâ este în creştere şi pentru care se impun în prezent reglementâri stricte pe piata externa:

a) caracteristiciie economice; b) caracteristiciie ecologice; c) caracteristiciie ergonomice: d) caracteristiciie functionale.

225. Care dintre urmätoarele caracteristici sunt caracteristici ergonomice: a) gradul de poluare; b) biodegradabilitatea; c) gradul de confort, uşurinta în foiosire,comoditatea; d) consumul de energie.

226. Precizati varianta neadeväratä privind componentele ce alcätuiesc calitatea ca vector rezultant:

a) tehnicä; b) economicä; c) statisticä; d) socialä

63

227. Indicati ordinea corectä a relatiei dintre conceptele de mai jos: a) functii - calitate - proprietati - caracteristici - cerinte; b) calitate - proprietäti - functii - caracteristici; c) cerinte - proprietati - caracteristici - functii - calitate; d) proprietäti-cerinte-caracteristici-calitate -functii ,

228. Masura utilitatii produselor este exprimatä prin: a) valoarea de întrebuintare; b) an um ite proprietati; c) calitate; d) destinatie.

229. Punctul de pornire în realizarea produselor şi serviciilor îl constituie: a) proiectarea; b) receptia materiilor prime; c) cunoaşterea nevoilor sociale; d) aprovizionarea.

230. Utilitatea marfurilor (valoarea de întrebuintare) şi calitatea sunt concepte; a) ce se pot înlocui unul cu altul; b) identice; c) independente; d) aflate în strânsa interdependentä

231. In functie de utilitate (valoare de întrebuintare), produsele sunt diferentiate între ele, pe:

a) grupe şi subgrupe; b) categorii de calitate; c) clase; d) caracteristici de calitate.

232. Precizati varianta de räspuns necorespunzätoare în legäturä cu caracteristicile de calitate ale unui produs:

a) sunt cele mai importante proprietati; b) sunt selectionate dupä aportul lor la stabilirea gradului de utilitate al

produsului la un moment dat; c) ele reprezintä ultima treaptä a sintezei în evaluarea calitätii; d) cuprind un numär restrâns de proprietati.

64

233. Care dintre urmätorii factori influenteazä calitatea: a) ambalarea, transportul, pästrarea; b) cercetarea çi proiectarea; c) materiile prime; d) managementul calitafii.

234. Care dintre urmätoarele notiuni exprima sensul cantitativ al conceptului de ealitate:

a) caiitatea relativa; b) nivelul calitatii; c) mäsura caütätii; d) clasa de ealitate,

235. Termenul de „clasä" de ealitate exprima: a) rangul unor entitäti care îndeplinesc aceeaçi functie în utilizare; b) sensul calitativ al entitätilor; c) sensul tehnic al caütätii; d) sensul social al calitatii.

236. Care dintre ipostazele calitatii are un roi hotârâtor în prevenirea defectelor çi în economisirea de resurse materiale çi umane:

a) calitatea prescrisä; b) calitatea proiectatä; c) calitatea contractatä; d) calitatea reala.

237. Cerintele elientului preväzute în doeumentatia tehnicä de proiectare a produselor dar nerealizatä în productie reprezintä:

a) neconformitafi; b) risipä; c) inutilitate; d) superficialitate.

238. Supracalitatea nesolicitatä de client §i nespecifícata în doeumentatia tehnicä de realizare a produselor reprezintä:

a) neconformitate; b) risipä; c) insatisfactie; d) superficialitate.

65

239. Rezultatul grupârii a douâ sau mai multe earacteristici de calitate de regula complementare este reprezentat de:

a) functiile calitátii; b) eerinteíe de calitate; c) propríetáti; d) nivelul calitátii.

240. Precizati functia calitátii reprezentatá de caracteristiciie psihosenzoriale, ergonomice şi estetice;

a) functia tehnicâ; b) functia economica; c) functia socialá; d) functia de disponibilitate,

241. Care dintre caracteristiciie tehnico-functionale ale produselor de folosintá tndelungatá exprima functionalitatea în timp a aeestora:

a) caracteristiciie fizice; b) fıabilitatea şi mentenabilitatea; c) caracteristiciie fízico-mecanice; d) caracteristiciie tehnice.

242. Care dintre urmátoarele caracteristici de calitate ale produselor sunt obiective:

a) caracteristiciie psihosenzoriale; b) caracteristiciie tehnice; c) caracteristiciie ergonomice; d) caracteristiciie ecologice.

243. Care dintre ipostazele calitátii exprima gradul in care un produs îndeplineşte serviciul specificat, ín conditii de cost global minim:

a) calitatea reala; b) calitatea prescrisá; c) calitatea omologatá; d) calitatea optima.

244. Care dintre componentele calitátii exprima optiunile consumatorilor formulate ca expresii generale ale necesitátilor aeestora:

a) proprietátile; b) caracteristiciie de calitate; c) cerintele de calitate; d) functiile calitátii.

66

245. Care este varianta de ráspuns necorespiinzátoare referitoare la atribuirea máreii de ealitate:

a) se acordá pe timp nelimitat; b) este atribuitñ prin certificatul de marca; c) atribuirea se face de catre organisme nafionale §i Internationale; d) poate fi retrasa cánd nu se mai respecta conditiile din contract.

246. Precizati afirmatia neadeváratá privind obiectivul standardizárii de asigurare §i ímbunátátire a calitátii produseior/seryiciilor:

a) standardele sunt cele mai bune surse de documentare in domeniul calitátii produselor/serviciiior;

b) !n standarde nu sunt speciñcate conditiile generale de ealitate ale produselor;

c) asigurá protectia consumatorilor §í a mediului prin fixarea limitelor elementelor nocive din produse;

d) constituie cái de reducere a pierderilor cauzate de noncalitate §i supracalitate;

247. Care dintre modalitátile de exprimare a calitátii reprezintá sinteza functiilor calitátii:

a) parametrii; b) indicii; c) indicatorii; d) caracteristicile calitátii.

248. Care dintre urmátoarele drepturi fundaméntale ale consumatorilor se refera la situatiile in care produsele nu corespund calitativ ín utilizare:

a) dreptul de satisfacere a necesitátilor fiindamentale; b) dreptul la informare §i educare; c) dreptul la compensare; d) dreptul la protectia sánátátii §i securitátii,

249. Care dintre cerintele de ímbunátátire a calitátii produselor din punct de vedere ecologic se referá la descompunerea produselor poluante, sub actiunea factorilor din mediu, ín componente nepoluante:

a) sá utilizeze materii prime refolosibile; b) sá necesite consum redus de energie: c) sá fie biodegradabile; d) sá fie reciclabile.

67

250. Asígurarea ímbunátátirea calitatii produselor/serviciilor ca principal obiectiv al standardizñrii se realizeazá prin prescrierea in standarde (indicati varianta incorectá):

a) a unui nivel maxim al caracteristicilor de calitate ale produselor; b) metodelor de analiza §i íncercári; c) conditiilor de ambalare, pástrare, depozitare; d) modalitátilor de efectuare a receptiei calitative a loturilor de márfuri.

251. Notiunea de cömert nu defineşte: a) o functie economicä; b) o profesiune, care se practica in cadrai economiei de piatä, asigurând

realizarea actelor de schimb; c) transferal titlului de proprietate; d) cumpärarea unui bun îndelungat pentru dotarea locuintei.

252. Comertul pune la dispozitia consumatorilor/utilizatorilor bunuri çi servicii în conditii de:

a) timp, Joe, cantitäti, Sortiment, prêt; b) cantitate, prêt, pozitii sortimentale; c) unitäti de incärcäturä pachetizate; d) structura sortimental preambalatâ çi codifïcatâ.

253. în codul comercial, actele de comert sunt definite ca: a) acte proforma specifice; b) acte de productie industríala, de transport, de curtaj etc.; c) acte juridice de ramurä; d) acte formale.

254. De-a lungul timpului, activitatea de comert s-a transformat intr-o: a) activitate creatoare de utilitáti; b) activitate de servicii producátoare de satisfactii; c) simplá activitate de intermediere; d) activitate complexa de transfer a proprietátii.

A

255. In concluzie, comertul nu este: a) un sector creator de utilitáti; b) un sector creator de bunuri; c) un reprezentant in serviciul utilizatorului; d) un reprezentat in serviciul producátorului.

68

256. Care dintre urmätoarele nu sunt acte de cömert? a) acte naturale; b) acte financiar-contabile; c) acte potrivit teoriei accesoriei; d) acte formale,

257. Actele de comert naturale sunt: a) reprezentate de acele activitäti care, prin ei e însele, reprezintä c omert

dând profilai profesiunäi celor implicati în realizarea lor; b) activitätile desfaşurate de agentiile de schimb valutar; c) reprezentate de toate operatiunile ce se refera la acele acte, care sunt pur civile

prin natura lor, dar devin comerciale dacä sunt facute de catre un comerciant eu ocazia realizar» unei anumite laturi a activitâtii sale comerciale;

d) actele de comert a cäror substantä comercialä este data de forma lor.

258. Care din urmätoarele obligatii nu sunt specifıce comerciantului: a) tinerea evidentelor primare şi contabile, conservarea tuturor

documentelor comerciale; b) plata impozitelor speciale, impozite pe beneficiul comercial, taxa asupra

ci frei de afaceri, taxa pe valoarea adäugatä; c) obligatii ce decurg din calitatea de patron; d) respectarea re|etelor de fabricatie.

259. Care dintre urmätoarele nu este restrictie eu privire la libertatea de a exercita diverse activitäti comerciale:

a) determinarea şi stipularea incapacitätilor; b) stabil i rea incompatibilitätilor; c) restrictii referitoare la modul de organizare a diferitelor tipuri de comert; d) organizarea sistemului de relatii,

260. Stocarea märfurilor asigurä: a) utilizarea eficienta a depozitelor; b) aprovizionarea rítmica a populatiei; c) echilibrul dintre oferta şi cererea de marfiiri în cadrul pietei; d) valorifîcarea eforturilor investitionale facute pentru producerea

märfurilor.

261. Prin functiile asúmate, comertul tndeplineşte un roi important: a) fatä de producatori; b) fatä de consumatori; c) atât în raport eu producatoriİ, cât şi cu utilizatorii finali sau intermedian; d) fatä de intermedian.

69

262. Promovarea produselor, o alta functie a comertului, se realizeazä prin: a) existenta unui personal specializat; b) existenta unor mijloace de transport adecvate; c) utilizarea diferitelor tehnici (publicitate la loeul vânzârii,

merchandising, publicitate prin mass-media etc.); d) existenta unei baze tehnico-m ateríale.

263. Obiectul comertului se refera la: a) punerea la dispozitia consumatorilor/utilizatorilor a produselor naturale

sau fabricate de care aceçtia au nevoie; b) asigurarea abundentei de produse; c) stabilirea legäturii între doua sau mai multe stadii de productie; d) asigurarea realizarii produselor care sunt cerute.

264. Printre conditiile de desfaçurare aie comertului nu se înscrie: a) existenta unor agenti de înalt profesionalism; b) existenta unui sistem de depozitare §i de conservare a produselor pe tot

fluxul acestora, de la producätor la consumator; c) existenta unor locuri în care sä se desfaçoare activitatea comercialä; d) asigurarea abundentei de produse.

265. Comertul interior, comertul exterior §i tranzitul reprezintä clasifícarea comertului:

a) din punct de vedere geografic; b) din perspectiva cererii; c) având în vedere obiectul afacerilor; d) conform dezvoltärii în teritoriu a retelei comerciale,

266. Totalitatea cumpärärilor de märfuri în scopul revânzarii sau închirierii lor reprezintä un act de comert:

a) natural; b) formai; c) proforma; d) potrivit teoriei accesoriei.

267. Actele de comert care cuprind toate operatiuniïe ce se refera la acele acte, care sunt pur civile prin natura lor, dar devin comerciale, dacä sunt facute de catre un comerciant eu ocazia realizarii unei anumite laturi a activitätii sale comerciale, sunt acte de comert:

a) formale; b) în virtutea teoriei accesoriei; c) naturale; d) pro forma.

70

268. Crearea cojiditiilor de realizare efectiva a actului de vânzare -cuinpärare reprezintä o funetie:

a) importants a comertului ce consta în fractionarea cantitätilor mari de marfuri pe care le livreazä productia;

b) ce consta în transferid märfurilor catre zonele púnetele cele mai îndepârtate sau mai izo late, pentru a fi vândute consumatorilor;

c) strict specificä comertului, generatä de funetiile prezentate anterior §i presupune: existenta unei baze tehnico-materiale §i existenta unui personal;

d) ce permite asigurarea echilibrului dintre oferta §i cererea de märfuri din cadrill piete.

269. Un comerciant nu poate efectúa: a) acte civile, care constau in: cumpärarea unui imobil pentru uzul sau

personal sau chiar pentru exercitarea activitâtii comerciale, cumpärarea mijloacelor mobiliare, de ma§ini pentru uzul säu personal;

b) acte comerciale din grupa celor naturale sau proforma: cumpäräri çi revänzäri de märfuri, schimburi de creante etc.;

c) operatiuni devenite acte de comert în virtutea teoriei accesoriei: achizitionarea de mobilier de birou, computere etc.;

d) operatiuni desfaçurate în vederea satisfacerii nevoilor personale pe cale ilicitä.

270. Potrivit Codului Comercial, faptele de comert se grupeazä in: a) douä categorii; b) trei categorii; c) patru categorii: d) nicio catégorie.

271. Rolul comertului de distribuitor §i asigurator de servicii pentru consumatori nu presupune:

a) punerea la dispoziíia acestora a produselor naturale sau fabricate; b) vânzarea bunurilor de consum servicii în conditii de eficientä maximä; c) asigurarea realizärii produselor care sunt solicítate; d) legätura dintre mai multe stadíi succesive ale produetiei.

272. Concretizarea funetiei comertului privind crearea eonditiilor de realizare efectiva a actului de vânzare-cumparare presupune:

a) existenta unei baze tehnico-materiale; b) existenta unui personal; c) existenta unei baze tehnico-materiale §i a unui personal specializat; d) amplasarea magazinelor cât mai aproape de domiciliul cumpärätorilor.

71

273. În relatie eu comunitatea, comerciantii se pot iraplica în: a) practicarea de actiuni nediscriminatorii §i de angajare cinstitä,

asigurarea sigurantei locului de muncä; b) mentinerea de relatii strânse eu diferite grupuri de interes; c) respectarea legislatiei çi cooperarea eu administrai! ile locale; d) dezvoltarea urbanä, ruralä, cooperarea cu administratia localä.

274. Identificati afirmatia falsa: a) comertul exterior presupune o activitate în cadrul cäreia cumpärätorii §i

vânzatorii se gäsesc într-o tara sträinä sau în tari diferite; b) comertul î§i propune sä punä produsele naturale sau fabricate la

dispozitia celor care au nevoie de asemenea bunuri çi servicii; c) prin funetiile asumate, comertul îndeplineçte un roi important, atât în

raport eu produeätorii, cât §i cu utilizatorii fmali sau intermediari; d) principala fiinctie a comertului ce caracterizeazä însuçi continutul

activitätii sale, se referä la asigurarea promovärii produselor.

275. Identificati afirmatia adeväratä: a) notiunea de comerciant are în vedere persoana fizicä a cärei activitate

prestatä constä în transform area materiilor prime în produse; b) un agent economic pentru a fi considérât comerciant trebuie doar sä

actioneze în numele säu personal; c) faptele de comert în sens larg cuprind „cumpärarea de märfuri §i

produse finite spre a fi vândute"; d) comertul de asiguräri are în vedere toate operatiunile referitoare la

actele de asigurare a unor riscuri, mijlocite de plata unor prime de asigurare.

276. Identificati afirmatia falsa: a) notiunea de comert, sub aspect juridic, defineçte o profesiune, care se

practicä în cadrul economiei de piatä, asigurând realizarea actelor de schimb;

b) notiunea de comert are un continut complex, deflnind o functie economicä, ce constä în a cumpära materii prime sau alte produse pentru a le revinde în acelaçi stadiu fizic, dar în conditiile preferate de cätre consumatori (timp, loc, cantitäti, Sortiment, prêt);

c) activitatea de comert, pe mäsura dezvoltärii societätii, a suferit profonde modificari, transformându-se dintr-o simplä activitate de intermediere, într-o activitate creatoare de utilitäti;

d) comertul propriu-zis cuprinde toate actele de vânzare §i cumpärare ale produselor naturale transferate sau fabricate.

72

277. Identificad afirmatia adevaratâ: a) comertui asigurâ mârfurilor o valoare ridicatá; b) etica reprezintâ un sistem de principii morale çi de metode pentru

aplicarea acestora; c) comertui interior presupune o activitate în cadrul câreia cumpàràtorii çi

vânzâtorii se gàsesc într-o tara strainà sau în tari diferite; d) etica reprezintâ un sistem de principii imorale.

278. Comertui, în relatia eu consumatorii, asigurà: a) ameliorarea poluârii fonice, vizuale, olfactive; b) practicarea de actiuni nediscriminatorii §i de angajare cinstitâ,

asigurarea sigurantei locului de muncâ; c) informarea corectâ, cinstitâ privind produsul, ambalajul, publicitatea,

calitatea bunurilor, siguranta produselor, serviciilor, garantii, dialog; d)îndeplinirea obligatiilor législative, cooperarea eu administratiile locale

pentru rezolvarea problemelor sociale,

279. în ceea ce prívente asumarea responsabilitàtii sociale fatà de angajati, comerciantii trebuie sa:

a) contribuie la ameliorarea poluârii fonice, vizuale, olfactive; b) respecte çi sa îndeplineascâ obligatii de legislatie, sa coopereze eu

administratiile locale pentru rezolvarea problemelor sociale; c) informeze corect §i la timp consumatorii eu privire la calitatea

bunurilor, siguranta produselor, serviciilor çi garantiilor; d)practice ac|iuni nediscriminatorii §i de angajare cinstitâ, asigurarea

sigurantei locului de muncâ etc..

280. O firma de comert promoveazà un comportament etic dacâ: a) salariatii au dreptul sa critice conf ient etica §i legalitatea actiunilor

firmei atâta timp cât critica nu violeazâ drepturile altor indivizi din cadrul firmei;

b) salariatii au dreptul de a exercita §i îndeplini anumite ordine care violeazâ acele principii morale acceptate în mod obi§nuit sau norme religioase la care ei adera;

c) clientii nu au dreptul la o informare corectâ asupra produselor comercialízate de catre firma (calitate, materii prime, an de fabricatie, continut, prêt, modifican de prêt §i cauzele acestor modificàri etc.);

d) clientii vor fi tratati diferentiat în functie de statut, catégorie socio-profesionalâ sau relatii.

73

281. Care dintre urmätoarele functii ale comertului presupune organizarea, in cadrul retelei comerciale, a unor operatiuni specifice, cum ar fi; portionarea, dozarea preambalarea märfurilor, prelucrarea lor (in cadrul alimentatiei publice), sortarea dupä criterii comerciale, controlul continuu al calitätii:

a) stocarea märfiirilor; b) fractionarea cantitätilor mari de märfuri pe care le livreazä productia.

formarea sortimentului comercial §i asigurarea micilor cantitäti care urmeazä a fi puse la dispozifia consumatorilor;

c) crearea conditiilor de realizare efectiva a actului de vänzare -cumpärare;

d) asigurarea promoväri i produselor.

282. Prin care dintre urmätoarele functii ale comertului, comerciantul cunoa^te tóate aspectele ce contureazä procesul de vänzare al märfurilor §i dispune de mijloace specifice de influentare a cumpärätorilor §i de orientare a actului de vänzare - cumpärare:

a) crearea conditiilor de realizare efectivä a actului de vänzare -cumpärare;

b) stocarea märfiiri lor; c) asigurarea promovärii produselor; d) cumpärarea märfurilor de la producätori sau colectori - in cazul

productiei agricole - §i transferarea acestora in depozite, in vederea pregätirii lor pentru vänzarea catre utilizatorii fmali sau intermedian.

283. Identificati afirmatia falsä: a) comertul este un sector creator nu de bunuri, ci de utilitäti; b) comertul este un reprezentant in serviciul utilizatorilor §i al

producätori lor, cuprinzänd o parte semnificativä a fluxului monetär dintr-o tara;

c) intr-o economiei moderna, prin crearea sistemului de piatä comertul are rolul de instrument de reglare a mecanismului de piatä, asiguränd confruntarea cererii cu oferta, prin materializarea actelor de vänzare -cumpärare;

d) ca ramurä a economiei nationale, comertul cuprinde activitatea persoanelor fizice special izate in acte civile.

284. Identificati afirmatia adeväratä: a) activitatea de comert, pe mäsura dezvoltärii societätii, a suferit

profimde modificäri, transformändu-se dintr-o activitate creatoare de utilitäti intr-o simplä activitate de intermediere;

74

b) în comert se desfaçoarâ doar activitâti de intermediere a actelor de vânzare — cumpârare;

c) comertul este un sector creator de bunuri; d) activitatea de comert are ca obiect mar fa, operatiunile de vânzare -

cumpârare aie acesteia.

285. Rolul comertului se coneretizeazä în: a) informarea consumatorilor, controlând întregul sistem de comunicatii

légat de vânzarea produselor §1 de aprovizionarea eu märfuri a populajiei;

b) fluidizare a productiei în orice zona; c) asigurarea unei valori medii marfurilor, având în vedere valoarea lor

ridicata într-o regiune unde lipsesc çi slaba ior valoare în zonele în care respectivele märfuri sunt mai mult decât abundente;

d) distributia çi asigurarea de bunuri §j servicii; stabilirea legâturii între douä sau mai multe stadii aie productiei; asigurarea realizârii produselor care sunt cerute; crearea de noi debuçee pentru produsele respective,

286. PluraÎismul formelor de proprietate semnifica existenta unei multitudini de forme pentru exprimarea celor doua elemente necesare defmirii conceptului de proprietate:

a) subiectul obiectul; b) subiectul çi valoarea proprietâtii; c) proprietatea publica §i proprietatea priva ta; d) continutul §i forme le de comercializare.

287. Subiectul proprietâtii este: a) concretizat în bunuri §i servicii; b) doar individul; c) orice structura organizatorica ce se constituie; d) beneficiarul dreptului de posesie, utilizare, decizie §i uzufruct.

288. Libéra initiativa este: a) dreptul agentilor economic! de a disputa aceeaçi piatâ; b) libéra circulatîe a capitalurilor, a fortei de muncâ, a märfurilor; c) o conturare çi o consecintâ a existentei fi garantârii proprietâtii private; d) obligatia organelor centrale de a înlesni libéra concurentâ.

75

289. Asocierea combinarea presupune reunirea a douä sau mai multe persoane fizice/juridice In scopul:

a) fundamentar i i indicatorilor de performanta a activitätii comerciale; b) constituirii unei structurí comerciale prin liberul consimtamânt al

pärtilor contractante; c) dezvoltärii strategic e a pietei un or produse; d) cooperärii realizarii de investifii.

290. Specializarea activitätii comerciale evidentiazä: a) promovarea anumitor forme de vânzare, livrare, distributie a märfurilor

de la producätori la consumatori; b) aplicarea principiilor de organizare a activitätii comerciale la nivel

microeconomic; c) consacrarea íntr-un anumit gen de activitate, limitarea la un anumit

domeniu, la o marfa, familie sau sector de märfuri; d) practicarea numai unei anumite forme de comert

291. Pluralismul formelor organizatorice nu este un principiu consecintá a aplicärii urmatoarelor principii:

a) dezvoltarea piramidalä a comertului; repartizarea magazinelor pe teritoriu;

b) legalitate; libera initiativä; c) pluralismul formelor de proprietate; asociere - combinare; d) specializarea; aria de activitate.

292. Identificati afirmatia falsa: a) proprietatea privatä atesta faptul cä dreptul de posesie, utilizare, decizie

§i uzufruct revine statului; b) pluralismul formelor de proprietate semnificä existenta unei multitudini

de forme pentru exprimarea celor douä elemente necesare definirii conceptului de proprietate: subiectul §i obiectul acesteia;

c) subiectul este beneficiarul dreptului de posesie, utilizare, decizie uzufruct; d) tóate institutiile, organismele, structurile organizationale angrenate ín

relatii de schimb, de comert constituie „ansamblul comercial" (aparatul comercial).

293. Forma de proprietate cooperatista a luat naçtere ín anuí 1844 la: a) Paris (Franta); b) Rochdale (Anglia); c) Londra (Anglia); d) Hamburg (Germania).

76

294. Identificati afirmatia adeváratá: a) concurenta este o conturare §i o consecintá a existentei §i garantárii

proprietátii prívate; b) concurenta neloialá exprima relatiile dintre agentii economici

desfa§urate in spiritul iegii, cu scopul realizárii profitabile a bunurilor economice;

c) forma de proprietate cooperatistá a luat na^tere in anuí 1844 la Rochdale (Anglia);

d) asocierea poate fi doar de tip general.

295. Care dintre urmátoarele principii de organizare a activitátii comerciale evidentiazá consacrarea íntr-un anumit gen de activitate, limitarea la un anumit doraeniu, la o marfá, familie sau sector de márfuri:

a) libera initiativá; b) concurenta; c) pluralismul organizatoric; d) specializarea.

296. Care dintre urmátoarele principii de organizare a activitátii comerciale este principiu - consecintá a actiunii, aplicárii precedentelor principii (legalitate, libera initiativá, pluralismul formelor de proprietate, asociere - combinare, specializare, arie de activitate);

a) pluralismul formelor organizatorice; b) specializarea; c) protectia consumatorilor; d) legal itatea.

297. Care dintre urmátoarele principii de organizare a activitátii comerciale identifica, precizeazá zona teritorialá in care comerciantul are dreptul legal sá-§i d e s l o a r e activitatea ín calitate de persoaná fizicá sau jurídica, in care o structurá comercialá í§i manifestá functiile, competentele §i !§i asuma ráspunderile care íi revin:

a) specializarea; b) aria de activitate; c) pluralismul formelor de proprietate; d) asociere -combinare .

298. Dreptul de posesie, utilizare, decizie §i uzufruct revine individului ori indivizilor, in calitatea lor de persoane fizice sau juridice, in cazul proprietátii:

a) publice; b) mixte: capital public intern cu capital public extern;

77

c) private; d) mixte: capital public intern eu capital privat extern.

299. Identifîcati afirmatia adeväratä: a) pluralismul formelor organizatorice este un principiu - consecinta a

actiunii, aplicärii principiilor protectia consumatorilor çi protejarea mediului;

b) concurenta loialä este reprezentatä prin acele acte sau forte contrare uzantelor cinstite în activitatea comercialä;

c) forma de proprietate cooperatistä a luat naçtere în anul 1844 la Paris (Franta);

d) specializarea evidentiazä consacrarea într-un anumit gen de activitate, limitarea la un anumit domeniu, la o marfa, familie sau sector de märfuri.

300. Identifîcati afirmatia falsa: a) concurenta loialä exprima relatiile dintre agentii economici desfaçurate

în spiritul legii, eu scopul realizärii profitabile a bunurilor economice; b) concurenta neloialä este reprezentatä prin acele acte sau forte contrare

uzantelor cinstite în activitatea comercialä; c)asocierea - combinarea presupune reunirea a douä sau. mai multe

persoane fizice sau/§i juridice în scopul constituirii unei structuri comerciale prin liberal consimtâmânt al pärtilor contractante;

d)aria de activitate evidentiazä consacrarea într-un anumit gen de activitate, limitarea la un anumit domeniu, la o maria, familie sau sector de märfuri.

301. Subiectul este beneficiarul dreptului de posesie, utilizare, decizie uzufruct, §i nu poate fi:

a) individul; b) familia: c) organizatia nationalä; d) liberal arbitra.

302. Care dintre caracteristicile de mai jos corespunde comertului independent? a) întreprinderile nu au nicio legäturä eu organisme coordonatoare sau

centralizatoare aie activitätii; b) firmele funetioneazä întotdeauna ca societäti în nume colectiv sau eu

räspundere limitatä; c) firmele funetioneazä doar în comertul eu ridicata; d)aprovizionarea se face doar prin intermediul unor centrale de

aprovizionare.

78

303. Comertul asociat reprezintá un sistem de organizare a aparatului comercial care euprinde:

a)magazinele populare, lanturile voluntare, grupáriíe cumpárátorilor grosişti şi nıagazinele colective ale independentilor;

b)cooperativele detailiştilor, lanturile voluntare, franciza şi grupáriíe de cumpárare;

c) lanturile voluntare, marile magazine, magazinele colective ale independentilor şi magazinele cu sucursale;

d)cooperativele detailiştilor, lanturile voluntare, grupáriíe cumparátorilor grosişti şi magazinele colective ale independentilor.

304. Característica generala a sistemului de asociere sub forma „lanturilor voluntare" consta în faptul cá:

a) mai multi comercianti cu amánuntul, numiti „cápetele lantului", se grupeazá între ei, dupá care atrag în grupui astfel format o parte din comerciantii cu ridicata;

b) mai multi comercianti cu amánuntul, care actioneazá in aceeaşi branşâ sau similare, se únese, formând o organizatie, care işi asumá şi functia de grosist;

c) mai multi comercianti cu ridicata, numiti „cápetele lantului11, se grupeazá între ei, dupa care atrag în lantul astfel format o parte din colaboratorii lor, comercianti cu amánuntul;

d) mai multi comercianti cu ridicata, care actioneazá în aceeaşi branşâ sau similare, se únese, formând o organizatie, care îşi asumá şi functiile comertului cu amánuntul.

305. Grupáriíe de cumpárare ale comerciantilor cu ridicata sunt întâlnite numai în:

a) sectorul márfurilor alimentare; b) sectorul de alimentatie publica; c) sectorul materiilor prime; d) sectorul márfurilor nealimentare sau bunurilor destínate consumului

intermediar.

306. Magazinele colective ale independentilor reprezintá o forma speciflcá de organizare a:

a) comertului independent; b) comertului asociat; c) comertului capitalist integrat; d) comertului cooperatist integrat.

79

307. Dupa natura participantilor şi a formelor de proprietate, specialiştii structureaza sistemul de organizare a comertului intégrât în:

a) forme capitaliste şi forme particıılare; b) forme cooperatiste şi forme particıılare; c) forme capitaliste şi forme cooperatiste; d) forme de stat şi cooperatiste.

308. Fórmele capitaliste ale comertului intégrât sunt: a) magazinele populare, magazinele colective ale independentilor şi

magazinele cu sucursale; b) lanturile voluntare, magazinele colective ale independentilor şi

cooperativele de consum; c) cooperativele administratiei, magazinele populare şi lanturile voluntare; d) marile magazine, magazinele cu sucursale şi magazinele populare.

309. Care dintre cele enumerate mai jos nu este característica a marilor magazine (forma de organizare a comertului intégrât)?

a) procesul de vânzare se desfaşoarâ pe o suprafatâ mare şi foarte mare, flecare raion reprezentând un magazin;

b) sortimentul de mârfuri oferit este foarte larg; c) preturile produselor comercialízate sunt mai mari decât la magazinele

traditionale; d) serviciile comerciale se interfereazâ cu produsele oferite.

310. Care dintre urmâtoarele nu este element spécifié privind functionarea magazinelor cu sucursale:

a) directia generala; b) directia comercialâ; c) directia céntrala; d) depozitul central.

311. Magazinele populare ~~ ca forma de organizare a comertului intégrât au anumite caracteristici proprii. Care dintre cele enumerate mai jos nu se încadreazâ In aceastà catégorie?

a) raioanele de produse alimentare reprezintâ punctul de atractie ai fiecârui magazin;

b) raioanele, áltele decât cele alimentare, comercializeazâ o gamâ relativ restrânsâ de produse;

c) toate produsele se vând la preturi mai reduse sau foarte avantajoase fatà de alte tipuri de unitàti;

d) setul de servicii comerciale este complex.

80

Formeie eooperatiste ale comertului intégrât sunt: a) coopérât i ve le de con s um §i coopérative le marilor întreprinderi sau ale

administratiei; b) magazinele colective ale independentilor §\ magazinele cu sucursale; c) magazinele colective aie independentilor §i cooperativele de consum; d) cooperativele administratiei §i magazinele populare.

313. Franciza nu este: a) o forma de valoriñcare a drepturilor de proprietate intelectualä; b) o forma de marketing §i distributie internationalâ; c) o modalitate de Infi intare a unei afaceri; d) o forma de diversificare a pietei.

314. Franciza, ca sistem de distributie: a) are la bazä o licentä de ordín comercial acordatä de catre o

întreprindere cätre o alta pentru exploatarea unei marci originale, a unor metode §i tehnici particulare, ínsofita de asistenta tehnica, comercialä çi managerialä necesarä;

b) reprezintâ un compromis între forme de distributie §i metode de vânzare; c) consta în utilizarea mardi unei firme cu bun renume; d) reprezintâ un mijloc de promovare a afacerilor printr-un management eficient.

315. Identifîcati afirmatia adeväratä: a) comertul independent reprezintâ o forma de organizare comercialä în

cadrul careia întreprinderea de comert - cu ridicata sau cu amänuntul -nu are nicio legäturä cu organisme coordonatoare aie activitätilor de cumpärare sau de vânzare, adicä nu sunt asociate sau integrate;

b) capacitatea financiará a firmelor de comert independent este mare; c) preturile practícate sunt întotdeauna inferioare selor practicate de

comerciantul asociat sau intégrât; d) lanUirile voluntare reprezintâ o formä a comertului intégrât de

organizare a aparatului comercial.

316. Identifîcati afirmatia falsa: a) fírmele de comert independent sunt în cea mai mare parte întreprinderi

familiale, constituite câteodatâ în nume colectiv sau sub forma societätilor cu räspundere limitatä;

b) magazinele colective aie independentilor reprezintâ o forma a comertului intégrât de organizare a aparatului comercial;

c) capacitatea financiará a firmelor de comert independent este slabâ;

81

d) preturile practícate de fírmele de comert independente sunt întotdeauna superioare celor practícate de comerciantul asociat sau intégrât, ca urmare a gestiunii irationale a märfurilor §i proceselor de vânzare, a costurilor de achizitionare foarte ridicate ce revin pe produs, în conditiile achizitionärii unor partizi mici de märfuri, a marjelor de prêt foarte ridicate.

317. Care dintre urmatoareïe forme de organizare a aparatului comercial este specifica comertului intégrât:

a) „grupärile de cumpärare" sau „cooperativele" comerciantilor eu amänuntul;

b) lanturile voluntare; c) magazine eu sucursale; d) magazinele colective aie independentilor.

318. Care dintre urmatoareïe forme de organizare a aparatului comercial este specifica comertului asociat:

a) marile magazine; b) magazine populare; c) magazine eu sucursale; d) lanturile voluntare.

319. Marile magazine, ca forma de organizare a comertului intégrât, reprezinta:

a) în ansamblul lor, o forma a comertului eu amänuntul, în cadrul cäreia firmele comerciale dispun de o mare suprafatä de vânzare accesibilä publicului, oferind în acelaçi local sau în localuri diferite, alâturi de bunuri de consum, grupate în raioane si de o serie de servicii comerciale, iar flecare raion face oficiul unui magazin specializat;

b) o formä specificä a comertului asociat, axate pe vânzarea mârfîurilor cu amänuntul, ce dispun de mari suprafete comerciale § i sunt organízate pe raioane specializate;

c) o grupare formata din unul sau mai multi comercianti cu ridicata §i comercianti cu amänuntul, selectionati de catre comercianti i cu ridicata din rândul clientilor fideli cu care colaboreazä;

d) asociatii în cadrul cärora negustorii din acelaçi sector sau sectoare similare se únese, formând o organlzatie, care í§i asuma, printre áltele, çi functia de grosist

82

320. Grupärile de cumpärare sau „cooperativele" comerciantilor cu amänuntul, la originea lor, sub aspect functional:

a) sunt organizate în asociatii, cooperative cu capital variabil, pentru a facilita intrarea şi ieşirea aderentilor potrivit propriilor lor optiuni;

b) au fost create exclusiv pentru a asigura aprovizionarea comerciantilor cu amänuntul;

c) presupune drepturi egale pentru toti membrii; d) presupune libertatea membrilor asociatiei de a se putea retrage, în mod

über, aşa cum au şi adera t la respectiva grupare.

321. Identificati afirmatia falsa: a) cooperativele de consum reprezintä sociefäti ale cäror membrii se únese

pentru a-şi asuma o functie de distributie, beneficiile realizate fiind repartizate íntre toti membrii cooperatori;

b) în literatura de specialitate se cunosc douä forme cooperatiste ale comertului integrat: cooperativele de consum şi cooperativele marilor íntreprinderi sau ale administratiei;

c) marile magazine reprezintä íntreprinderi sau firme de cömert, care dispun, în acelaşi local, de raioane multiple, ce vând în sistemul autoservirii sau al preselectiei un Sortiment larg, dar mai putin profund de produse, practicând un nivel mai scäzut al preturilor şi o gamä restrânsa de servicii comerciale;

d) magazınele cu sucursale sunt cunoscute în practica comercialä şi sub denumirea de íntreprinderi cu sucursale multiple.

322. Identificati afirrnatia adeväratä: a) comertul asociat reprezintä un sistem de organizare a activitätii

comerciale, în cadrul cäruia întreprinderile cumuleazä atât functiile comertului cu ridicata, cât şi functiile comertului cu amänuntul.

b) dupä natura participantİlor şi a formelor de proprietate, sistemul de organizare a comertului integrat se grupeazä în trei mari categorii: forme capitaliste, forme cooperatiste şi forme mixte;

c) grupärile de cumpärare ale comerciantilor cu ridicata se întâlnesc doar în sectorul märfurilor alimentare;

d) lanturile voluntare reprezintä o guipare formatä din unul sau mai multi comercianti cu ridicata şi comercianti cu amänuntul, selectionati de catre comerciantii cu ridicata din râııdul clientilor fıdeli cu care colaboreazä.

83

323. Asociatia Britanicä de Francizing (The British Francize Association) defıneşte operatiunea de francizä ca o licentä contractualà cedatä de o persoanä, numitä francizor (cedent), unei alte persoane, numitä francizat (beneficiar), care:

a) da dreptul francizatului de a exercita control continuu, pe perioada respectiva, asııpra francizorului şi a modului cum acesta îşi desfaşoara activitatea;

b) obliga francizatul sä acorde francizorului asistentä in desfaşurarea activitätii in legäturä cu organizarea acestuia, pregätirea personalului, merchandising, conducere etc.;

c) cere francizorului, in mod periodic, sä pläteascä francizatului sume de bani in conformitate cu privilegiul, märfurile sau serviciile furnizate de francizor;

d) permite francizatului sä desfaşoare in perioada de valabilitate a lscentei o anumitä afacere, folosind un nume specificat apartinând francizorului sau in legäturä cu francizorul.

324. Crearea unui sistem de distribute de dimensiuni mai mari decât i-ar permite propriile mijloace reprezintä un:

a) avantaj pentru francizat (beneficiar); b) dezavantaj pentru francizat (beneficiar); c) dezavantaj pentru francizor (cedent); d) avantaj pentru francizor (cedent).

325. Care dintre urmätoarele träsäturi nu este specificä comertului cu ridicata:

a) actele de comert au loc între întreprinderi economice; b) cumpärärile de märfuri se realizeazä in cantitäti mari, in Sortiment industrial; c) asigurarea unui Sortiment foarte larg şi extrem de complex; d) activitatea de comert cu ridicata nu încheie circuitul economic al

märfuri lor.

326. In raport cu producätorii, comertul cu ridicata nu îşi asuma roîul de: a) oferirea de preturi avantajoase pentru detailişti; b) continuarea farä întrerupere a activitätii producätorilor, datoritä lansärii

şi achitärii de comenzi de partizi mari de märfuri; c) asigurarea de multiple servicii logistice, regularizarea productiei şi

oferirea de informatii asupra modului in care sunt primite produsele de cätre consumatori;

d) participarea activa la prospectarea detailiştilor şi campaniilor de promovare a vänzärilor initiate de producätor.

84

327. Fatä de comertul cu amänuntul, comertul eu ridicata nu îçi asuma rolul de: a) informarea detailiçtilor; b) fractionarea parti zi i or de mârfuri ?i livrarea acestora unitätilor

comerciale cu amänuntul; c) prospectarea activitätii detailiçtilor; d) oferirea de produse m cantitäti mai mici detail i çtilor decât dacä aceçtia

s-ar aproviziona direct de la producätori,

328. Intreprinderile de comert cu ridicata nu se caracterizeazä prin: a) specializarea activitätii pe familii de produse; b) slabä acoperire financiará: c) existenta unor sei*vicii comerciale bine puse la punct, servicii prestate

de personal de înaltâ calificare; d) interventia întreprinderilor de comert cu ridicata atât in fluxul

produselor realízate de producätorii interni, cât §i de cei externi.

329. Priutre functiile specifice comertului cu ridicata nu se numärä: a) cumpärarea unor partizi mari de produse çi concentrarea unor fonduri

de mârfuri de la un numär mare §i divers de producätori; b) stocarea unor cantitäti mari de mârfuri; c) revânzarea märfurilor în cantitäti mici cätre comerciantii cu amänuntul; d) transformarea sortimentului comercial.

330. Identificati functia comertului cu ridicata: a) transformarea sortimentului industrial, format din cantitäti mari de

produse de un anumit fel, livrât de producätori, în Sortiment comercial, corespunzätor varietätii cererii populatiei;

b) cumpärarea de mârfuri pe care le revinde în cantitäti mici; c) asigurarea unui Sortiment foarte larg §i extrem de complex punând la

dispozitia populatiei absolut toate produsele realízate de producätori industrial! sau agricoli;

d) asigurarea prezentei sale in toate zonele, localitätile §i púnetele populate.

331. Care dintre urmätoarele este funetie a grosiçtilor industriali: a) asigurarea circuitului de distributie al produselor de consum individual; b) realizarea logisticii comerciale specifice fiecärui produs industrial; c) revânzarea märfurilor în cantitäti mici cätre comerciantii cu amänuntul; d) cercetarea permanentä a pietei.

85

332. Identificati afirmatia falsa: a) întreprinderile de comert eu ridieata se caracterizeaza printr-o aeoperire

financiara mica deoarece aprovizionarea se face în partizi m ici care se stocheazä;

b) continutul activitatii de comert eu ridieata consta în achizitionarea de märfuri în partizi mari çi desfacerea acestora în partizi mici, dar într-un Sortiment comercial, catre comertul cu amänuntui §i, în únele cazur i, catre unitäti care cumpärä diferitele produse în vederea prelucrarii lor ulterioare;

c) comertul cu ridieata interpunându-se în drumiil märfurilor de la produeätori spre consumatori genereazä o serie de imobilizäri de fonduri, cheltuieli baneçti necesare întretinerii retelei de depozite, plätii personalului, achizitionärii cantitätilor mari de märfuri etc.;

d) cumpärarea unor cantitäti mari de produse çi concentrarea unor fonduri de märfuri de la un numär mare §i divers de produeätori din cadrul pietei interne sau de pe diverse piete externe, în vederea aprovizionärii continue §i în Sortiment variat a comertului cu amänuntui, reprezintä o funetie a comertului eu ridieata.

333. Identificati afirmatia adeväratä: a) în sfera comertului eu ridieata märfurile ramân o perioadä de timp

scurtä, având o vitezä de circulatie rapidä; b) transformarea sortimentului industrial, format din cantitäti mari de

produse de un anumit fei, livrât de produeätori, în Sortiment comercial, corespunzätor varietätii cererii populatiei, reprezintä o funetie a comertului eu ridieata;

c) in sfera comertului eu ridieata, actele de vânzare-cumparare au loc intre persoane fizice;

d) in sfera comertului eu ridieata, cumpärärile de märfuri se realizeazä în cantitäti mici, in Sortiment comercial, iar vanzärile in cantitäti mari, în Sortiment industrial.

334. Identificati afirmatia falsa: a) actele de vânzare-cumparare au loc între întreprinderi economice; b) cumpärärile de märfuri se realizeazä in cantitäti mari, în Sortiment

industrial, iar vänzärile in cantitäti mici, în Sortiment comercial; c) revânzarea märfurilor in cantitäti mari cätre comerciantii cu amänuntui,

reprezintä o funetie a comertului eu ridieata; d) activitatea de comert eu ridieata nu încheie circuitul economic al

märfurilor, ci mijloceçte doar legätura dintre productie §i veriga comercialä cu amänuntui.

86

335. Stocarea unor cantitäti mari de märfuri, în sfera comertului eu ridicata, se realizeazä în vederea:

a) aprovizionärii continue §i în Sortiment variai a comertului eu amänuntul; b) realizärii logisticii comerciale specifice fiecärui produs; c) cercetärii permanente a pietei; d) asigurärii unei eçaionâri normale a fluxului de produse catre detailisti.

336. Dictionarele de specialitate defínese comertul eu amänuntul astfel: a) o forma a circulatiei märfurilor a cäre i functie consta în a cumpära

märfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali, în general în cantitäti mici çi în stare de întrebuintare;

b) un ansamblu de activitäti çi relatii organízate çi desfaçurate de unitäti specializate pe circulada märfurilor, în scopul aprovizionärii consumatorilor sau utilizatorilor final i ;

c) toate activitätile implícate în vânzarea produselor sau serviciilor direct cätre consumatorii finali, spre a fi folosite în scopuri personale, necomerciale;

d) orice organizatie care practica acest gen de comert fie cä este vorba de producatori, detailisti sau grosiçti efectueazä comert eu amänuntul.

337. Care dintre urmätoarele nu este functie a comertului eu amänuntul ? a) cumpärarea de märfuri pe care le revinde în cantitäti mici; b) asigurarea prezentei unitatilor sale în toate zonele, localitätile çi púnetele popúlate; c) asigurarea unui Sortiment foarte larg çi extrem de complex; d) activitatea sa nu încheie circuitul economic al märfurilor.

338. Identificati functia comertului eu amänuntul: a) transformarea sortimentului industrial, format din cantitäti mari de

produse de un anumit fel, livrât de produeätori, în Sortiment comercial, corespunzätor varietätü cererii populatiei;

b) revânzarea märftirilor în cantitäti mici cätre comerciantii cu amänuntul; c) asigurarea unui Sortiment foarte larg §i extrem de complex punând la

dispozitia populatiei absolut toate produsele realízate de produeätori industriali sau agricoli;

d) cumpärarea unor cantitäti mari de produse §i concentrarea unor fonduri de märfuri de la un numär mare §i divers de produeätori.

339. Identificati activitätile care nu se desfaçoara în alimentatia publica: a) activitäti de transformare a sortimentului industrial; b) activitäti de produetie; c) activitäti comerciale; d) prestäri de servieii.

87

340. Principalele directii de specializare a comertului nealimentar sunt urmätoarele:

a) monoprodus, multiformä, bisectorialä, tridimensionalä; b) complexa, multisectorialä, multiformä, complex de nevoi; c) multiformä, monoprodus, monosector, multifactorialä; d) monoprodus, monosector, monoclientelä, monotemä, multisectorialä.

341. In functie de tipul retelei de unitäti prin care se realizeazä märfurile, se intälnesc:

a) comert cu autoservire, comert förä magazine, cash and carry; b) magazine normale, automate comerciale, hipermagazine; c) comert stabil, comert mobil, comert iärä magazine; d) supermagazine, hipermagazine, magazine discount.

342. Comertul stabil poate fi realizat prin: a) corespondentä §i pe bazä de catalog; b) unitäti clasice de desfacere §i prin automate; c) Internet; d) „home video Shopping" Videotext.

343. Comertul mobil nu se poate realiza prin: a) vänzäri electronice; b) deplasarea itinerantä pe distante mici a unor vänzätori ambulanti; c) gruparea unor unitäti mobile de diferite specializäri In cadrul pietelor

obi§nuite; d) organizarea unui comert itinerant, realizat cu ajutorul unor mijloace de

transport specializate.

344. Piata vanzärilor färä magazine nu poate fi segmentatä in functie de: a) mijloacele utilízate in procesul de comercializare amärfuri lor; b) tipul cumpärätorilor; c) tipul intreprinderii comerciale; d) factorii concurentiali,

345. Vänzärile traditionale farä magazine cuprind in structura lor: a) vänzarea electrónica; b) vanzarea prin Videotext: c) vänzarea prin televiziunea cablatä; d) vänzarea la domiciliu §i vänzärile pe bazä de catalog, prin

corespondentä.

88

346. ídentificnti afirma ti a adeväratä: a) notiunea de comert cu amánuntul include tóate activitátile implícate ín

vänzarea produselor sau servic-iilor direct catre consumatorii fínali, spre a fi folosite in scopuri personale necomerciale:

b) comertul mobil se realizeaza printr-o retea de unitáti bine delimítate din punctul de vedere al amplasárii al perioadei de fivnctionare;

c) comertul stabil se realizeaza prin intermediul unor puñete de vánzare ín continua mineare;

d) comertul mobil, realizat prin intermediul retelei de automate reprezintä o forma de vánzare cu roí de completare ín cadrul activitátii de ansamblu a comertului cu amánuntul, prezentand avantaje atat pentru cumpärätori, cat §i pentru comercianti.

347. Identificad afirmatia falsa: a) dictionarele de specialitate defínese comertul cu amánuntul ca o forma

a circulatiei márfurilor a cárei functie constá ín a cumpára márfuri pentru a le vinde consumatorilor sau utilizatorilor fínali, in general in cantitäti mici ín stare de intrebuintare;

b) comertid mobil se d e s l o a r á prin unitáti clasice §i prin automate; c) comertul cu amánuntul reprezintä ansamblul de activitäti §i relatii

organízate §i desfa§urate de unitáti specializate pe circulada márfurilor, in scopul aprovizionärii consumatorilor sau utilizatorilor fínali;

d) vänzarea prin sistemul líber service-ului se caracterizeazä prin absenta vänzätorului libertatea clientului de a circula dupä bunul säu plac sau dupä interesul pentru anumite produse.

348. Specializarea monoclientelä, ca principal directie de specializare a comertului nealimentar, are in vedere:

a) o formä mai elasticä in sistemul de abordare, oferlnd o categorie mai larga de produse;

b) axarea activitátii comerciale pe anumite teme sau obiective; c) segmentarea pietei pe grupe de varstá §i retinerea pentru aprovizionare

numai a unei partí din acestea; d) un concept de comert specializat pe aplicarea unei strategii

multisectoriale.

349. Comertul alimentar nu se caracterizeazä prin: a) existenta unei retele de mar i unitati generale; b) combinare rationalá a diferitelor tipuri de mari suprafete comerciale cu

existenta unor mici unitáti specializate §í de completare;

89

c) vanzarea pe langa sortimentul general de márfuri alimentare in stare naturalá §i a unor márfiiri complementare sau a unor produse prelucrate industrial;

d) desfa§urarea une i activitáti de productie, care consta ín transfor marea unor materii prime alimentare in prepárate cuünare §i de cofetárie.

350. Vanzarea prin sistemul liber service-ului nu se caracterizeazñ prin: a) absenta vánzatorului §í libertatea clientului de a circula dupa bunul sau

plac sau dupa interesul pentru anumite produse; b) ambalarea individualizarea márfurilor; c) vanzarea tuturor produselor alimentare §i de consum curent, produselor

de uz indelungat; d) prezenfa vánzatorului.

351. Care dintre urmátoarele nu este considérala drept característica principalá a comertului realizat prin automate comerciale:

a) oferirea unui sortiment restráns de márfuri, punándu-se accent pe articole de strictá necesitate din categoría produselor de uz curent;

b) utilizarea in procesul de comercializare a tehnologiilor automatízate referitoare la prezentare, distribuiré, incasare §i manipularea numeraluiui;

c) rezolvarea posibilá a unor necesitáti de bazá (apá, báuturi rácoritoare, páine, sandvi^uri etc.) sau complementare (ciorapi, baterii, lame, aparate de ras, etc.);

d) amplasarea cu restrictii §i dupa un orar bine stabilit.

352. Segmentarea pietei vánzárilor fará magazine in: vánzári prin curier, vánzári prin telefon §i vánzári electronice s-a realizat in functie de:

a) mijloacele utilízate in procesul de comercializare a márfurilor; b) tipul cumpárátorilor; c) tipul íntreprinderii comerciale; d) metodele utilízate ín procesul de vánzare.

353. Segmentarea pietei vánzárilor fárá magazine ín: consumatori individuali §i intreprinderi s~a realizat in functie de:

a) tipul íntreprinderii comerciale; b) tipul cumpárátorilor; c) mijloacele utilízate in procesul de comercializare a márfurilor; d) metodele utilízate ín procesul de vánzare.

354. Care dintre urmátoarele nu este consideratá drept caracteristicá principalá a comertului mobil:

a) deplasarea itinerantá pe distante mici a unor vánzátori ambulanti;

b) gruparea unor unitati mobile de diferite specializari in cadrul pietelor obi§nuite de marfuri;

c) utilizarea unor tehniei comerciale complexe a unor metode moderne de van/are;

d) organizarea unui comert itinerant, realizat cu ajutorul unor mijloace de transport specializate, bine dotate §i amenajate.

355, Identificati afirmatia falsa: a) sectorizarea activitatii comerciale cu amanuntul presupune impartirea

acestuia in; comert alimentar, alimentatie publica comert nealimentar;

b) comertul cu marfuri nealimentare se desfa:?oara prin unitati cu mari si mici suprafete, universale, generale, specializate §i strict specializate;

c) comertul stabil se desia§oara prin unitati clasice §i prin automate; d) special izarea monoprodus are in vedere axarea activitatii comerciale pe

anumite teme sau obiective,

356. Comertul electronic dateaza din: a) deceniul 6 al secoiului 20; b) 1 9 3 0 - 1945; c) deceniul 8 al secoiului 20; d) deceniul 5 al secoiului 20.

357, Primul standard EDI (Electronic Data Interchange), aparut in anul 1968, in SUA, a fost realizat pentru:

a) transmiterea mesajelor structurate in industria transporturilor; b) reglementarea calitatii serviciilor; c) clasificarea §i structurarea informatiilor; d) protectia mediului de afaceri.

358. Printre avantajele comertului electronic nu se inscrie: a) accesul la serviciile §i produsele furnizorilor din lumea intreaga, cu

costuri mici; b) scaderea veniturilor micilor comercianti prin participarea la afacerile

mai mari; c) integrarea mai u§oara §i mai stransa a furnizorilor locali §i straini in

cadrul lantului de aprovizionare; d) in form area mai buna a potentialilor clienti.

91

359. Printre particularité tile comertului electronic prin Internet nu se înscrie:

a) limitarea numärului de intermedian; b) piata este deschisä la scarä globalä; c) partenerii sunt in numär nelimitat fiind ' atât cunoscuti cât §i

necunoscuti; d) retelele deschise sunt neprotejate,

360. în domeniul comertului, Internet-ul sistem deschis la scarä planetarä nu a ïnsemnat:

a) globalizarea afacerilor §i a întreprinderilor mici mijlocii; b) scäderea oportunitätilor de afaceri; c) schimbarea naturii pietei dintr-o locatie fizicä într-una virtualä; d) reducerea çi eliminarea intermediarilor, facând posibil contactul direct

între furnizori §i clienti.

361. Printre aspectele ce nu necesita rezolvare în domeniul vast al comertului prin Internet se înscrie:

a) reglementarea juridicä a afacerilor pe Internet; b) garantarea informatiilor §i credibilitatea acestora; c) globalizarea afacerilor; d) reducerea costurilor §i libertatea comunicatiilor.

362. Identificati afirmatia falsa: a) tranzactia comercialä poate fi împârtitâ în trei etape principale: etapa de

publicitate §i cäutare, etapa de contractare çi platä §i etapa de livrare; b) în domeniul comertului, Internet-ul - sistem deschis la scarä planetarä -

a ïnsemnat schimbarea naturii pietei dintr-o locatie fizicä într-una virtual;

c) comertul electronic, spre deosebire de cel clasic, oferä multiple avantaje, printre care §i reducerea erorilor în manipularea märfurilor;

d) comertul electronic este limitât numai la Internet.

363. Care dintre urmätoarele nu este consideratä partícula rítate a comertului electronic prin Internet?

a) piata este deschisä la scarä globalä çi ea reprezintä reteaua; b) accesul limitât al vizitatorilor; limitarea valoricä a unei livräri; c) partenerii sunt în numär nelimitat, fiind cunoscuti §i necunoscuti; d) retelele deschise sunt neprotejate, de unde necesitatea securizärii

acestora.

92

364. Elementul care 1111 influenteazá eumpárarea produselor serviciilor pe Internet este:

a) utilizarea unor termeni unici pentru descrierea produselor §i/sau serviciilor;

b) informarea clientilor §i a furnizorilor; c) comercializarea produselor unicat; d) protectia consumatorilor on-line.

365. Identificad afirmada adeváratá: a) avantajul major al comertului electronic este dat de accesul la serviciile

§i produsele furnizorilor din lurnea intreagá, cu costuri mari; b) o particularitate a comertului prin Internet se refera la faptul cá retelele

deschise sunt protejate; c) comertul electronic dateazá din deceniul 8 al secolului 21; d) comertul electronic, spre deosebire de cel clasic, oferá múltiple

avantaje, printre care §i eliminarea unor operatii manuale.

366. Din punct de vedere teoredc, notiunea de piatá reprezintá: a) o categorie economicá care i§i gaseóte expresia in totalitatea actelor de

vánzare-cumparare privite in unitate organicá cu relatiile pe care le genereazá §i in conexiune cu spatiul in care se desfa§oará;

b) ansamblul tranzactiilor efectúate intr-o arie geográfica determinatá; c) ansamblul sau localul in care se oferá produsele spre vánzare

ansamblul consumatorilor §i cumpárátorilor. d) ansamblul operatiunilor privind vánzarea de produse.

367. Piata urbana se caracterizeazá printr-un: a) grad ridicat de concentrare; b) nivel ridicat de dispersie; c) ritm evolutiv mai lent; d) grad ridicat de omogenitate ín profil teritorial §i prjn mari deosebiri de

la o zoná la alta.

368. Piata ruralá se caracterizeazá prin: a) mobilitate; b) elasticitate; c) faptul cá reflecta In totalitate consumul dintr-o anumitá zoná; d) nivel mai ridicat de organizare a activitátii comerciale.

369. Care din urmátoarele enumerári nu este factor de influentare a pietei bunuriior serviciilor?

a) productia industrialá §i agrícola; b) importurile de produse;

93

c) consumul aparent; d) reducerea treptatá a consumului natural.

370. Productia bunuriior industríale §i agricole, factor principal al evolutiei pietei nu determina:

a) puterea de cumpárare; b) volumul ofertei de marfuri; c) posibilitatile satisfacerii cererii consumatorilor; d) posibilitatile satisfacerii cererii utilizatorilor fmali.

371. Importurile de produse influenteaza piata bunuriior §i serviciilor prin intermediul:

a) preturilor bunuriior §i serviciilor; b) ofertei de marfiiri; c) cererii de marfuri; d) puterii de cumpárare.

372. Piata bunuriior §i serviciilor se subdivide in piata bunuriior de consum individual §i piata bunuriior industríale §i de echipament dupa criteriul:

a) aria geograficá sau perimetrul in cadrul cáruia se d e s f a j a r á confruntarea dintre cerere §i ofertá;

b) natura consumului; c) numárul vanzátorilor §i al cumpárátorilor; d) modul de materializare a activitátii care formeazá obiectul actului de

vánzare-cumpárare.

373. In procesul de unificare a pietelor interne nu poate fi considera! element favorizant:

a) dezvoltarea puternicá a societátilor producátoare multinationale; b) crearea unor societáti mixte; c) perfectionarea sistemului bancar; d) schimburile directe de marfuri intre marile magazine din diferite tari.

374. Identificati afirmatia falsa: a) oferta ínseamná cantitatea de bunuri servicii sau capitaluri pe care

cumpárátorii sunt gata sá le achizitioneze la un anumit pret, date flincl veniturile si preferintele lor;

b) piata, din punct de vedere teoretic, reprezintá o categorie economicá care i§i gaseóte expresia ín totalitatea actelor de vánzare-cumpárare privite ín unitate organicá cu relatiile pe care le genereazá §i ín conexiune cu spatiul in care se desfa§oará;

94

c) continutul esential al notiunii de piatä este reprezentat de sfera economicé in care productia apare sub forma de ofertä de märfuri, iar nevoile de consum sub forma de cerere de märfuri;

d) piata reprezintä sfera confruntarii ofertei cu cererea de märfuri, a realizärii lor prin intermediul actelor de vänzare-cumpärare, pre cum §i ansamblul conditiiior in care se desfa§oarä aceste procese.

375. Identificad afirmada adeväratä: a) sn functie de natura consumului, piata se subdivide in piatä internä §i

piatä externä; b) cererea inseamnä cantitatea de bunuri §i servicii sau capitaluri pe care

cumpärätorii sunt gata sä le achizitioneze la un anumit pret, date fiind veniturile si preferintele lor;

c) in functie de modul de materializare a activitätii care formeaza obiectul actului de vänzare-cumpärare, se disting piatä urbanä piatä ruralä;

d) productia industriaiä §i agricolä reprezintä factoml esential de constituiré a cererii de märfuri.

376. Din punct de vedere teoretic, piata reprezintä o categorie economica ce l§i gaseóte expresia in totalitatea:

a) operatiunilor de import-export; b) activitätilor operative; c) actelor de vänzare-cumpärare; d) actelor de cumpärare.

377. Veniturile bäne§ti posibilitadle de invesdtii ale populatiei §i ale firmelor actioneazä asupra pietei prin:

a) oferta de märfuri §i servicii; b) importurile de produse §i servicii; c) consumid natural; d) intermediul cererii de märfuri.

378. Piata bunurilor §i serviciilor se subdivide in piata bunurilor piata serviciilor dupa criteriul:

a) particularitätile cumpärätorilor; b) natura consumului; c) numärul vänzätorilor al cumpärätorilor; d) modul de materializare a activitätii care formeazä obiectul actului de

vänzare-cumpärare.

95

379. în procesul de unificare a pietelor interne nu poate fi considérât element favorisant:

a) se h im burile directe de màrfuri între marile magazine din diferí te tari; b) dezvoltarea puternicâ a societâtilor produeâtoare multinationale; c) vânzàrile de màrfuri, realízate prin reteaua comercialâ a unei tari càtre

diferite categorií de cetâteni proven i ti din alte tari §i care î§i satisfac diverse nevoi de consum prin intermediul retelei comerciale din tara ín care s-au deplasat;

d) crearea unor societâti mixte, la care partea stráina, participa cu o parte din baza tehnico-m ateríala (spatii, utilaje, mijloace de transport), asigurâ personalul §i o parte din fondul de marfé, iar parte autohtonà urmând sa asigure tehnologia comercialâ çi fondul de maria în completare, la nivelul exigentelor populatiei din zona în care actioneazâ o astfel de firma comercialâ.

380. Piafa bunurilor industríale çi de echipament are în vedere: a) produsele destínate satisfacerii consumului productiv; b) totalitatea relatiilor de vânzare-cumpârare ce au loc în interiora! unei

anumite tari; c) bunurile destínate consumului pentru întreaga populatie; d) totalitatea relatiilor privind ansamblul de màrfuri çi servicii între târi.

381. Piata bunurilor de consum individual are în vedere: a) totalitatea relatiilor privind ansamblul de màrfuri §i servicii între tari; b) bunurile destinate consumului pentru întreaga populatie; c) produsele destinate satisfacerii consumului productiv; d) totalitatea relatiilor de vânzare-cumpârare ce au loc în interiorul unei

anumite târi.

382. Piata caracterizatâ printr-un grad ridicat de concentrare, nivel mai ridicat de organizare a activitâtii comerciale, mobilitate, elasticitate çi ritm superior de dezvoltare, este piata:

a) interna; b) ruralâ; c) urbana; d) externâ.

383. Piata caracterizatâ prin: nivel ridicat de dispersare, rigiditate, ritm evolutiv mai lent, grad ridicat de omogenitate în profil teritorial §i prin mari deosebiri de la o zona la alta, este piata:

a) nationalà; b) internationalâ;

96

c) h unuri loi-ci) rural â.

384. Nevoia de consum poate fi definitâ drept: a) nivelul la care oamenii îçi ating scopurile m ateríale; b) cadru ce cuprinde satisfacerea societàtii in ansamblu, al unitâtilor

economice institutiilor al fiecârui individ In parte; c) ansamblul trebuintelor oamenilor, unitâtilor economice §i institutiilor

de bunuri §i servicii, considérate la scarâ socialà; d) schimbarea bunurilor sau serviciilor consúmate, cu bunuri §i servicii

nou create.

385. Gruparea nevoilor în nevoi de baza ale existentei (hranâ, îmbrâcâminte, loeuinte etc.) nevoi generate de procesul de productie (materii prime, materiale, combustibil) se face în functie de:

a) caracterul nevoilor; b) mobilul formativ al nevoilor; c) factor i i de influents a nevoilor; d) modalitatea de exprimare.

386. Gruparea nevoilor în nevoi materiale, nevoi spirituale ?i nevoi sociale se face în functie de:

a) mobilul formativ a! nevoilor; b) caracterul nevoilor; c) factorii de influentâ a nevoilor; d) modul de satisfacere a nevoilor.

387. Productia, investitiile, conditiile de muncà, nivelul de trai, conditiile de viatâ etc. fac parte din categoría de factori de influentâ a nevoilor de consum:

a) factori subiectivi; b) factori demografici; c) factori materiali; d) factori obiectivi.

388. Fenomenele de ordin psihologic §i sociologie fac parte din categoría de factori de influentâ a nevoilor de consum:

a) factori subiectivi; b) factori demografici; c) factori imateriali; d) factori obiectivi.

97

389. Structura consumului în consum intermediar çi consum final se face în functie de:

a) tipul produsului implicatîn procesul san de realizare; b) durata de viatà a produselor; c) volumul çi structura cheltuielilor efectúate de populatie în vederea

satisfacerii diferitelor trebuinte; d) locul consumului în asigurarea evolutiei societâtii.

390. Structura consumului în consum de bunuri durabile, consum de bunuri semidurabile çi consum de bunuri nedurabile se face în functie de:

a) tipul produsului implicat în procesul sâu de realizare; b) locul consumului în asigurarea evolutiei societâtii; e) volumul çi structura cheltuielilor efectúate de populatie în vederea

satisfacerii diferitelor trebuinte; d) durata de viatâ a produselor.

391. Evolutia în timp a produsului national brut çi a cheltuielilor de consum evidentiazâ:

a) oscilatiile sezoniere aie consumului çi ponderea mare a cheltuielilor respective în bugetul personal;

b) importanta consumului în formarea PNB - ului (çi de aceea consumul este cel mai stabil dintre toate fluxurile de cheltuieli);

c) dezvoltarea primitiva a industriei ofertante de bunuri de consum; d) intensificarea eforturilor statului de a rezolva problemele sociale.

392. Limitele consumului nu sunt date de: a) stat; b) însâçi colectivitatea consumatorilor; c) propensiune; d) producâtori.

393. Câte posibilitàti de comensurare a relatiei economice fundaméntale dintre consum çi economii exista?

a) doua; b) trei; c) una; d) mai mult de trei.

98

394. Identificad afirmada falsa: a) elasticitatea consumului, in raport cu venitul, se delineóte ca raport

intre propensiunea medie a consumului §i. propensiunea margínala a consumului;

b) consumul se refera la cadrul ce cuprinde satisfacerea societátii ín ansamblu, al unitátilor economice §i institutiilor, precum §i al fíecárui individ m parte;

c) nevoia de consum poate fi defíniíá ca ansamblul trebuintelor oamenilor, unitátilor economice institutiilor de bunuri servicii, considérate la scará socialá;

d) coeficientul de elasticitate se def íne le ca raport intre variatiile relative ale unei variabile Y, avutá ín vedere ca variabilá dependentá, §i variada reiativá a unei variabile X consideratá ca fiind independentá.

395. Identificad afirmada adevárata: a) in functie de mobilul formativ al nevoilor acestea sunt nevoi materiale

§i nevoi spirituale; b) nevoia este o categorie complexá, care apare ca o expresie a conditiilor

sociale, materiale §i spirituale; c) producfia reprezintá un factor subiectiv de influentare a nevoilor de

consum; d) bunurile de consum a cáror elasticitate ín raport cu venitu! este

subunitará se numesc produse superioare sau de lux.

396. Valoarea bunurilor serviciilor consúmate ín cursul unei perioade in procesul concret de productie define^te:

a) consumul final; b) consumul de bunuri durabile; c) consumul intermediar; d) consumul de produse alimentare.

397. Valoarea bunurilor §i serviciilor individúale sau colective, utilízate pentru satisfacerea directa a nevoilor umane delineóte:

a) consumul de produse nealimentare; b) consumul intermediar; c) consumul de bunuri nedurabile; d) consumid final.

99

398. Cheltuielile de consum ale populatiei in anii 1999 §i 2000 au fost de 190.0270 lei §i respectiv 2.671.618 lei /lunar pe o gospodárie. §tiind cá veniturile inregistrate in ace§ti ani au fost de 2377404 lei §i 3333044 lei, propensiunea medie §i margínala a consumului in anul 2000 a fost de:

a) 20,14% §i 10,02%; • b) 77,55% 80,30%; c) 70,55% §i 79,30%. d) 80,16 % §i 80,72%.

399. Cheltuielile de consum ale populatiei in anii 2000 §i 2001 au fost de 2671618 lei §i respectiv 3765132 lei /lunar pe o gospodárie. §tiind cá veniturile inregistrate in ace§ti ani au fost de 3333044 lei §i 5217948 lei, coeficientul de elasticitate al consumului in anul 2001 a fost de:

a) 0,405; b) 0,650; c) 1,001; d) 0,804.

400. Cheltuielile de consum ale populatiei in anii 2002 §i 2003 au fost de 4744691 lei §i respectiv 5668687 lei /lunar pe o gospodárie. §timd cá veniturile inregistrate in ace§ti ani au fost de 6585081 lei §i 7950871 lei, coeficientul de elasticitate al consumului in anul 2003 a fost de:

a) 0,949; b) 0,550; c) 0,840; d) 1,001.

401. Cheltuielile de consum ale populatiei in anii 2001 §i 2002 au fost de 3765132 lei §i respectiv 4744691 lei /lunar pe o gospodárie. §tiind cá veniturile inregistrate in ace§ti ani au fost de 5217948 lei §i 6585081 lei, coeficientul de elasticitate al consumului in anul 2002 a fost de:

a) 0,750; b) 0,994; c) 1,101; d) 0,890.

402. Cheltuielile de consum ale populatiei in anii 2002 §i 2003 au fost de 4744691 lei respectiv 5668687 lei /lunar pe o gospodárie. §tiind cá veniturile inregistrate in ace§ti ani au fost de 6585081 lei §i 7950871 lei, propensiunea medie §i marginalá in anul 2003 a fost de:

a) 79,14% 65,20%; b) 70,54% §i 69,45%;

c) 71,30% §¡67,65%; d) 78,51% 60,32%.

403. Identificad afirmada falsa: a) ín functie de mobilul formativ al nevoilor acestea sunt: nevoi de baza

ale existente i (hraná, imbrácáminte, lo cu inte etc.) §i nevoi generate de procesul de productie, ce stá la baza asigurárii celor necesare existentei respective (materii prime, materiale, combustibil);

b) prima limita a consumului este impusá de stat; c) propensiunea consumului reprezintá raportul dintre consumul total §i

venituri (venit primar brut, venit disponibil brut, venit national etc.), ca elemente ale produsului national brut;

d) propensiunea margínala a consumului consta in a considera un nivel oarecare al venitului §i a calcula relatia procentualá dintre consum respectivul venit.

404. In conceptia lui Kotler §i Dubois definida cererii de márfuri nu comporta urmátorul element:

a) produsul; b) consumul; c) categoría de clientela; d) mediul de marketing ce caracterizeazá diferiteie zone geografice.

405. Delimitarea cererii de márfuri in cerere efectiva §i cerere potentialá se face in functie de:

a) raportul dintre cerere §i oferta; b) posibilitatea de manifestare a nevoilor; c) conditiile de aprovizionare a populatiei; d) existenta magazinelor ín zonele de locuit.

406. Clasiñcarea cererii de márfuri ín cerere fermá §i cerere spontaná se face ín functie de:

a) modul ín care cererea se formeazá §i se fíxeazá asupra produselor; b) posibilitatea de manifestare a nevoilor; c) modul de manifestare ín timp a cererii de márfuri; d) graduí de corelare a cererii cu oferta.

407. ín functie de modul de manifestare in timp a cererii de márfuri, aceasta nu poate fi:

a) curentá; b) periodicá; c) rara; d) efectiva.

101

408. Delimitarea cererii de mârfuri în cerere satisfâcutâ şi cerere nesatisfaeutâ se face în functie de:

a) gradul în care mârfiırile participa la satisfacerea trebuintelor; b) gradul de corelare a cererii cu oferta; c) posibilitatea de manifestare a nevoilor; d) modül în care cererea evolueazâ în timp.

409. Clasifîcarea cererii de mârfuri în cerere constantâ, crescândâ şi d eser escanda se face în functie de:

a) modül în care cererea se formeazâ şi se fixeaza asupra produselor; b) gradul de corelare a cererii cu oferta; c) posibilitatea de manifestare a nevoilor; d) modül în care cererea evolueazâ în timp.

410. Cererea, care are în vedere evolutii în cadrul cârora proportiile acesteia se mentin nesehimbate pe o perioadâ de timp mai îndeïungat, este:

a) curentá; b) creseândà; c) constantâ; d) descrescândâ.

411. Cererea efectiva se manifesta pe piatâ având: a) o insolvabi l i té ; b) o dorintà de manifestare; c) o solvabi lítate corespunzâtoare; d) un comportament spécifié.

412. Din categoría factorilor economici ce influenteazâ cererea de mârfuri nu fac parte:

a) investitiile; b) oferta; c) profïtul investitorilor; d) veniturile çi preturile.

413. Dintre urmàtoarele enumerâri ce grupare de factori influenteazâ cererea de mârfuri?

a) numàrul §i structura populatiei grupate pe ramurile economiei nationale; b) numàrul §i structura populatiei pe localitâti urbane; c) numàrul §i structura populatiei pe medii (urban, rural); d) numàrul §i structura populatiei pe vârste, sexe, profesii, grad de cultura

§i instmire.

102

414. Identificad afirmada falsa: a) dupa modul in care se formeazä §i se fixeazä asupra produselor,

cererea este periódica §i rara; b) cererea are un continut economic, fíind determinatä obiectiv de

prioritätile cu care sunt satisfac ute diferitele trebuinte, in functie de disponibilitätile bane§ti;

c) cererea de märfuri a populatiei se fncadreaza in sfera trebuintelor maíeriale §i spirituale ale oamenilor §i exprima o parte a nevoii reale, respectiv acea parte care se manifestä in cadrul pietei;

d) in functie de posibiiitatea de manifestare a nevoilor, cererea poate fí: efectiva §i potentialä.

415. Identificad afirmada adeväratä: a) in functie de posibiiitatea de manifestare a nevoilor, cererea poate fi

periódica §i rara; b) cererea reprezintä o materializare a nevoilor pentru bunuri §i servicii, a

puterii de cumparare a consumului §i a preferintelor, dorinteior. intentiilor privind modalitätile de satisfacere a nevoilor de consum;

c) pozííia economicä, stilul de viatä §i personalitatea consumatorului reprezintä factori socio-culturali de influenta ai cumpärärii de märfuri;

d) cererea crescändä se caracterizeazä printr-o dinamicä a cärei proportii dimensionale se resträng in timp datoritä intensitätii cu care actioneazä factorii formatori sau datoritä aparifiei unor produse noi care satisfac acelea^i nevoi, la un nivel ridicat.

416. Cererea ce se caracterizeazä printr-o dinamicä a cärei proportii dimensionale se resträng in timp datoritä intensitätii cu care actioneazä factorii formatori sau datoritä aparitiei unor produse noi care satisfac acelea§i nevoi, la un nivel ridicat este:

a) constantä; b) crescändä; c) descrescändä; d) rarä.

417. Oferta de märfuri cuprinde; a) toate produsele destínate consumului intermediar; b) toate produsele destínate consumului final; c) toate produsele destínate satisfacen i consumului prin intermediul circulatiei; d) toate produsele vändute.

103

418. Oferta de márfuri se refera la: a) fondurile de márfuri din reteaua de distributie §i stocurile de márfuri

existente ín diferite verigi ale eircuitului economic; b) márfurile din depozitele de gros; c) fondurile de márfuri din magazine; d) fondurile de márfuri furnizate de producátori.

419. Oferta reala sau efectiva este constituitá din: a) stocurile de márfuri existente in diferite verigi ale eircuitului economic; b) fondurile de márfuri din reteaua de distributie ín cursul unei perioade; c) fondurile de márfuri din depozite; d) fondurile de márfuri oferite de producátori.

420. Oferta pasiva se refera la: a) márfuri le greu vandabile; b) márfuri le de cerere rará sau íntám plato are; c) stocurile de márfuri existente ín diferite verigi ale eircuitului economic; d) márfiirile uzate fizic §i moral.

421. ín functie de criteriul merceologic, oferta de márfuri cuprinde urmátoarele grupe de produse:

a) bunurilor durabile §i a celor nedurabile; b) produselor alimentare §i a celor nealimentare; c) produselor destínate consumului final; d) produselor destínate consumului intermediar.

422. Produsele de utilizare productiva sunt grupate astfel: a) produse destínate consumului intermediar §i final; b) bunuri primare de consum, bunuri de necesitate medie bunuri de

prisos; c) materii prime, semifabricate, echipament industrial §i furnituri; d) produse semipreparate.

423. Structura ofertei in produse destinate consumului final, produse destínate consumului intermediar §i produse de echipament se face in functie de:

a) durata de viatá a diferitelor categorii de produse; b) criterii merceologice;

104

c) ciclul de viatä al produseior; d) destinatia produseior in procesul de consum.

424. Care dintre urmätoarele nu este criteriu de structurare a ofertei de märfuri?

a) criteriul mereeologie; b) durata de viatä a diferitelor categorii de produse; e) destinaüa produseior in procesul de consum; d) gradul de corelare a cererii cu oferta.

425. Notiimea de produs nou are tn vedere im bun material ce prezintä: a) elemente constructive, functionale, fiabilitate, valente estetice,

ergonomice, comerciale, precum §i componente acorporale deosebite, reaiizat in vederea satisfacerii superioare a cerintelor de consum sau a acoperirii unui spectru mai larg de nevoi;

b) consum redus de materii prime si materiale: c) consum redus de energie materiale energetice; d) o sursä de realizare a unor profituri deosebite pentru producätori §i

comercianti.

426. Diferentierea §i individualizarea ofertei in procesul concurential nu se realizeazä prin intermediuí:

a) personalului comercial; b) produseior serviciilor comerciale ata$ate produsului; c) aparitiei produseior noi; a) imaginii de produs, marcä sau intreprindere.

427. Identificati afírmatia falsa: a) oferta reala sau efectiva este conslituitä din tondurile de märfuri aflate

in reteaua de distributie in cursul unei perioade spre a fi realízate; b) oferta pasivä se referä la stocurile de märftiri existente in diferite verigt

ale circuitului economic; c) oferta de märfuri este o categorie a pietei, sträns legatä de cererea de

märfuri; d) oferta de märfuri mai poate fi definitä avändu-se in vedere doar

productia autohtonä.

428. Identificati afírmatia adeväratä: a) oferta realä sau efectiva este constituitä din stocurile de märfuri

existente in diferite verigi ale circuitului economic; b) oferta pasiva se referä la fondurile de märfuri aflate in reteaua de

distributie in cursul unei perioade spre a fi realízate;

105

c) oferta totalä este compusä din fondul de märfuri negociat §i primit de comert;

d) oferta de märfuri cuprinde toate produsele destínate satisfacerii consumului prin intermediul circulatiei, respectiv, atät bunuri §i servicii destínate consumului intermediar sau formärii brüte a capitalului fix, cät §i bunuri sau servicii care asigurä consumul final al populatiei.

429. Care dintre urmätoarele nu este element de individualizare §i diferentiere a ofertei:

a) performanta, prin nivelul rezultatelor obtinute ín procesul de utilizare potrivit functionalitätii specifice fiecärui produs;

b) durabilitatea, prin perioada ce caracterizeazä durata de viatä sau procesul de utilizare a fiecärui produs;

c) stilul produsului, prin aparenta sa exterioarä generatoare de reactii emotive din partea consumatorilor;

d) consilierea vänzätorilor §i partenerilor.

A 430. In calitatea lui de intermediar intre productie §i consum, comertul

stabilere relatii atät cu: a) producätorii, organismele guvernamentale; b) producätorii, consumatorii; c) producätorii, consumatorii, organismele lócale de dezvoltare

comercialä; d) producätorii, consumatorii, institutiile §i organismele de protectie a

consumatorilor.

431. Relatiile comerciantilor cu producätorii reprezintä: a) fórmele pe care le imbracä intälnirile de negociere; b) relatiile contractuale §i postcontractuale; c) ansamblul formelor organizatorice, tehnice §i juridice care pregätesc sau

Insotesc infäptuirea actelor de schimb dintre producätor §í consumator; d) fórmele §i relatiile pre con trac tu ale §i contractuale dintre partenerii de

schimburi de märfuri § i servicii.

432. Relatiile comerciantilor cu producätorii pot fi structurate astfei: a) relatii de schimb §i relatii de negociere; b) relatii pre contractuale, relatii contractuale §i relatii postcontractuale;

106

c) relatii coníracíuale §i relatii financiare; d) relatii privind schimbul de märfuri, servicii §i relatii financiare.

A

433. In vederea unei bune informâri a partenerilor de piatä, formulärii çi fundamentärii clauzelor contractuale se poate actiona pe urmätoarele cäi:

a) derularea livrärilor de märfuri corespunzätor programan lor: cercetarea çtiintifica permanentä a partenerilor de afaceri;

b) cercetarea pietei producätorilor; cercetarea pietei comerciantilor, cercetarea nevoilor populatiei;

c) studierea sistemática a pietei; crearea de noi produse; informarea comerciantilor de cätre producätori cu privire la produsele pe care le pot oferi spre vânzare;

d) analiza sistemática a relatiilor eu partenerii de afaceri; plata la termenele stabilité a facturilor emise de furnizori.

434. Din perspectiva afacerilor, negocierea se poate défini ca: a) un schimb de informatii; b) o acceptare a propunerilor partenerului de afaceri, c) un procès de mentinere a unui climat de afaceri; d) un procès organizat de comunicare între doi sau mai multi parteneri de

afaceri.

435. în timpul negocierii se urmâreçte: a) adaptarea progresiva a pozitiilor participantilor la negociere; b) obtinerea celor mai mari profituri; c) realizarea unor contracte performante; d) cunoaçterea con cure ni i loi*.

436. Procesul organizat de comunicare între parteneri se refera la: a) crearea unui climat de afaceri; b) ansambîul de initiative, contacte, schimburi de mesaje, informatii,

discutii etc.; c) ansambîul de relatii de afaceri dintre partenerii comerciali; d) schimburi de informatii privind evolutia pietei bunurilor çi serviciilor.

437. Negocierea comercialä se face în scopul: a) fmalizärii relatiilor eu partenerii de afaceri; b) întretinerii permanente a unor relatii eu partenerii de afaceri; c) formulärii unei întelegeri reciproc acceptabile, materializatä în

contractul comercial; d) continuärii relatiilor de schimb pe toatä perioada sezonului.

107

438. Orice negociere comercialá ar trebui privitá ca pe o relatie de colaborare de tip:

a) ,,pierdere-cá§tig", b) „cáftig-pierdere"; c) „pierdere - pierdere"; d) „cá§tig~cá§tig?\

439. Pregátirea negocierii nu se realízeazá prin intermediul urmñtoarelor actiuni:

a) cunoa§terea principalelor coordonate ale activitátii concurentilor; evolutia ín timp a cotei lor de piafa;

b) cunoa§terea pietei interne, a climatuiui de afaceri; identifícarea partenerilor potenfiali de afaceri;

c) definirea obiectivelor proprii; anticiparea obíectivelor partenerului; simularea negocierii;

d) stabiiirea echipei de negociatori; stabilirea legáturilor de afaceri cu partenerii potentiali.

440. Negocierile se desfñ§oará pe baza unor tehnici precise de negociere. Care dintre urmátoarele nu se íncadreazá in aceastá categorie?

a) comunicarea; b) solicitarea; c) ascultarea activa; d) argumentada.

441. ín negociere, concesia reprezintá: a) renunfarea la opinie; b) acceptarea opiniei partenerului; c) renunfarea unilateralá de catre un partener de tratative la únele din

condifiile formúlate pentru realizarea acordului; d) deblocarea tratativelor.

442. Compromisu! in negociere reprezintá: a) renunfarea la opinie; b) acceptarea opiniei partenerului; c) ascultarea activa a partenerului; d) solutia la care ajung partenerii prin acordarea de concesii reciproce.

108

443. In negocie re, concesia çi compromisul se realizeazâ cu scopul: a) deblocàrii tratativelor §i facilitârii perfectârii contractului; b) intimidârii partenerului; c) obtinerii celormai bune conditii de contractare; d) continuârii discutiilor pentru extinderea relatiilor eu ofertantii,

444. Contractai comercial este définit ca fiind: a) acordul de vointâ dintre doua sau mai multe persoane, în scopul de a

crea, modifica sau çterge raporturi juridice de drept comercial; b) acordul exprimat verbal dintre mai multi parteneri; c) documentul de urmárire a realizarii întelegerilor fàcute în timpul negocierii; d) întelegerea dintre doi parteneri eu privire la livrarea fïzicâ a mârfiirilor.

445. De regula, clauzeïe unui contract sunt determinate de: a) voinfa parti Íor; b) obiectul contractului; c) scopul liraiârit; d) fmalitatea contractului.

446. Contractele de antreprizâ, contractele de livrare de materiî prime, materiale produse, contractele de leasing, contractele de licentâ, de brevet, de inovatie, contractele de cooperare economicâ sunt structurale în functie de:

a) complexitatea §i structura lor; b) du rata; c) obiectul actelor de schimb; d) fmalitatea acordurilor.

447. în sens practic, comercial, prin obiectul contractului se ïntelege: a) denumirea contractului; b) pârtile contractante; c) conditiile contractului; d) marfa asupra câreia poartâ obligatiile partenerilor.

448. în esentâ, sisteinul relatiilor comertului eu consumatorii nu presupune: a) organizarea unui cadru propice de dialogare cu consumatorii; b) crearea unei ambiante favorabile realizarii actului de vânzare-

cumpârare; c) asigurarea unor raporturi corespunzâtoare între personalul comercial $i

consumator; d) stabilirea legâturilor de afaceri eu produeâtorii.

109

449. Identificati care dintre urmâtoarele nu este fazà a procesuluî global de cumpârare;

a) etapa formârii opiniei privind pregàtirea clientului; b) faza anterioarâ cumpârârii; c) decizia de cumpârare; d) faza posterioarâ cumpârârii.

450. Identificati afirmatia falsâ: a) în ansamblul sistemului de relatii promovat de câtre comert, relatiile

comerciantilor eu producâtorii se înscriu în perimetrul relatiilor interne; b) relatiile interne vizeazâ ansamblul raporturilor interne stabilité de

comercianti §i se referâ la problème de salarizare, organizarea muncii, organizarea unitâtii comerciale, problème de personal, problème de securitatea muncii, problème de protectia personalului çi a mediului etc.;

c) relatiile externe angajate de câtre comercianti se referâ la ansamblul raporturilor stabilité eu mediul firmelor, respectiv eu furnizorii, clientii, colaboratorii, comunitate, întreprinderi de transport, întreprinderi §i institutii fmanciare §i de crédit, organisme çi institutii aie administratiei de stat, beneficiarii (întreprinderi de stat §i private, organizatii cooperatiste, populatiei etc.), agenti externi etc.;

d) relatiile comerciantilor eu producâtorii reprezintâ ansamblul formelor organizatorice, tebnice §i juridice care pregâtesc sau însotesc înfaptuirea actelor de schimb dintre produeâtor §i cumpârâtor.

451. Identificati afirmatia adevàratâ: a) relatiile interne se referâ la ansamblul raporturilor stabilité eu mediul

extern firmelor, respectiv eu furnizorii, clientii, colaboratorii, comunitate, întreprinderi de transport, întreprinderi §i institutii fmanciare çi de crédit, organisme §i institutii aie administratiei de stat, beneficiarii (întreprinderi de stat §i private, organizatii cooperatiste, populatiei etc.), agenti externi etc.;

b) relatiile precontractuale se referâ la relatiile stabilité între produeâtori çi comercianti înainte de încheierea relatiilor de afaceri;

c) relatiile externe angajate de câtre comercianti se refera la problème de salarizare, organizarea muncii, organizarea unitâtii comerciale, problème de personal, problème de securitatea muncii, problème de protectia personalului a mediului etc.;

d) relatiile comerciantilor eu producâtorii pot fi structurate în relatii precontractuale §i relatii contractuale.

110

452. Contractele comerciale, ce implica mai multe acorduri de vointà, care sunt legate între ele printr-o fmalitate economicâ comuna (contracte de leasing, contractul de factoring,), reprezintà:

a) contracte comerciale imitare; b) contracte comerciale mixte; c) contracte comerciale complexe: d) contracte comerciale de scurtâ duratà.

453. Identificad afirmatia falsâ: a) contractul - materializarea acordului de vomtâ al pârtilor - reprezintà

suportul juridic al oricârei tranzactii comerciale; b) contractul comercial este définit ca fiind acordul dintre douâ sau mai

multe persoane, realizat ïn scopul de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice de drept comercial:

c) prin continutul contractelor comerciale se întelege totalitatea drepturilor çi obligatiilor cu caracter comercial materializatâ în clauzele contractuale convenite între parti;

d) în contractele comerciale nu constituie clauzâ necesarà identificarea pârtilor çi a reprezentantilor lor, numele çi domiciliul, respectiv denumirea çi sediul lor.

454. Asigurarea unor raporturi corespunzàtoare între personalul comercial çi consumator, components de baza a reiatiilor dintre comert çi consumatori, presupune:

a) un anumit comportament din partea personalului comercial, precum çi o anumità atitudine a acestora fatà de munca desfaçuratà çi fatà de cliersti;

b) îmbunâtàtirea sistemului de informare a consumatori lor; c) prezentarea, modernizarea, dotarea, decorarea çi întretinerea unitâtilor

comerciale; "* , d) realizarea unor întâlniri periodice eu consumatorii, într-un cadru

organizat de discutii.

455. Care dintre urmatoarele nu este etapâ a deciziei de cumpàrare: a) cercetarea informatiei (senzatia, aten|ia, perceptia); b) identificarea fiirnizorilor; c) evaluarea solutiilor posibile (atitudine, intentie de cumpàrare); d) rezultatele (actele cumpârârii çi consumului, comportament post-

cum parare).

I l l

456. Identiiïcati afirmatia falsâ: a) organizarea unui cadru propice de dialogare eu consumatorii reprezintà

un domeniu al sistemul relatiilor comertului eu consumatorii: b) în ansamblul relatiilor stabilité §i promovate de câtre comert, relatiile

eu consumatorii se înscriu în cadrai relatiilor externe, la fel ca §i relatiile stabilité eu producâtorii;

c) derularea contractelor comerciale reprezintà continutul relatiilor precontractuale dintre comercianti çi produeâtori

d) livrarea mârfii în functie de clauzele contractuale, de conditia de livrare çi de modalitatea de platâ înseamnâ declançarea executârii contractului.

457. Çtiind cà în cadrul unui magazin, durata de functionare a casei de marcat este de 14 ore, timpul mediu de servire la casa a unui client este de 10 minute, în conditiile existentei la un moment dat a unui numâr maxim de 520 de clienti, numârul caselor de marcat va fi de:

a) 6 case; b) 9 case; c) 4 case; d) 8 case.

458. Çtiind câ numârul maxim de clienti aflati la un moment dat într-un magazin este de 860, timpul mediu de servire la casa este de 10 minute, iar durata totalâ de functionare a casei este de 12 ore, numârul caselor de marcat este de:

a) 5 case; b) 12 case; c) 14 case; d) 10 case.

459. Timpul mediu de servire la casa a unui client este de 8 minute, iar durata totalâ de functionare a unei case de marcat în intervalul de timp în care functioneazâ supermarketul este de 14 ore. în cadrul supermarketului aflându-se la un moment dat un numâr maxim de 340 de clienti, numârul caselor de marcat va fi de:

a) 5 case; b) 9 casa; c) 2 case; d) 3 case.

112

460. Dupä rolul lor In cadrul circulatiei márfurilor mijloacele fixe din comert nu cuprind:

a) reteaua unitätilor operative ale com er tul ui cu amänuntul §i ale comertului cu ridicata;

b) mobilier §i utilaj comercial; c) anímale de muncä; plantatii; d) mijloace de transport; instrumente, aparate instalatii de lucru.

461. Legal, nu sunt considérate mijloace fixe: a) investitiile efectúate la mijloacele fixe luate cu chirie; b) capacitadle puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit

fórmele de inregistrare ca mijloace fixe; c) cladirile; d) obiectele de inventar.

462. Exprimarea calitativä a mijloacelor fixe se face pe baza: a) performantelor lor in exploatare; b) performantelor lor de proiectare; c) duratei de exploatare; d) intensitatii de exploatare.

463. Gradul de modernizare a mijloacelor fixe se determina ca un raport dintre:

a) efortul efectul operatíunilor: b) eficienta §i eficacitatea operatíunilor; c) performantele §i progresul tehnic; d) valor i le §i rezu líatele progresului tehnic.

464. Gradul de uzurä a mijloacelor fixe este rezultatul raportului dintre: a) mär im e a uzurii fizice §i valoarea rämasä; b) märimea uzurii fizice §i valoarea de inventar; c) valoarea rämasä valoarea de inventar; d) märimea uzurii fizice §i valoarea lor initialä.

465. Obiectele de inventar sunt: a) bunuri de valoare foarte mare § i du rata de funcionare de 3 ani; b) bunuri cu o duratä de utilizare/functionare mai micä de un an.

indiferent de valoarea lor; c) bunuri de orice valoare cu durata de functionare de peste un an; d) bunuri de orice valoare §i orice durata de functionare.

113

466. Reteaua de unitâti cu amànuntul nu prezintâ particularitâti sub aspectul structurii, tipologiei, màrimii şi amenajârii bazei tehnico-materiale din perspectiva:

a) ramurii de activitate comercialâ eu amànuntul: comert alimentar, cömert nealimentar şi alimentatie publica;

b) forme lor de vânzare: liber - service, clasic, directe, electronice etc.; c) mediilor demografice şi profesionale; d) mediilor social-economice: urban, rural.

467. Structurarea depozitelor în clàdire, baracâ, şopron, platforma se face In functie de:

a) gradul de specializare; b) sfera circulatiei mârfurilor; c) caracterul activitâtii principale a depozitului; d) felul constructiei.

468. Structurarea depozitelor în depozite strict specializate, depozite specializate, depozite generale, depozite mixte se face în functie de:

a) gradul de specializare; b) sfera circulatiei mârfurilor; c) caracterul activitâtii principale a depozitului; d) natura produselor care fac obiectul activitâtilor desföşurate în cadrul

depozitelor.

469. Pentru a fi eficiente, depozitele nu trebui sa tinâ seama de: a) volumul şi stmetura oscilatiilor sezoniere aie mârlùrilor ce vor fi depozitate; b) stocurile de mârfuri; c) valoarea medie a unei cumpàrâturi eu amànuntul; d) nivelul de înzestrare tehnicâ preconizat.

470. Identificad afirmada falsa: a) dupa particularitâtile de amenajare şi constructie, depozitele sunt

spéciale (silozuri, depozite frigorifice) şi universale; b) obiectele de inventar sunt bunuri de valoare mica, indiferent de durata

de utilizare/functionare sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor;

c) depozitele (în general, unitâti de vânzare eu ridicata a mârfurilor) sunt unitâti comerciale în care se desfaşoarâ procesele tehnico-economice legate de primirea, pâstrarea şi livrarea mârfurilor în partizi mari;

d) dupa gradul de specializare depozitele sunt industríale şi comerciale.

114

471. Identificati afirmatia adeváratá: a) ín mediul rural unitátile comerc-iale cu amánuntul sunt de dimensiuni

niari, cu profiluri varíate §i cu grad mai ridicat de specialízare, corespunzátor cererii diversifícate a diferitelor categorii socio-profesionale;

b) magazinele sunt unitáti comerciale ín care se d e s f a j a r á procesele tehnico-economice legate de primirea, pástrarea livrarea márfurilor ín partizi mari;

c) ín mediul urban reteaua comercialá cu amánuntul este formatá, de regula, din unitáti mici, ráspándite pe suprafata fiecárei localitáti;

d) exprimarea calitativá a mijloacelor fixe se face pe baza performantelor lor ín exploatare, definí te prin parametrii de funcionare, prin gradul de modernizare a mijloacelor fixe, raportánd performantele lor la progresul tehnic, §i prin gradul de uzurá a mijloacelor fixe, ca raport intre márime uzurii fizice §i valoarea lor initialá.

472. Structnrarea depozitelor ín depozite industríale depozite comerciale se face ín functie de:

a) particularitátile de amenajare §i constructie; b) felul constructiei; c) caracterul aetivitátii principale a depozitului; d) sfera círculatiei márfurilor.

473. Structurarea depozitelor ín depozite inchise, depozite deschise depozite semideschise se face dupa:

a) felul constructiei cládirii depozitului; b) particularitátile de amenajare §i constructie; c) caracterul aetivitátii principale a depozitului; d) natura produselor care fac obiectul activitátilor desta§urate in cadrul

depozitelor.

474. Depozitarea márfurilor se face ín functie de: a) gradul de complementaritate a diferitelor articole §i particularitátile de

manipulare; b) natura produselor cerinte tehnice; c) frecventa de livrare §i particularitátile de stivuire a ambalajelor

colective; d) complementaritate a diferitelor articole §i cerinte tehnice.

115

475. Care dintre urmàtorii indicatori nu este indicator utilizat pentru exprimarea corelatiei bazei tehnico-materialà eu volumul activitâtii economice:

a) volumul anual al vânzârilor realizate de catre unitatea respectiva; b) valoarea fondurilor fixe ale unitâtii comerciale; c) valoarea stocului de sigurantâ; d) suprafata utilâ a unitâtii comerciale (de vânzare, de depozitare).

476. Identificad afirmatia adevâratà: a) depozitarea mârfurilor se face în functie doar de natura produselor

având în vedere: frecventa de livrare, volumul, greutatea, gradul de complementaritate a diferitelor articole;

b) dupa sfera circulatiei mârfurilor în care se organizeazâ depozitele, acestea sunt: depozite specializate şi depozite mixte;

c) dupa caracterul activitâtii principale pe care o realizeazâ, depozitele sunt: depozite industríale şi depozite comerciale;

d) în cadrul comertului, mijloace fixe pot ñ delimítate în functie de rolul lor în cadrul circulatiei mârfurilor.

477. Forta de vânzare a magazinului nu este pusà în valoare de vânzâtor prin:

a) cunoaşterea ofertei de mârfuri şi a clientelei magazinului; b) respectarea şi îndeplinirea prevederilor din fışa postului; c) arta de a negocia vânzârile; d) arta de a comunica, inclusiv de a asculta potentialul client.

478. Personaiul comercial nu este définit prin: a) numârul şi structura sa; b) capacitatea de muncâ; c) rezultatele concursului de angajare şi testele psihologice; d) m unca desfaşuratâ de ñecare individ conform profesiunii sale.

479. Care dintre urmâtoarele nu este considérât principiu fundamental al vânzârii?

a) vânzarea porneşte de la interesul real pentru client; b) vânzarea se construieşte pe dialog; c) vânzarea se fmalizeazâ numai într-un climat de încredere; d) vânzarea trebuie sa fie o discutie improvizata între vânzâtor şi client.

480. Personaiul comercial este format din: a) agenti com erci ali, magazioneri şi tehnicieni; b) forta de vânzare şi personaiul tehnico-administrativ;

116

c) vânzâtori, şefi de magazine, ospâtari, easieri; d) personal TESA,

481. Forta de vâıızare, eomponentâ a personalului comercial este reprezentatá de:

a) baza tehnico-materialâ a comertukıi; infrastructııra comercialâ; b) agentii comerciali, magazionerii şi tehnicienii; c) acele persoane ocúpate cu activitâtile de distributie şi cu contactele cu

clientii actuali şi potentiali; d) vânzâtori, şefi de magazine, ospâtari. easieri. personal TESA.

482. Personalul tehııico-administrativ din cömert este destinat realizara unor operatiuni:

a) de statisticá primará; b) de contabilizare şi control a activiíátii; c) de centralizare a informatiilor comereiale: d) specifice de conducere, administrare şi deservire a fırmei de cömert.

483. Clasifıcarea personalului comercial tn personal TESA, personal operativ califıcat, personal operativ necalifıcat şi personal nespecific activitátii comerciale, se face dupa:

a) specificul functiei; b) struetura şi nivelul calificárii; c) evolutia în timp a pregatirii de specialitate; d) cheltuiala de energie fizica şi nervoasâ de câtre personalul comercial.

484. Identificati categorii de personal TESA: a) director general, direetori şi director! adjuncti, contabil şef, şef de serviciu, şefi de

birou, şefıi statiilor de calcul, economişti, ingineri, arhitecti etc.; b) muncitori necalificati; c) vânzâtori, easieri, magazioneri, decorator, şef complex comercial,

hotelier, şef unitate comercialâ, lucrátor gestionar, şef unitate alimentatie publicá etc.;

d) electricíeni de Intretinere şi reparatii, lâcâtuş, mecanic, maşinişti, montatori firme luminoase, tâmpiar, doğar, liftier, şofer.

485. İn reerutarea şi pregatirea personalului din cömert nu se tine cont de: a) îndemânarea manualâ, forta fızicâ, garantii imobiiiare; b) cunoştintele de specialitate; c) însuşirile psihice şi morale deosebite; d) nivelul de culturâ care sâ-i permitâ adaptarea comportamentalá la

temperamentul şi exigentele diverselor categorii de clienti.

117

486. Calculul productivitätii muncii nu se exprima prin: a) cantitatea sau valoarea märfiirilor vândute; b) consumuî de timp ııecesar efectuärii unei anumite operatiuni din cadrul

unui depozit; c) consumid de muncä (ore sau zile de muncä) necesar vânzârii unei

unitäti cantitative sau valorice dintr-ıın produs; d) numärul de clienti servifi intr-o unitate de timp.

487. Productivitatea muncii nu este influentatä de: a) durata de recuperare a investid i lor; b) progresul tehnic; c) profilııl economico-social al zonei imde sunt amplasate unitätile

operative; d) märimea unitâtilor conıerciale,

488. Corelarea personalului comercial cu volumul aetivitätii comerciale se realizeazä printr-un sistem de indicatori. Identificad indicatorul ce nu este utilizat tn aceastä corelare:

a) numärul mediu de salariati; productivitatea muncii; b) nivelul de dezvoltare al bazei materiale; c) fondul de salarii; salariul mediu; d) nivelul relativ al fondului de salarii.

489. In procesul de formare şi utilizare a lor, resursele financiare din cömert sunt identifícate ca fiind:

a) fluxuri monetäre in operatiunile la care participä şi stocuri de valori cuprinse ín patrimoniul firmelor comerciale;

b) märfurile care inträ in procesul circulatiei; c) mijîoacele baneşti care participa la constituirea capitalului şi la

efectuarea plätilor şi incasärilor generate de activitatea comercialä; d) totalitatea drepturilor ce pot fi exprimate în bani, apartinând unei

persoane fizice sau juridice.

490. Identificad afirmada falsa: a) productivitatea muncii (W) se calculeazä ca produs dintre numärul

mediu de salariati şi salariul mediu; b) personalul comercial este format din forta de vânzare şi personal

tehnico-administrativ; c) forta de vânzare este reprezentatä de acele persoane ocúpate cu

activitätile de distributie şi cu contactele cu clientii actuali şi potentiali; d) în cömert, productivitatea muncii se exprimä şi prin cantitatea sau

valoarea märfiirilor vândute de un vânzâtor într-o unitate de timp.

118

491. Identificati afirmatia adeväratä: a) fondul de salarii (Fs) se calculeazä pe categorii de personal, ca raport

între fondul de salarii şi numärul mediu de salariati: b) ea factor de productie, resursele umane comerciale sau personalul

comercial este définit prin numärul şi structura sa, capacitatea de muncä şi munca desfaşuratâ de flecare individ conform profesiunii sale;

c) în procesul de formare şi utilizare a lor, resursele financiare sunt identifícate ca fıind fluxuri monetäre ïn operatiunile la care participa;

d) forja de vânzare este reprezentata de acele persoane ce desföşoarâ operatiuni specifîce de conducere, administrare şi deservire a firmei de comert eu amänuntul sau eu ridicata.

492. Raportul „eforturi/efecte" trebuie sä fie: a) maxim; b) unitar; c) minim; d) zero.

493. Eforturile ımei firme de comert se pot clasifica în eforturi pentru investit» şi eforturi pentru productie, inclusiv de aprovizionare şi desfacere în functie de:

a) dimensiunile activitatilor de comert; b) dinamismul activitätii de comert; c) caracterul muncii incorporate; d) activitatea la care se refera.

494. Identificad afirmatia falsa: a) componentele eficientei firmei comerciale - eficienta economicä şi

eficîenta socialä - nu pot fi disocíate, ele reprezentând un tot unitar în ceea ce priveşte diagnosticarea globalä a activitätii unei firme comerciale;

b) dupa caracterul muncii incorporate, eforturile pot fi eforturi cu munca vie şi eforturi cu munca material i zata;

c) factorii cei mai importanti care determinä eficienta economicä a unei firme comerciale sunt: veniturile, cheltuielile, profitul, rentabilitatea;

d) veniturile relevä consumul de mijloace de productie, fortä de muncä şi capital, efectuat în scopul obtinerii de bunuri, de distribuiré şi de comercializare a märfurilor, pentru satisfacerea necesitätilor populatiei.

119

495. Identificad afirmada adevàratâ: a) dııpâ natura economicâ, cheltuielile se clasifica In: cheltuieli financiare

şi cheltuieli de exploatare; b) cheltuielile, ín functie de natura lor, pot fi: materiale (costul mârfurilor

şi al materiilor prime, costurile de achizitionare, transport, stocare) şi cu munca vie (cheltuielile cu personalul);

c) eficienta economicâ a unei firme de cömert semnificâ performantele tehnologice şi valoarea investitiilor directe;

d) eficienta se calculeazâ ca un raport íntre marimea efectelor şi a eforturilor.

496. Eficienta economicâ a unei firme de cömert semnificá: a) performantele financiare şi productivitatea muncii; b) performantele tehnologice şi valoarea investitiilor directe; c) cifra de afaceri şi numârul mediu de salariad permanent!; d) performantele economice, care reflecta raportul dintre efecte şi

eforturi.

497. Componentele eficientei unei firme comerciale sunt: a) eficienta materialâ şi eficienta de timp; b) eficienta financiara şi productivitatea muncii; c) eficienta economicâ şi eficienta socialá; d) profit şi cheltuieli de circulate.

498. Efectele nete ale activitâtii firmelor comerciale se referâ la. a) profit, venitul net; b) salariul mediu, numârul mediu de salariat!; c) cifra de sfaceri pe un salariat; d) productivitatea muncii, durata de recuperare a investitiilor,

499. Clasificarea eforturilor unei firme de comert în eforturi eu munca vie şi eforturi eu munca materializatâ se face m functie de:

a) actlvitatea la care se refera; b) dimensiunile activitâtilor de comert; c) dinamismul activitâtii de comert; d) caracterul muncii incorporate.

500. Raportul „efecte/eforturi" trebuie sa fie: a) minim; b) maxim; c) unitar; d) zero.

120

501. Turismul sportiv este o forma a turismului: a) de tratament; b) social; c) de agrement; d) privât.

502. Resursele turistice natiirale ale unei tari formeazá oferta: a) tertiará; b) secundará; c) unicat; d) primará.

503. Din punctul de vedere al sezonalitátii, se disting urmâtoarele forme de turism:

a) itinérant §i de vizitare; b) de sejur lung, mediu §i scurt; c) de circulatie, de tranzit §i de vizitare; d) de iarná, de vará §i de circumstantá.

504. Oferta turisticâ primarà a unei tari cuprinde totalitatea: a) resurselor naturale; b) resurselor antropice; c) monumentelor arheologice; d) resurselor folclorice.

505. Turismul rezidentiai este unul de: a) sejur lung; b) schimbare a domiciliului; c) sejur mediu; d) schimbare a târii de reçedintâ.

506. Asociatiile profesionale din România functioneazà ca organisme: a) profîtabile; b) guvernamentale ; c) apolitice; d) ministeriaie.

507, Dupa gradul de mobilitate a turistului, turismul se clasifica în: a) turism de vizitare çi turism de tranzit; b) turism in circuit çi turism de vizitare; c) turism rutier, feroviar, aerian çi maritim; d) turism de sejur çi turism itinérant.

121

508. Turismul de tineret este o forma particulará a turismuhii: a) de sejur scurt; b) itinerant; c) pe cont propriu; d) social.

509. Simt considerati turi§ti pasivi cei care: a) se deplaseazá in cálátorii turistice tn orice conditii atmosferice; b) ar dori sá se deplaseze tn cálátorii turistice dar nu dispun de suficiente

posibilitáti materiale; c) se deplaseazá ín cálátorii turistice indiferent de resursele financiare de

care dispun; d) ar dori sá se deplaseze m scop turistic dar nu dispun de timp liber

suficient.

510. Dupa momentul §i modul de angajare a prestatiilor turistice, se disting urmátoarele forme de turism:

a) organizat, pe cont propriu §i semiorganizat; b) public, privat §i mixt; c) de sejur lung, mediu scurt; d) sezonier, extrasezonier, postsezonier.

511. Potentiaiul terapeutic este o componen ta a resurselor turistice: a) naturale; b) antropice; c) cinegetice; d) culturale.

512. Atractiile cultural-artistice reprezintá facilitáti turistice: a) de bazá; b) complementare; c) de comunicatie; d) de gospodárire comunalá.

513. Veniturile din activitatea de turism international se regásesc in balanta conturilor:

a) pasive; b) cúrente; c) active; d) bancare.

122

514. Organizada Mondialâ a Turismului s-a ínfíintat ín anuí: a) 1974 !a Viena; b) 1975 la Madrid; c) 1965 la Paris; d) 1973 la Londra.

515. în cadrul pietei turistice potentiaie, potentialul pietei în raport cu capacitatea sa este:

a) egal; b) mai mic; c) mai mare; d) crescátor.

516. Piafa turística potentialâ In raport cu piata turística efectiva este: a) mai mare; b) mai mica; c) egalá; d) niciun râspuns mı este corect.

517. O piafa turística este nesaturatâ în momentul ín care: a) volumul ei este mai mic decât potenfialul ei; b) volumul eı este mai mare decât potentialul ei; c) volumul ei este egal cu potentialul ei; d) niciun ráspuns nu este corect.

518. Piata turística efectiva reprezintá: a) numárul total de tur işti sosifi intr-o anumitá tará; b) totalul produselor turistice vândute pe piata respectiva intr-o perioadá

determinatâ de timp; c) numârul minim de produse turistice vândute pe piafa respectivâ intr-o

perioadá determinatâ de timp; d) numârul total de turişti sositi şi plecati dintr-o fará.

519. O piata turística este suprasaturatâ ín momentul ín care: a) oferta turisticá este excedentará İn raport cu cererea pentru servid i

hoteliere; b) oferta turisticâ este ıııai mare decât cererea turisticá; c) oferta turisticá este mai micâ decât cererea turisticá: d) oferta turisticá este excedentará ín raport cu capacitatea de absorbfie a

pietei.

123

520. Tipología turiçtilor clasificad în functie de aspiratiile §i manifestàrile lor pentru produse turistice §i destinât» de vacantà este urmátoarea:

a) turiçti activi, pasivi çi spontani; b) turiçti de circumstanta, permanenti de lux; c) turiçti cu venituri medii, submedíe §i peste medie; d) turiçti activi, pasivi §i de lux.

521. Tııriştii ale cáror aspiratii pentru achizitionarea produselor turistice nu depâşesc limítele conditiilor lor economice sunt numiti:

a) pasivi; b) activi; c) limitati; d) limitativi.

522. Cálatorii „marginali" fac parte din categoría: a) calátorilor itineranti; b) calátorilor rezidentiali; c) cálátorilor de lux; d) excursioniştilor.

523. Psihoconcentricii sunt turiştii care càlâtoresc la distante mari, cheltuiesc putin şi cauta riscul pe parcursul càlâtoriei?

a) adevârat; b) fais; c) da, numai în secolul XIX; d) notiunea nu exista.

524. Majoritatea turiştilor potentiali se încadreazà în categoría: a) cvasipsihocentricilor; b) mediocentricilor; c) alocentricilor; d) cvasialocentricilor.

525. Indicator» statistici de baza, consacrati m practica infernationalâ sunt: a) numârul de înnoptâri, intensitatea turisticâ şi densitatea turisticâ; b) numârul de turişti, zile/turist şi volumul valoric al consumului turistic; c) numârul de înnoptâri şi sejurul nıediu; d) numârul de înnoptâri, zile/turist şi volumul valoric al încasârilor din

turismul international.

124

526. înregistrarea înnoptàrilor de câtre unitâtile de cazare asigurâ obtinerea unor informatii certe referitoare la:

a) gradul de ocupare; b) calitatea serviciilor oferlte; c) volumul şi structura mişcârii turistice; d) tara de reşedintâ a turiştilor.

527. Oferta turística cuprinde ansamblul: a) atractiilor turistice naturale; b) atractiilor turistice naturale şi al bazei materiale turistice; c) resurselor turistice naturale şi al serviciilor de agrément; d) atractiilor turistice care pot motiva vizitarea lor.

528. Una dintre caracteristicile ofertei turistice este urmàtoarea: a) rigiditatea; b) elasticitatea; c) fiabilitatea; d) relativa diversîtate.

529. Carpatii României ocupa din suprafata tàrii: a) jumâtate; b) otreime; c) o pâtrime; d) o cincime.

530. Oficiuï National de Turisra s-a constituit în anul: a) 1971 la Braşov; b) 1923 la laşi; c) 1936 la Bucureşti; d) 1973 la Constanta.

531. Cel mai raspândit tip de asistenta balneo-medicala din Romanía este cel:

a) profilactic; b) curativ; c) de recuperare medícala; d) talazoterapeutic.

125

532. ín tara noastrá, coordonarea activitátii turistice a fost incredintatá pentru prima data, ín anuí 1933, unui organ de sine státátor numit:

a) Consilieratul pentru pregátirea organizárii turismului ín Románia; b) Serviciul de Turism; e) Ofíeiul de Cálátorii; d) MinisteruI Turismului,

533. ín anuí 1938, prima mare realizare a Oficiului National de Turism a fost: a) deschiderea Pele^ului spre vizitare; b) darea ín exploatare a hotelului Rex din Mamaia; c) reducerea taxei pe valoarea adáugatá aplicatá ín turism: d) construirea cabaneí Omu.

534. ín Romanía, emanatiile de gaze cele mai cunoscute §i utilízate terapeutic sunt cele:

a) clorurato-sodice; b) sulfuroase §i iodurate; c) de dioxid de carbón §i iodurate; d) de dioxid de carbón §i sulfuroase.

535. ín momentul ín care s-a ínfiintat MinisteruI Turismului, Ofíeiul National de Turism s-a dizolvat?

a) da; b) nu; c) da, transformándu-se ín B.T.T.; d) nu, ci §i-a restráns activitatea numai la sfera turismului international.

536. O característica importantá a plajei de pe litoralul Márii Negre este urmátoarea:

a) lipsa de§euriIor; b) dimensiunea; c) orientarea geográfica; d) accesibilitatea,

537. Prima institutie care a coordonat activitatea turística din tara noastrá dupá anuí 1990 a fost:

a) MinisteruI Comertului §i Turismului; b) MinisteruI Turismului; c) Autoritatea Nationalá pentru Turism; d) Directia Generala de Promovare Turística din cadrul Ministerului Comertului.

126

538. Facilitadle turistice sunt de douá tipuri: a) de baza §i complementare; b) primare §i secundare; c) nationale §i zonale; d) permanente §i sezoniere.

539. Printre áltele, asociatiile profesionale de turism din Romanía contribuie la:

a) efectuarea procesului de privatizare a societátilor comerciale cu profil turistie; b) respectarea de cätre agentii economic! a reglementárilor specifíce; c) specializarea ín functiile din turism; d) controlul activitátilor desfa§urate de unitätile de comercializare a

obiectelor de artizanat.

A

540. In rändul facilitatilor turistice de baza se inscriu §i: a) serviciile publice: b) serviciile de curierat; c) serviciile de agrement: d) niciun ráspuns nu este corect.

541. Teatrele sunt o facilítate turística: a) de baza; b) specialá; c) zonala; d) complementará.

542. Volumul íncasarilor totale face parte din categoría indicatorilor: a) eficientei activitátii de cazare; b) eficientei activitátii de alimentäre; c) generali; d) partiali.

543. Cheltuiala medie pe zi-turist se obtine raportând: a) volumul cheltuielilor la numárul de turi§ti plecati; b) numárul de turiçti sositi la numárul de zile-turist; c) volumul cheltuielilor la sejurul mediu; d) volumul cheltuielilor la numárul de zile-turist.

544. Rata profitului se calculeazä ín felul urmätor: a) volumul cheltuielilor/volumul profítului; b) volumul cheltuielilor/volumul íncasarilor; c) volumul profitului/volumul investitiilor; d) volumul profitului/volumul íncasárilor.

127

545. Productivitatea muncii exprima: a) gradul de utilizare a mijloacelor fixe; b) gradul de utilizare a fortei de muncá; c) rata de recuperare a investítiilor; d) rata de utilizare a incasárilor/muncitor.

546. Aportul net valutar se obtine ca diferenta dintre: a) valoarea incasárilor valutare §i valoarea íncasárilor ín lei; b) valoarea íncasárilor ín dolari §i valoarea incasárilor ín celelalte valute; c) valoarea íncasárilor valutare §i valoarea plátilor valutare; d) valoarea íncasárilor valutare §i valoarea cheltuielilor ín lei.

547. Gradul de utilizare a capaeitátii de cazare se determiná ca raportul procentual dintre:

a) capacítatea efeetiv utilizatá/capacitatea maximá de cazare; b) capacitatea efeetiv utilizatá/numárul de zile neutilizate; c) capacitatea de cazare permanentá/capacitatea de cazare sezonierá; d) numárul de locuri de cazare/numárul de zile de functionare.

548. Capacitatea teoreticá a pietei turistice se determiná ca produsul dintre: a) totalul produselor turistice oferite §i pretul mediu al acestora; b) totalul consumatorilor potentiali ai produsului turistic analizat §i

capacitatea medie de consum; c) numárul de turi§ti §i numárul de produse turistice; d) numárul de innoptári §i numárul de locuri de cazare.

549. Gradul de utilizare a capacitátii de cazare se másoará ín: a) procente; b) numár de locuri de cazare; c) numár de zile de functionare; d) numár locuri-zile.

550. Consumul turistic este o expresie a: a) numárului de servicii turistice contraríate; b) cheltuielilor efectúate inainte de cálatoria turística; c) cererii insolvabile a populatiei pentru serviciile turistice; d) cererii solvabile a populatiei pentru serviciile turistice.

551. Valoarea desfacerilor pe loe de masá reprezintá: a) total desfaceri/iolal turi^ti; b) total cheltuieli pentru alimentatie/total turi§ti; c) desfaceri/numár de locuri la mese; d) total íncasári din alimentatie/numár de locuri la mese.

128

A 552. In cazul indicatorilor de eficientá a transporturilor turistice, parctil

inventar aratá: a) gradul de utilizare a parcuiui de ma§ini; b) gradul de dotare cu autovehicuie íntr-o perioadá limitatá de timp; c) numárul de zile de utilizare/mijlocul de transport; d) niciun ráspuns nu este corect.

553. Cererea de servicii turistice: a) se identifica in totalitate cu consumid turistic; b) nu se identifica in totalitate cu consumul turistic; c) se identifica in totalitate cu oferta de servicii; d) nu se identifica in totalitate cu numárul turi§tilor potentiali.

554. Printre áltele, pentru ca un teritoriu sá poatá fi declarat "de Ínteres turistic", potentialul sáu turistic trebuie sá ráspundá urmátoarei cerinte:

a) sá dispuná de cel putin 10 000 locuri de cazare; b) sá aibá o populare cu un nivel ridicat de instruiré; c) sá dispuná de resurse naturale §i alte elemente de atractie preferate de

catre turi§ti; d) sá aibá cel putin trei boteluri de patru stele.

555. Turi^tii alocentrici preferá cálátoriile: a) sedentare; b) cátre destinatii u§or accesibile; c) pe cont propriu; d) prográmate.

556. Investitia specificá aratá: a) volumul de investitii necesar pentru realizarea unui metru pátrat de

constructie; b) investitia totalá necesará constructiei a 10 000 locuri de cazare; c) investitia totalá necesará constructiei a 10 000 locuri la mese; d) volumul de investitii necesar pentru realizarea a 10 000 metri pátrati de

constructie.

557. Investitia specificá pentru cazare se determina utitizánd formula: a) investitia tofalá/valoarea dobánzii lunare; b) investitia totalá/cursul de revenire; c) investitia totalá/numárul de locuri de cazare; d) investitia totalá/investitia initialá.

129

558. Durata de recuperare a investitiei se exprima ín: a) procente (%); b) unitáti de timp (ani, luni, zíle); c) lei; d) unitáti valorice,

559. O destinatie turística nouá la ínceput devine, cu timpul, traditionalá, tipología clientelei consacrate fíind formatá din turi§tii:

a) mediocentrici; b) alocentrici; c) cvasipsihocentrici; d) cvasimediocentrici,

560. Numárul de lucrátori la 10 000 de turi§ti este un indicator al eficientei: a) sociale in turism; b) economice in turism; c) indirecte; d) directe.

561. Nivelul de servire a turi^tilor este un indicator al eficientei; a) sociale in turism; b) economice in turism; c) materiale; d) profesionale.

562. Oferta turisticá secundará cuprinde totalitatea: a) resurselor naturale; b) resurselor antropice; c) resurselor demografice; d) atractiilor turistice.

563. Oferta turisticá primará are valoare intrinsecá. Afirmatia este: a) adevárala: b) falsá; c) falsá, cu conditia ca oferta turisticá sá cuprindá §i numárul de turi§ti

sositi intr-o perioadá determinatá de timp; d) adeváratá, atunci cánd volumul ofertei turistice este mai mare decát cel

al consumului turisíic.

130

A

564. Innoptñrile permit evidenta mi§cárii turistice dupa: a) numáml de mese achizitionate/sejur; b) motivárile subíectíve; c) fórmele de turism practícate; d) efectele economice generate.

565. Potentialul speologic al Romániei cuprinde un numár de pe§teri de aproximativ:

a) 6 000; b) 20 000; c) 9 000; d) 11 000.

566. ín arealul dealurilor podi§urilor din Romania predomina lacurile cu apa:

a) sáratá; b) dulce; c) termaíá; d) mineralá.

567. Izvoarele minerale din tara noastrá sunt cantónate, ín principal, ín zona:

a) montana; b) de cámpíe; c) dealurilor §i podi§urilor; d) periurbaná.

568. Litoralul románese al Márií Negre detine urmátorui procent din baza materialá de cazare a Romániei:

a) 25%; b) 60%; c) 42%; d) 50%.

569. Saivamontul salvamarul fac parte din categoría facil itation a) comerciale; b) de transport; c) cu caracter general; d) de ocrotire a sánátátii.

131

570. Cheltuiala medie pe turist este un indicator: a) general; b) de eficienta a turismului international; c) partial; d) de eficienta a turismului intern.

571. ProfituI final utilizat ïn formula randamentului economic al investitiei se obtine ca diferenta dintre:

a) profitul total §i cel anual; b) capitalul investit profitul total; c) profitul de récupérât çi capitalul investit; d) profitul total §i cel de récupérât.

572. Organizada Mondialà a Turismului nu este una: a) eu caracter guvernamental; b) internationalâ; c) eu caracter politic; d) cu roi de centru mondial al informatiilor turistice.

573. Gradul de spontaneitate a cererii turistice In raport eu cererea de marfuri este:

a) mai mare; b) mai mic; c) égal; d) niciun raspuns nu este corect.

574. In zona montana din Romanía, cele mai intmse §i importante domenii schiabile sunt localízate:

a) intre 1000-1500 m altitudine; b) intre 1200-1700 m altitudine; c) intre 1500-1800 m altitudine; d) intre 1200-1500 m altitudine.

575. Masurarea eficientei se face prin raportarea: a) efortului la efect; b) efortului la total venituri obtinute; c) efectului la total cheltuieli; d) efectului la efort.

132

576. Eficienta activitätii de turisra tmbracä doua forme: a) economicä şi turística; b) economicä şi política; c) economicä şi socialä; d) demográfica şi socialä.

577. In exprimarea efícientei economice, specialiştii au doua opinii: a) un singur indicator sintetic şi doi indicatori sintetici; b) un singur indicator sintetic şi un sistem de indicatori; c) un sistem de indicatori fizici şi un sistem de indicatori valorici; d) niciun räspuns nu este corect.

578. încasarea medie pe unitate de prestatie se determina în felul urmätor: a) încasâri totale pentru cazare-cheltuieli totale; b) încasâri totale/locuri-zile; c) încasâri totale/încasâri pentru cazare; d) încasâri totale/numärul de înnoptâri.

579. încasarea medie pe unitate de prestatie se mäsoarä în: a) numär de nopti; b) numär de zile; c) lei/locuri de cazare; d) locuri-zile.

580. Afluxul de consumatori la masa se determina astfei: a) numär de consumatori/numär de mese; b) numär de turişti/locuri-zile; c) numär de turişti/încasarea/loc la masa; d) numär de consumatori/numär de 1 o cur i la mese.

581. Maşini-zile în inventar reprezintä produsul dintre: a) numärul mediu de autovehicule şi numärul de zile de nefunctionare/

autovehicul; b) numärul mediu de autovehicule şi numärul zilelor calendaristice de

functi on are/auto vehicul ; c) numärul total de microbuze şi numärul total de autocare; d) numärul de autocare şi numärul de zile de functionare/autocar.

133

582, Cursul de revenire specific efıcientei transporturilor turistice se calculeazâ în felul urmátor:

a) încasâri valutare/cheltuieli valutare; b) încasâri valutare/numâr de autovehicuie; c) tariful/zi de funcionare pentru flecare autovehicul; d) tari fui intern/încasarea valutará din închirieri.

583. Formula „Fly and drive" reprezintâ combinarea transportului: a) aerian cu eel automobiiistic; b) aerian cu eel fluvial; c) automobiiistic cu eel rutier; d) fluvial cu eel rutier,

584. Turismul de circulatie mai poartâ numele şi de: a) sejur; b) itinerant; c) de week-end; d) de circumstantá.

585. Turismul receptor se mai numeşte şi: a) efectiv; b) activ; c) pasiv; d) static.

586. Zoneîe montane din tara noastrá sunt avantajate de: a) fondul cinegetic sârac; b) varietatea învelişului vegetal; c) lipsa speciilor endemice; d) defrişârile masive.

587. „Coşul de consum turistic" exprima: a) valoarea totalâ a cheltuielilor pentru turism într-un an de zile, pentru

un turist de lux; b) valoarea totalâ a veniturilor unui turist mediu într-o perioadâ

determinatá de timp; c) valoarea totalâ a serviciiíor consúmate de un turist mediu íntr-o unitate

de timp de vacantá la o destinatie turística; d) niciun ráspuns nu este corect.

134

588. Conform clasiflcàrii oficíale a unitàtilor de alimentatie publica, în categoría fast-food se încadreazà:

a) restaurantul specializat; b) bufetul tip expres çi pizzeria; c) braseria çi rotisería; d) gradina de varà.

589. Pe teritoriul României, traseul parcurs de Dunâre este: a) intégrai navigabil; b) de circa 175 kilometri; c) partial navigabil; d) situât între Portile de Fier çi Bràila.

590. Turismul de sejur este cel desfàçurat: a) în cel putin doua statiuni; b) în raaxim douâ statiuni; c) într-o singurà statiune; d) nicio variantâ nu este corectà.

591. Turismul de vizitare, de circulatie çi de sejur decurg din urmàtorul criteriu de clasificare:

a) în functie de utilizarea timpului disponibii; b) în functie de târile vizitate; c) în functie de gradul de mobilitate a turistului; d) în functie de locurile vizitate.

592. Turismul de sejur scurt se desfaçoarâ pe o perioadà de timp cuprinsâ între: a) 30-45 zile; b) 10-15 zile; c) 1 -7 zile; d) 7-14 zile.

593. Principalele influente indirecte aie turismului asupra econoiniei nationale sunt:

a) efectele secundare ale investitiilor în industria turismului çi efectul multiplicator al încasàrilor realízate;

b) efectele principale çi secundare ale investitiilor în industria turística; c) efectele principale çi secundare ale încasàrilor din turism; d) efectele principale çi secundare ale cheltuielilor pentru turism.

135

594. Sá se determine durata medie a sejurului $tiind eá ín statiunea „X" s~au cazat 83000 de turi§ti eare au inregistrat 208000 innoptári:

a) 7,2 zile; b) 0,39 zile; c) 0,25%; d) 2,5 zile.

595. In conformitate cu nórmele privind clasificarea pe categorii de confort a structurilor de primire cu functiuni de cazare turística din tara noastrá, motelurile §¡i cabanele turistice se incadreazá ín intervalul:

a) o stea-patru stele; b) o stea-trei stele; c) o margaretá-patru margarete; d) o stea-cinci stele.

596. Infrastructura tehnicâ çi socialä este o componentä a: a) obiectivelor specifice aie bazei materiale; b) facilitatilor pentru dotâri çi amenajäri turistice; c) capacitad i de cazare; d) bazei materiale turistice.

597. în sensul economic al notiunii, piafa turística reprezintä: a) ansamblul populafiei neconsumatoare de servicii turistice; b) populafia care se încadreazà în anumite limite extreme de vârsta; c) mediul intern al sistemului de management; d) mediul extern al sistemului de management.

598. Cvasialoconcentricii sunt turi§tii care calátoresc la distante mari, cheltuiesc putin §i cauta riscul pe parcursul cálátoriei. Afírmatia este:

a) falsa, cu conditia ca súmele cheltuite sá nu depá§eascá 10000 de euro; b) falsá; c) notiunea nu existá; d) adeváratá.

599. Alegeti functia nespeciflcá obiectivelor de cazare: a) de alimentatie; b) de igiená; c) culturalá; d) productiva.

136

600. Competitia imperfecta intre intreprinderile hoteliere are loe atunci cánd intr-o localitate (statiune) se adopta strategia:

a) unui numár limitat de unitáti hoteliere; b) diferentierii calitátii serviciilor; c) prezentei unui numár mare de unitáti hoteliere; d) monopolista.

601. Sá se determine densitatea turística ín raport cu populatia pentru tara „X", §tiind cá populatia este de 23 milioane locuitori iar numárul turi§tilor sositi este de 7,5 milioane locuitori:

a) 0,33 turi§ti/locuitor; b) 3,3 turi§ti/locuitor; c) 3,1 turi§ti/locuitor; d) 4,7 turi§ti/locuitor,

602. Functionalitatea unitátilor de alimentare este determinatá de: a) capacitatea unitátii de alimentare; b) diversitatea activitátilor de productie; c) profdul unitátii de alimentatie; d) rezervarea locurilor de cazare.

603. Unitatea gastronómica ín care se servesc, la comanda, pe tot parcursul zilei, specialitáti din carne de porc, vita, batal, miel §i subproduse din carne neportionatñ, mici, cárnati etc. pregátite la gratar §i álese de consumatori din vitrinele de expunere sau platourile prezentate de ospátari la masa clientului, poartá numele de:

a) restaurant familial; b) crarná; c) rotiserie; d) restaurant zahana.

604. Cunoscándu-se urmátoarele date: volumul profitului = 3,0 mld. lei, incasárile totale anuale = 25,5 mld. lei, sá se determine nivelul ratei profitului Inregistrat ín unitatea de cazare luatá ín considerare.

a) 117,6%; b) 11,76%; c) 11,76 ani; d) 1,17%.

605. ín cazul animatiei, experienta optimizantá se referá la: a) manifestárile de integrare a turistului ín activitátile colective ale

statiunilor turistice, insotite de plácerea de a trái ín cadrul multimii de persoane reunite ad-hoc ín statiunile respective;

137

b) faptul de a irai ceva neobiçnuit; c) senzatia redescoperirii propriilor lor aptitudini în mediul unei statiunl

turistiee, în contact cu apa, soarele, zapada etc.; d) reunirea satisfactiiïor Ja care se açteaptà un turist în timpul vacan te i,

oferindu-i senzatia de autodepâçire în mediul statiunilor de sejur,

606. Agrementul vizeazâ, printre áltele: a) satisfacerea nevoii de odihnâ; b) oferirea unui produs complet format din servicii de cazare $i alimentare; c) amuzamentul, comunicarea çi sporirea volumului de cunoçtinte; d) asigurarea conditiilor de confort necesare cáminului temporar al

turiçtilor în timpul sejurului lor.

607. Çtranduriie amenajate reprezintâ un echipament de agrement spécifié: a) statiunilor de litoral; b) centrelor urbane; c) statiunilor babeare; d) statiunilor montane.

608. Alegeti zonele care nu prezintâ concentran sezoniere pronuntate: a) statiunile montane; b) statiunile de litoral; c) centrele urbane; d) satele turistiee montane.

609. Sa se determine densitatea turística în raport eu suprafafa pentru tara „X" în conditiile în care tara are o suprafatâ de 50000 km2 iar numârul turiçtilor sositi este de 11 milioane:

a) 0,1 turiçti/km"; b) 220 turiçti/km2; c) 2 turiçti/ km ; d) 84 turiçti/ km2.

610. Cum se numesc factorii care provoacá concentrâri sezoniere în turism çi asupra cârora organizatorii din turism pot sa actioneze prin másuri economico-organizatorice §i prin política lor comercialà?

a) exogeni; b) subiectivi; c) eu car acte r permanent; d) endogeni.

611. Turismul de iarnâ, de varà §i de circumstantâ se clasifica din punctul de vedere al:

a) interesului turistului pentru o anumitâ tara;

138

b) sezonalitätii; c) destinatiei de vacan ta aí ese; d) mijlocului de transport folosit.

612. Turismul de croazierä foloseçte ca mijloace de transport: a) autocarele çi microbuzele; b) trenurile de mare vitezä; c) navele maritime §i fluviale; d) navetele spatiale,

613. Turismul de recreere (destindere) este caracterizat prin sejururi: a) relativ reduse; b) foarte lungi; c) lungi; d) nicio variantä nu este corectä.

614. Turismul balneomedical contribuie la: a) ridicarea gradului de utilizare a capacitàtii de cazare; b) asigurarea unor sejururi medii mai scurte; c) repartizarea mai neuniformà a cererii turistice; d) atragerea unei clientele instabile.

615. Sä se determine gradul de utilizare a capacitàtii de cazare înregistrat de statiunea turística "X" pe baza datelor: numärul iocurilor de cazare este de 3080Ö; numärul zilelor de functionare este de 360; numärul innoptärilor este de 4,2 milioane.

a) 039%; b) 47,7%; c) 379%; d) 37,9%.

616. Turismul religiös se aflä in stränsä legäturä cu: a) drumetîile in Carpatii Orientali; b) pelerinajele la lacaçurile de cuit; c) itinerariile in Delta Dunärii; d) croazierele pe Dunäre çi pe Marea Neagrä.

617. încasarile medii pe zi-turist din cälätoriile pentru afaceri çi congrese, fatä de cele rezultate din practicarea altor forme de turism sunt:

a) mai scàzute; b) mai ridicate; c) mai putin transparente; d) lipsite de interesul prestatorilor de servicii.

139

618. ín cazul Til care un motel dispune la 1 ianuarie de 300 loeuri de cazare permanente care functioneazá 360 de zile §i inregistreazá 98 000 de ínnoptári, el are un grad de ocupare de:

a) 99,4%; b) 43,6%; c) 90,7%; d) 74,5%.

619. Unul dintre principalele avantaje ale turismului balneo-medical este: a) asigurarea unor sejururi medii relativ constante; b) reducerea gradului de ocupare a capacitátii de cazare; c) cre^terea gradului de pregátire a personalului angajat; d) sporirea atractivitátii zonelor mconjurátoare.

620. Industria cálátoriilor §i turismului este o ramurá de: a) ínterferentá; b) consecintá; c) interrelativitate; d) corelatie.

621. Salinele din Romanía constituie un important factor de cura tn terapia afectiunilor:

a) reumatismale; b) sistemului ñervos periferic; c) respiratorii cronice; d) de nutritie.

622. In centrul pietei turistice se situeazá: a) produsele turistice; b) turistul; c) oferta turística; d) resursele turistice naturale.

623. Apele lacurilor terapeutice din tara noastra sunt utilízate in terapia afectiunilor:

a) respiratorii; b) cauzate de stres; c) geochimice; d) reumatismale.

140

624. Organizada Mondialá a Turismului (O.M.T.) a luat naçtere ín anuí 1975 având ca precursoare:

a) O.N.U.; b) F.I.J.E.T.; c) U.I.O.O.T.; d) F.U.A.A.V..

625. F.I.T.E.C. reprezintâ: a) Federada Integrar! i Turistice Europene a Cálatoriilor; b) Fluxuri Interne Turistice Estivale çi Caravane; c) Federatia Internationalà de Termalism çi Climatologie; d) Fondul Intern de Turism Ecologie çi Cultural.

626. F.I.J.E.T. reprezintâ: a) Federatia Internationalà a Jucâtorilor Externi de Tenis; b) Federatia Internâ a Jurnaliçtilor Eligibili din Turism; c) Federatia Internationalà a Jucâtorilor Europeni din Turism; d) Federatia Internationalà a Jurnaliçtilor çi Scriitorilor din Turism.

627. Sá se determine gradtil de utilizare a capacitad! de cazare ín cazul judetului ,,X" çtiind cà acesta dispune de 250000 locuri de cazare, s-au ínregistrat 60 480 000 de înnoptâri iar numarul zilelor de functionare este de 365:

a) 66,28%; b) 29,3%; c) 6 ani; d) 84,2%.

628. A.N.A.T. reprezintâ: a) Asociada de Natatie din Arad §i Timi§; b) Angajamentul Nord Atlantic pentra Turism; c) Asociada Nationalâ a Agentiilor de Turism; d) Asociada Navetiçtilor §i Antreprenorilor din Turism.

629. Piata turisticâ potentialâ cuprinde: a) cererea totalá pentru un anumit produs turistic la un nivel déterminât

de preturi §i tarife; b) cererea pentru serviciile de cazare; c) oferta çi cererea pentru turismul de litoral; d) cererea çi oferta balnearà çi cultural-religioasâ.

141

630. Metoda care are drept avantaj stabilirea cu o sigurantâ absoluta a persoanelor care trec granita unei tari este cea:

a) t ipsondaj; b) tip ancheta; c) de înregistrare a turiçtilor în unitâtile de frontierâ; d) de înregistrare a turiçtilor în unitâtile de cazare.

631. Consumul turistic este format dm: a) cheltuielile efectúate de purtàtorii cererii turistice pentru achizitionarea

unor servicii §i bunuri legate de motivatia turisticâ: b) consumul de energie al instalatiilor de transport pe cablu din statiunile

turistice; c) consumul de timp al clientilor unitàtilor prestatoare de servicii

turistice; d) cantitatea de alimente consumatâ în statiunile turistice.

632. Cererea turisticâ este formata din: a) totalitatea consumurilor de servicii turistice interne çi internationale aie

rezidentilor §i nerezidentilor; b) ansamblul persoanelor care î§i manifesta dorinta de a se deplasa

periodic §i temporar în afara reçedintei proprii, pentru alte motive decât prestarea unor activitati remunerate la locul destinatiei;

c) totalitatea elevilor çi studentilor care câlâtoresc în propria tara; d) totalitatea turiçtilor din târile U.E. care câlâtoresc spre Australia.

633. Oferta turisticâ este formata din: a) totalitatea produselor §i serviciiior consúmate de turiçtii stràini în

România; b) serviciile de transport, cazare §i agrement de pe litoralul Mârii Negre; c) ansamblul atractiilor turistice care pot motiva vizitarea lor, respectiv

totalitatea elementelor care pot fi puse în valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice;

d) totalitatea autostrâzilor, aeroporturilor, porturilor §i gârilor care deservesc turiçtii stràini.

634. Alegeti caracteristica nespecificâ sistemului montan din România: a) acoperà o pâtrime din suprafata târii; b) diversitate de aspecte peisagistice; c) complexitate ridicatâ a potentialului turistic; d) varietate a înveliçului vegetal;

142

635. Cel mai important domeniu pentru alpinism din tara noastrá este situat ín: a) partea de est a Carpatilor Meridionali; b) partea de nord a Carpatilor Occidental!; c) partea de sud a Carpatilor Oriental!; d) nordul tari!,

636. Din categoría resurselor turistice naturale ale Romániei fac parte: a) Carpatii, Alpii, DeltaNilului Muntii Caucaz; b) Carpatii Oriental!, Carpatii Meridionali, Carpatii Occidental i, Muntii

Tatra §i Marea Neagrá; c) pe§terile, lacurile, ráurile, pádurile tropicale, plajele marine; d) Muntii Carpati, cu potentialul lor speologic; oglinzile de apa;

vegetada; fauna; lacurile, námoiurile §i gazele terapeutice; salinele; litoralul románese al Márii Negre; Dunárea §i Delta Dunárii.

637. Din categoría resurselor turistice antropice ale Romániei fac parte: a) pe§terile, vegetada, fauna, hidrografía; b) vestigiile antichitátii (cetátile Histria, Tomis, Callatis); c) Muntii Carpati; d) Dunarea §i Delta Dunárii.

638. Ansamblul mijloacelor materiale §i umane necesare pentru a inlesni participarea popuíatiei la activitátile turistice pentru a crea organiza cu rezultate profítabile prestarea serviciilor solicítate de turi§ti, de f íne l e :

a) facilitadle turistice; b) serviciile de agrement; c) oferta turisticá; d) cererea turisticá.

639. Lacurile cele mai folosite ín balneoturism sunt localízale in: a) Muntii Apuseni; b) nordul tari i; c) imprejurimile vulcanice; d) Cámpia Romana.

640. Confortul unitátilor de cazare se clasificá dupa: a) caracteristicile constructive, amplasament, caíitatea §! complexitatea

dotárilor, a instalatiilor §i díversitatea serviciilor oferite; b) nivelul de dotare cu echipamente speciale pentru bar, cofetárie §i patiserie; c) gradul de dotare cu ma§ini izoterme §i frigorifice; d) díversitatea meniurilor, numárul de locuri in restaurante §! in sálile de

conferinte.

143

641. In ce sector al litoralulul románese s-au amenajat plaje artificíale? a) Mamaia; b) Constanta; c) Mangalia-Nord; d) Neptun.

642. Unitätile de cazare indeplinesc urmátoarele functii: a) de transport special §i agrement-distractii; b) de organizare baluri, nunfi §i licitatii pentru vänzarea de obiecte de artá; c) de odihná §i igiena, de alimentatie, complementare, productive,

comerciale §i de intermediere; d) de intermediere a contactelor dintre agentii economici románi §i

stráini.

643. Din punctuí de vedere al capacitátilor de cazare existente (numár de locuri), statiunile de pe litoral se aflá:

a) pe locul al doilea, dupa statiunile balneare; b) pe primul loe, in total locuri din Romania; c) pe locul al patrulea, dupä Bucure^ti §i orakele re^edinta de judet; d) pe locul al treilea, dupä statiunile balneare.

644. ín suprafata totalá a Deltei Dunárii dominá: a) zonele acoperite cu apa; b) grindurile; c) zonele de uscat; d) niciun räspuns nu este corect.

645. Restaurantele pescáresc §i vánátoresc sunt: a) clasice; b) dietetice; c) cu specific local §i familial; d) specializate.

646. Cunoscandu-se urmátoarele date: numárul ínnoptárilor = 87500, numárui locurilor de cazare In hotel - 300 numárul zilelor de functionare = 365, sä se precizeze care este gradul de utilizare a capacítátii de cazare ínregistrat de hotel in anuí respectiv.

a) 65,8%; b) 57,5%; c) 79,9%; d) 102,4%.

647. Cunoscându-se urmâtoarele date: încasâri totale = 22 mld. lei çi eheltuieli totale = 19,5 mld, lei, sa se precizeze care este rata anualâ a profîtului în unitatea de cazare consideratâ.

a) 0,5 %; b) 11,4%; c) 85,5%: d) 33,3%.

648. Cunoseându-se urmâtoarele date: încasâri totale = 22 mld. lei, numàrul de persoane angajate în liotel = 45, sa se precizeze nivelul productivitâtii muncii.

a) 999,9 mil. lei/angajat; b) 115,7 mil. lei/angajat; c) 750,5 mil. lei/angajat; d) 488,9 mil. lei/angajat.

649. Cunoscându-se urmâtoarele date: încasâri totale anuale = 18,5 mil. $, eheltuieli totale anuale = 16,5 mil. $, volumul investitiei = 25 mil. S, se cere sa se precizeze durata de recuperare a investitiei ocazionatâ de realizarea complexului hôtelier.

a) 2,5 ani; b) 17,5%; c) 12,5 ani; d) 200.000 $.

650. Cunoscându-se urmâtoarele date: încasârile totale anuale = 25,5 mld. lei, numârul de lucrâtori din hôtel = 50, se cere sa se precizeze nivelul productivitâtii muncii.

a) 850 mil. lei/lucrâtor; b) 26,5 % ! lucrâtor; c) 25.000 $; d) 510 mil. lei/lucrâtor.

651. In structura ofertei turistice nu se regâseçte: a) potentialul turisîic; b) nevoia pentru turism a vizitatorilor; c) baza tehnico-materialâ a turismului; d) servieiul turistic.

652. Alegeti componenta nespecificâ potentiaïului turistic: a) atractiile turistice; b) serviciile turistice;

145

c) resurseie turistice naturale; d) resurseie turistice antropice.

653. Alegeti componenta nespecificä potentialului turistic natural: a) peisajul; b) clima; c) m uze ele; d) structurile geoiogice.

654. Ansamblul de componente naturale, culturale §i socio-economice care aratä posibilitadle de valorificare in plan turistic §i oferä sau dau o anumitä functionalitate teritoriului, avänd un rol esential in dezvoltarea activitätilor de turism def íne le :

a) oferta turística primara; b) potentialul turistic; c) resursa turistica; d) cererea turistica.

655. Componentele mediului natural §i antropic, care prin calitätile specifícul lor sunt recunoscute, inscrise §i valorificate prin turism in mäsura in care nu sunt supuse unui regim de protectie intégrala, poartä numele de:

a) potential turistic; b) resursa turistica. c) retea ecologicä; d) cerere turística.

656. Orice unitate teritorial-administrativä a cärei economic este dependenta de cre§terea semnificativä a incasärilor provenite de la turi§ti se nume§te:

a) regiune economica; b) ora§ industrial; c) ora§ minier; d) destinatie turisticá.

657. Un nume, un termen, un semn, un simbol, un desen, sau o combinatie a acestora, destinate pentru a identifica bunurile sau serviciile unui vänzätor sau grup de vänzätori, in scopul diferentierii lor fata de cele ale competitorilor, de f íne le :

a) imaginea unei destinatii turistice; b) brand-ul; c) identitatea turistica; d) localitatea turistica.

146

658. Potentialul turistic al unei tari este alcätuit din: a) baza tehnico-materíala a turismului çi potentialul antropic; b) resursele turistice naturale çi serviciile turistice; c) oferta turística reala §i cererea turística; d) potentialul turistic natural §i cel antropic.

659. Latura efectiva a diferiteíor componente aie potentialului turistic, referindu-se, mai ales, la ceea ce se impune atentiei §i produce impresii de o intensitate ridicatä de natura esteticä §i cognitivä, defineçte:

a) fondul turistic; b) atractia turística; c) brand-ul turistic; d) imaginea turística.

660. Structura destinatiei turistice este urmätoarea: a) resurse turistice naturale §i antro pi ce; b) structuri de cazare §i de alimentatie; c) atractii §i facilitäti turistice; d) facilitäti turistice §i imaginea destinatiei turistice.

661. Resursele turistice concéntrate pe o arle teritorialä restrânsa §i pretabile, m principal, pentru turismul de sejur, poartä numele de:

a) liniare; b) nodale; c) antropice; d) atractive.

662. Resursele turistice sitúate de-a lungul unui circuit sau de-a lungul coasteïor, destínate, cu prioritate, turismului itinérant, se numesc:

a) nodale; b) liniare; c) concéntrate; d) de creatie-originale.

663. Amenajärile §i activitätile de agrement fac parte din structura: a) potentialului socio-demografic; b) resurselor turistice; c) potentialului cultural-istoric; d) potentialului tehnico-economic.

147

664. Din punctul de vedere al ráspándirii ín teritoriu, resursele turistice au urmátoarea structurá:

a) rare §i atractive; b) nodale §i liniare; c) castele §i cule; d) concentrate dispérsate.

665. A§ezárile umane sunt o components a potentialului turistic: a) tehnico-economic; b) cultural-istoric; c) socio-demografic; d) natural.

666. Suma credintelor, impresiilor imaginilor mentale pe care un turist le tine minte despre acea zona, poartá numele de:

a) brand turistic; b) resursá turística; c) imagine turística; d) atractie turística.

667. Bioclimatul de salina §i al golurilor subterane este o componentá a potentialului:

a) climato-turistic; b) reliefului, structurilor §i fenomenelor geologice; c) componentelor ?nveli§ului biogeografic; d) imobil.

668. Printre conditiile pe care trebuie sá le indeplineascá obtinerea unei imagini eficiente a destinatiei turistice nu se regáse^te:

a) sá fie realá; b) sá fie credibila; c) sá fie distinctivá; d) sá fie complexa.

669. Printre componentele unui brand de tara efieient nu se regáse§te: a) stimularea turísmului intern §i international; b) sporirea increderii §i mándriei populatiei rezidente; c) stimularea investitiilor stráine; d) cre^terea numárului de locuri de muncá in agricultura.

148

670. Printre instruméntele de propagare a imaginii unei destinât» turistice nu se regàsese:

a) sloganurile; b) simbolurile vizuale; c) investit» le strâine; d) evenimentele.

671. Imaginea brand-ului reprezintâ: a) ace a parte a valorii propuse §i cornu ni catâ grupuîui tinta care

demonstreazà avantajul competitiv; b) modul în care brand-ul este perceput; c) modul tn care creatorii brand-ului vor ca acesta sa fie perceput; d) modul de penetrare a sferelor culturale.

672. Tara cu cele mai înalte standarde de viatà este consideratà: a) Japon i a; b) Marea Britanie; c) Suedia; d) Norvegia.

673. Tara cea mai dezvoltatà din punct de vedere gastronomie, care oferà expedente culinare superioare, este consideratà:

a) Italia; b) Franja; c) China; d) Ucraina.

674. Tara pe care turiçtii dórese cel mai mult s-o viziteze sau în care sa se relntoarcâ, este consideratà:

a) Noua Zeelandà; b) Australia; c) Canada; d) China.

675. Tara cea mai autentica ce oferà expedente çi culturi distincte, originale çi unice este urmàtoarea:

a) Australia: b) Noua Zeelandà; c) Olanda; d) Franta.

149

676. Cea mai stabilá §i sigurá tara a lumii este eonsideratá: a) Suedia; b) Maldive; c) Noua Zeelandá; d) Norvegia.

677. Tara eonsideratá a avea una dintre cele mai vechi §i interesante istorii ale lumii este eonsideratá:

a) Italia; b) Egiptul; c) Japónia; d) Stateie Unite ale Americii.

678. Statiunile SIánic Moldova §i Tárgu Ocna se aflá ín judetul: a) Harghita; b) Bacáu; c) Vaslui; d) Covasna.

679. Re^edinta judetului Covasna este municipiul: a) Miercurea Ciuc; b) Odorheiul Secuiesc; c) Baile Turnad; d) Sfántu Gheorghe.

680. Cea mai veehe grádiná botanicá din hime, ínfiintatá pe langa o §eoalá secundará ín anuí 1881, se aflá in ora§ul:

a) Alba lulia; b) Blaj; c) Timi§oara; d) Bucure§ti.

681. ín judetul Arad se aflá: a) Cetatea Devei; b) Castelul regal Sávár^in; c) Catedrala Reintregirii; d) Mánástii 'ea Lainici.

682. Care este cea mai veche mai malta statiune turisticá din Romanía? a) Baile Turnad;

150

b) Sinaıa; c) Pâltiniş; d) Predeal.

683. în ce judet se afla Casa memorialâ Emil Cioran? a) Neamt; b) Vâlcea; c) Maramureş; d) Sibiu.

684. Identifıcati cel maivechi oraş din Transilvania, întemeiat în anul 1146: a) Mediaş; b) Sibiu; c) Sighişoara; d) Braşov.

685. Primul sat electrifıcat din România a fost: a) Sadu; b) Râmet; c) Câlugâreni; d) Solca.

686. Statiunile Durâu, Bâltâteşti şi Ogiinzi se afla în judetul: a) Neamt; b) Iaşi; c) Vaslui; d) Harghita,

687. Reşedinta judetului Caraş-Severin este municipiul: a) Mehedİnti; b) Reşita; c) Caransebeş; d) Drobeta Turnu Severin.

688. Cel mai mare lac subteran permanent din România se afla în peştera: a) ZgurâştiJudetul Alba; b) Muierii, judetul Petroşani; c) Urşilor, judetul Bihor; d) Ghetarul de la Scârişoara, judetul Mehedinti.

689. Geoparcul Dinozaurilor „Tara Hategului" se afla în judetul: a) Suceava; b) Bihor;

151

c) Hunedoara; d) Valcea.

690. în judetul Vâlcea se afla masivul: a) Haşmaş; b) Cozia; c) Ceahlâu; d) Bucegi.

691. Statiunile Vatra Dornei şi Câmpulung Moldoveııesc se afla în judetul: a) Maramureş; b) Suceava; c) Botoşani; d) Neamt.

692. Reşedinta judetului Hunedoara este municipiul: a) Petroşani; b) Hunedoara; c) Deva; d) Craiova.

693. Cea mai mare sàrbàtoare traditionaià româneascâ în aer liber este: a) Serbarea bujorului de la Comana, judetul Giurgiu; b) Târgul de fete de pe Muntele Gaina, judetul Alba; e) Sârbâtoarea narciselor, judetul Sibiu; d) Junii Braşovului, judetul Braşov.

694. Cetatea Histria se aflâ în judetul: a) Constanta; b) Tulcea; c) Mangaba; d) Galati.

695. Pe teritoriul judetului Braşov se afla şi masivul: a) Câlimani; b) Piatra Craiului; c) Maramureş; d) Retezat.

696. Cel mai valoros monument al arhitecturii medievale timpurii din Transilvania, îmbinând armonios elementele romanice cu cele gotice este considérât:

a) Biserica Neagrâ, judetul Braşov; b) Biserica Rom ano-Católica, judetul Alba;

152

c) Castelul Corvineçtilor, judeful Hunedoara; d) Castelul Bran, judetul Braçov.

697. Care este Rezervatia Biosferei ce se regâseçte tn judetul Maramureç? a) Delta Dunârii; b) Retezat; c) Pietrosul Rodnei; d) Fâgâraç.

698. Reçedinta judetului Prahova este municipiul: a) Mizil; b) Câmpina; c) Ploieçti; d) Piteçti.

699. Cea mai dotatâ statiune din România eu mijloace de agrement este: a) Predeal; b) Sinaia; c) Poiana Braçov; d) Neptun.

700. Casa memorialâ a lui Lucian Blaga de la Lancrâm se aflâ în judetul: a) Sibiu; b) Cluj; c) Bihor; d) Alba.

701. Pe teritoriul judetului Prahova se aflâ muntii: a) Rodnei; b) Baiului; c) Cindrel; d) Apuseni.

702. Care este judetul eu cel mai bogat potential balnear din România? a) Harghita; b) Covasna; c) Constanta; d) Vâicea.

703. Cetatea Fâgâraçului se aflâ tn judetul: a) Braçov; b) Fagàraç;

153

c) Síbiu; d) Hunedoara.

704. Pe teritoriul judetului Sibíu se allá: a) ParenI National Cheile Bicazului-Hâşmaş; b) Parcul Natural Cindrel; c) Rezervatia Bíosferei Retezat; d) Parcul National Defileul Jiului.

705. Delta Dunárii se aflá tn judetul: a) Galati; b) Bráila; c) Tulcea; d) Constanta.

706. Statiunile Straja şi Geoagiu-Bâi se aflá tn judetul: a) Bihor; b) Mehedinti; c) Gorj; d) Hunedoara.

707. Statiunile Báile Tuşnad şi Borsec se aflá tn judetul: a) Miercurea Ciuc; b) Covasna; c) Neamt; d) Harghita.

708. Statiunile Venus şi Satürn se aflá tn judetul: a) Mangalia; b) Tulcea; c) niciunul dintre aceste judete; d) Eforie.

709. Statiunile Govora şi Voineasa se aflá tn judetul: a) Vâlcea; b) Argeş; c) Gorj; d) Caraş-Severin.

710. Statiunile Olâneşti şi Ocnele-Mari se aflá tn judetul a) Olt; b) Gorj;

154

c) Dolj; d) Vâlcea.

711. Statiunea Moneasa se aflâ în judetul: a) Arad; b) Timiş; c) Sâlaj; d) Bihor.

712. Statiunile Muntele Mic şi Herculane se alla în judetul: a) Timiş; b) Caraş-Severin; c) Mehedinti; d) Arad.

713. Statiunea balneoelimatericâ Bâile Félix este situatà în judetul: a) Covasna; b) Alba; c) Bihor; d) Satu-Mare.

714. Statiunea climatérica montana Durâu se gâseşte la poalele muntilor: a) Ceahlâu; b) Durâu; c) Cindrel; d) Rodnei.

715. Statiunea Semenic se aflâ i n judetul: a) Caraş-Severin; b) Timiş; c) Mehedinti; d) niciunul dintre aceste judete.

716. Statiunile Buziaş şi Calacea se aflà în judetul: a) Caraş-Severin; b) Timiş; c) Arad; d) Bihor.

717. Statiunile Tinca, Baile Félix şi Stâna de Vale se aflà în judetul: a) Bihor; b) Oradea;

c) C Inj ; d) niciunul dintre aceste judete.

718. Statiunile Borşa, Izvoarele şi Sâpânta se aflâ în judetul: a) Baia Mare; b) Bistrita-Näsäud; c) Maramureş; d) Bihor.

719. Statiunile Arieşeni şi Ocna Mureş se aflâ în judetul: a) Alba; b) Alba-Iulia; c) Mureş; d) niciunul dintre aceste judete.

720. Statiunile Balvanyos, Vâlcele şi Malnaş-Bâi se aflâ în judetul: a) Sfântu Gheorghe; b) Harghita; c) Vrancea. d) Covasna.

721. Statiunile Vâlcele şi Şugaş se aflâ în judetul: a) Covasna; b) Harghita; c) Saiaj; d) Mureş.

722. Statiunile Lacu Roşu, Bâile Homorod şi Praid se aflâ în judetul: a) Vrancea; b) Neamt; c) Harghita; d) niciunul dintre aceste judete.

723. Statiunile Pâltiniş şi Bazna se afla în judetul: a) Cluj; b) Sibiu; c) Salaj; d) Braşov.

724. In judetul Caraş-Severin se aflâ statiunea: a) Baile Herculane; b) Bäile Felix;

156

c) Buzia§; d) Lipova.

725. ín judetul Timi§ se aflá statiunea: a) Lipova; b) Tinca; c) Oláne^ti; d) Buzia§.

726. ín judetul Bihor se aflá statiunile: a) Sángeorz Bái §i Colibita; b) Buzia§ §i Lipova; c) Baile Félix §i Tinca; d) Calacea §i Borsec.

727. In judetul Bacáu se aflá statiunea: a) Slánic-Moldova; b) Vatra Dornei; c) Báltáte§ti; d) Strunga.

728. ín judetul Neamt se aflá statiunile: a) Vatra Dornei §i Cámpulung Moldovenesc; b) Balvanyos §i Soveja; c) Duran Báltáíe^ti; d) Sárata Monteoru §i Balta Alba.

729. ín judetul Válcea se aflá statiunile: a) Moneasa §i Pucioasa; b) Vata Bái §i Herculane; c) Buzia§ §i Borsec; d) Baile 01áne§ti §i Cálimáne§ti-Cáciulata.

730. ín judetul Hunedoara se aflá statiunea: a) Geoagiu-Bái; b) Negule§ti; c) Govora; d) Duráu.

731. Deva este re^edinta judetului: a) Deva; b) Hunedoara;

c) Alba; d) Arad.

732. Miercurea-Ciuc este reşedinta judetului: a) Harghita; b) Sibiu; c) Covasna; d) Hunedoara.

733. Reşedinta judetului Bihor este oraşul: a) Zalâu; b) Oradea; c) Sâlaj; d) Salonta.

734. Reşedinta judetului Maramureş este municipiul: a) Baia Mare; b) SatuMare; c) Sighetu Marmatiei; d) Mureş.

735. Statiunile Nâvodari şi Techirghiol se afla în judetul: a) Brâila; b) Mangalia; c) Constanta; d) Tulcea.

736. Statiunile Cojocna, Someşeni şi Muntele Bâişorii se afla în judetul: a) Cluj-Napoca; b) Satu Mare; c) Cluj; d) Maramureş.

737. Statiunile Jupiter şi Cap Aurora se afla în judetul: a) Galati; b) Tulcea; c) Constanta; d) Mangalia.

738. Statiunile Nicolina şi Strunga se afla în judetul: a) Suceava; b) Vrancea;

158

c) Ta§i; d) Neamt.

739. Statiunile Välenii de Münte §i Cheia se aflä in judetul: a) Vrancea; b) Bra^ov; c) Harghita; d) Prahova.

740. Statiunile Horezu §i Voineasa se aflä in judetul: a) Arge§; b) Gorj; c) Sibin; d) niciunul dintre aceste judete.

741. Statiunile Breaza §i Azuga se aflä in judetul: a) Gorj; b) Olt; c) Prahova; d) Sibiu.

742. Statiunile Poiana Märului, Secu §i Trei Ape se aflä in judetul: a) Hunedoara; b) Mehedinti; c) Cara§~Severin; d) niciunul dintre aceste judete.

743. Statiunile Bäile Turda, Bäita §i Fäntänele-Beli§ se aflä in judetul: a) Bistrita-Näsäud; b) Turda; c) Cluj; d) Maramure§.

744. Statiunile Predeal §i Parául Rece se aflä in judetul: a) Prahova; b) Sibiu; c) Bra§ov; d) Buzäu.

745. Statiunile Moeciu §i Timi^ul de Sus se aflä in judetul: a) Timi§; b) Arge§;

c) Braşov; d) Prahova.

746. Statiunile Izvoruî Mureşului, Jigodin-Bäi şi Baile Tuşnad se aflä în judetul:

a) Suceava; b) Harghita; c) Drobeta; d) Mııreş.

747. Judetul Sibiu face parte din Regiunea de Dezvoltare: a) Nord-Est; b) Vest; c) Centru; d) Sud-Est.

748. In judetul Iaşı se aflä statiunile: a) Nicolina şi Strunga; b) Lacu Särat şi Duräu; c) Malnaş-Bâi şi Pucioasa; d) Soveja şi Amara.

749. în judetul Prahova se aflä statiunile: a) Predeal, Poiana Braşov, Timişul de Sus; b) Cheia, Slanic Prahova, Sinaia; c) Govora, Sovata, Soveja; d) Amara, Covasna, Duräu.

750. în judetul Yâlcea se aflä statiunile: a) Moneasa şi Pucioasa; b) Ocneİe Mari şi Horezu; c) Malnaş-Bai şi Herculane; d) Buziaş şi Borsec.

75Í. în judetul Timiş se aflä statiunea: a) Lipova; b) Buziaş; c) Tinca; d) Bäile Olâneşti.

752. Judetul Bacäu face parte din Regiunea de Dezvoltare: a) Sud Muntenia;

160

b) Ves t; c) Nord-Est; d) Sud-Est.

753. Cel mai mare monument din judetul Bacâu este considérât: a) Cetatea Neamtului; b) Mánástirea Voronet; c) Palatul Ghica; d) Castelul familiei Ştîrbu din Dârmâneşti.

754. Biserica Trei Ierarhi, ctitorie a lui Vasile Lupu, se afla în judetul: a) Botoşani; b) laşi; c) Suceava; d) Vaslui.

755. Alegeti muzeul memorial care se afla pe teritoriul judetului Neamt: a) Lucían Blaga; b) George Bacovia; c) Ion Creangâ; d) Cíprian Porumbescu.

756. Care este mánástirea din judetul Neamt a cârei picturà interioarà este opera marelui pictor román Nicolae Grigorescu?

a) Sucevita; b) Stavropoleos; c) Agapia; d) Celic-Dere.

757. Care este cea mai veçhe şi mai însemnatâ aşezare monahalá din Moldova, lïind o succesiune de ctitorii ale voievozilor Petru Muşat, Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare?

a) Mánástirea Neamt; b) Schitul Arbore; c) Mánástirea de pe munteîe Ceahlàu; d) sit-ul de la Cacica.

758. Masivul Raràu se aflâ pe teritoriul judetului: a) Neamt; b) Braşov; c) Suceava; d) Vaslui.

161

759. ín localitatea Cacica se regáse$te: a) una dintre cele mai vechi exploatári de sare recristalizatá din saramurá

din Europa; b) Rezervatia Complexul Razim-Sinoe; c) Casa memorialá Nicolae Labis; d) Mánasíirea Sfáníului Apóstol Andrei.

760. Pentru valoarea artisticá, culturalá istoricá a mánástirilor cu pictura exterioara din Bucovina, in anuí 1975, Federatia Internationalá de Turism, sub patronajul UNESCO, a acordat premiul international „Márul de aur", trofeu care se pástreazá ín muzeul mánástirii:

a) Váratec; b) Voronet; c) Sucevita; d) Moldovita.

761. Alegeti mánástirea care este consideratá „Capela Sixtiná a Orientului" pentru marea fresca de pe fatada de vest, numitá „Judecata de apoi":

a) Humor; b) Putna; c) Voronet; d) Sfántul loan cel Nou-Suceava.

762. Marea Neagrá: a) prezintá o salinitate mult mai mare comparativ cu cea a altor mári §i

oceane; b) are o compozitie chimicá a apei care constituie un factor restrictiv

imbaierii; c) este o mare continentalá inchisá; d) nu favorizeazá practicarea sporturilor nautice datoritá aportului mare

de apa dulce al Dunárii precum §í al altor fluvii.

763. Unicul hipodrom din tara special conceput pentru cúrsele de galop se aflá situat in localitatea:

a) Constanta; b) Bra§ov; c) Oradea; d) Mangaba.

764. Cei mai vechi munti din Europa, situati pe teritoriul Romániei, poartá numele de:

a) Bucegi;

162

b) Mâcin; c) Ceahlâu; d) Fâgâraç.

765. Cea mai importants zona lacustrâ a României este consideratâ zona: a) Snagov; b) Vidraru; c) complexului Razim; d) masivului Retezat.

766. Cel mai important domenin schiabil din tara noastrâ este considérât: a) Platoul Bucegi; b) Platoul Padiç; c) Masivul Parâng; d) Masivul Rodna.

767. Pe teritoriul judetuiui Vâlcea se aftâ Parcul national: a) Buila-Vânturarita; b) Câlimani; c) Piatra Craiului; d) Gurghiu.

768. Cel mai important ansamblu de arliitectnrâ religioasâ din epoca brâncoveneascâ este considérât:

a) Mânâstirea Sâmbâta; b) Palatul Snagov; c) Mânâstirea Horezu; d) Castelul Corvinilor.

769. Cele mai lungi chei din tara, care au 21 de kilometri, sunt considerate cele aie:

a) Dobrogei; b) Râmetului; c) Nerei; d) Turzii.

770. Prima çi cea mai veche linie de cale feratà de pe teritoriul actual al României, construitâ în perioada 1846-1854, între Gravita çi satul Iam, de 27 kilometri lungime, se aflà pe teritoriul judetuiui:

a) Hunedoara; b) Timiç; c) Maram ures; d) Caraç-Severin.

163

771. Dinozaurii pítici din Depresiunea Hateg sunt unici in lume, importanta §tiintificá §i atractivitatea lor fiínd sporitá prin descoperirile de cuiburi cu ouá §i embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor a unor reptile zburátoare din grupul pterosaurilor. Aceste atractii turistice valoroase au fost descoperite pe teritoriul judetului:

a) Cara§-Severin; b) Hunedoara; c) Mure§; d) Bihor.

772. Primul pare national infiintat in Romania este: a) Rodna; b) Bucegi; c) Retezat; d) Apuseni.

773. Germisara este numele statiunii cunoscutá inca din antichitate, a?ezata la poalele Muntilor Metaliferi, pe malul drept al raului Mure?, §i anume:

a) Cálan-Báí; b) Herculane; c) Geoagiu-Bái; d) Eforie Sud.

774. Ce judet din Romania, situat in partea de vest a tárii, este localizat la granita cu Serbia §i Ungaria?

a) Arad; b) Bihor; c) Timi§; d) Oradea.

775. Muntii Poiana Ruscá fac parte din judetul: a) Válcea; b) Timi§; c) Sálaj; d) Mure?.

776. Identificati judetul care face parte din Regiunea de Dezvoltare Vest: a) Timi§; b) Gorj; c) Sibiu; d) Constanta.

164

777. Municipiul Lugoj face parte din judetul: a) Caraç-Severin; b) Galati; c) Satu Mare; d) Timiç.

778. Fenomenul carstic ce! mai spectaculos din întreaga tara, ca amploare, complexitate çi pitoresc, este considérât:

a) Peçtera Meziad; b) Cetâtile Ponorului; c) Peçtera Urçilor; d) Ghetarul de la Vârtop.

779. Atractia principaiâ a Muntilor Bihorului o constituie: a) pâdurile; b) peçterile; c) apele minerale; d) cheile spectaculoase.

780. Care este prima peçterâ din România amenajatà la cerintele turismuiui modem?

a) Focul Viu; b) Urçilor; c) Meziad; d) Muierii.

781. Cel mai mare ghetar subteran din România este considérât: a) Focul Viu; b) Topolnita; c) Scâriçoara; d) Cloçani.

782. Identificati cea mai ltingâ peçterâ din România: a) Vântului; b) Cetatea Ràdesei; c) Zgurâçti; d) Urçilor.

783. Care este biseriea din judetul Maramureç, ïnscrisà pe Lista patrimoniului mondial UNESCO çi consideratâ ca fiind cea mai veche biseriea din lemn din Europa?

a) Bârsana;

165

b) Çurdeçti; c) Sâpânta; d) Ieud Deal.

A

784. In ce localitate din judetul Maramureç se aflâ aéroport? a) Baia Sprie; b) Baia Mare; c) Sighetu Marmatiei; d) Negreçti-Oaç.

785. O zona importants a judetului Alba este reprezentatâ de muntii: a) Gutâi; b) Banat; c) Trascâu; d) Retezat.

786. Care este râul din judetul Alba ce colecteazà o mare parte a apelor judetului?

a) Some?; b) Oit; c) Mureç; d) Trotuç.

787. Identificad peçtera cu cea mai mare intrare din Romania: a) Hilda lui Papara; b) Coiba Mare; c) Scâriçoara; d) Ponor.

788. Care este cea mai ramificatà (labirinticà) peçterâ din Romania? a) Hodobana; b) Huda lui Papara; c) Gura Apei; d) Izbucul Tâuzului.

789. în ce bisericâ se aflâ sarcofagul lui lancu de Hunedoara? a) Mânàstirea Putna; b) Catedrala Romano-Catolicà din Alba Iulia; c) Castelul Corvinilor; d) Castelul Peles.

166

790. Cum se numeşte şi ünde se afla un obiectiv turistic unie in Europa care oferä vizitatorilor posibilitatea de a cälätori în timp de~a lungul a doua milenii, printre vestigiile a trei fortificatii, din trei epoci diferite, construite succesiv pe aceeaşi locatie, fiecare noua cetate incluzând-o pe cea veche?

a) Cetatea Fagaraşului, Braşov; b) Muzeul Brııkenta!, Sibiu; c) Traseul celor trei fortificatii, Alba Iulia; d) Palatid Culturii, laşi.

791. Care munti din Romania sunt numiti şi Alpii Transilvaniei? a) Piatra Craiului; b) Bucegi; c) Fâgaraş; d) Ciucaş.

792. Oraşul Odorheiul Secuiesc face parte din judetul: a) Mureş; b) Sibiu; c) Harghita; d) Covasna,

793. Munt» Haşmaş fac parte din judetul: a) Covasna; b) Harghita; c) Braşov; d) Suceava.

794. Primul pod de fonta de pe teritoriul actual al României, realizat în anul 1859, este amplasat în oraşul:

a) Târgu Mureş; b) Sfântu Gheorghe; c) Sibiu; d) Sighişoara.

795. Care este cel mai mare, mai bogat şi mai original muzeu în aer liber din Romania?

a) Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti" din Bucureşti; b) Muzeul Viticulturİi şi Pomiculturii din Goleşti; c) Muzeul Etnografıc al Maramureşului, Sighetu Marmatiei; d) Muzeul Civilizatiei Populäre Traditionale ASTRA din Sibiu;

167

796. Cum se nume§te unde se aflá primul unicul muzeu de etnografie extra-europeaná din Románia?

a) Satuíui Bránean, Bran; b) Franz Binder, Sibiu; c) Gheorghe Cernea, Rupea; d) Costumelor Populare din Románia, Bucure§ti.

797. Tara cu cele mai multe monumente aflate pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO este:

a) Franta; b) Grecia; c) Italia; d) China.

798. Capitala Italiei este: a) Milano; b) Venetia; c) Roma; d) Palermo.

799. Artemis este zeita: a) agriculturii; b) frumusetii: c) vánátorii; d) focului.

800. Muzeul Scoicilor este unic in: a) Italia; b) Franta; c) Grecia; d) Siria.

801. Procesul de adaptare reciproca dintre teritoriu, caracteristicile acestuia §i nevoile rezultate din desfá§urarea diferitelor activitñti economico-sociale define§te:

a) spatiul amenajat; b) amenajarea teritoriului; c) parcul national; d) selectia teritoriului.

168

802. CentruI statiunii de mici dimensiuni, amplasat între gara §i mare, caracterizeazâ urmàtoarea etapâ a amenajârii zonelor de litoral la nivel international:

a) debutul turismului de masâ; b) faza de pionierat; c) urbanizarea; d) explozia contemporanâ.

803. Printre activitâtile ce nu fac obiectul procesului de amenajare turisticâ a teritoriului se numàrâ:

a) protejarea mediului ambiant; b) dezvoltarea armonioasâ echilibratâ a localitàtilor rurale §i urbane; c) organizarea çtiintifîcâ a vietii în colectivitàtile umane; d) conservarea resurseîor naturale.

804. Tipologia localizàrilor turistice In functie de caracteristicile, dimensiunile §i ràspândirea în teritoriu a resurseîor este urmàtoarea:

a) complexe, plurivoce, polifunctionale; b) punctiforme, izolate, complexe; c) simple, complexe, multiple; d) univoce, plurivoce, echivoce.

805. "Localizarea turisticâ îndepàrtatà de piata cumpàrâtorului" presupune: a) integrarea amenajârilor turistice în contextul global al zonei; b) amenajarea statiunilor la locul "materiei prime", adicâ al resurseîor

turistice; c) amplasarea amenajârilor în zonele eu un nivel de dezvoltare

economico-socialâ mai ridicat; d) realizarea unor amenajâri complexe.

806. Unitatea de bazâ a activitâtii turistice este reprezentatâ île: a) complexul turistic; b) punctul turistic; c) pavilionul turistic; d) clubul turistic.

807. în scopul evitârii fenomenului de respingere çi realizârii unor localizâri turistice rationale §i eficiente, este necesarâ dezvoltarea unor relatii de interconditionare între sistemul de organizare a vietii populatiei permanente çi cel destinât satisfacerii nevoilor turiçtilor. Aceste actiuni sunt specifice principiului:

a) retelelor interdependente; b) corelàrii activitâtii principale eu receptia secundarâ;

169

c) structurilor evolutive; d) functionalitátii optime a íntregului sistem de retele.

808. ín cazul statíunilor balneare, realizarea unor dotári complexe care sa asigure caracterul permanent al statiunii poartá numele de:

a) formula "totul sub acela^i acoperi§"; b) urbanizare; c) microurbanizare; d) localizare izolata.

809. Localizárile turistice specifice amenajarilor montane realízate sub forma unor puñete izolate, de mici dímensiuni, se numesc:

a) liniare; b) periferice; c) termínale; d) circulare.

810. Procesul complex dínamic de organizare §tiintificá a spatiului turistic, luand ín considerare relatiiíe dintre mediu §i colectivitátile umane precum §i toti factorii care iníluenteazá aceste relatii, poarta numele de:

a) amenajareateritoriului; b) spatiu amenajat; c) amenajarea turística a teritoriuluí; d) urbanism.

811. Clientela statiunilor montane se íncadreazá ín grupa de várstá: a) adulti; b) tineri; c) a III-a; d) 40-60 de ani.

812. Din punctul de vedere al originalitátii §i/sau unicitátii resurselor turistice, acestea se clasifica in:

a) naturale artificíale; b) unice, de creatie-originale §i atractíve; c) concéntrate §i dispérsate; d) simple §i complexe.

813. Printre elementele componente ale zestrei turistice a unei statiuni nu se regásesc cele:

a) functionale; b) recreative;

170

c) de cazare; d) umane.

814. ín Románia, etapa amenajárilor de litoral de mare amploare este specificá:

a) amenajárii zonei de sud a litoralului; b) constructiei caselor de vacantá care apartineau personalitátilor vremii; c) ínfloririi centrelor balneare existente; d) dezvoltárii statiuniíor de mici dimensiuni.

815. Aria teritorialá in care trásáturile dominante ale vietii economice §i sociale siint domínate de activitatea turística delineóte:

a) regiunea turística; b) arealul turistic; c) zona turística; d) teritoriul turistic.

816. Statiunile montane construite de grupuri prívate ín zonele selecciónate de organismele publice cu atributii in domeníul amenajárii poartá numele de:

a) statiuni de mici dimensiuni; b) statiuni intégrate; c) statiuni dezvoltate pornind de la un sat; d) statiuni traditionale.

817. Elaborarea unor norme §i standarde referitoare la dimensiunile optime ale unei statiuni §i ale elementelor constitutive ale acesteia este o metodá care face parte din categoría:

a) tehnicilor standardízate de amenajare; b) standardelor de calitate ale statiuniíor turistice; c) tehnicilor cartografice; d) tehnicilor speciale de dimensionare §i amplasare ín teritoriu a

obiectivelor turistice.

818. Unul dintre púnetele de pornire a unui ora§ este reprezentat de: a) garnizoaná; b) strámtoarea marina; c) terenul cultivat cu gráu; d) teritoriul destinat practícárii oínei.

171

819. Procesul complex care presupune efectuarea unor studii interdisciplinare asupra valorilor turistice ale zonei §i asupra posibilitátilor de amenajare in scop turistic poartá numele de:

a) amenajare turística a teritoriului; b) spatiu amenajat; c) selecta teritoriului; d) zonarea turística a teritoriului,

820. Din punctul de vedere al veniturilor, clientela statiunilor montane detine resurse financiare:

a) submedie; b) peste medie; c) scazute; d) de peste 1000 lei/luná.

821. Printre dezavantajele constituirii zonelor metropolitane nu se regáse^te: a) dificultatea de administrare; b) extinderea retelei de utilitáti; c) cre§terea taxelor locale; d) pierderea autonomiei locale.

822. A§ezarea urbana, cu functii economice §i sociale dezvoltate, care concentreazá in interiorul sáu sau in imediata sa vecinátate o varietate de obiective turistice care, prin natura lor, pot favoriza o activitate turística, poartá numele de:

a) punct turistic; b) ora§; c) intravilan; d) localitate turisticá.

823. „Niciodatá nu se construie§te la capacitate maxima" reprezintá caracteristica principiului de amenajare turisticá numit:

a) integrarea armonioasá a conditiilor naturale cu specificul zonei; b) structurile evolutive; c) corelarea actiyitátii principale cu receptia secundará; d) eficienta directa §i indirecta,

824. In rándui particularitátilor turismului de week-end nu se numárá: a) cálátoria cu familia; b) distantele mari de deplasare; c) pádurile ca destinatie turisticá preferatá; d) durata scurtá a perioadei de deplasare.

172

825. Identificad categoriile de ora§e care decurg din eriteriul de clasificare numit configurada ora§elor:

a) cu forma circulara §i rectilinie; b) cu formä radiarconcéntrica, rectangularä, liniarä, polinuciearä, de tip

cämpulung; c) satelit §i univoce; d) cu formä de amfiteatru §i de cerc.

826. Statiunile Sinaia, Bu^teni §i Predeal au fost create tn perioada: a) interbelicä; b) moderna; c) prerenascentistä; d) de dupä cel de-al doilea Räzboi Mondial.

827. Spatiul urban amenajat, cu functii multiple in viata socialä §i cu numeroase relatii cu exteriorul säu se nume§te:

a) localitate ruralä; b) spatiu amenajat; c) spatiu social; d) ora§.

828. Necesitatea aparitiei ^tiintei amenajärii teritoriului a fost determinatä de: a) dezvoltarea echipamentelor turistice §i ediiitare; b) absenta unor reguli cu privire la dimensiunea localitätilor; c) impactul pe care 1-au avut asupra utilizärii spatiului dezvoltarea urbana

cea industrialä; d) aparifia turismului de masä,

829. Contributii mai importante la teoría amenajärii turistice au adus reprezentantii §colii:

a) franceze; b) poloneze; c) germane; d) americane.

830. Localizärile echivoce sunt reprezentative pentru ariile de turism: a) relativ izolate; b) din interiorul ariilor protéjate; c) intinse ca suprafatñ, cu valor i turistice relativ omogene, farä insä a

avea o anumitä particularitate; d) caracterízate printr-o expansiune atertiarului,

173

831. Statiunea Costîneşti se Ineadreazà în tipul de amenajare de litoral numit:

a) punctiform; b) periferic; c) amfiteatru; d) integrarea într-un centru locuit.

832. Printre premisele eare nu stau la baza principiului flexibilitâtii se numàrâ:

a) niciodatâ nu se construieşte la capacítate maximâ; b) integrarea fluxurilor turistice cu populada statiunilor; c) aparitia unor modifican semnificative aie cererii turistice; d) reducerea gradului de atractivitate a resursei principale.

833. în functie de configurada zonelor şi cerintele urbanizârii, se pot delimita urmàtoarele forme particulare de amenajare a zonelor balneare:

a) radíala, circulará, amfiteatru; b) tabla de şah, pânzâ de pâianjen, radiocentricâ; c) liniare, terminale, de contact; d) urbanizâri, localizâri izolate, tabla de şah.

834. în cazul organizàrii zonelor preorâşeneşti, una dintre principalele cerinte care trebuie respectatà se refera la:

a) structura bazeî tehnico-materiale; b) accesul în zona; c) delimitarea ariei teritoriale; d) cunoaşterea potentialului turistic al zonei.

835. Printre criteriile de selectie a zonelor turistice nu se numara şi: a) bogâtia cultural-istoricâ; b) infrastructura generala şi echipamentele de cultura şi odihnâ; c) specificul unitâtilor de alimentatie; d) protejarea mediului.

836. Tratamentul medical aplicat unui bolnav care consta în bâi, regim alimentar, odihnâ, poartà numeie de:

a) traíame nt; b) cura; c) turism de sânâtate; d) statiune balnearà.

174

837. Printre caracteristicile unui sistem socio-spatial nu se regâseçte: a) cuprinde un set de elemente de natura diferitâ; b) presupune existenta unui mediu ambiant §i a unei relatii de interactiune

între acesta §i spatiul amenajat; c) are un comportament dinamic; d) nu î§i schimbà structura elementelor componente.

838. Notiunea de amenajare turística a început sa fie utilizatâ odatà eu anii: a) '60; b) '80; c) 70 ; d) '90.

839. Urmare a cuprinderii tôt niai largi a fenomenului turistic, amenajàrile trebuie sa asigure un nivel ridicat de diversitate complexitate a dotâriior §i serviciilor care sa permita satisfacerea, în conditii de calitate, a nevoilor unor segmente variate de turiçti çi, implicit, sà atragâ, fiuxuri mai consistente. Aceastà característica a amenajârilor turistice se nu m es te:

a) unicitatea prestatiei; b) polivalenta statiunilor; c) expansiunea tertiarului; d) interdependenta retelelor.

840. Alegeti etapa de amenajare a litoralului románese în care a fost creatà staiiunea Neptun:

a) urbanizarea; b) amenajàrile de mare amploare; c) pionieratul; d) explozia contemporanâ.

841. în cazul principiului efieientei directe, aceasta apartine: a) efectului prezentei turismului asupra economiei locale; b) fiecârui echipament turistic în parte; c) angajatilor în turism; d) structurilor evolutive.

842. în România sunt amenajate în scop turistic: a) 122 de peçteri; b) 250 de peçteri; c) 12 peçteri; d) 28 de peçteri.

175

843. Programul „Steagul Albastru" a fost initiat ín anuí, de catre: a) 1987, Fundatia de Educatie pentru Mediu; b) 1977, UNESCO; c) 1990, Organizatia Mondialá a Turismului; d) 1998, Ministerul Turismului.

844. Una dintre caracteristicile clientelei statiunilor balneare este reprezentatá de:

a) íncadrarea ín grupa de várstá „adulti"; b) fidelitatea; c) durata scázutá a sejurului; d) posibilitatea efectuárii tratamentului doar íntr-o anumitá perioadá a

anuí u i.

845. Carta Europeaná a Amenajárii Teritoriului a fost adoptatá ín anuí, in Iocalitatea:

a) 2000, Rio de Janeiro; b) 1983, Torremolinos; c) 1970, Bonn; d) 1968, Paris.

846. Una dintre cerintele pe care trebuie sá le respecte dotárile efective ale zonelor de week-end este urmátoarea:

a) instalatiile de agrement trebuie sá fie putine; b) echipamentele de cazare trebuie sá fie numeroase; c) instalatiile de tratament nu trebuie sá existe; d) echipamentele de alimentatie trebuie sá fie numeroase §i diverse,

847. Oramele cu functie militará erau amplasate: a) ín vecinátatea unei surse de apa; b) in zone cu vizibilitate redusá; c) ín ¡mediata vecinátate a unui masiv montan; d) deasupra localitátilor re^edintá de judet.

848. Tot ceea ce nu face obiectul prescriptiei medicale define§te: a) turismul balnear; b) wellness-ul; c) turismul de reabilitare; d) fitness-ul.

849. Zona metropolitana are la bazá: a) planul de amenajare a teritoriului national;

176

b) parteneriatul voluntar; c) o singurä unitate administrai iv-teritorialä; d) suprafata a cel putin doua judete.

850. ModeluI cel mai évoluât al amenajärilor balneare este reprezentat de amplasarea echipamentelor sub forma de:

a) amfiteatru; b) radiaia; c) rectilinie; d) rombularä.

851. Identificati afirmatia falsa: a) iniluentele dintre tntreprindere §i mediul ei extern sunt reciproce; b) evaluarea competitivitätii micromediului tntreprinderii §i a operatorilor

din acest mediu se realizeazä prin anaiiza pozitiei concurentiale §i analiza structurala a mediului concurential;

c) structura concurentiala se apreciaza doar dupa un singur factor; d) mediul ambiant este compus din ansamblu! constrângerilor, fortelor §i

deciziilor externe întreprinderii, capabile sä o intluenteze.

852. Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, traditiile, credintele çi normele care guverneazä statutul oamenilor în societate constituie mediul:

a) natural; b) cultural; c) economic; d) tehnologic.

853. Totalitatea factorilor din économie care influenteazä capacitatea Intreprinderii de a concura In domeniul säu de^activitate, dar çi posibilitatea disponibilitatea consumatorilor de a cumpàra diverse bunuri çi servicii reprezintä mediul:

a) demografic; b) cultural; c) tehnologic; d) economic.

854. Urmätoarele elemente: numärul populatiei, structura pe sexe, rata natalitätii §i mortalitätii, numärul de familii, stilul de viatä, atitudinile çi obiceiurile de achizitie sunt incluse în categoria factorilor:

a) demografici; b) economici;

177

c) tehnologici; d) naturalL

855. Urmätoarele elemente precum: nivelul tehnic al utilajelor §i echipamentelor, ealitatea tehnologiilor, eapaeitatea de creatie - inovatie - inventie, licente brevete ínregistrate, aetivitatea de cercetare-dezvoltare, sunt incluse in categoría factorilor:

a) cultural!; b) economici; c) tehnologici; d) natural i.

856. Micromediul este alcätuit din: a) furnizori, prestatori de servicii, furnizori de fortä de muncä, clienti,

concurenti, organisme publice; b) mediul geografic, demografic, economic, tehnologic, cultural, poiitic,

juridic, natural, institucional; c) prestatori de servicii, furnizori de fortä de muncä, clienti, mediul

demografic; d) concurenti, mediul demografic, organisme publice, furnizori de fortä

de muncä.

857. Relatiile pe care íntreprinderile le genereazä in contextul noii economii, in functie de interesele Ior sunt:

a) relatii de vänzare-cumparare, relatii de transmitere §i relatii de concurentä;

b) relatii de schimb, relatii de concurentä §i relatii de complementaritate; c) relatii de informare, relatii de schimb §i relatii de cooperare; d) relatii de cooperare, relatii cu beneficiarii §i relatii de schimb,

858. Relafiile de complementaritate prezintä douä forme: a) complementaritatea firmelor pe linia aprovizionärii §i cooperarea intre

intreprinderi in domeniul productiei §i distributiei; b) vänzarea-cumpärarea §i transmiterea (receptia) de mesaje §i informatii; c) cooperarea Intre intreprinderi de acela§i fei, cu acela§i obiect de

activitate cooperarea intre intreprinderi aflate in pozitii succesive ale fluxului bunurilor §i/sau serviciilor;

d) cooperarea pe orizontalä §i cooperarea pe verticalä.

178

859. Care dintre urmátoarele categorii de relatii nu reprezintá relatii pe care íntreprinderea le genereazá in contextul economiei bazate pe cunoa§tere:

a) relatii de schimb; b) relatii de concurentá: directa, indirecta, pe alte pietei; c) relatii de complementariate; d) relatii de informare.

860. Cooperarea intre intreprinderi in domeniul productiei §i distributiei nu poate fi:

a) orizontalá; b) verticalá; c) mixta; d) anorganicá.

861. Identificad afirmada adeváratá: a) firma i§i d e s f a j a r á activitatea sub impactul conditiilor concrete ale

mediului sáu ambiant; b) mediul ambiant nu reprezintá ansamblul constrángerilor, fortelor §i a

deciziilor externe intreprinderi i capabile sá influenteze activitatea sa, in prezent §i in viitor;

c) mediul ambiant nu reprezintá ansamblul de factori eterogeni de naturá economicá, socialá, política, tehnicá, tehno lógica, juridicá, demográfica, geográfica etc., ce actioneazá pe diferite planuri (local, regional, national, international, mondial) asupra íntreprinderii, infíuentánd relatiile de piatá;

d) flecare íntreprindere nu activeazá intr-un mediu specific.

862. Macromediului este alcátuit din: a) mediul demografic, prestatori de servicii, furnizori.de fortá de muncá,

clienti; b) concurenti, mediul demografic, organisme publice, furnizori de fortá

de muncá; c) furnizori, prestatori de servicii, furnizori de fortá de muncá, clienti,

concurenti, organisme publice; d) mediul geografic, demografic, economic, tehnologic, cultural, politic,

juridic, natural, institutional.

863. In general, intreprinderile concureazá únele cu áltele pentru: a) sursele de aprovizionare (concurentá pe piata fortei de muncá, a

capitalurilor, a bunurilor §i serviciilor, monetará), píetele de desfacere §i segmentele de consumatori;

179

b) forta de numcá §i piafa de desfacere; c) bunurile serviciile sale segmentele de consumatori; d) sursele de profit 51 segmentele de consumatori,

864. Cooperarea intre intreprinderi de acela§i fel, cu acela§i object de activitate sau firme din aceea§i ramurá de aetivitate este:

a) orizontalá; b) mixta; c) verticala; d) anorganica.

865. Cooperarea intre intreprinderi mult diferí te ca obiect de activitate cu scopul de a mári gradul de acoperire a pietelor, de a reduce cota de rise este:

a) verticala; b) orizontalá; c) anorganicá; d) mixta.

866. Cooperarea intre intreprinderi aflate in pozitii succesive ale fluxului bunurilor §i/sau serviciilor este:

a) orizontalá; b) verticala; c) anorganica; d) mixtá.

867. in conditiile economiei informational, relatiile de cooperare sunt foarte importante deoarece intreprinderile reu§esc astfel sá-§i atingá obiective importante din domeniul aprovizionárii, productiei, finantárii §i desfaeerii. Care dintre urmátoarele variante nu reprezintá obiectiv din domeniul productiei?

a) standardizarea produselor/serviciilor; b) realizarea unor programe de cercetare; c) exploatarea unei licente;

d) sporirea credibilitátii in fata fmantatorilor externi.

868. Care dintre urmátoarele nu se inscrie in domeniile de activitate in care fírmele, prin cooperare, reu§esc sá-§i atingá obiective importante?

a) aprovizionárii; b) finantárii; c) productiei; d) marketingului.

180

869. Care dintre urmâtoarele nu se înserie în domeniile de activitate în care fírmele, prin cooperare, reuşesc sâ-şi atingà obiective importante?

a) aprovizionârii; b) cercetàri i-dezvoltâri i ; c) desfacerii; d) productiei.

A 870. In conditiile economiei informationale, prin relatii de cooperare, fírmele

îşi ating urmâtoarele obiective în domeniul fmantârii: a) sporirea credibilitâtii în fata finan tatorilor externi, acoperirea mai buná

a riscurilor pietei; b) standardizarea produseior/serviciilor, realizarea unor programe de

cercetare, exploatarea unei Sicente; c) valorifîcarea unor zone şi facilitàti fiscale; d) controlul asupra surselor de aprovizionare, pozitii importante în raport

cu puterea furnizorilor.

871. în conditiile economiei informationale, prin relatii de cooperare, fírmele îşi ating urmâtoarele obiective în domeniul impozitârii:

a) standardizarea produseior/serviciilor, realizarea unor programe de cercetare, exploatarea unei licente;

b) valorificarea unor zone şi facilitàti fiscale; c) crearea unei structuri proprii de distribuée, impunerea unor

preturi/tarife pe pietele de desfacere; d) controlul asupra surselor de aprovizionare, pozitii importante în raport

cu puterea furnizorilor.

872. în conditiile economiei informationale, prin relatii de cooperare, fírmele îşi ating urmâtoarele obiective în domeniul aprovizionârii:

a) valorificarea unor zone şi facilitàti fiscale; b) crearea unei structuri proprii de distribuée, impunerea unor

preturi/tarife pe pietele de desfacere; c) controlul asupra surselor de aprovizionare, pozitii importante în raport

eu puterea furnizorilor; d) standardizarea produseior/serviciilor, realizarea unor programe de

cercetare, exploatarea unei licente.

873. în conditiile economiei informationale, prin relatii de cooperare, fírmele îşi ating urmâtoarele obiective în domeniul desfacerii:

a) controlul asupra surselor de aprovizionare, pozitii importante în raport cu puterea furnizorilor;

181

b) valorificarea unor zone §i facilitad fiscale; c) sporirea credibilitátii in fata finantatorilor externi, acoperirea mai buna

a riscurilor pietei; d) crearea une i structuri proprii de distribute, impunerea unor

prefuri/tarife pe pietele de desfacere.

874. In functie de forma jurídica de constituiré, societátile comerciale nu pot fu a) societáti comerciale cu ráspundere limitatá; b) societáti comerciale cu ráspundere medie; c) societáti comerciale in comandita; d) societáti comerciale pe actiuni,

875. In functie de forma de proprietate, intreprinderile pot fi: a) private, de stat §i mixte; b) mixte, nationale §i Internationale; c) private, nationale §i international; d) prívate, universale §i mixte.

876. Care dintre urmátoarele categorii de resurse nu se íncadreazá in resursele intreprinderii:

a) resurse umane; b) resurse m aterí ale; c) resurse financiare; d) resurse contabile.

877. Care dintre urmátoarele nu este resursá financiará a intreprinderii: a) mijloace informatice (retele de calculatoare); b) capitalul propriu; c) capitalul lichid; d) bunurile financiare.

878. Care dintre urmátoarele resurse a) resurse individúale; b) resurse materiale; c) resurse financiare; d) resurse informationale.

nu reprezintá resursele intreprinderii:

879. Identificad afirmada adeváratá: a) in general, intreprinderile trebuie sä dispuná, in vederea fimctionárii,

de un capital economic; b) capitalul reprezintá ansamblul mijloacelor de productie (ca factori de

productie);

182

c) resursele întreprinderii sunf premisele existentei sale, mijloacele suseeptibile de a fi valorificate la un moment dat pentru desfaçurarea unei activitâti çi obtinerea unui profit;

d) resursele necesare functionârii eficiente a întreprinderii nu prezintâ anumite particularitâti.

880. Analiza dimensiunii potentialului uman nu presupune: a) numàrul de personal total (PT) al unei întreprinderi; b) structura pe vârste a personalului; c) numàrul de personal disponibil (PD); d) numàrul de personal utilizat (PU).

881. Capitalul reprezinta: a) ansamblul echipamentelor si instalatiilor comerciale/turistice; b) ansamblul mijloacelor de productie (ca factori de productie), alàturi de

resursele naturale §i munca oamenilor, implicate în productia de bunuri;

c) ansamblul datelor statistice §i informatiilor de piatâ; d) ansamblul resurseior naturale §i antropice.

882. Resursele întreprinderii sunt: a) mijloace informatice (retele de calculatoare); b) mijloacele financiare; c) premisele existentei sale, mijloacele suseeptibile de a fi valorificate la un

moment dat pentru desfaçurarea unei activitâti §i obtinerea unui profit; d) mijloacele suseeptibile de a fi valorificate o singurâ datâ pentru

desfaçurarea unei activitâti.

883. Resursele informationale cuprind: a) capitalul propriu, bunurile financiare, capitalul lichid; b) echipamente §i instalatii comerciale/turistice, mijloace informatice

(retele de calculatoare), terenuri, clàdiri, materii prime, materiale etc.; c) simboluri, eroi, ritualuri, valori, norme, atitudini, comportamente,

perspective aie firmei §i aie angajatilor etc.; d) date operationale, date statistice, informât» contabile, financiare, de

piatâ etc..

884. Identificad afirmatia adevâratà: a) numàrul de personal utilizat (PU) este constituit din personalul care

participa efectiv la procesul de productie, fiind calculai prin deducerea din personalul prezent la muncâ a personalului aflat la formare profesionalâ din initiativa §i pe cbeltuiala angajatorului;

183

b) numárul de personal prezent (PP) cuprinde personalul disponibil; e) numárul de personal disponibil (PD) reprezintá numárul de personal total; d) aprecierea mobilitáfii totale a personalului se determiná prin raportarea

intrárilor ie^irilor de personal la numárul total al acestuia.

885. Un indicator siníetic de apreciere globalá a mi^cárii personalului ii constituie:

a) rata intrárilor de personal; b) rata de creyere a personalului; c) rata íe§irilor de personal; d) rata mobilitátii.

886. Funetiunea financiar - contabilá cuprinde trei subfunctiuni. Care dintre urmátoarele nu este subfunctie a functiei financiar - contabile:

a) financiará; b) contabilá; c) de informaticá; d) controlui financiar de gestiune.

887. Functia de cercetare-dezvoltare nu cuprinde, ín principal, urmátoarele activitáti:

a) cercetarea fenomenelor economice, sociale, politice ce-§í pun amprenta asupra pietelor §i tehnologiilor comerciale;

b) dimensionarea, profilarea §i amplasarea retelei comerciale §i turistice; c) organizarea rationalá a proceselor de muncá ín magazine, depozite,

unitáti de cazare; d) íntretinerea §i repararea utilajelor, instalatiilor §i echipamentelor.

888. Subfunctia contabilá include: a) activitáti de inregistrare §i evidentá a fenomenelor economice; b) activitáti legate de obtinerea, folosirea §i analiza folosirii resurselor financiare; c) activitáti de organizarea §i executarea controlului financiar operativ,

precum §i a celui de fond asupra modului ín care mijloacele materíale §i báne?ti au fost gestionate;

d) activitáti de identificare a nevoilor consumatorilor a segmentelor de piatá interesare, formarea sortimentului comercial, desfacerea márfurilor etc..

889. Functia de personal nu cuprinde urmátoarele activitáti: a) planificare a §i recrutarea persoanelor; b) identificarea §i api i carea unor strategii eficiente; c) motivarea §i promovarea personalului firmei; d) evaluarea activitátii desmúrate de personalul firmei.

184

890. Care dintre urmàtoarele nu este consideratâ functie a întreprinderii? a) functia de cercetare-dezvoltare; b) functia de marketing; c) functia de coordonare; d) functia de personal.

891. Care dintre urmàtoarele nu este consideratâ functie a întreprinderii? a) functia financiar-contabilâ; b) functia comercialà; c) functia de personal; d) functia de organizare.

892. Functia de marketing reprezintà un ansamblu de activitâti: a) eu valoare strategicà ce vizeazâ prospectarea piefei, precum çi

identificarea, determinarea çi utiiizarea mijloacelor çi a tuturor eforturilor firmei în directia obtinerii de profit maxim in conditii de satisfacere a cererii;

b) menite sa asigure, pe de o parte, obtinerea çi folosirea mijloacelor financiare necesare firmei, lar pe de altâ parte sa înregistreze çi sa evidentieze în expresie valoricâ fenomenele economice din cadrul firmei;

c) care vizeazâ relatiile eu mediul (aprovizionarea çi desfacerea/vânzarea), precedate de studiul pietei çi elaborarea politicilor de distribuée çi de prêt;

d) specifice menite sa asigure servicii auxiliare produselor/serviciilor vândute de câtre ïntreprinderi çi anumite produse de alimentare publica çi manufactúrate oferite clientilor lor.

893. Functia de personal reprezintà un ansamblu de activitâti: a) (actiuni) care vizeazâ relatiile eu mediul v(aprovizionarea çi

desfacerea/vânzarea), precedate de studiul pietei çi elaborarea politicilor de distribuée çi de prêt;

b) de asigurare, administrare çi gestionare a resursei umane din cadrul întreprinderii

c) menite sa asigure, pe de o parte, obtinerea çi folosirea mijloacelor financiare necesare firmei, iar pe de alta parte sa înregistreze çi sâ evidentieze în expresie valoricâ fenomenele economice din cadrul firmei;

d) eu valoare strategicà ce vizeazâ prospectarea pietei, precum çi identificarea, determinarea çi utiiizarea mijloacelor çi a tuturor eforturilor firmei în directia obtinerii de profit maxim în conditii de satisfacere a cererii.

185

894. Functia de productie ín cornert turism reprezintá un ansamblu de activitáti:

a) care vizeazá relatiile cu mediul (aprovizionarea desfacerea/vánzarea), precedate de studiul pietei §i elaborarea politicilor de distributie de pret;

b) de asigurare, administrare gestionare a resursei umane din cadrul intreprinderii

c) specifice menite sá asigure servicii auxiliare produselor/serviciilor vándute de catre íntreprinderi §i anumite produse de aiimentatie publica §i manufactúrate oferite clientílor lor;

d) menite sá asigure, pe de o parte, obtinerea §i folosirea mijioacelor financiare necesare firmei, iar pe de alta parte sá ínregistreze si sá evidentieze ín expresie valoricá fenomenele economice din cadrul firmeL

895. Functia comercialá cuprinde un ansamblu de activitáti: a) de asigurare, administrare §i gestionare a resursei umane din cadrul

intreprinderii; b) specifice menite sá asigure servicii auxiliare produselor/serviciiior

vándute de cátre íntreprinderi §i anumite produse de aiimentatie publica §i manufactúrate oferite clientílor lor;

c) menite sá asigure, pe de o parte, obtinerea folosirea mijioacelor financiare necesare fírmei, iar pe de altá parte sá ínregistreze sá evidentieze ín expresie valoricá fenomenele economice din cadrul fírmei;

d) (acfiuni) care vizeazá relatiile cu mediul (aprovizionarea desfacerea/vánzarea), precedate de studiul pietei §i elaborarea politicilor de distributie de pret.

896. Functia financiar-contabilá reprezintá un ansamblu de activitáti: a) menite sá asigure, pe de o parte, obtinerea §i folosirea mijioacelor

financiare necesare fírmei, iar pe de altá parte sá ínregistreze §i sá evidentieze ín expresie valoricá fenomenele economice din cadrul fírmei;

b) de asigurare, administrare §i gestionare a resursei umane din cadrul intreprinderii;

c) care vizeazá relatiile cu mediul (aprovizionarea §i desfacerea/vánzarea), precedate de studiul pietei elaborarea politicilor de distributie §i de pret.

d) cu valoare strategicá ce vizeazá prospectarea pietei, precum si identificarea, determinarea §i utilizarea mijioacelor a tuturor eforturilor fírmei in directia obtinerii de profit maxim ín conditii de satisfacere a cererii.

186

897. Subfunctia de aprovizionare inciude activitáti legaíe de: a) identificare a nevoilor consumatorilor çi a segmentelor de piata

interesate, formarea sortimentului comercial, desfacerea màrfurilor etc.; b) procurare a màrfurilor, materiilor prime, materialelor de care

întreprinderea are nevoie pentru desfaçurarea activitâtilor sale, în conditiile cele mai bune de calitate, prêt, termene çi securitate;

c) obtinerea, folosirea çi analiza folosirii resurselor financiare; d) organizarea çi executarea controlului financiar operativ, precum çi a

celui de fond asupra modului în care mijloacele materiale çi bàneçti au fost gestionate.

898. Subfunctia de vânzare inciude activitáti legate de: a) obtinerea, folosirea çi analiza folosirii resurselor financiare; b) inregistrare çi evidentâ a fenomenelor economice; c) identificarea nevoilor consumatorilor çi a segmentelor de piatá

interesate, formarea sortimentului comercial, desfacerea màrfurilor etc.; d) organizarea çi executarea controlului financiar operativ, precum çi a

celui de fond asupra modului în care mijloacele materiale çi bâneçti au fost gestionate.

899. Subfunctia financiara inciude: a) inregistrare çi evidentâ a fenomenelor economice; b) identificarea nevoilor consumatorilor çi a segmentelor de piata

interesate, formarea sortimentului comercial, desfacerea màrfurilor etc.; c) procurarea màrfurilor, materiilor prime, materialelor de care

întreprinderea are nevoie pentru desfaçurarea activitâtilor sale, în conditiile cele mai bune de calitate, prêt, termene çi securitate;

d) obtinerea, folosirea çi analiza folosirii resurselor financiare.

900. Controhil financiar de gestiune inciude: a) inregistrare çi evidentâ a fenomenelor economice;

b) identificarea nevoilor consumatorilor çi a segmentelor de piatá interesate, formarea sortimentului comercial, desfacerea màrfurilor etc.;

c) procurarea màrfurilor, materiilor prime, materialelor de care întreprinderea are nevoie pentru desfaçurarea activitâtilor sale, în conditiile cele mai bune de calitate, prêt, termene çi securitate;

d) organizarea çi executarea controlului financiar operativ, precum çi a celui de fond asupra modului în care mijloacele materiale çi bàneçti au fost gestionate.

187

901. Investitiile reprezintá: a) mijloace de valorificare a solutiilor tehnice tehnologice noi oferite

de cercetarea §tiintificá; b) míjloaee de valorificare a solutiilor de ordin socio-cultural; c) suportul material al protectia mediului ambiant; d) instrumental de dezvoltare personalá.

902. Din punct de vedere economic prin investitie se intelege: a) tóate bunurile mobile §i imobile, corporale sau necorporale,

achizitionate sau create ín intreprindere destinate a rámáne constant sub aceea§i forma;

b) schimbarea unei satisfactií imediate §i sigure, la care se renuntá, ín schimbul unei sperante viitoare ce s-ar obtine §i al cárei suport sunt tocmai bunurile investite;

c) alocare de capitaluri in achizitia de active imobilizate care sá asigure o rentabilitate corespunzátoare riscului asumat;

d) cheltuialá incertá pentru un viitor incert sau eforturile facute acum ín speranta unor recompense viitoare,

903. Din punct de vedere contabil investitia vizeazá: a) schimbarea unei satisfactii imediate §i sigure, la care se renuntá, In

schimbul unei sperante viitoare ce s-ar obtine al cárei suport sunt tocmai bunurile investite;

b) cheltuialá incertá pentru un viitor incert sau eforturile facute acum ín speranta unor recompense viitoare;

c) tóate bunurile mobile §i imobile, corporale sau necorporale, achizitionate sau create in intreprindere destinate a rámáne constant sub aceea§i forma;

d) alocare de capitaluri ín achizitia de active imobilizate care sá asigure o rentabilitate corespunzátoare riscului asumat,

904. Identificad afirmada falsa: a) investitia reprezintá o cheltuialá incertá pentru un viitor incert sau

eforturile facute acum ín speranta unor recompense viitoare; b) investitia reprezintá o alocare de capitaluri in achizitia de active

imobilizate care sá asigure o rentabilitate corespunzátoare riscului asumat; c) in genera], investitiile au o finalitate precisá: obtinerea de

bunuri/servicii indispensabile unei economii sánátoase, generánd noi activitáti §i noi oportunitáti de afaceri;

d) din punct de vedere contabil investitia vizeazá schimbarea unei satisfactii imediate ¡?i sigure, la care se renuntá, in schimbul unei sperante viitoare ce s-ar obtine al cárei suport sunt tocmai bunurile investite.

188

905. Investitiile se clasifica in investitii materiale, investitii financiare §i investitii imateriale, In functie de:

a) destinada lor economicá; b) tangibilitatea §i scopul investitiei; c) destinada ior concreta; d) frecventa fluxurilor de trezorerie implícate.

906. Investitiile se clasifica in investitii in imobilizári in echipamente investitii In active nemateriale, in functie de:

a) destinada lor concreta; b) tangibilitatea §i scopul investitiei; c) destinada lor economicá; d) frecventa fluxurilor de trezorerie implícate.

907. Investitiile se clasifica in investitii in portofoliu §i investitii directe, dupa: a) frecventa fluxurilor de trezorerie implícate; b) destinada lor economicá; c) destinada lor concreta; d) tangibilitatea §i scopul investitiei.

908. ín general, proiectele de investitii urmáresc anumite obiective. Care dintre urmátoarele nu sunt obiective ale proiectelor de investitii?

a) obiective de performantá; b) obiective de timp; c) obiective de cost; d) obiective sectoriale.

909. Obiectivele de cost ale proiectelor de investitii se refera la: a) respectarea unor specificafii tehnice cu privire la executia §i

functionarea sa; b) restrictii prioritare ce trebuie riguros respectate; c) termenele de implementare ale proiectului; d) traducerea ín termeni financian a necesitátii §i eficientei proiectului

pentru agentul declan§ator, constituind o reflectare a modului cum sunt respectate celelalte douá categorii de obiective.

910. Evaluarea proiectelor de investitii nu presupune parcurgerea urmátoarei etape:

a) previzionarea potentialului uman; b) determinarea costului proiectului; c) previzionarea fluxurilor de numerar estímate a fi generate de

exploatarea investitiei, precum de valoarea rezidualá a acesteia; d) determinarea ratei de actualizare a fluxurilor de numerar.

189

911. Evaluarea proiectelor de in vestí tii nu presupune parcurgerea urmâtoarei etape:

a) actualizarea fluxurilor de numerar, estimând astfel valoarea obtinutá de íntreprindere ca urmare a realizârii functionárii investitiei;

b) alocarea capitalului uman; c) determinarea eostului proiectului; d) eompararea valorii generate de investitie cu costul acesteia,

912. Sistemul de indicatori utilizad In evaluarea proiectelor de investit» §i alegerea celui mai eficient proiect, determinad prin eompararea diferità a valorii generate de investitie cu costul acesteia, nu cuprinde:

a) termenul de recuperare a investitiei; b) valoarea actualízala neta; c) rata de rentabilitate comercialá: d) indicele de profítabilitate.

913. Termenul de recuperare reprezintá: a) rata de actualizare care asigurâ egalizarea valorii actualízate a

fluxurilor de numerar generate de exploatarea investitiilor cu valoarea actualizata a costurilor investitiei;

b) raportul dintre veniturile totale actualízate çi costurile totale actualizate; c) valoarea pe care proiectul o genereazâ pentru Intreprindere; d) perioada de timp, începând cu momentul punerii In functiune a

capacitâtilor, instalatiilor §i echipamentelor de productie etc., pe parcursul cáreia suma cumulatá a avantajelor economice obtinute egaleazá volumul investitiilor prevâzute in proiecte.

914. Activitatea de aprovizionare poate fi defïnitâ ca fiind activitatea: a) prin care se asigura elementele materiale §i tehnice necesare

productiei, In volumul §i structura care sa permita realizarea obiectivelor generale ale mtreprinderii, ín conditiile unor costuri minime §i ale unui profit cât mai mare;

b) de punere la dispozitia intreprinderii a imor produse servicii; c) de dimensionarea pe criterii economice a stocurilor §i a loturilor de

resurse materiale pentru comanda çi aprovizionare; d) elaborarea strategiilor de cumpârare a resurselor necesare.

915. Activitatea de aprovizionare are drept obiectiv: a) identificarea §i stabilirea volumului §i structurii materiale §i energetice

necesare desfaçurârii activitâtii de ansamblu a unitâtii economice; b) asigurarea completa §i complexa a unitâtii economice cu resurse

materiale §i tehnice corespunzâtoare calitativ, la locul §i termenele solicítate, cu un cost minim;

190

c) prospectarea pietei interne externe de resurse materiale; d) alegerea resurselor materiale §i eehipamentelor tehnice.

916. In vederea atingerii obieetivului aprovizionàrii se initiazà §i se desfaçoarâ aetivitâti speeifíee eu grad de complexitate çi dificúltate diferit. Care dintre urmâtoarele aetivitâti nu se încadreazà ïn categoría activitàtilor speeifíee aprovizionàrii:

a) identificarea §i stabilirea voluraului structurii materiale §i energetice necesare desfaçurârii activitâtii de ansamblu a unitâtii economice;

b) fundamentarea tehnico-economicâ a planului §i programelor de aprovizionare;

c) testarea credibilitâtii clientilor; d) elaborarea de bilanturi materiale çi energetice.

917. Dimensionarea pe criterii economice a stocurilor çi a loturiior de resurse materiale pentru comanda aprovizionare reprezintà:

a) activitate spécifiéâ vânzârii; b) obiectiv al aprovizionàrii; c) obiectiv al strategiei firmei; d) activitate specificà aprovizionàrii.

918. în general, aprovizionarea se aflà în: a) doua ipostaze; b) trei ipostaze; c) patru ipostaze; d) n/cio ipostazà.

919. O prima ipostazà în care se aflà aprovizionarea se refera la: a) ipostaza de procès initiator de sarcini, caz în c are determina anumite

conditii de desfigurare a activitâtii economice; b) ipostaza de procès menit sa asigure baza materialâ a constituirii

stocurilor de materii prime, materiale, produse fmite §i derulàrii vânzârii mârfurilor/serviciilor, fiind determinat de acestea;

c) ipostaza în care sunt optimízate costurilor de aprovizionare; d) ipostaza în care antreneazà costuri care greveazà asupra situatiei

financiare a întreprinderii.

920. Optimizarea costurilor de aprovizionare vizeazâ: a) costurile cercetàrii pietelor de aprovizionare çi costurile ocazionate de

întregul circuit pe care îl parcurg màrfurile; b) costurile ocazionate de întregul circuit pe care îl parcurg màrfurile çi

costurile privind negocierea eu furnizori;

191

c) costurile aíegerii fitrnizorilor §i costurile de aprovizionare propriu-zise; d) costurile cercetárii pietelor de aprovizionare §i costurile privind

negocierea cu furnizori.

921. Identificad afirmada falsa: a) aprovizionarea reprezintá o componentá a lantului de activitáti din

cadrul dístributie produselor; b) indiferent de ipostaza in care se aflá, aprovizionarea influenteazá

desfa§urarea intregii activitáti economice §i antreneazá costuri care greveazá asupra situatiei financiare a intreprinderii;

c) in functie de numárui, márimea §i amplasarea teritorialá a furnizorilor íntreprinderile opteazá pentru anumite circuite de aprovizionarea;

d) prosperitatea firmelor decurge din optimizare,

922. ín alegerea furnizorilor, pornind de la sitúatia generala a acestora, nu se are in vedere:

a) stabilitatea politicá; b) potentialul financiar; c) stabilitatea financiará; d) prestigiul.

923. ín alegerea furnizorilor, pornind de la caracterizarea mediul ín care ace?tia functioneazá, se are ín vedere:

a) calitate produselor/serviciilor oferite pietei; b) frecventa grevelor; c) potentialul financiar; d) oferta de produse/servicii.

924. Activitatea de vánzare reprezintá activitatea: a) de stabilire a modalitátilor prin care urmeazá a fi vándute produsele; b) prin care trec produsele de la producátor la consumator; c) prin care se asigurá vánzarea rezultatelor productiei sau valorificarea

rezultatelor activitátii firmei; d) de íncheiere a tranzactiilor.

925. Desfacerea produselor nu se realizeazá prin: a) sisteme de distribuye; b) canale de dístributie; c) forme de vánzare; d) merchandising.

926. Vánzarea nu cuprinde urmátoarea activitate principalá: a) negocierile ocazionate de incheierea acordului de vánzare;

192

b) încheierea tranzactiilor; c) transmiterea riscului çi proprietâtii; d) elaborarea strategiilor de cumpàrare a resurselor necesare.

927. Vânzarea nu cuprinde urmàtoarea activitate principalâ: a) verificareaîndeplinirii obligatiilor; b) efectuarea plâtilor; c) garantiile çi daunele; d) negoeierile ocazionate de Incheierea acordidui de cumpàrare.

928. Merchandising~ul desemneazâ: a) ansamblu! de metode çi tehnici de prezentare çi de punere în valoare a

màrfurilor la locul vânzàrii; b) ansamblul tehniciîor destínate sa stimuleze çi sa faciliteze cumpârarea

unui produs; c) ansamblul tehniciîor de comunicare çi de vânzare care permit stabîlirea

unei legàturi comerciale directe eu clientii actuali çi potentiali; d) ansamblul de solutii tehnice, economice, juridice çi organizatorice care

concurâ la vânzarea produselor.

929. Analiza eficientei vânzàrii se realizeazà pe baza analizei: a) valorii adâugate çi a clienfilor; b) cifrei de afaceri çi a clientilor; c) profitului çi a marjei comerciale; d) cifrei de afaceri çi a profitului.

930. Fórmele de vánzare reprezinta: a) ansamblul organizatiilor §i persoanelor care intervin ín trecerea

produselor de la producátor la consumator, cu relatiile lor juridice §i economice;

b) ansamblul de metode §i tehnici de prezentare §i de punere in valoare a márfurilor la locul vánzárii;

c) ansamblul de solutii tehnice, economice, juridice §i organizatorice care concurá la vánzarea produselor;

d) ansamblul tehnicilor destínate sá stimuleze §i sá faciliteze cumpárarea unui produs.

931. Stocurile pot fi definite ca fiind: a) totalitatea produselor detinute ín patrímoniu, destínate a fi vándute ín

aceea§i stare; b) totalitatea produselor detinute ín patrimoniu, destínate a fi vándute

dupa prelucrarea lor ín procesul de productie;

193

c) totalitatea serviciilor detinute ín patrimoniu, destínate a fi consúmate la prima lor utilizare;

d) totalitatea bunurilor detinute ín patrimoniu, destínate fie a fi vándute in aceea^i stare sau dupa prelucrarea lor ín procesul de productie, fie a fi consúmate la prima lor utilizare.

932. §tiind cá viteza medie de rotatie a stocurilor in sectorul alimentar a fost de 10,4 zile §i ín conditiile Inregistrárii unor vánzári medii zilnice de 22 450 mil. lei/zi, stocul mediu ínregistrat ín sectorul alimentar a fost de:

a) 233 480 mil. leí; b) 200 020 mil. leí; c) 252 480 mil. leí; d) 152 480 mil. leí.

933. O societate comercialá a ínregistrat ín perioada 1.01 - 31.12. urmátoareJe cantitáti de stocuri: 1100, 920, 2050, 1850, 880 bucáti. §tiind cá perioadele de aprovizionare au fost egale, stocul mediu al perioadei a fost de:

a) 1400 buc; b) 1453 buc; c) 1521 buc; d) 1246 buc.

934. Obiectivitatea formárii de stocuri este justificatá de actiunea mai multor factori care le conditioneazá existenta §i nivelul de formare, le stabilizeazá functia §i scopul constituirii. Care dintre urmátorii factori nu se inscrie in aceastá categorie?

a) contradicha dintre specializarea productiei §i caracterul nespecialízat al cereri i; b) necesitatea executárii unor operatii specifice pentru a ínlesni procesul

de livrare sau consum al materialelor (receptie, sortare, marcare, ambalare - dezambalare, formarea loturilor de livrare, pregátirea materialelor pentru consum §.a.m.d.);

c) necesitatea eficientizárii procesului social; d) caracterul sezonier al productiei sau al consumului; pentru majoritatea

produselor productia este continua, in timp ce consumul este sezonier; la produsele agricole situatia este inversa.

e) 935. Managementul stocurilor este deosebit de important pentru:

a) diferenta spatialá dintre productie §i consum; b) periodicitatea productiei, consumului §i a transportului; c) caracterul sezonier al productiei sau al consumului; d) asigurarea rítmica a vánzárilor si evitarea scáderii vánzárilor §i chiar a

pierderii increderii cumpárátorilor.

194

936. §tiind ca stocul mediu inregistrat in sectorul alimentar a fost de 254 500 mil. lei §i in conditiile inregistrarii unor vanzari medii zilnice de 25 450 mil. lei/zi, viteza medie de rotatie a stoeurilor in sectorul alimentar a fost de:

a) 1 0 zile; b) 15 zile; c) 22 ziie; d) 12 zile.

937. In anul 2004 stocul mediu al unei societati a fost de 623 860 lei, iar stocul final de 789 520 lei. Stocul initial din 2004 a fost de:

a) 652 589 lei; b) 458 200 lei; c) 459 200 lei: d) 789 520 lei.

938. In functie de momentul in care sunt evaluate, stocurile sunt: a) stocuri de lucru, stocuri de materii prime stocuri de materiale; b) stocuri minime, stocuri maxime §i stocuri de siguranta; c) stocuri initiale, stocuri finale §i stocuri medii; d) stocuri de produse finite, stocuri medii §i stocuri minime.

939. in functie de destinatie, stocurile sunt: a) stocuri maxime §i stocuri minime; b) stocuri de comanda §i stocuri de siguranta; c) stocuri initiale §i stocuri finale; d) stocuri de lucru §i stocuri de siguranta.

940. Stocul minim reprezinta: a) nivelul maxim al stocului, intr-o perioada data; b) nivelul stocului dintr-un anumit articol la atingerea caruia trebuie

lansata o noua comanda, tinandu-se cont de constrangerile aprovizionarii (durata, loturi, transport, depozitare etc.);

c) nivelul stocului unui anumit articol care permite intreprinderii sa faca fata disfiinctionalitatilor generate de cre§terea cererii sau intarzieri in livrarea bunurilor, ce pot genera rupturi de stoc;

d) nivelul la care activitatea se poate derula inca la cote normale, in absenta manifestarii oricaror fenomene aleatorii, perturbatoare.

941. Identificati afirmatia falsa: a) ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii sociale a

intreprinderii;

195

b) lichiditatea sxprimà capacitatea unei organizatii de a face fatà datoriilor pe termen scurí din actívele cúrente;

c) rata activeior imobilizate mâsoarâ gradu! de investire a capitalului în cadrai întreprinderii;

d) rata activeior circulante reprezintâ ponderea activeior circulante In totalul bilantului.

942. Solvabilitatea firmei reprezintâ: a) capacitatea unei organizatii de a face fatà datoriilor pe termen scurt din

actívele cúrente; b) capacitatea întreprinderii de a face fatâ obligad i lor scadente care

rezultà, fie din angajamente anterioare contractate, fie din operatii cúrente a câror realizare condîtioneazà continuarea activitâtii, fie din prelevâri obligatorii;

c) capacitatea unei organizatii de a face fatâ clienfilor pe termen scurt: d) capacitatea întreprinderii de a face fatâ obligatiîlor sociale.

943. Gestiunea previzionalâ a personalului, denumitâ §i planificarea resurselor umane consta în:

a) echilibrarea cererii cu oferta de muncà; b) culegerea §i sistematizarea informatiiior necesare cunoaçterii: c) proiectarea pe termen mediu lung a nevoilor çi resurselor de

personal ale unei firme; d) identificarea ofertei interne de muncâ.

944. Identificad afirmada falsa: a) informatiile obtinute din descrierea postului sunt sintetízate în fiça

postului; b) gestiunea carierelor presupune crearea çi functionarea unui sistem de

apreciere a personalului care sa permità factorilor de decizie sa propunâ fiecârui salariat un plan de cariera individualizat;

c) o componentâ importantà a gestiunii carierei angajatilor o constituie pregâtirea çi dezvoltarea profesionalà;

d) prin perfeccionare se urmàreçte dezvoltarea unor capacitad noi.

945. Identificad afirmada falsa: a) o politicà de recompensare trebuie sâ fie echitabilâ, competitiva,

stimulativâ §i flexibilâ; b) productivitatea muncii se determina fie ca valoare creatâ de un

muncitor într-o unitate de timp, fie ca timp de muncâ necesar pentru realizarea unui produs/serviciu;

196

c) analiza utilizárii resurselor umane vizeazá atát latura extensiva -cantitativa cát §i latura intensiv-calitativá;

d) latura extensiv-cantitativa a analizei utilizárii resurselor umane vizeazá economisirea timpului de muncá necesar reaíizárii unui produs, prestárii unui serviciu, executárii unei lucrári.

946. §tiind cá rezultatul exercitiului inaintea impozitárii (profitul brut) a fost de 32126 mil. lei, iar activele totale de 199198 mil. lei, rata rentabilitátii economice a fost de:

a) 16, 13%; b) 20%; c) 25%; d) 15%.

947. §tiind cá rezultatul exercitiului (profitul net) al unei societáti a fost de 44976 mil lei, iar capitalul propriu de 239088 mil. lei, rata rentabilitátii financiare a capitalului propriu a fost de:

a) 20,2%; b) 18,81%; c) 9,5%; d) 6,23%.

948. Identificad afirmada adeváratá: a) analiza performantelor intreprinderii are drept obiectiv stabilirea

contributiei diferitelor tipuri de rezultate la variada totalá a rezultatului brut;

b) analiza structuralá a rezultatelor se poate realiza in patru moduri; c) rata de rentabilitate reprezintá un raport intre un indicator de rezultate

(profit sau pierdere) §i un indicator care reflectá un flux de activitate (cifra de afaceri netá, resurse consúmate etc.) sau un „stoc" (capital propriu, active totale etc.);

d) principalele rate de rentabilitate operationale in analiza financiará a firmei sunt: rata rentabilitátii comerciale §i rata rentabilitátii financiare.

949. $tiind cá profitul net al unei societáti a fost de 24003 mil. lei, iar cifra de afaceri de 289709 mil. lei, rata rentabilitátii comerciale a fost de:

a) 15,80%; b) 13,25%; c) 25,00%; d) 8,28%.

197

950. Dacá veniturile din exploatare ale unei societàti au fost de 473681590 mii iei, iar cheltuielile de exploatare au fost de 412009813 mii lei, rezultatul din exploatare a fost de:

a) 40653660 mii lei; b) 50734210 mii Jei; c) 30278922 mii lei; d) 61671777 mii lei.

951. Ansamblul proceselor de muncà desfàçurate in orice organizatie se impart !n:

a) de muncà çi de execute; b) de conducere çi de creatie; c) de management çi de executie; d) de motivare çi de ordonare.

952. Ansamblul intégrât al aetiunilor desfâçurate de personalul autorizat ín vederea stabilirii çi realizárii obieetivelor organizatiei defineçte proeesul:

a) de productie; b) de executie; c) de management; d) de organizare.

953. Ansamblul de actiuni relativ independente care se succed într-o anumitá ordine în timp çi care sunt efectúate de orice subiect conducator care exercitâ o actiune rationalâ asupra obiectului condus ïn vederea stabilirii çi realizárii obieetivelor defineçte:

a) proeesul de management; b) relatiile de management; c) conceptul de funetie a managements lui; d) conceptul de functiune a organizatiei.

954. Urmâtoarele trásáturi: caracter dinamic, relativa independent , relatii çi influente reciproce, apartin:

a) procesului de management; b) functiilor managementului; c) relatiilor de management; d) procesului de executie.

955. Trásáturile procesului tipie de management sunt: a) realismul; flexibilitatea; umanismul; eficacitatea; progresivitatea; b) flexibilitatea; stabilitatea; continuitatea; progresivitatea;

198

c) unitatea; continuitatea; contextualitatea; progresivitatea; d) stabilitatea; realismul; flexibilitatea; ciclicitatea; continuitatea.

956. Preponderen ta previziunii şi exercitarea celorlalte functii într-o viziune prospectiva, se refera la:

a) procesul tipie de management; b) faza previzionalá a managementului; c) faza operativa a managementului; d) faza postoperativâ a managementului;

957. Exercitarea cu preponderentâ a functiei de control-reglare ín vederea comensurárii şi interpretârii rezultatelor, a depistárii abaterilor de la obiective, a identificárii cauzelor acestor abateri, defıneşte:

a) functia de organ izare; b) faza operativa a managementului; e) faza previzionalá a managementului; d) faza postoperativâ a managementului.

958. Preponderentâ organizârii, coordonárii şi antrenârii personalului la realizarea obiectivelor, dar şi exercitarea previziunii pe termen scurt şi control operatıv, defıneşte faza:

a) operativa a managementului; b) de control a aplicârii deciziei; c) previzionalá a managementului; d) postoperativâ a managementului.

959. Ansamblul proceselor prin care se stabilesc misiunea şi obiectiveie organizatiei, se identifica modalitátile de actiune şi resurseie necesare realizárii lor defineşte functia de:

a) coordonare; b) prevedere; c) control-reglare; d) organizare.

960. Ansamblul actiunilor prin care se descompun procesele de muncá ín componente primare, se grupeazâ aeeste componente pe locuri de muncá şi se atribuie spre realizare personalului firmei ín vederea realizárii obiectivelor defineşte functia de:

a) prevedere; b) control-reglare; c) coordonare; d) organizare.

199

961. AnsambluI proceselor prin care se armonizeazá, 111 timp spatiu, deeiziile adóptate de manageri cu actiuniíe executantilor def íne le functia de:

a) prevedere; b) coordonare; c) antrenare; d) organizare.

962. AnsambluI proceselor prin care se determina personalul organizatiei sá contribuie la realizarea obiectivelor stabilite, pe baza luárii fn considerare a factorilor motivationali, de f íne le functia de:

a) prevedere; b) antrenare; c) control-reglare; d) organizare.

963. AnsambluI proceselor prin care se evalueazá rezuitatele unui ciclu de management, se identifica §i se corecteazá abaterile fatá de obiectivele stabilite, de f íne le functia de:

a) prevedere; b) coordonare; c) antrenare; d) control-reglare.

964. Rezuitatele exercitárii functiei de prevedere sunt: a) strategiile; tacticile; prográmele; b) politicile; strategiile; planurile; prográmele; c) tacticile; planurile de afaceri; prográmele; d) planurile; prognozele; strategiile.

965. Corelarea satisfacerii necesitátilor intereselor personalului cu gradui de participare la realizarea obiectivelor se refera la:

a) organizare; b) antrenare; c) motivare; d) coordonare.

966. Exercitarea eficientá a functiei de antrenare presupune ca procesul motivar» sá fie:

a) complex, diferentiat, gradual; b) amplu, individualizat, secvential; c) simplu, material individual; d) complex, secvential, individual.

200

967. Procesul tipie de management cuprinde, in raport de intensitatea exercitárii functiilor managementului, fazele:

a) decizionalá, operationalá, strategicá; b) previzionalá, operationalá. postoperativá; e) previzionalá. decizionalá, strategicá; d) operativá, postoperativá, conceptúala.

968. Functia care ráspunde la tntrebarea: ce poate §i ce ar trebui sá faca firma este:

a) control-reglarea; b) previziunea; c) organizarea; d) comunicare a.

969. Comunicarea §i ascultarea activa sunt activitáti ce compun functia de: a) coordonare; b) control-regíare; c) organizare; d) previziune.

970. Prevenirea §i eliminarea unor perturban, disfunctionalitáti, corectarea abaterilor fatá de tíntele asúmate sunt rezultate ale exercitárii functiei de:

a) control-reglare; b) coordonare; c) organizare; d) antrenare.

971. Amplificarea satisfacerii personalului pe másura cre§terii aportului la realizarea obiectivelor reprezintá motivarea:

a) cognitivá; b) afectiva; c) pozitivá; d) negativá.

972. Amenintarea personalului cu reducerea satisfactiilor dacá acesta nu participá la realizarea obiectivelor reprezintá motivarea:

a) pozitivá; b) intrinsecá; c) cognitivá; d) negativá.

201

973. Urmatoarele caracteristici: complexitatea, diferentierea, gradualitatea reprezintá cerinte ale exercitarii eficiente a functiei:

a) prevedere; b) an tren are; c) coordonare; d) control-reglare.

974. Cerintele de: continuitate, caracter preventiv, caracterul corectiv se refera la eficienta activítátilor ce compun functia:

a) organizare; b) coordonare; c) control-reglare; d) antrenare.

975. Persoana care exercitá functiile managementului in virtutea postului ocupat, adopta decizii §i initiazá actiuni, influentand direct eomportamentul organizational al altor persoane, def íne le :

a) leader-ul; b) decidentul individual; c) managerul; d) intreprinzátorul.

976. Selectati din urmatoarele formulan caracteristicile managerilor: a) puterea; dubla profesionalizare; motivada pozitivá; b) dubla profesionalizare; caracterul creator al muncii desfigúrate;

autoritatea; c) motivada pozitivá; dorinta de a conduce; stresul organizational; d) puterea; influenta directá asupra factorilor de productie.

977. Managerii de nivel inferior, mediu §i superior reflecta o clasificare dupa criteriul:

a) sfera de cuprindere a activítátilor coordonate; b) salariul acordat; c) nivelul ierarhic la care se situeazá postul; d) calitáti §i aptitudini.

978. Realizarea obiectivelor firmei prin intermediui altor persoane pe care le determina sá d e s f a j a r e o serie de actiuni este o característica a managerilor care se refera la:

a) influenta mediata asupra proceselor de executie; b) autoritate: c) caracterul creator al muncii; d) putere.

202

979. Capacitatea de comunicare, empatia, modestia, sociabilitatea, cordialitatea reprezintà calitáti cerute manageruíui de ordin:

a) moral; b) social; c) interpersonal; d) intelectual.

980. Inteligente, capacitatea de a recunoa§te çi accepta noul, imaginatia, capacitatea de prevedere sunt calitáti cerute manageruíui grupate ín functie de:

a) caracter; b) person ai itate; c) aptitudini; d) intelect.

981. Competentele solicitate manageruíui sunt: a) fórmale çi infórmale; b) asigurate de formatia de baza §i cele specifice exercitarii procesului de

management; c) asigurate de cultura generala §i de specialitate; d) dobândite prin experientá §i dezvoltate prin exercitare.

982. Modul specific de comportament prin care se exteriorizeazâ calitátile, cunoçtintele §i aptitudinile manageruíui ín relatiile cu subordonatii §i omologii sai, def ínele:

a) tipul de manager; b) stilul de management; c) stilul de leadership; d) stilul íntreprinzatoruluí.

983. Urmàtorii factori: autoritarismul, directivitatea, relatia cu subordonatii, orientarea fatâ de problemele subordonatilor, metodele tehnicile de management utilízate, influenteazá:

a) tipul de manager; b) stilul de management; c) stilul de leadership; d) stilul íntreprinzatoruluí.

984. Stilul de management caracterizat prin: u§urinta contactelor umane, utilizarea larga a delegárii, fneredere §i respect fata de oameni este:

a) autoritar; b) participativ;

203

c) organizaíor; d) maximalist.

985. ManageruI caracterizat prin: concentrarea autoritàtii fórmale, adoptarea deciziilor in mod individual, utilizarea redusà a delegârii şi consultârii subordonatilor practica un stil:

a) participativ; b) participativ-autoritar; c) autoritar; d) oportünist.

986. Ansamblul produselor artificíale, a valorilor şi conceptiilor de baza, a modurilor de gândire şi comportament acceptate în general într-o organizatie ca baza comuna de actiune, defineşte:

a) comportameııtul organizational; b) cultura organizational; c) comunicarea organ izationalâ; d) stilul de management.

987. Urmâtoarele elemente: produsele artificíale, actoriî, eroii, perspectivele indivizilor în organizatie apartin:

a) structurii organizatorice; b) pârtii invizibile a culturii organizationale; c) pârtii vizibile şi accesibile a culturii organizationale; d) sistemului motivational.

988. Componentele culturale care dau substantâ manifestârilor şi evenimentelor organízate de grupuri în interiorul şi în afara organizatiei, bazate pe obişnuinte, traditii, reguli nescrise, sunt produse artificíale:

a) fizice; b) psihice; c) de comportament; d) verbale.

989. Limbaje, sloganuri, povestiri, mituri prin care se vehiculeazâ mesaje esentiale ale culturii organizationale fac parte din produsele artificíale:

a) de comportament; b) fizice; c) verbale; d) structurale.

204

990. Indivizii care, ín virtutea personalitátii, actelor sau atítudinilor intrá in memoria colectiva, oferind organizatiei o anumitá identitate reprezinta:

a) eroii; b) actorii; c) managerii; d) leaderii.

991. Ideile §¡i actiunile impártante de membrii unei organizatii care ii ajutá sá actioneze adecvat in anumite situatii reprezinta din punctul de vedere al culturii organizationale:

a) valorile; b) perspectivele; c) nórmele; d) credintele.

992. Preferintele sau atitudinile colective fatá de nevoile sociale §i idealurile generate de acestea, care se impun membrilor organizatiei, se referá la:

a) norme; b) credinte; c) valori; d) conceptii de baza.

993. Convingerile exprimate prin propozitii generale privind functionarea mediului in care evolueazá grupul reprezinta:

a) credinte; b) valori; c) norme; d) prejudecáti.

994. Reprezentárile ideile managementului de várf cu privire la organizatie, angajati, parteneri de afaceri, exprimate prin páreri de la sine intelese, considérate ca atare, defínese:

a) nórmele de grup; b) credintele; c) valorile; d) conceptii le de baza.

995. Modificarea fundamentalá a culturii organizationale este posibilá numai in cazul schimbárii:

a) valorilor; b) conceptiilor de baza; c) credinte lo r; d) factorilor interni.

205

996. Cultura nationalá, factorii tehnici tehnologici, factorii juridici, reprezintá pentru cultura organízationalá, factori:

a) nationali; b) extern i; c) internationali; d) interni.

997. Elementele culturale legate de mediul exterior al firmei care se refera la posibilitñtile ei de dezvoltare, la pozitia ín raport cu competitorii íntr-un anumit orizont temporal reprezintá:

a) credintele angajatilor; b) perspectivele individului; c) perspectivele organizatiei; d) conceptiile de baza.

998. Regulile specifice de comportament care se aplicá tuturor membrilor organizatiei care deriva din valori §i credinte constituie:

a) conceptiile de baza; b) norme de comportament; c) mituri ritualuri; d) perspective individúale.

999. Fondatorul firmei, istoria, traditiile §i dimensiunile organizatiei, perenitatea valorilor §i conceptiilor constituie pentru cultura organízationalá a unei firme factori de aparitíe §i evolutie:

a) interni; b) externi; c) mondiaii; d) regionali.

1000. Culturile pozitive §i negative sunt cele clasifícate dupa criteriul: a) configuratiei; b) contributiei la performantele firmei; c) gradul de ráspándire §i sustinere; d) nivelul de risc acceptat,

1001. Culturile caracterizate prin omogenitatea valorilor, perspective care oferá motivare pozitivá, conceptii de bazá orienta te spre consultare, decizie de grup §i cooperare sunt: a) forte; b) slabe; c) pozitive; d) negative.

206

1002. Culturile care promoveazä biroeratia, centralizarea excesiva, interesele corporatiste, ignorarea intereselor clientilor, rezistenta ïa schimbare sunt de tip: a) templu; b) roi; c) forte; d) negativ.

1003. Culturile forte çi slabe se clasifica astfel dupa criteriul: a) configuratie; b) grad de sustinere çi râspândire; c) contributia la performantele organizatiei; d) capacitatea de reactie.

1004. Culturile cu o puternicä implantare în conçtiinta çi comportamentul personalului, sustinute çi raspândite prin ritualuri, ceremonii çi mituri sunt de tip: a) pozitiv; b) negativ; c) s lab; d) forte.

1005. Valoriie, credinteie çi nórmele difuze, conflictele freevente, eroii çi miturile desconsidérate caracterizeazä culturile: a) pânza de pâianjen; b) templu; c) slabe; d) roi.

1006. Culturile de tip pânza de pâianjen, templu, retea çi roi sunt grupate dupa criteriul: a) configuratie; b) nivelul de risc acceptât; c) grad de sustinere çi râspândire; d) tipul tranzacfiei dintre individ çi organizare.

1007. Tipul cultural în care puterea este concentratâ la nivelul unei persoane, controlul este exercitat de persoane bine alese de centrul decizional, eu valori concéntrate asupra performantelor individúale, egoeentrismului, rezistentei fizice çi psihice se regâseçte în cultura: a) templu; b) retea;

207

c) roi; d) pânzâ de pâiarsjen.

1008. Cultura care se regâseçte in organizatiile de mari dimensiuni, birocratice, bazatâ pe roluri specializate, favorizând formarea de subculturi, eu valori §i perspective clare §i exprimate în scris, orientate spre disciplina çi respectul procedurilor este de tip: a) pozitiv; b) negativ; c) templu; d) retea.

1009. Cultura în care individu! detine rolul central, organizatia este subordonatâ intereselor individúale putând fi parasita oricând dar neavând forta de a retine, disponibiliza sau antrena indivizii este de tip: a) roi; b) temp lu; c) macho; d) negativ.

1010. Alegerea unei alternative de actiune din mai multe posibile în vederea realizàrii unuia sau mai multor obiective defineçte: a) procesul de management; b) decizia de management; c) decizia. în general; d) decizia strategicâ.

1011. Alegerea între varianta pozitivà çi cea negativa a unei actiuni defineçte: a) hotârârea; b) decizia de management; c) decizia, în general; d) decizia strategicâ.

1012. Procesul conf ient de alegere a unei alternative de cautiune din mai multe posibile în vederea realizàrii unui obiectiv prin a cârei aplicare este influentat comportamentul cel putin unei alte persoane decât decidentul, delineóte: a) decizia, în general; b) decizia de management; c) decizia strategicâ; d) procesul de management;

208

1013. Decizia care declançeazâ actiuni pentru rezolvarea unor probleme cunoscute, de anvergurà redusà, cu o frecventa ridicatâ se afla tn ipostaza de: a) procès decizional; b) rutina decizionala; c) act decizional; d) decizie oportuna.

1014. Decizia care solicita rationamente profunde, informatii multe çi diverse, metode complexe de fundamentare se aflâ ín ipostaza de: a) decizie oportuna; b) procès decizional; c) act decizional; d) decizia managerialá.

1015. Seleetati din urmâtoarele formulan pe cea care nu respecta cerintele de rationalitate a deciziei de management: a) sa fie fundaméntala çtiintific; b) sa fie Imputernicita; c) sa fíe flexibilá; d) sá fie oportuna.

1016. Seleetati din urmâtoarele variante, deciziile clasifícate dupá orizontul de timp: a) de certitudine; de risc; de incertitudine; b) unice; de risc; strategice; c) repetitive; de certitudine; unice; d) strategice; tactice; cúrente

1017. Deciziile caracterizate prin: manifestarea cu o anumita probabilitate ce poate fi determinatà obiectiv, mai multe stàri ale conditiilor obiective care influenteazâ nivelul consecintelor variantelor decizionale sunt decizii: a) de certitudine; b) strategice; c) de incertitudine; d) de risc.

1018. Existenta a douâ sau mai multe stári ale conditiilor obiective, pentru care nu se cunoaçte nici macar posibilitatea de manifestare a acestora, caracterizeazâ deciziile: a) cúrente; b) de incertitudine;

209

c) de ri se; d) muiticriteriale.

1019. Deciziile care se fundamenteazâ se elaboreazà tinând seama de mai multe criterii deeizionale sunt: a) strate g i ce; b) tactice; c) de risc; d) muiticriteriale.

1020. Premisele deciziei de management sunt date de: a) cel putin doua variante; existenta unei finalitafi; modificarea propriilor

actiuni; b) influentarea actiunilor çi/sau comportamentului a cel putin unei alte

persoane decât decidentul; existenta unei fmalitâti; cel putin douâ variante;

c) o variantâ de actiune; realizarea unuia sau mai multor obiective; influenta asupra actiunilor proprii çi altor persoane;

d) un décident, mai multi executanti, un obiectiv.

1021. A adopta decizia de persoana sau grupul investit eu autoritatea si responsabilitatea necesarâ râspunde cerintei de: a) fundamentare çtiintificâ; b) împuternicire; c) clara, concisâ, necontradictorie; d) decidentul, mediul ambiant, consecintele deeizionale.

1022. Pentru a fí completa, decizia trebuie sa confina: a) obiectivul urmârit, responsabilul, resursele; b) obiectivul,modalitatea de actiune, responsabilul, termenele de aplicare,

executantul, subdiviziunile organizatorice implicate in aplicare; c) responsabilul, modalitatea de actiune, resursele, termenele, executantul: d) obiectivul, resursele, responsabilul, executantul.

1023. Decizia adoptatâ tn conformitate eu realitâtile din cadrul organizatiei, pe baza unui instrumentar çtiintific, respecta cerinta de rationalitate: a) împuternicire; b) oportunitate; c) fundamentare çtiintificâ; d) flexibilitate.

210

1024. Deciziile care vizeazä orízonturi de timp mari (mai mult de un an), se refera la problème majore aie activitätii organizatiei §i intluenteaza întreaga activitate a acesteia sau principalele sale componente, reprezintä decizii: a) tactice; b) cúrente; c) strategice; d) de rise.

1025. Deciziile care se adopta cu o freeventä mare, pe un interval de timp foarte redus, iar aplicarea lor afecteazä un sector al activitätii organizatiei, reprezintä decizii: a) de incertitudine; b) de rise; c) cúrente; d) tactice,

1026. Deciziile care se adopta pentru o perioadä relativ scurtä de timp (aproximativ un an), se refera la domenii importante aie organizatiei §i influenteazä numai o parte a activitätii acesteia, sunt decizii: a) oportune; b) strategice; c) cúrente; d) tactice.

1027. Deciziile care se fundamenteazä çi se elaboreazä o singurä data, în cadrul organizatiei, sau de un numär foarte redus de ori la intervale mari de timp, sunt decizii: a) unicriteriale; b) multicriteriale; c) unice; d) unipersonale.

1028. Deciziile care se fundamenteazä se elaboreazä de mai multe ori ïn perioada de functionare a organizatiei, sunt decizii: a) periodice; b) repetitive; c) aleatorii; d) cúrente.

1029. Deciziile la a caror elaborare çi fundamentare, în toate sau numai în anumite etape, partieipä un décident colectiv sunt: a) strategice;

211

b) tactice; c) de risc; d) de grup.

1030. Deciziüe care se repetá in mod neregulat, a cáror fundamentare este impusá de faetori necontrolabili sunt: a) unice; b) periodice; c) aleatorii; d) de risc.

1031. Managementul strategic este consacrat ca o disciplina distinctá incepánd cu: a) al doilea rázboi mondial; b) deceniul 2 al secolului XX; c) deceniul 7 al secolului XX; d) sfár§itul deceniului 5 al secolului XX.

1032. Procesul de elaborare, implementare §i control a strategiei firmei in vederea realizárii misiunii organizatiei §i asigurárii avantajului competitiv define§te: a) managementul §tiintific; b) managementul modern; c) managementul strategic; d) planificarea strategicá.

1033. Selectati din urmátoarele formulári unul din avantajele practicara managementului strategic: a) focalizeazá eforturile spre eliminarea adversarilor economici; b) asigurá organizatiei o identitate» diferentiind-o prin marca, pozitia pe

piatá §i imagine de competitorii sai; c) promoveaza invátarea discontinua, concentrata pe noile cerinte competente; d) directioneazá pe termen scurt organizada.

1034. Perioada 1950 - 1965 a fost a: a) planificárii íntreprinderii; b) planificárii strategice; c) strategiei in timp real; d) gestiunü strategice.

1035. Perioada 1965 - 1980 a fost a: a) strategiei in timp real; b) gestiunii strategice;

212

c) planificárii intreprinderií; d) planificárii strategice.

1036. Perioada 1980 - 1984 a fost a: a) planificárii strategice; b) planificárii Tntreprinderii; c) strategiei in timp real; d) gestiunii strategice.

1037. Competentele, aptitudinile abilitátile de care dispune, ín mod special íntreprinderea §i care-i permit sá realizeze anumite produse sau servicii foarte bine §i íntr-o maniera particulará, greu de copiat de concurenti def ínele: a) viziunea strategicá; b) competentele cheie ale tntreprinderii; c) vocatia intreprinderii; d) domeniul de activitate strategic.

1038. Ansamblul de activitáti relativ autonome, din care rezultá bunuri §i/sau servicii omogene destínate unei píete specifice, avánd concurenti determinad care poate fi dezvoltat prin formularea §i apliearea unei strategii particulare def íne le: a) segmentarea strategicá; b) vocatia intreprinderii; c) barierele de intrare; d) domeniul de activitate strategicá.

1039. ímpártirea activiíátilor intreprinderii íntr-un numár de subansamble omogene pentru care se poate elabora o strategie relativ independentá defíne§te: a) segmentarea strategicá; b) vocatia intreprinderii; c) viziunea strategicá; d) domeniul de activitate strategicá.

1040. Ansamblul de factori proprii unei industrii care diminueaza numárul noilor concurenti sub nivelul la care ar putea intra tinánd cont de nivelul profiturilor realízate ín industria respectiva se refera la: a) segmentarea strategicá; b) barierele de intrare; c) barierele de ie§ire; d) factori cheie de succes.

213

1041. Raportul dintre noii întreprinzâtori care in ten tioneazâ sa participe la împàrtirea supraprofitului çi întreprinzàtorii existenti defineçte: a) am enin tarea n o i lor i ntrati ; b) atractivitatea unei industrii; c) rata intrafilor; d) capacitatea de negociere a fírmei.

1042. Costul capitalului, cheltuielile de creare §i mentinere a imaginii, accesul la retelele de distribuée, nivelul minim al productiei care asigurà o rata a rentabilitátii acceptabilâ, economía de scara, costurile de conversie, politici guvernamentale de protectie, avantaje absolute datorate costurilor, reprezintá factori ai: a) barierelor de intrare; b) barierelor de ieçire; c) capacitad! de negociere a firmei; d) atractivitátii unei industrii.

1043. Câçtigurile marginale generate de creçterea volumuïui productiei, determinate, în mod traditional, procentual, prin raportarea câçtigului suplimentar la costul total de productie reflecta: a) economía de camp; b) economia de scarâ; c) economía de gamâ; d) factori i cheie de succès.

1044. Grupul de întreprinderi constituit în cadrul unei industrii, dispunând de resurse similare, vizând aceeaçi clienti, promovând o strategic comuna reprezintá: a) barierele de intrare; b) puterea de negociere a firmelor reprezentative; c) grupul strategic; d) grupul noilor intrati.

1045. Diferenta care exista între doi participant la jocul concurential din punct de vedere al informatiilor de care dispun privind un anume subiect reflecta: a) barierele de intrare; b) economia de câmp; c) asimetría de informare; d) avantajul concurential.

214

1046. Rezultatul obtinut de o întreprindere care difuzeazà informatii de natura strategieâ, eondueând la o redueere a asimetriei informationale dintre întreprindere §i elientii sâi defineçte: a) costul de accès; b) crevas a structural a; c) efectul de anunt; d) efectul de gamâ.

1047. Afacerea independentâ în cadrui întreprinderii, delimitatâ prin aria de actiune, competitori çi dispunând de o anumità autonomie funcdonalâ reprezintà: a) domeniul de activitate strategieâ; b) unitatea strategieâ de afaceri; c) segmentarea strategieâ; d) aria de afaceri strategieâ.

1048. Ansamblul de orientàri majore pe baza cârora se stabilesc directiile générale de actiune §i regulile de functionare a organizatiei defineçte: a) viziunea strategieâ; b) strategia; c) política; d) tactica.

1049. Strategia a fost defînità complex ca: plan de actiune, stratagemâ, model de comportament, mod de pozitionare a firmei în mediu, perspectiva, de: a) H.Mintzberg; b) A.Chandler; c) P.Drucker; d) M.Porter.

1050. Proiectia a ceea ce se intentioneazâ a fí organizada într-un viitor îndelungat çi, adesea, neprecizat, prin care se pune în evidentâ arta managementului ca çtiintâ dar çi capaeitatea managerului strateg de a prefigura perspectivele dezvoltârii firmei, de cele mai multe ori, ignorându-i starea prezentâ, reprezintà: a) misiunea organizatiei; b) viziunea strategieâ; c) avantajul concurentiaî; d) optiunile strategice.

215

1051. Componenta strategiei care clarifica directia pe care o va urma organizatia, precizând natura afacerii prin asociere eu un produs sau procès tehnologic çapabil sa satisfacà o nevoie specificà clientului/ consumatorului defineşte: a) avantajul concurential; b) viziunea strategicâ; c) misiunea organizatiei; d) optiunea strategicâ.

1052. Componenta strategicâ prin care se asigurâ identitatea organizatiei, diferentierea de competitori prin asocierea eu un produs, procès, tehnologie defmeşte: a) optiunea strategicâ; b) viziunea strategicâ: c) misiunea organizatiei; d) obiectivele strategice.

1053. Misiunea regâsità, de regula, In organizatiile de mici dimensiuni, In care predominâ grija pentru supravietuire. interesuï pentru profit imediat, dorinta de a mentine un anumit secret asupra intentiilor firmei, se aflà In ipostaza de misiune: a) generalâ; b) neclarà; c) specificà; d) structurât! eu fixarea de prioritâti;

1054. Misiunea care include o serie de criterii eu ajutorul cârora se pot identifica únele obiective, In care se descriu, mai curând, modalitâtile de actiune prin care urmeazâ a fi satisfâcute aşteptârile clientilor, salariatilor, actionarilor se aflâ In ipostaza de misiune: a) generalâ; b) neclarâ; c) specificà; d) structuratâ, eu fixarea de prioritâti.

1055. Misiunea care repr ezin tâ forma cea mai evoluatà, oferind un ghid al oportunitàtilor celor interesati, atât din interiorul cât şi din exteriorul organizatiei, se aflâ In ipostaza de misiune: a) generala; b) neclarà; c) specificà; d) structuratà, eu fixarea de prioritâti.

216

1056. Nivelurile de performantá pe eare organizada urmáre§te sá le realizeze pe termen lung, directionándu-i activitátile catre rezultate cheie specifice, reprezintá: a) optiunile strategice; b) misiunea organizatiei; c) viziunea strategicá; d) obiectivele strategice.

1057. Tintele stabilite pe perioade mai scurte de timp comparativ cu misiunea §i prin care se actualizeaza, adesea, continutul misiunii la modificárile mediului sunt:

a) resursele strategice ale firmei, b) optiunile strategice; c) obiectivele strategice; d) viziunea strategicá.

1058. Selectati din urmátoarele formulári cerinta corectá ín stabiiirea exprimarea obiectivelor strategice: a) sá se refere la aspecte generale ale organizatiei; b) sá se refere la performance §i nu la activitátile care conduc la acestea; c) sá fie exprimate, mai ales calitativ; d) sá fie stabilite pe perioade mari, fará constrángeri date de termene care

sá precizeze perioada de índeplinire.

1059. Selectati din urmátoarele formulári cerinta corectá in stabiiirea §i exprimarea obiectivelor strategice: a) sá fie exprimate, mai ales calitativ; b) sá fie stimulatoare, tinánd cont, mai ales de ceea ce ar dori sá realizeze

organizada; c) sá se refere la aspecte generale ale organizatiei; d) sá fie, pe cát posibil, másurabile, exprimate íntr-o formá cantitativá.

1060. Modalitátile prin care pot fi realízate obiectivele strategice, indicánd directiile posibile de dezvoltare ale firmei reprezintá: a) optiunile strategice; b) avantajul competitiv; c) resursele strategice; d) ariile de Ínteres strategic.

1061. Potentialul de care dispune sau la care poate avea acces firma pentru realizarea strategiei def íne le : a) avantajul competitiv;

217

b) optiunile strategice; c) resursele strategice; d) ariile de Ínteres strategic.

1062. Crearea deliberatâ a unor particularitati în realizarea vânzarea produseïor serviciifor capabile sa asigure ilrmeî un atu în comparatie cu întreprinderiie eoncurente defineçte: a) identitatea firmei; b) aria de Ínteres strategic; c) resursele strategice; d) avantajul competitiv.

1063. Conditia de baza pentru ca un avantaj obtinut la un moment dat de o firma sa fie considérât avantaj competitiv este ca el sa fíe: a) de duratá; b) datorat unei conjuncturi favorabile; c) datorat unei oportunitati; d) bazat pe reducerea costurilor.

1064. Analiza complexa a stârii de functionalitate a firmei sau a unora din domeniile ei de activitate, prin care se identifica púnetele forte nevralgice, cauzele care le genereazá §i se elaboreazá recomandárile de restabilire a echilibrului §i de dezvoltare ín perspectiva defineçte: a) analiza valorii; b) analiza diagnostic; c) analiza vocatiei; d) analiza lantului valorii.

1065. Selectati din formulârile de mai jos diferenta dintre diagnosticul uman çi eel organizational: a) constata starea de sânàtate a firmei; b) explica maladia cu care se confruntâ la un moment dat firma; c) are caracter voluntar; d) oferâ recomandâri ce decurg din evaluarea stârii de sânàtate a firmei.

1066. Potentialul de eunoaçtere §i actiune, în raport eu telurile stabilité, într-un mediu dat, ca urmare a valorizarii cunoçtintelor §i abilitâtilor i ÏÎ ilo Î* care o compun defîneçte: a) vocatia firmei; b) competenta organizatiei; c) misiunea firmei; d) capacitatea de competitie.

218

1067. Caracteristicile unicat care-i permit tntreprinderii detinätoare sä realizeze în ritm rapid noi produse şi sa-şi extindä capacitatea concurentialä se regäsese în competente: a) individúale; b) cheie; c) banalizate; d) generice.

1068. Selecta ti din formuladle de mai jos ca ráete ristici ale competentelor cheie: a) asigura identitatea firmei; creeazä sau contribuie hotârâtor la obtinerea

unui avantaj concurential de lungä duratä; b) pot fi preluate relativ uşor de eompetStori; c) sunt rigide, necesitând conditii speciale pentru a ñ obtinute şi propagate; d) sunt specializate apartinând unui domeniu anumit al firmei.

1069. Firma in care ciliar şi competentele banalizate se aflä la un nivel insufıcient şi, ca urmare, produsele realízate sunt inferioare nivelului mediu iar performantele economice sunt freevent sub nivelul majoritätii concurentilor se aflä în situatie de:

a) supravietuire; b) alarmä; c) tatonare: d) potential avantaj concurential.

1070. Firma care dispune de competente banalizate, de o calitate şi la un nivel suficient pentru a~i permite sä obtinä produse comparabile cu ale majoritätii concurentilor sai, aflându-se la o paritate competitionala este în situatie de:

a) tatonare; b) potential avantaj concurential; c) supravietuire; d) alarma.

1071. Când competentele localízate şi transversale se aflä la un nivel care-i permit sä obtinä un avantaj concurential cert şi de duratä, firma se aflä în situatie de:

a) supravietuire; b) alarmä; c) excelentä; d) potential avantaj concurential.

219

1072. Cánd competentele localízate sau transversale sunt emergente iar firma nu dispune de certitudinea cá exploatarea lor ti poate aduce un avantaj concurential, firma se aflá in situatie de: a) tatonare; b) potential avantaj concurential; c) supravíetiiire; d) alarma.

1073. Selectati din formulárile de mai jos elementele care faciliteazá delimitarea corectá a afacerii (DAS): a) vocatia firmei, competentele cheie,clientela tinta; b) vocatia firmei, clientela tintá, comportamentul costurilor; c) clientela tinta, tipul nevoii acoperit prin produsul/ serviciul oferit,

alternativele tehnologice existente ín firma; d) vocatia firmei, alternativele tehnologice existente ín firma,

comportamentul costurilor.

1074. Ansamblul de elemente exterioare íntreprinderii constituit din indivizi, intreprinderi, institutii, organisme, reglementári sau fenomene care pot influenta ín mod direct sau indirect activitatea acesteia def íne le , in literatura de specialitate: a) mediul extern; b) mediul intern; c) mediul apropiat; d) mediul concurential.

1075. Posibilitatea materialá de a realiza o mineare strategicá adeevatá strategiei firmei, realizatá la un cost mai redus decát al concurentilor sai delineóte: a) tactica; b) strategia; c) oportunitatea strategicá; d) puterea de negociere a firmei.

1076. Amenintárile profilate de únele tendinte nefavorabile ale mediului extern general a cáror aparitie ar putea impiedica realizarea obiectivelor strategice se regásesc ín: a) intensificarea competitiei; b) amenintarea no i lor intrati; c) jocul concurential; d) pericole.

220

1077. Industria alcâtuità dintr-un numàr mare de concurenti eu putere redusâ, eu compelitie puternieâ, fërâ eeonomii de scarâ, eu capacitate redusâ de negociere a firmei în relatiile eu furnizorii clientii este: a) concentratá; b) emergentâ; c) fragméntala; d) globalà.

1078. Industria emergentâ, maturà, în declin se clasifica astfel dupa parametrul: a) stadîul de dezvoltare; b) gradul de fragmentare; c) structura; d) forte motrice specifice.

1079. Industria generatâ de un grup de firme a câror activitate se bazeazà pe o noutate, eu un grad înalt de incertitudine generatâ de lipsa informatiilor privind piata este: a) concentratà; b) emergentâ; c) fragméntala; d) matura,

1080. Firma inclusa într-un grup format dintr-un numàr redus de firme care dominà piata ea §i cota, imagine, performante, capacitate competitiva este în situatia de: a) lider; b) urmâritor al liderului; c) ostaç; d) componentâ a grupului firmelor de vârf,

1081. Firma componentâ a eçalonului majoritar al firmelor eu capacitate competitiva medie dintre care se poate detaça, uneori, urmâritorul liderului sau chiar liderul este în situatia de: a) lider; b) urmâritor al liderului; c) osta§; d) componentâ a grupului firmelor de vârf;

221

1082. Modelul de analiza care utilizeazá atu-urile §i slábiciunile firmei paralel cu §ansele §i pericolele generate de mediu pentru a indica un tip de strategie care sá se potriveascá cerintelor mediului extern capabilitátilor strategice ale firmei este matricea: a) BCG; b̂ ) ADL, c) SWOT; d) McKinsey.

1083. Domeniile de Activitate Strategicá ale íntreprinderii care benefíciazá de ritmuri de cre§tere mari ale pietei dar au o pozitie slabá pe piatá sunt afaceri de tip: a) vedetá; b) vaca cu lapte; c) dilema; d) eáine.

1084. Domeniile de Activitate Strategicá ale íntreprinderii cu o pozitie dominantá pe piatá, aflate ín faza de creyere care genereazá resurse financiare mari §i costuri reduse sunt afaceri de tip: a) vedetá; b) vacá cu lapte: c) dilemá; d) cáine.

1085. Domeniile de Activitate Strategicá dominante ca pozitie concurentialá, cu profitabilitate ridicatá dar aflate in faza de maturitate sau de declin sunt afaceri de tip: a) vedetá; b) vacá cu lapte; c) dilemá; d) cáine.

1086. Domeniile de Activitate Strategicá ale íntreprinderii care au o pozitie inferioará pe piatá, aflate in faza de maturitate sau declin §i care genereazá fluxuri financiare §i costuri reduse sunt afaceri de tip: a) vedetá; b) vacá cu lapte; c) dilemá; d) cáine.

222

1087. Portofoliul de afaceri caracterizat prin predominant afacerilor noi, care aratä cä firma este bine pregätitä pentru viitor dar cu probleme care greveazä prezentul este de tip: a) echilibrat; b) senii; c) juvenil; d) imbätränit.

1088. Portofoliul de afaceri prin care firma dispune in prezent de resurse financiare, rate financiare excelente dar in care viitorul rämäne incert este de tip: a) echilibrat; b) senil; c) juvenil; d) mixt,

1089. Plasarea afacerilor unei firme intr-o matrice cu 9 cadrane, in functie de forta competitiva a afacerii §i atractivitatea industriei §i gruparea lor in trei sectoare (ABC) se realizeazä cu matricea:

a) ADL; b) SWOT; c) BCG; d) McKinsey.

1090. Strategiile de cre^tere, neutrale, defensive sunt strategii la nivelul: a) firmei; b) afacerii; c) functiunii; d) activitätii,

1091. Strategia in care obiectivele se fixeazä la un nivel superior, cantitativ, fatä de perioadele anterioare este de tip: a) de credere; b) de asociere la rise; c) neutrale; d) defensiv.

1092. Strategia in care obiectivele sunt similare celor anterioare, eventual, corectate cu rata inflatiei §i care cere supravegherea atentä a mediului §i o mare capacitate de reactie la schimbärile acestuia este de tip: a) neutralä de profit;

223

b) neutralä de consolidare; c) defensiva; d) neutralä de continuitate.

1093. Strategia care focalizeazä eforturile spre un produs, o familie de produse, o piatä, o tehnologie, o industrie iar avantajele evidente sunt legate de posibilitadle de alocare eficientä a resurselor §i de coordonare este: a) de concentrare; b) de diversificare; c) de diversificare concéntrica; d) de diversificare conglomérala.

1094. Strategia care constä in lärgirea portofoliului de afaceri existent cu noi afaceri asemänätoare celor initiale referitoare la produse din aceea§i familie sau din familii inrudite, tehnologii, distributie este: a) de creyere; b) de diversificare; c) de diversificare concéntrica; d) neutralä.

1095. Riscurile competitionale ridicate, reglementärile anti-trust, riscul scäderii cotatiei la bursä chiar in conditiile cre§terii organizationale sunt asocíate strategiei: a) neutralä; b) de achizitie; c) de creyere; d) defensiva.

1096. Strategia asociatä e§ecului §i care se aplica atunci cänd alte tipuri nu mai dau rezultate, fiind nepopularä, insotitä de resträngeri de personal este: a) neutralä de profit; b) neutralä de consolidare; c) defensiva; d) de cre§tere.

1097. Strategiile impuse de modificäri profunde §i ireversibile ale mediului intern sau extern, insotite de riscul deteriorärii imaginii sunt de tip: a) defensiv; b) de achizitie; c) neutrale; d) pozitiv.

224

1098. Strategia care solicita oprirea íntregíi product», vánzarea completa a activelor a cárei aplicare corectá depinde de identificarea momentului celui mai favorabil vánzarii activelor este de tip: a) neutral á de profit; b) neutralá de consolidare; c) defensiva, de lichidare partíala; d) defensiva, de lichidare totalá.

1099. Strategia practicatá ca ultima solutie, preferabilá falimentului, care presupune riscul subevaluárii §i/sau riscul pierderii oportunitátii de a vinde actívele la valoarea reala este de tip:

a) defensiva; b) defensiva de lichidare partíala; c) neutralá de profit; d) defensivá de lichidare totalá.

1100. Strategia care reune§te §i dezvolta afaceri íntre care nu exista legaturá de tehnologii, piatá, distributie, singurele legáturi fíind cele asigurate de managementul común §i sursele financiare este: a) de concentrare; b) de diversificare; c) de diversificare concéntrica; d) de diversificare fará legáturá.

1101. Conceptul regásit ín economía política drept factorul primar, activ §i determinant al productiei define§te locul §i rolul omului ín organizatie prin: a) personalul organizatiei; b) capitalul intelectual; c) forta de muncá; d) capitalul uman.

1102. Capitalul intelectual al organizatiei format ca rezultat al interactiunilor dintre actorii organizationali - manageri §i executanti -marcat de amprenta culturala, socialá §i economicá a colectivitátii respective def ínele: a) forta de muncá; b) capitalul uman; c) resursele umane; d) personalul organizatiei.

225

1103. Viziimea globalizatoare, típica taylorisraului prin care intreg personalul organizatiei este tratat nediferentiat iar ceea ce conteazá este capacitatea de a produce utilitáti se reflecta in conceptul de: a) forfa de muncá; b) capitalu! intelectual; c) personalul organizatiei; d) capitalul uman.

1104. «Resursá regenerabiiá, ca urmare a proceselor de educatie, invatare organizational, eapabilá sá se reproducá, din acest punct de vedere, pe scará nelimitatá» reprezintá o trásáturá a: a) capitalului organizational; b) resurselor umane; c) forje i de muncá; d) personalului organizatiei.

1105. «Resursa cu cel mai ínalt grad de perisabilitate» reprezintá o trásáturá a: a) capitalului uman; b) capitalului organizational; c) resurselor umane; d) fortei de muncá.

1106. «Resursá rará, de importantá strategicá, recunoscutá astfel in abordárile recente ale managementului centrat pe competente» reprezintá o trásáturá a: a) capitalului uman; b) capitalului organizational; c) resurselor umane; d) fortei de muncá.

1107. Ansamblul proceselor prin eare se asigurá organizatiei personalul necesar pe tipuri de califican §i competente, in concordantá cu dimensiunea, complexitatea §i evolutia obiectivelor strategice defíne§te: a) organizarea resurselor umane; b) recrutarea; c) planiñcarea strategicá a resurselor umane; d) selectia personalului.

1108. Diagnostieul resurselor umane este o etapa a: a) motivatiei; b) planificárii strategice a resurselor umane; c) analizei postului; d) managementului cariereL

226

1X09. Tendinja angajatilor cu vechime de a rámáne in firma se calculeazá prin: a) indícele de fluctuatie a personalului; b) indícele stabilitátii personalului; c) indícele de intárziere §i absenteism; d) indicele de mineare a personalului.

1110. Strategia resurselor umane este o etapa a: a) formárii §i dezvoltárii resurselor umane; b) managementului carierei; c) planificárii strategice a resurselor umane; d) organizarii resurselor umane.

1111. Planificarea pe baza de scenarii este o tehnicá utilizatá in: a) formarea personalului: b) recrutarea personalului; c) planificarea strategicá a resurselor umane; d) organizarea resurselor umane.

1112. Elaborarea prognozei resurselor umane este o etapa a: a) formárii §i dezvoltárii resurselor umane; b) managementului carierei; c) planificárii strategice a resurselor umane; d) organizárii resurselor umane.

1113. Extrapolarea indicatorilor de resurse umane este o tehnicá utilizatá in: a) formarea personalului; b) recrutarea personalului; c) planificarea strategicá a resurselor umane; d) organizarea resurselor umane.

1114. Metoda Delphi este utilizatá in: a) formarea resurselor umane; b) recrutarea resurselor umane; c) planificarea strategicá a resurselor umane; d) organizarea resurselor umane.

1115. Ansamblul activitátilor §i actiunilor prin care se asigurá personalul necesar in numárul, structura §i calificarea cerute de realizarea obiectivelor generale ale organizatiei §i obiectivele specifice functiunii define§te: a) formarea personalului; b) recrutarea personalului;

227

c) planificares strategicá a resurselor umane; d) organizarea resurselor umane.

1116. Procesul de stabilire a sarcinilor cuprinse in post §i a cerintelor privind calificarea, abilitátile §i responsabilitátile individúale pentru oeuparea cu succes a postului delineóte: a) caríera; b) analiza postului; c) analiza ftmctiei; d) rolul.

1117. Procesul prin care se descrie ce trebuie sá faca salariatul care ocupa un post sau o functie def ínele: a) analiza carierei; b) analiza postului; c) defmirea postului; d) specificarea rolului.

1118. Procesul prin care se decide atribuirea sarcinilor §i a autoritátii specifice muncii desfa§urate de un individ def ínele: a) analiza postului; b) proiectarea carierei; c) proiectarea postului; d) defmirea postului.

1119. Metoda copierii conventiei colective este utilizatá in: a) analiza carierei; b) analiza postului; c) descrierea postului; d) defmirea postului.

1120. Metoda definirii postului prin deversare este utilizatá In: a) definirea postului; b) descrierea postului; c) analiza postului; d) specificarea rolului.

1121. Metoda bazatá pe regruparea sarcinilor standard este utilizatá ín: a) analiza carierei; b) descrierea postului; c) definirea postului; d) specificarea rolului.

228

1122. Categoría, adâneimea çi relationarea postului sunt ea r acte ris tiei aie: a) analizei carierei; b) descrierii postului; c) analizei postului; d) proiectârii postului.

1123. Niimârul sarcinilor pe care ocupantul unui post le va îndepiini stabileçte: a) adâneimea postului; b) categoría postului; c) relationarea postului; d) performantele postului.

1124. Libertatea de actiune pe care o are individul în a decide activitàtile çi modul de realizare a obiectivelor postului stabileçte: a) adâneimea postului; b) categoría postului; c) relationarea postului; d) performantele postului.

1125. Ansamblul proceselor prin care se identifica çi màsoarâ factorii care determina postul în vederea stabilirii valorii lui relative în cadrul organizatiei defineçte: a) evaluarea postului; b) categoría postului; c) perceptia postului; d) performantele postului.

1126. Metoda evaluârii pe baza pretului pietei este utilizatà în evaluarea: a) carierei; b) motivatiei; c) postului; d) performantelor individúale.

1127. Metoda evaluârii pe bazâ de punctaj este utiliza ta In: a) evaluarea performantelor; b) evaluarea postului; c) aprecierea adâncimii postului; d) màsurarea categoriei postului.

229

1128. Procesul planificat de identif icare^ atragere a persoanelor care detin capacitadle solieitate de posturile vacante sau nou create ín conditiile unor costuri minime defme§te: a) formare a resurselor umane; b) selectia resurselor umane; c) recrutarea resurselor umane; d) managementul carierei.

1129. Metoda interna numitá ín literatura de specialitate §i "job-posting" este utilizatá ín: a) evaluarea postului; b) formarea resurselor umane; c) recrutarea resurselor umane; d) selectia resurselor umane.

1130. Metoda externa este utilizatá ín: a) selectia resurselor umane; b) evaluarea performantelor; c) motivarea resurselor umane; d) recrutarea resurselor umane.

1131. Publicitatea este una din tehnicile folositein: a) formarea personalului; b) selectia resurselor umane; c) recrutarea resurselor umane; d) insertie profesionalá.

1132. Banca de date a firmei este o tehnicá utilizatá ín: a) formarea personalului; b) selectia resurselor umane; c) promovarea resurselor umane; d) recrutarea resurselor umane.

1133. Procesul de evaluare §i comparare a persoanelor eligibile §i de alegere a persoanei compatibile cu cerintele prófilul postului vacant delineóte: a) recrutarea resurselor umane; b) selectia resurselor umane; c) promovarea resurselor umane; d) managementul carierei.

230

1134. Procesul de adaptare la conditiile specifíce activitätilor firmei, in vederea aeoperirii unor nevoi presante concomitent cu asigurarea satisfactiei, mobilurilor §i aspiratiilor personale, de f íne le : a) insertia profesionalä §i socialä; b) selectia resurselor umane; c) recrutarea resurselor umane; d) planificarea strategieä a resurselor umane.

1135. Procesul planifica! de modificare sistemática a competenfelor §i a comportamentului ca rezultat al invätärii organizationale, al dezvoltärii §i al experientei practice in vederea optimizärii raportului dintre caracteristicile §1 agteptärile angajatului obiectivele organizatiei, def íne le : a) formarea profesionalä; b) dezvoltarea profesionalä; c) planificarea strategieä a resurselor umane; d) managementul carierei.

1136. Capacitatea de a realiza activitätile cerute Ia Iocul de muncä, la nivelul calitativ specificat de standardul ocupational delineóte: a) formarea profesionalä; b) competenta profesionalä; c) dezvoltarea profesionalä; d) planificarea strategieä a resurselor umane.

1137. Fixarea standardelor de performantä reprezintä premisä a: a) carierei profesionale; b) interviului de seiectie; c) formär i i profesionale; d) dezvoltärii profesionale.

1138. Recunoa§terea §i recompensarea comportamentelor §i performantelor a§teptate reprezintä premisä a: a) carierei profesionale; b) interviului de seiectie; c) formärii profesionale; d) dezvoltärii profesionale.

231

1139. Activitatea prin care angajatii îşi stabilesc şi îşi realizeazâ nevoile privind dobândirea de noi cunoştinte şi aptitudini profesionale necesare avansarii în carierâ defmeşte: a) formarea profesionalâ a personalului; b) recrutarea resurselor umane; c) managementul carierei; d) dezvoltarea profesionalâ a personalului.

1140. Tehniea ce presupune ea participantii sâ joace diferite roluri derívate din situatii reale şi care cer comportamente şi solutii adecvate rezolvárii problemelor se refera la: a) studii de caz; b) rol - playing; c) simulâri de situatii; d) jocuri de management,

1141. Succesiunea de profesiuni, activitâti şi pozitii profesionale bazate pe competentele, atitudinile şi comportamentele dezvoltate de un individ de-a lungul vietii defmeşte: a) formarea profesionalâ; b) cariera; c) dezvoltarea profesionalâ a personalului; d) recrutarea.

1142. Faza cuprinsá íntre 20 - 30 de ani, când sunt dobândite aptitudini şi abilitáti, creşte volumul cunoştintelor acumulate, competentele se dezvoltâ ín ritm rapid se refera la: a) faza de explorare; b) faza de expansiune; c) faza de stabilizare; d) faza de maturizare.

1143. Faza cuprinsá íntre 30 - 40 de ani, când aptitudinile şi cunoştintele dobândite sunt utilízate, adaptate, modifícate şi consolídate prin experienta acumulatâ se refera la: a) faza de explorare; b) faza de expansiune; c) faza de stabilizare; d) faza de maturizare.

1144. Faza de dupâ 40 de anı, când persoana este solid plasatâ pe traseul carierei sale şi înainteazâ conform intereselor şı oportunitâtilor ce i se oferâ, se refera la: a) faza de explorare; b) faza de expansîune; c) faza de stabilizare; d) faza de maturizare.

1145. Conceptul care reflecta imaginea de sine a omului privind modul în care s-a construit odatâ eu lansarea în cariera defmeşte: a) comportamentul organizational; b) cariera; c) ancora carieralà; d) stilul de management.

1146. Caracterul dinamic şi formativ, stabilitatea şi puterea reprezinta trâsâturi generale aie: a) carierei; b) ancorei carierale; c) stilului de management; d) managementului carierei.

1147. Trâsâtura generala, regâsitâ în ancora carierei, ce prezintá intensitatea eu care se actioneazâ pentru a orienta întreaga cariera profesionalà, se refera la: a) stabilitate; b) pu tere: c) caracter dinamic; d) caracter formativ. *

1148. Procesul prin care se asigura avansarea angajatilor şi succesiunea managerialâ în concordantâ eu nevoile organizatiei, eu potentialul, performantele şi preferintele angajatilor, defineşte: a) managementul carierei; b) comportamentul organizational; c) cariera; d) ancora carieralà.

233

1149. Asigurarea oportunitâtilor de dezvoltare profesionalà §i/sau de avansare pe posturi superioare pentru angajatii care au aspiratii profesionale clare çî potential profesional reprezintâ : a) un scop specific al managementului carierei; b) o modalitate de satisfacere a nevoilor de autorealizare; c) un mijloc de stabilizare a personalului; d) un obiectiv al formârii profesionale

1150. Managementul carierei este un procès ce priveçte: a) nevoile organizatiei §i aie individului; b) nevoile organizatiei §i aie suprastructurilor din care face parte: c) nevoile managementului §i aie executiei; d) nevoile managementului de nivel superior çi ale departamentului de

resurse umane.

1151. Care dintre afirmatiile urmâtoare figureazâ printre elementele ce trebuie luate în considerare pentru a începe dezvoltarea unui sistem de management al calitâtii într-o organizatie: a) satisfacerea cererii clientilor în orice conditie; b) oferirea produselor/serviciilor în orice conditie; c) satisfacerea cererii prin oferirea de produse/servicii care sa

îndeplineascâ açteptarile consumatorilor. în limita bugetului acestora; d) oferirea produselor/serviciilor superioare calitativ de catre concurentii

d i recti.

1152. Care dintre afirmatiile urmâtoare nu figureazâ printre primele doua actiuni în vederea dezvoltàrii unui sistem de management al calitatii: a) elaborarea documentatiei sistemului de management al calitatii; b) întreprinderea de actiuni de con§tientizare a tuturor angajatilor de la

toate nivelele de management; c) începerea con§tientizârii eu managementul la vârf; d) numirea unui responsabil eu managementul calitatii.

1153. Functia de director eu calitatea se instituie în cazul: a) organizatiilor mici; b) organizatiilor mijlocii; c) organizatiilor mici §i mijlocii; d) organizatiilor mari.

234

1154. Printre atributiunile principale ale directorului cu calitatea nu figureazà: a) elaborarea politicii calitâtii; b) efectuarea auditului intern al calitâtii; c) stabilirea obiectivelor calitâtii; d) monitorizarea implementârii a eficiente i sistemului de management

al calitâtii.

1155. Printre cauzele eçecului unor proiecte de implementare a sistemului de management al calitâtii nu figureazà: a) obstructiei din partea executantilor; b) obstructiei din partea managerilor de la nivel mediu; c) obstructiei din partea conducerii la vârf; d) lipsei de informatii §i de convingeri a directorului general.

1156. Care variantâ nu este adevàratâ referitoare la implementarea §i dezvoîtarea unui sistem de management al calitâtii într-o organizatie care necesita: a) efort §i mult timp: b) o política a calitâtii eu obiective adeevate; c) angajamentul scris al conducerii la vârf; d) promovarea atitudinii "De ce sa schimbâm acum, dacà intotdeauna am

lucrat în acest fel".

1157. Care dintre standardele internationale de calitate stà la baza auditàrii sistemului de management al calitâtii: a) ISO 9004; b) ISO 9001; c) ISO 9000; d) ISO 19011.

1158. Care dintre principiile generale aie managementului calitâtii se referà la stabilirea unei unitâti între obiectivele propuse §i orientârile organizatie: a) abordarea p roce suai â; b) leadership-ul; c) îmbunâtâtirea continua; d) orientarea càtre client.

235

1159. Care dintre prineipiile generale ale sistemului de management al calitatii se refera la necesitatea integrárii şi eorelárii activitâtilor ín eadrul unui sistem eoerent: a) abordarea fapticâ pentru luarea deciziei; b) relatii reciproc avantajoase cu furnizorii; c) abordarea sistemicá a managementului; d) abordarea procesualá.

1160. Care dintre prineipiile generale ale sistemului de management al calitatii se refera la crearea posibilitátii ca aptitudinile angajatilor sâ fie folosite ín beneficiul organizatiei: a) leadership-ul; b) îmbunâtâtirea continua; c) abordarea procesualá; d) implicarea personalá.

1161. Care variantâ nu este adevâratâ referitoare la organizatiile care adopta modelul unui sistem de management al calitatii bazat pe procese creeazâ íncredere ín: a) capabilitatea proceselor sale; b) calitatea produselor/serviciilor sale; c) îmbunâtâtirea continua; d) realizarea supracalitátii produselor/serviciilor sale.

1162. Care din variantele urmâtoare nu este adevâratâ referitoare la principalele actiuni íntreprinse de managerul la vârf ín eadrul sistemului de management al calitatii: a) asigurarea câ cerintele clientilor reprezintâ o prioritate la tóate

nivelurile firmei; b) asigurarea câ sistemul de management al calitatii funetioneazâ; c) participarea la efectuarea auditului intern de calitate; d) asigurarea disponibilitâtilor de resurse necesare.

1163. Care variantâ nu este adevâratâ referitoare la importanta activitâtii de marketing în lan lui calitatii: a) comunica conducerii fírmei tóate cerintele clientilor; b) stabileşte un sistem permanent de feedback de la clienti; c) sugereazâ modul de ambalare a produsului; d) stabileşte mârimea caracteristicilor de calitate prin "traducerea"

cerintelor clientilor.

236

1164. Care variantñ nu este adeváratá referitoare la modulele de implementarea a sistemului de management al calitátii Intr-o organizatie: a) modulul E pentru cele care au inspectie §i incercare finalá; b) modulul H pentru cele care au proiectare, productie, inspectie §i

incercare finalá; c) modulul D pentru cele care au productie, inspectie, incercare finalá; d) modulul F pentru cele care au proiectare, inspectie §i incercare finalá.

1165. Care variantá nu este adeváratá referitoare la manualul calitátii: a) comunica angajatilor §i clientilor política §i obiectivele calitátii; b) stabile^fe structura organizatoricá §i responsabilitátile pe flecare

compartiment; c) asigurá disciplina §i efícacitatea operatiunilor; d) descrie modalitatea de desfa§urare a unor activitáti.

1166. Care variantá nu este adeváratá referitoare la manualul calitátii: a) cuprinde bunele practice existente in intreprindere; b) redactarea §i administrarea revine managerului la várf; c) se folose^te la efectuarea auditurilor interne §i externe; d) cuprinde tóate procedurile §i instructiunile de lucru.

1167. Care variantá nu este adeváratá referitoare la procedurile calitátii: a) se adreseazá personalului de executie; b) se folosesc pentru a tine sub control o activitate; c) contin un ansambíu de reguli scrise, specifice unei activitáti; d) specificá cum trebuíe controlatá §i ínregistratá o activitate.

1168. Care variantá nu este adeváratá referitoare la procedurile calitátii: a) se adreseazá managementului la várf, clientilor §i organismelor de

certificare; b) descriu activitáti le unítátilor functionale; c) exista proceduri ale sistemului de management al calitátii; d) exista proceduri operationale de inspectie.

1169. Care variantá nu este adeváratá referitoare la inregistrárile din domeniul calitátii: a) consemneazá functionarea sistemului §i conformitatea calitátii

produselor cu cerintele specificate; b) se adreseazá unítátilor functionale; c) sunt generale, la nivelul organízatiei; d) sunt specifice, pe flecare etapá din traiectoria produsului.

237

1170. Care variantá nu este adeváratá referitoare la avantajele standardelor Internationale ISO 9000:2000? a) nu asigurá o adaptare la cerintele producátorilor de márfuri sau

prestatorilor de servicii; b) asigurarea interna a calitátii este orientatá spre TQM; c) abordarea procesualá a activitátilor; d) compatib i lítate sporitá cu ISO 14000.

variantá nu este adeváratá referitoare la aplicarea creatoare a standardelor ISO 9000:2000? a) sprijiná ,,mi§carea TQM" pe plan mondial; b) excelenta ín afaceri este scopul final al managementului calitátii; c) standardele ISO 9000 nu sunt utilízate intotdeauna ca instrumente ale

calitátii; d) sprijiná i;mi§carea TQM" pe plan national.

1172. Care variantá nu este adeváratá referitoare la utilizarea §i intelegerea standardelor ISO 9000? a) nu permit dezvoltarea initiativelor ín domeniul calitátii in oríce

organizatie; b) nu sunt suficient de clare, ca forma §i continut; c) sunt gre§it íntelese ín privinta cerintelor de calitate; d) sistemul calitátii trebuie integrat in conducerea unei afaceri,

1173. Care variantá nu este adeváratá referitoare 1a revizuirea standardelor ISO 9000? a) ele sustin efortul cátre excelenta in performanfa afacerii; b) aratá ciar modul cum ele fac trecerea la TQM; c) ele nu au o metodá de autoevaluare a gradului de maturitate a

managementului calitátii; d) aplicarea standardelor ISO 9000 este autoevaluatá pe baza criteriilor

premiilor pentru calitate.

1174. Care variantá nu este adeváratá referitoare la relatiile dintre sistemul de management al calitátii §i modelele de excelenta (TQM)? a) ambele au principii com une; b) diferenta dintre ele rezidá din cámpul lor de aplicare; c) flecare organizatie are propriul mod de a realiza TQM; d) implementarea eficace a standardelor ISO 9000 nu echivaleazá cu

TQM integrat al afacerii organizatiei.

238

1175. Care variantá nu este adeváratá referí toare la diferentele esentiale dintre ISO 9000 §i TQM? a) in ISO 9000 responsabilitatea asupra calitátii revine departamentului

calitátii; b) la TQM flecare angajat este responsabil cu calitatea; c) ISO 9000 nu poate fí concentra! íntr-o maniera sectorialá; d) la TQM organizarea cuprinde tóate sectoarele, functiile §i tóate

nivelurile.

1176. Care variantá nu este adeváratá referitoare la conceptul §i tipurüe de audit? a) auditurile trebuie conduse de cei care au responsabilitate in domeniile

respective; b) auditurile sunt prográmate din timp, in functie de natura §i importanta

activitátilor din domeniul calitátii; c) evaluárile facute de audituri sunt raportate in functie de "dispozitiile

prestabilite"; d) auditurile "prima paite" sunt efectúate de auditor!i proprii ai

organizatiei auditate.

1177. Care variantá nu este adeváratá referitoare la auditul sistemului calitátii: a) urmareóte evaluarea conformitátii caracteristicilor de calitate cu

cerintele clientului sau cu specificatiile din documéntele de referintá (standarde, specificafii tehnice);

b) poate fi efectuat prin audituri interne; c) poate fí efectuat prin audituri "secundá parte"; d) poate fí efectuat prin audituri "tertá parte".

1178. Care variantá nu este adeváratá referitoare la documéntele necesare efectuárii auditului de sistem calitate? a) procedurile operationale §i ale sistemului calitátii; b) manualul calitátii; c) standarde de produs, specificatii tehnice; d) standardul referitor la sistem (ISO 9001:2000),

1179. Care variantá nu este adeváratá referitoare la efectuarea auditului de sistem al calitátii? a) pregátirea auditului; b) examinarea sistemului calitátii; c) evaluarea rezultatelor; d) constatarea neconformitátilor majore.

239

1180. Care variantä nu este adeväratä referitoare la tehnieile de comunicare in timpul auditului de sistem ai calitätii? a) este un proces instructiv constructiv; b) ascultarea nu trebuie consideratä ca fiind o participare activa intre

auditor §i auditat; c) auditor i i urmäresc §i semneie furnizate prin comunicare a non ver bala a

persoanelor auditate; d) la identificarea neconformitätilor auditorul nu trebuie sä emita critici

la adresa nimänui,

1181. Care variantä nu este adeväratä referitoare la caliíicarea certificarea auditorilor calitätii in U.E.? a) cerintele pentru calificarea auditorilor sistemelor calitätii se refera Ja:

studii, pregätire, experientä, ínsu§iri personale, aptitudini de conducere, mentinerea competente!;

b) experienta practica de cel putin doi ani din care un an in activitäti de asigurarea calitätii;

c) in Schema Armonizatä a Organizatiei Europene a Calitätii se prevede introducerea a trei grade de calificare §i certificare: "profesionist calitate", "manager sistem calitate" §i "auditor calitate";

d) mentinerea competentei auditorilor se face prin participarea la cursuri de perfeccionare §i evaluare la cel putin o datä la trei ani.

1182. Care variantä nu este adeväratä referitoare la preocupärile pe plan European §i international in domeniul auditorilor calitätii: a) cea mai inaltä calificare este de "manager sistem calitate" cu o

experientä de cel putin un an Tn domeniul calitätii; b) insu§irile personale ale auditorilor: obiectivitate, perseverentä, spirit

practic, punctualitate, capacitate de comunicare, atitudine pozitivä, capacitate organ izatoricä;

c) auditorii calitate sunt certificad de catre organismele nationale de certificare acredítate;

d) sunt douä organisme internationale de armonizare a sistemelor nationale de certificare a auditorilor calitätii: Registra International al Auditorilor Certificad (IRCA) §i Asociada Internati onalä a Organismelor de Certificare a Auditorilor §i a Cursurilor de Instruiré (IATCA).

1183. Care variantä nu este adeväratä referitoare la preocupärile pentru caliíicarea §i certificarea auditorilor calitätii in Romänia? a) form are a auditorilor se face de cätre unele organisme, Universität i §i

firme de con sultán tä;

240

b) implementarea §i certificarea sistemului caiitàtii dupa ISO 9000 au determinat necesitatea formârii auditorilor;

c) organismul pentru calificarea §i certificarea auditorilor, denurnit Registru National al Auditorilor (RENA) este o asociatie guverna-mentalâ eu scop lucrativ;

d) RENA este acreditat de catre Reteaua Nationalà de Acreditare din România (RENAR),

1184. Care variantà nu este adevâratà referitoare la certificare? a) certificarea conformitâtii produselor/serviciilor a devenit un factor al

dezvoltârii comertului international; b) reprezintâ actiunea unei terje parti care dovedeçte existenta încrederii

cà un produs, procès sau serviciu este In conformitate eu un standard sau eu un document normativ;

c) s-a dezvoltat mai aies dupa aparitia standardelor ISO 9000 §i a normelor europene EN 45000;

d) certificarea personalului pentru a indeplini diferite functii (auditor calitate, manager sistem calitate etc.)

1185. Care variantà nu este adevàratâ referitoare la acreditare? a) standardele din seria 45000 prevád criteriile generale de acreditare pe

care ar trebui sa le îndeplineascâ organismele de certificare a produselor §i personalului;

b) criteriile generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului sunt stabilité prin standardul EN 45014;

c) declaratia de conformitate poate lua forma unui document, a unei etichete sau o altâ forma echivalentà;

d) declaratia de conformitate poate fi aplicatà pe un catalog, facturâ sau pe instructiunile de utilizare.

1186. Care variantà nu este adevâratà referitoare la certificarea In U.E. a produselor/ serviciilor? a) atestarea conformitâtii este efectuatà de càtre un organism de

certificare acreditat; b) expertii organismului de certificare pot emite numai certificatul de

conformitate; c) prin certificatul de conformitate se atesta cà un produs/ serviciu este

conform eu un document de referintà; d) certificarea produselor/ serviciilor din "domeniul nereglementat" nu

face obiectul unor reglementàri spéciale.

241

1187. Care variantâ nu este adevâratà referitoare la Organizada Europeanà de Incercâri §i Certificare (EOTC)? a) asigurâ recunoaçterea reciproca a rezultatelor încercârilor; b) elimina Incercârile çi certificàrile repetate; c) stimuleazâ tari le din U,E. pentru a intra în acorduri de rec-unoaçtere

reciproca; d) oferirea unor servicii centralízate de evaluare a conformitàtii.

1188. Care variantâ nu este adevâratâ referitoare la Sistema! de Màrci Europene? a) se repartizeazâ unui produs o singurâ marcà europeanà acceptatá de

toate statele membre; b) KEYMARK este o marca de conformitate europeanà voluntará care

conféra o garantie a calitâtii în "domeniul nereglementât"; c) marca "CE" atestâ conformitatea eu "cerintele esenfiale" çi nu este

obligatorie sâ se api ice pe produse de folosintâ mdehmgatâ; d) marca KEYMARK participa la crearea unui sistem de supraveghere a pietei.

1189. Care variantâ nu este adevâratâ referitoare la avantajele certifîcârii în U.E. a sistemului de management al calitâtii? a) reducerea auditârii furnizorilor; b) creçterea competitivitâtii; c) prevenirea cazurilor de râspundere juridicâ pentru calitatea produselor; d) creçterea costurilor neconformitàfilor.

1190. Care variantâ nu este adevâratâ referitoare la certificarea sistemului de management al calitâtii? a) certificarea determina motivarea angajatilor; b) clientii çi partenerii de afaceri solicita dovezi de funcionare a

sistemului; c) certificarea de càtre un organism extern recunoscut nu necesita

efectuarea unui audit intern; d) auditul de supraveghere urmàreçte mentinerea conditiilor initiale.

1191. Care variantâ nu este adevâratà referitoare la costul certifîcârii sistemului? a) depinde de mari mea organizatiei (numârul angajatilor); b) depinde de numârul amplasamente!or §i de complexitatea proceselor; c) reprezintâ 1 la 1000 din pierderile datorate noncalitâtii; d) reprezintâ 10% din cheltuielile interne pentru implementarea

sistemului calitâtii.

242

1192. Care variantá nu este adeváratá referitoare la strategia de promovare a sistemului certificat? a) constrairea promovarea imaginii unei organizafii preocupatá de

calitate de a cantiga íncredere; b) trezirea interesuiui clientilor noi mai putin a celor actual!; e) certificarea urmáre§te transfoimarea interesuiui clientilor ín comenzi fenne; d) urmáre^te cre^terea satisfacer!i clientilor.

1193. Care variantá nu este adeváratá referitoare la principiile de bazá ale acreditárii in Romanía? a) caracter voluntar; b) transparentá §i disponibilitate publica; c) contribuie la promovarea principiului Hberei circulatii a produselor §i

serviciilor; d) accesul liber la acreditare al tuturor soíicitantilor, fará discriminári.

1194. Care variantá nu este adeváratá referitoare la principalele obiective urina rite de RENAR? a) participarea organelor de specialitate ale administratiei publice; b) contribuie la cre§terea competitivitátii produselor/ serviciilor, in

contextul globalizárii pietelor; c) conferá íncredere organismelor §i laboratoarelor care efectueazá

evaluarea conformitátii; d) promoveazá protectia vietii, sánátátii, securitátii persoanelor, mediului

ínconjurátor §i apara interesele consumatorilor.

1195. Care variantá nu este adeváratá referitoare la principalele atributii ale RENAR? a) elaboreazá §i actualizeazá regulile de acreditare ín functie de evolutia

practicii europene §i internationale; b) asigurarea confidentialitátii §i practica secretului comercial; c) acrediteazá organismele de certificare pentru produse/ servicii, sistem

calitate, mediu §Í personal; d) acrediteazá laboratoare de íncercári §i etalonare, precum §i

organismele de inspectie.

1196. Care variantá nu este adeváratá referitoare la certificarea ín Románia? a) se practicá certificarea obligatorie §i voluntará; b) produse le care au marca SR sau SR-S ínseamná cá satisfac cerintele

stabilite prin standardele romane de referintá; c) titularii acestor márci le pot aplica numai pe ambalajele produselor;

d) titularii acestor marc i le pot utiliza în publicitate în vederea promovärii produselor/ serviciilor certificate.

1197. Care varían ta nu este adeväratä referitoare la calitatea totalä: a) TQM este un mijloc de a atinge obiectivul "calitatea totalä"; b) calitatea totalä este constituitä din activitäti care se imbunätätesc

continuu, implicând tot personalul de la manager! la executanti; c) calitatea totalä urmâreçte satisfacerea deplinä a clientului, c o neo mitent

cil creçterea produetivitätii; d) instruire çi pregätire profesionala a executantilor.

1198. Care variantä nu este adeväratä referitoare la realizarea calitätii totale? a) concentrarea asupra clientului intern çi extern; b) implicarea çi imputernicirea unor salariad; c) angajament pe termen lung; d) lucru organizat in echipä.

1199. Care variantä nu este adeväratä referitoare la elementele cheie aie calitätii totale? a) atentia asupra clientului intern çi extern; b) clientul intern ajutä la definirea calitätii produselor, serviciilor,

angajatilor, tehnologiilor çi a mediului; c) clientul extern defineçte calitatea produsului sau serviciului livrât; d) scopul unei organizatii este de a satisface nevoile freevente aie

clientului.

1200. Care variantä nu este adeväratä referitoare la contributia altor caracteristici extracalitative la calitatea totalä? a) livrarea volumului cerut (V); b) livrarea la termenul solicitât (T); c) livrarea la costul cerut de furnizor pentru a nu depâçi fondurile alócate

(C); d) livrarea la locul dorit (L).

1201. Care variantä nu este adeväratä referitoare la conceptual calitätii totale? a) înlantuirea activitätilor clientilor interni; b) între calitatea produselor çi serviciilor nu sunt relatii de

interconditionare; c) obiectivul este depâçirea açteptârilor clientului; d) cum putem realiza mai bine un produs/ serviciu, pentru cä niciodatä

nu este destul de bun.

244

1202. Care variantá nu este adeváratá referitoare la noncalitate? a) apare cánd se aloca mai putin de 15% din cifra de afaceri, noncalitatea

ajunge la 25% din venit la fírmele de produse; b) efectul neimplicárii conducerii la várf dupa "regula 80/20"; c) erorile noncalitátii sunt cauzate de executanti 20%; d) 80% din erorile noncalitátii sunt datorate conducerii la várf.

1203. Care variantá nu este adeváratá referitoare la supracalitate? a) supracalitatea este atribuitá existentei functiilor mutile; b) apare cánd se face "traducerea" eronatá a cerintelor in numáru!

proprietátilor; c) genereazá costuri mai mari; d) nu determina insatisfactia clientului.

1204. Care variantá nu este adeváratá referitoare la únele aspecte ale noncalitátii? a) este calitatea cerutá, specifícatá nerealizatá; b) este ceea ce nu revine clientului §i íl nemultume§te; c) genereazá insatisfactia clientului datoritá lipsei de performantá a

produsului/ serviciului; d) genereazá insatisfactii datoritá existentei unor specificatii care sunt In

conformitate cu nevoia clientului.

1205. Care variantá nu este adeváratá referitoare la únele aspecte ale supracaiitátii? a) supracalitatea este ceea ce se dá prea mult clientului, fará ca el sá

ceará fará sá se specifice in documentada produsului/ serviciului; b) supracalitatea este ceea ce nu folose§te clientul; c) este calitatea care necesita cheltuieli suplimentare din partea

organizatieí care nu spore§te satisfactia clientului;^ , d) este o performantá excesiva, dar inutilá clientului.

1206. Care variantá nu este adeváratá referitoare la implicatiile economice ale calitátii? a) se concretizeazá in márimea profítului dupá relatia "calitatea-profit"; b) productivitatea afecteazá competitivitatea pe piatá ín lupta

concurentialá; c) cre§terea productivitátii determina costuri mai mici pe unitatea de

produs; d) motivarea angajatilor pentru satisfacerea clientului prin realizarea

unor caracteristici specifice calitátii totale (QVLTCRA).

245

1207. Care variantä nu este adeväratä referitoare la prineipiile ealitatii totale: a) atitudinea preventivä este de préférât fata de cea corectivä; b) luarea în considerare a unor componente specifice ealitatii totale

(QVLTCRA); c) armonizarea influentelor tuturor factorilor, furnizori, distribuitori,

clienti; d) dezvoltarea unui si stem informational adeevat

1208. Care variantä nu este adeväratä referitoare la calitatea totalä? a) necesita implicarea întregului personal; b) presupune o participare activa a fiecäruia în prevenirea erorilor; c) are menirea de a nu extinde relatia client-furnizor în interiorul çi în

afara organizatiei; d) este o problema care face parte din strategiile de management.

1209. Care variantä nu este adeväratä referitoare la ipostazele ealitatii totale? a) definirea ealitatii produselor/ serviciilor specifice organizatiei; b) calitatea conceptiei, a proiectarii; c) calitatea realizan i ; d) calitatea superioarä a serviciilor de consultantä.

1210. Care variantä nu este adeväratä referitoare la factorii esentiali de aplicare a ealitatii totale? a) crearea unei stäri de spirit pentru calitate in toatä organizada; b) a valorifica contributia unor angajati întreprinzatori; c) rapiditate çi dinamism în aplicarea mäsurilor de ímbunatatire continuä; d) a liberiza un potential de initiative.

1211. Care variantä nu este adeväratä referitoare la calitatea totalä ca räspuns la componentele sfidärii lansate de concurenti? a) adaptarea produsului/ serviciului la nevoile clientului; b) competitivitate-vânzare la pretul pietei: competitivitate =

productivitate* calitate; c) performanta-eât mai aproape posibil de valorile specificate:

dispersia=noncalitate + supracalitate; d) termene-livrare, angajámente, räspuns, creare de produse §i servicii noi.

1212. Care variantä nu este adeväratä referitoare la avantajele ealitatii totale în functie de obiectivele tinta? a) obiectivul "clienti"- se mareóte fidelitatea §i se diminueazä

reclamatiile;

246

b) obiectivul "întreprinderea"- se diminueazä costurile noncalitätii şi se mareşte valoarea adäugatä;

c) obiectivul "managementul"- se diminueazä dezorganizarea şi se mâreşte prevenirea;

d) obiectivul "piata"- se diminueazä remedierile şi se mareşte satisfactia muncii.

1213. Care variantâ nu este adeväratä referitoare la conditiile necesare iniplementärii calitätii totale? a) existenta unei decizii strategice din partea conducerii la vârf; b) investitii pe termen scurt şi mediu; c) existenta unei culturi a calitätii İn organizatie; d) implicarea totalä a conducerii.

1214. Care variantâ nu este adeväratä referitoare la etapele iniplementärii calitätii totale? a) convingerea echipeï de conducere; b) formarea unei structuri "calitate"; c) obtinerea adeziunii conducerii numai prin actiuni de sensibilizare; d) lansarea programului "Actiunea pentru Calitate Totalä".

1215. Care variantâ nu este adeväratä referitoare la etapele diagnosticärii calitätii într-o organizatie? a) stabilirea fimctiei calitätii in cadrul organigramei; b) identificarea politicii calitätii cunoscutä şi insuşita de tot personalul; c) existenta documentatiei sistemului calitätii şi a unui consiliu al

calitätii; d) organizarea calitätii proiectate (de conceptie) numai prin teste de

prototipuri. >

1216. Care variantâ nu este adeväratä referitoare la limitele calitätii totale? a) prezentarea exigentelor şi principülor farä elemente metodologice

pentru a deveni functionale; b) lipsa de coordonare între compartimente (calitate, marketing, resurse

umane); c) oportunitatea introducerii programului Calitate Totalä este deformatä

de şefi i departamentelor operati onale; d) neintelegerea bazei teoretice.

1217. Care variantâ nu este adeväratä referitoare la principiile de bazä pentru succesul calitätii totale, formulate de A.V. Feigenbaum? a) calitatea cere imbunätätire permanentä;

247

b) calitatea reprezintá ceea ce utilizatorul final sustine cá nu este; c) calitatea reprezintá un mod de conducere; d) calitatea §i introducerea noului sunt dependente una de cealaltá.

1218. Care variantá nu este adeváratá referitoare la componentele principale ale unui program de calitate totalá? a) planifícarea actiunilor; b) strategia dezvoltárii; c) activitáti operative; d) utilizarea unor programe universal valabile.

1219. Care variantá nu este adeváratá referitoare la cerintele fundaméntale pentru implementarea unui program de calitate totalá intr-o organizatie? a) implicarea totalá a conducerii la várf; b) recunoa§terea performantelor obtinute de concurentá; c) schimbarea atitudinii a culturii organizatiei; d) tinerea sub control a calitátii activitátilor.

1220. Care variantá este adeváratá referitoare la succesiunea principalelor compartimente care au un aport la calitatea produselor? a) proiectare-marketing-aprovizionare-productie- controlul calitátii; b) marketing-proiectare-aprovizionare-productie- controlul calitátii; c) proiectare-aprovizionare-marketing-productie- controlul calitátii; d) marketing-proiectare-controlul calitátii-aprovizionare-productie.

1221. Care variantá nu este adeváratá referitoare la conceptul TQM: a) este un nou sistem de conducere a firmelor pe termen lung care pune

in centrul preocupárilor calitatea; b) reprezintá o strategie puternicá a firmelor care determina o

imbunátátire continuá a calitátii produselor/serviciilor; c) este un ansamblu de activitáti care asigurá realizarea simultaná a

obiectivelor concéntrate pe satisfacerea nevoilor frecvente ale clientilor; d) reprezintá o nona filosofie de conducere a calitátii, un nou model de

cultura a mtreprinderii orientat spre client,

1222. Care variantá nu este adeváratá referitoare la dimensiunile TQM: a) componenta filosófica este cea mai putin vizibilá §i ráspunde la

mtrebarea: de ce sá faci? b) componenta lógica defínele calitatea §i ráspunde la intrebarea: cum sá

faci, sá aplici másurile rationale, logice de organizare §i realizare a calitátii;

248

c) componenta tehnicá este partea vizibilá, operat ional a calitátii §i este cea mai importantá, Ráspunde ía intrebarea: cu ce sá faci?

d) componenta umaná necesita sensibilizare, con§tientizare, pregátire, motivare pentru lucrul "bine facut".

1223, Care variantá nu este adeváratá referitoare la conceptul TQM ín viziunea lui Crosby: a) calitatea este conformitatea cu cerintele; b) calitatea este obtinutá prin evaluare nu prin prevenire; c) standardul de perform anta al calitátii este "zero defecte"; d) calitatea se másoará prin pretul plátit pentru non-conformitáti §i nu

prin indici,

1224, Care variantá nu este adeváratá referitoare la principiile generale ale TQM: a) angajarea §i implicarea totalá a conducerii la várf; b) prioritate absoluta datá cerintelor; c) schimbarea fundamenta l a culturii organizatiei printr-o pregátire

sistematicá §i continua; d) evaluarea costurilor cu remedierea defectelor inainte de livrare.

1225. Care variantá nu este adeváratá referitoare la necesitatea obiectivá a T Q M ? a) calitatea este factorul esential in cre^terea gradului de competitivitate

in lupta concurentialá; b) consumatorii ͧi schimbá des preferintele in functie de raportul

calitate/pret oferit de producátori/comercianti, la produsele de folosintá indelungatá;

c) supravietuirea §i prosperitatea firmei determina o ftouá atitudine fatá de consumatori;

d) clientü fideli reprezintá eel mai important bun al firmei.

1226. Care variantá nu este adeváratá referitoare la sinteza avantajelor introducerii TQM: a) imbunátátirea efícacitátii structurilor organizatorice; b) imbunátátirea satisfacerii consumatorilor; c) clientii nu percep intotdeauna firma ca un "furnizor" de satisfactii; d) imbunátátirea profitului a competitivitátii.

249

1227. Care variantá nu este adeváratá referitoare la valorile TQM: a) întâietatea clientului; b) multumirea clientului dirijeazá toti indícatorii economici; c) concentrarea pentru identificarea solutiilor la greşelile constátate şi

depistarea vinovatilor pentru a-i sanctiona; d) faptele şi dátele sunt de preferat în locul bánuielilor şi ale

prezumtiilor.

1228. Care variantá nu este adeváratá referitoare la factorii eritici de succes ai TQM: a) implicarea totalá a conducerii la vârf; b) existenta culturii calitátii; c) pregátirea pe module începând cu executantii; d) sistemul de comunicare cu clientii.

1229. Care variantá nu este adeváratá referitoare la implicarea şi angajarea conducerii la vârf: a) stabilirea strategiilor în eadrul planificárii; b) aprobarea unor structuri organizatorice adecvate care sá fie paralele cu

cele existente; c) definirea ciará a politicii calitátii pe termen lung; d) stabilirea obiectivelor calitátii pe termen lung.

1230. Care variantá nu este adeváratá referitoare la structura şi continutul modulelor de pregâtire şi instruiré a echipelor de ímbunátátirea calitátii: a) la ínceput se pune accent pe concepte, fará stratificarea proiectelor; b) metode de obtinere şi analízarea datelor; c) formularea unor concluzii intermediare; d) identificarea cauzelor, selectarea másurilor de implementare a planului

şi interpretarea rezultatelor.

1231. Care variantá nu este adeváratá referitoare la continutul pregátirii în domeniul TQM a managerilor: a) elementele de bazá ale TQM; b) política şi obiectivele pentru calitate ale firmei; c) aplicarea metodelor specifice TQM; d) obiectivele calitátii la nivel compartimental.

1232. Care variantá nu este adeváratá referitoare la modalitátile de comunicare cu clientii externi în domeniul calitátii: a) comunicarea rezultatelor din studiul anual;

250

b) dátele rezultate din cercetarea clientilor interni; c) utilizarea metodelor §i tehnicilor de marketing; d) transmiterea datelor referitoare la gradul de satisfacere sau frustrare a

clientilor extern i la angajatii de la nivel mediu.

1233. Care variantá nu este adeváratá referitoare la evaluarea periodica a procesului TQM: a) necesitatea supravegherii continue din partea managerilor; b) se evalueazá modul de desfigurare a procesului TQM; c) se evalueazá numai rezultatele obtinute; d) concluziile din rapoartele de audit se folosesc pentru noi imbunátátiri.

1234. Care variantá nu este adeváratá referitoare la reluarea procesului TQM la un nivel superior: a) actualizarea politicii firmei in domeniul calitátii; b) perfectionarea instruirii §i pregátirii personalului de la nivel mediu; c) actualizarea etapelor parcurse; d) publicarea rezultatelor,

1235. Care variantá nu este adeváratá referitoare la conditiile de bazá ale succesului TQM: a) tinta este satisfacerea clientilor; b) cooperarea pentru imbunátátirea continuá; c) comunicarea §i coordonarea tuturor activitátilor; d) tmputernicirea angajatilor de la nivel mediu.

1236. Care variantá nu este adeváratá referitoare la cauzele e§ecului TQM: a) rezistenta slabá a conducerii la aplicarea TQM; b) eroare la implementarea programelor de calitate; c) entuziasm la inceput pentru TQM. dar nesustinut; d) echipele de imbunátátirea calitátii nu au functionat eficient.

1237. Care variantá nu este adeváratá referitoare la etapele de implementarea TQM: a) angajamentul conducerii la várf; b) instruirea §i pregátirea personalului de executie; c) elaborarea politicii §i a obiectivelor calitátii; d) másurarea costurilor calitátii.

1238. Care variantá nu este adeváratá referitoare la diagnosticul procesului TQM: a) analiza strategicá referitoare la calitate §i pret; b) analiza de marketing referitoare la identificarea nevoilor clientilor

interni §i externi;

251

c) analiza organizatoricâ §i tehnicâ referitoare la pozitia fatâ de concurentâ;

d) analiza economicâ referitoare la màsurarea costurilor disfunctionalitâtilor,

1239. Care variants nu este adeváratá referitoare la planul de implementare a TQM: a) precizeazâ sarcinile managementului la vârf; b) formarea consiliului calitâtii; c) numirea unei comisii pentru adaptarea procèsului TQM; d) Inceperea actiunîi de instruire §i pregâtire a personalului de la nivel mediu.

1240. Care variantâ nu este adevâratâ referitoare la principalele sarcini pentru top manageri m procesul TQM: a) expunerea punctelor de vedere proprii prin interviuri, adunâri

générale, etc.; b) sprijinirea pasiva a màsurilor de functionare a TQM; c) recunoaçterea meritelor celor implicad çi recompensarea lor; d) elaborarea unor proiecte de îmbunâtâtire a activitàtilor proprii.

1241. Care variantâ nu este adevâratâ referitoare la coordonatorul procesului TQM: a) contribuie uneori la asigurarea functionârii TQM; b) trebuie sa aibâ calitati de bun manager; c) este subordonat direct conducerii la vârf çi este membru în consiliul

calitâtii; d) organizeazà actiuni de informare si de pregâtire în domeniul calitâtii.

1242. Care variantâ nu este adevâratâ referitoare la problemele implementârii TQM: a) sâ çtii la ce sa te açtepti; b) alegerea câii de abordare: "de sus în jos" sau "de jos în sus"; c) comunicarea câtre clientii externi despre introducerea TQM; d) luarea deciziei eu ce sa începi.

1243. Care variantâ nu este adevâratâ referitoare la un model posibil al TQM: a) durata implementârii TQM depinde de gradul de implicare al

conducerii la vârf; b) punctul central al modelului îl reprezintâ feed-back-ul clientului; c) flecare activitate din model trebuie adaptatâ ia specificul organizatiei;

252

d) sâgeata "timp" semnificâ necesitatea acordârii unei perioade de íimp pentru desfaçurarea în bune conditii a activitàtilor din cele cinci cercuri concentrice.

1244. Care variantâ nu este adevâratà referitoare la piramida TQM: a) TQM consolideazâ motivatia §i creativitatea angajatilor, creându-se un

potential de inovare mai mare; b) asigurà calitatea pe piatà a firmei; c) include calitatea muncii fiecârui angajat, calitatea colaborârii, política

firmei în domeniul calitàtii; d) TQM determina uneori calitatea produselor/serviciilor.

1245. Care variantâ nu este adevâratà referitoare la avantajele testàrii TQM pe un e^antion de probà: a) eforturi mai mici de conducere §i investitii; b) corectarea rapidà a greçelilor implicând întreaga fîrmà; c) evaluarea mai rapidà a rezultatelor; d) entuziasmul angajatilor mai u§or de stimulât.

1246. Care variantâ nu este adevâratà referitoare la criteriile principale de alegerea testului pilot: a) alegerea managerului care sa aibâ stil §i valoare; b) selectarea unei parti distincte din cadrul firmei; c) alegerea unui eçantion in care nu existà o activitate performantà; d) alegerea unui eçantion dintr-un loc în care nu existà alte proiecte de

aplicat.

1247. Care variantâ nu este adevâratà referitoare la sprijinirea e§antionului de testare: a) conducerea la vârf trebuie sa sprijine direct testul; ^ b) existen ta unui dialog permanent între consiliul calitàtii §i echipele de testare; c) reîmprospàtarea cuno§tintelor despre calitate prin organizarea

cursurilor pentru personalul de la nivel mediu; d) identificarea elementelor bune de cele nefolositoare.

1248. Care variantâ nu este adevâratâ referitoare la principalele etape premergâtoare începerii procesului TQM: a) organizarea procesului TQM; b) evaluarea culturii, a atitudinii personalului §i perceptia clientului; c) angajamentul pentru calitate a conducerii la vârf; d) analiza periodica a costului calitàtii superioare.

253

1249. Care variants nu este adeváratá referitoare la atributiunile echipei de proieetare a proeesului TQM: a) adaptarea conceptelor TQM ia specificul firmei; b) recomandá ínceperea sau nu a proeesului TQM; c) stabilirea unui plan definitiv de implementare a proeesului TQM; d) echipa de proieetare poate apela §i la un consultant extern.

1250. Care variantá nu este adeváratá referitoare la fazele de aplicare a TQM la nivelul intreprinderii dupá testare: a) lansarea experientei obtinute in testul pilot; b) formarea echipelor de ímbunátátirea calitátii; c) planificares calitátii; d) formarea auditorilor externi.

1251. Principalele criterii care stau la baza specializárii marketingului contemporan sunt: a) specificul pietelor, aria teritorialá, gradul de eficienfá; b) profilul agentilor economic!, nivelul de organizare economics, gradul

de efícientá; c) activitátile specifice, gradul de efícientá, specificul pietelor; d) domeniul economic, aria teritorialá, nivelul de organizare economicá.

1252. Marketingul global are drept criteriu al specializárii: a) eficienta de ansamblu a activitátii; b) domeniul economic; c) nivelul de organizare economicá; d) aria teritorialá.

1253. Macromarketingul si microniarketingul au la baza, drept criteriu al specializárii: a) aria teritorialá de activitate; b) specificul pietei; c) nivelul de abordare a marketingului in cadrul intreprinderii; d) nivelul de organizare economicá.

1254. Functia premisa a marketingului o constituie: a) conectarea dinamicá a intreprinderii la mediul economico-social; b) satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum; c) investigarea pietei, a necesitatilor de consum; d) maximizarea eficiente! economice, a profitului.

1255. Macro ma rketingul are în vedere: a) o specializare a marketingului prin prisma ariei teritoriale; b) pàtrunderea marketingului In tóate sferele vietii economice §i sociale; c) utilizarea marketingului de catre societate, la nivelul întregii economii

nationale; d) aplicarea marketingului în întreprinderile §i ramurile care I-au incorporât.

1256. Care dintre urmâtoarele afirmatii nu este realâ In legâturà eu opinia actúala potrivit càreia marketingul semnifieâ pentru întreprinzàtor o luptâ ce: a) are ca obiect cucerirea consumatorilor; b) are drept câmp de bâtàlie întreprinderea; c) are ca inamici concurentii; d) urmâreçte sa apiiee gândirea militará la problemele de marketing.

1257. Notiunea de „organizatie", a càrei utilizare se bucurà de o tot mai largà adeziune în cadrul specialiçtilor de marketing: a) se foloseçte ca fiind sinónima cu notiunea de întreprindere; b) se refera la organizatiile non-profit; c) vizeazá unitátile din diferite domenii sociale care realizeazâ çi un

anumit profit; d) are o semnifîcatie mai cuprinzàtoare, vizând atât forme organizatorice

care urmáresc obtinerea de profit, cât çi organizad i non-profit.

1258. Maximizarea eficientei economice a profitului çi satisfacerea în conditii superioare a nevoilor de consum constituie, în cadrul functiilor marketingului contemporan, o functie: a) premisa; b) mijloc; c) obiectiv; d) organizationalá,

1259. în care dintre grupàrile de mai jos, vizând componente ale mediului extern al întreprinderii, se ínscriu mediile de informare în masa? a) macromediu - mediul natural; b) micromediu-prestatorii de servicii; c) macromediu mediul institutional: d) micromediu - organismele publice.

255

1260. Marketingul, in ainphil sàu demers, are ea element central de referintâ: a) oferta; b) piata; c) consumatorii; d) concurentii.

1261. Macromediul influenteazá activitatea întreprinderii: a) direct slab §i permanent; b) indirect, slab pe termen lung; c) direct, puternic çi permanent; d) indirect, puternic §i pe termen lung.

1262. Regïementârile legale privind concurenta sunt incluse in: a) mediul politic; b) mediul institutional; c) mediul economic; d) micromediu.

1263. Volumul ofertei este un indicator utilizat, de regula, în evaluarea capacitâtii pietei atunci când: a) oferta este mai mare decât cererea; b) oferta este égala eu cererea; c) oferta este mai mica decât cererea; d) nu conteazâ raportul dintre cerere §i ofertâ.

1264. Pentru exprimarea capacitâtii pietei se recurge, cel mai freevent, la: a) volumul ofertei; b) volumul cererii; c) volumul tranzactiilor de piatâ; d) cota de piatâ.

1265. în cadrul mediului extern al întreprinderii, agentiile de publicitate fae parte din: a) macromediul întreprinderii; b) categoría prestatorilor de servicii; c) organismele publice; d) mediul institutional.

256

1266. In cadrul functiilor specifice marketingului modern, conectarea dinamica a Intreprinderii la mediul economico-social, este o functie: a) premisa; b) mijloc; c) obiectiv; d) a intreprinderii.

1267. Locul central In cadrul programar» de marketing revine: a) mixuiui de marketing; b) politicii de produs; c) conducerii activitàtii de marketing; d) strategiei de piatâ.

1268. Locul central in cadrul mixuiui de marketing revine, in general: a) produsului; b) pretului; c) distribuée!; d) promovàrii.

1269. In cadrul tendintei specifice marketingului global, de dezvoltare a unui mix de marketing standardizat, oportunitàti mai reduse de standardizare le are: a) pretul; b) produsul; c) comunicarea promotional ; d) distributia.

1270. In cazul unui mix de marketing orientât într-o perspectiva specificà marketingului relational serviciile postvânzare ^ constituie un instrument specific politicii de: a) comunicare promotional ; b) prêt; c) produs; d) distribuée.

1271. Metafora "inima marketingului" vizeazà: a) politica de produs; b) mixul de marketing; c) compartimentul de marketing; d) pi ata.

257

1272. Cerinta de bazà a realismuhii mixuliii de marketing o eonstituie: a) judicioasa corelare a elementelor din eomponentä sa; b) includerea permanentä a tuturor elementelor ce-i sunt specifice; c) valorifiearea tuturor oportunitätilor pietei; d) satisfaeerea deplinä a cerintelor curnpärätorilor-tintä.

1273. Cea mai uzitatä modalitate de asigurare légala a unei märfi o reprezintä: a) brevetele de inventie; b) înregistrarea märeii; e) denumirea de origine; d) dreptul de autor.

1274. Garantía este, in esentä: a) o eomponentä corporalä a produsului; b) o eomponentä aeorporalä a produsului; e) o eomponentä a canalelor de distribuée; d) un mijloc promotional.

1275. Evidential dintre grupärile de mai jos pe cea care cuprinde nïimai componente acorporale aïe produsului, în optica marketingului modern: a) pretxd, marca, culoarea, numele produsului; b) instructiunile de utilizare, termenul de garantie, pretul, culoarea; c) numele produsului, marca, pretul, instructiunile de utilizare; d) pretul, marca, termenul de garantie, rezistenta la actiuniie factorilor de

mediu.

1276. Conceptia functionalä a produsului are ín vedere: a) statutul säu pe piatá; b) dimensiunile calitative ale produsului; c) o suma de functii partiale sau de vaiori de intrebumt sc partiale,

distincte între ele, de§i nu apar pe piatä ca atare; d) optica integratä de defmire a unui produs prin prisma componentelor

sale corporale acorporale, a comunicatiilor referitoare la produs a imaginii produsului.

1277. Gama de produse reprezintä un grup de produse înrudite prin: a) destinatia lor comunä în consum; b) caracteristicile esentiale similare privitoare la materia prima din care

sunt obtinute;

258

c) caracteristicile esentiale similare referitoare la tehnologia de fabricatie;

d) tóate caracteristicile de mai sus.

1278. Alternativele strategice vizánd asimilarea de noi produse, perfectionarea produselor existente §i mentinerea gradului de noutate a produselor au drept criteriu de diferentiere: a) gradul de innoire a produselor; b) nivelul calitativ al produselor; c) gradul de segmentare a pietei; d) dímensiunile §i structura gamei de produse.

1279. Utilizarea preturilor psihologice vizeazâ índeosebi: a) latura emotionalâ a proceselor decizionale ale consumatorilor; b) fixarii preturilor în raport de concurenta; c) determinarii nivelului preturilor ín functie de cerere; d) gradului de diversificare a preturilor.

1280. Un canal de marketing: a) este définit ca un ansamblu de organizatii independente implicate în

procesul de asigurare a disponibilitâtii produsului pentru consum ori utilizare;

b) trebuie sa includâ un intermediar; c) trebuie sa aibâ eel putin trei membri; d) semnificâ distanta efectiv parcursâ de catre mijloacele de transport

utilizate pentru deplasarea produselor spre beneficiari.

1281. Un canal direct este acela care: a) are un singur intermediar; b) nu are niciun intermediar; c) are doi intermediar!; d) are un numâr mic de intermediar!.

1282. Din categoría participantilor primari la procesul de distribuée fac parte, în sensul cel larg: a) producâtorii; b) producâtorii §i detailiçtii; c) producâtorii, angrosiçtii §i detailiçtii; d) angrosiçtii §i detailiçtii.

259

1283. Álternativele strategice referitoare la distributia extensiva, selectiva §i exclusiva au drept criteriu de baza: a) dimensiunile canalului de distribuée; b) gradul de participare a firmei la activitatea canalului; c) gradul de control asupra distributiei; d) amploarea/latimea distributiei.

1284. Un canal de distribute euprinde in mod obligatoriu: a) producâtorul çi un intermediar; b) producâtorul mai multi intermedian; c) intermediarii §j consumatorii; d) producâtorul §i consumatorul.

1285. Cea mai importantâ componentá a mixului logistic, sub aspectul costurilor generate, o eonstituie: a) depozitarea; b) ambalarea; c) stocarea; d) transportul.

1286. în esentâ, merchandising-ul vizeazá: a) prezentarea ín cele mai bune conditii materiale §i psihologice a

produselor çi serviciilor câtre consumatorii potential!; b) un grup de tehnici specifice relatiilor publice; c) o eoncretizare a marketingului direct; d) o variantâ a strategiilor promotionale.

1287. în cazul unei Intreprinderi cu o slabâ diversificare a produselor, zonelor geografice çi clientilor ce! mai recomandat criteriu de organizare a compartimentului de marketing íl eonstituie: a) criteriul functiilor; b) criteriul geografic; c) criteriul produselor; d) criteriul pietelor.

1288. Organizarea interna a compartimentului de marketing specific întreprinderilor ce produc çi olerá produse diferite, adresate unei clientele distincte §i folosind canale de distribuée specifice, are la bazà criteriul: a) functiilor; b) geografic; c) produselor; d) pietelor s au grupelor de clienti.

260

1289. Care dintre variantele de mai jos cuprind nu mai aptitudini inteleetuale pe care trebuie sa le posede specialist» compartimentului de marketing: a) spirit de observatie, memorie vizualâ, tenacitate; b) ràbdare, exactitate, spirit de cooperare; c) perseverentà, initiativâ, imaginatie creatoare; d) spirit de analiza, intuitie, imaginatie creatoare,

1290. SIM reprezintâ: a) o metodà de simulare a implementârii programelor de marketing; b) un ansamblu alcâtuit din spécialisai, echipamente §i procedee de

culegere, stocare, analiza, evaluare çi distribuiré a informad i lor necesare, corect §i la timp catre factorii de decizie din domeniul marketingului;

c) o metodâ de structurare a întreprinderii moderne în viziunea de marketing;

d) sinergia întreprinderii în optica de marketing.

1291. în plan orizontal, sistemui informational de marketing cuprinde: a) sursele de informatii; b) sistemui de gestiune §i prelucrare a datelor; c) fluxurile informational; d) utilizatorii.

1292. Din varietatea de baze de date pentru sistemui informational de marketing al întreprinderii nu pot lipsi trei: a) despre clienti, despre concurenti, pentru realizarea unor previziuni de

marketing; b) despre produs, despre preturi, despre distributie; c) despre preturi, despre distributie, despre promovare; d) despre componentele mixului de marketing, despre clienti, despre

concurenti.

1293. Lungimea drumului critic este redatâ de: a) suma duratei maxime a activitâtilor critice §î necritice; b) cel mai scurt interval de timp în care poate fi realizat programul; c) lungimea arcelor grafului; d) cel mai lung interval de timp în care poate fi realizat programul.

261

1294. Nu este reala afirmatia potrivit càreia analiza SWOT: a) permite pozitionarea produselor in cadrul gamei de produse a

întreprinderii, dupâcriterii de eficientâ; b) este sinteza auditului de marketing; c) este o componentâ a planului de marketing; d) evaîueazâ púnetele forte, precum §i cele slabe aie organizatiei, precum

§i oportunitàtile §i amenintârile mediului extern.

1295. Auditu! de marketing reprezinta: a) o specializare a marketingului contemporan; b) o etapâ importantà a procesului planifïcârii de marketing; c) evaluarea gradului de audientâ a spoturilor publicitare la televiziune; d) o sinteza a analizei SWOT.

1296. Analiza SWOT nu urmàreçte: a) sa constituie o practica managerialà de natura strategicà, pentru

evaluarea mediului extern; b) sa evidenfieze púnetele tari §i púnetele slabe aie unei ïntreprinderi în

lupta eu concurentii; c) sa evalueze atuurile çi deficientele unei firme în raport de

oportunitàtile §i primejdiile mediului extern; d) sa asigure pozitionarea produselor în cadrul gamei de produse

sortimentale.

1297. Care dintre urmâtoarele afirmatii referitoare la programul de marketing este inexacta: a) are în componenta sa planul de marketing; b) permite descrierea tacticilor la care va recurge întreprinderea pentru

atingerea obiectivelor sale strategice; c) prezintâ succesiunea de actiuni pe care la va desfaçura organizada

pentru materializarea strategiilor adóptate; d) precizeazâ resursele necesare - timp, resurse financiare §i umane.

1298. în esentà, PERT este o: a) componentâ a planului de marketing; b) tehnicà de analiza a retelelor, utilizatà pentru programarea çi controlul

perioadelor complexe; c) strategic híbrida; d) strategie de diferentiere concentratà.

262

1299. Utilizarea metodei PERT prezintà numeroase avantaje. Marcati varianta falsâ: a) stabilirea unor modalitáfi de alocare a resurselor; b) identificarea activitatilor critice; c) facilitare a întelegerii relatiilor dintre activitâti; d) uçurintatrasârii §i întelegerii reprezentàrii grafice.

1300. Auditul de marketing este o parte componentâ a: a) auditului de management; b) analizei SWOT; c) programulni de marketing; d) strategiei de marketing.

1301. Cercetarile conclusive au urmátoarea particularitate: a) analiza preponderant calitativà a informatiilor; b) caracter formal structurât; c) eçantioanele de dimensiune mica, nereprezentative; d) mai buna cunoaçtere §i întelegere a unui fenomen de marketing.

1302. Cercetarile descriptive au una din urmâtoarele caracteristici; a) utilizarea de eçantioane mici; b) caracter flexibil; c) defínirea vaga a coordonatelor cercetarii; d) fundamentarea pe baza unor cuno§tinte prealabile despre fenomenul

studiat.

1303. Cercetarile de marketing aï càror scop principal îl reprezintà clarifícarea §i întelegerea unei problème au caracter: a) exploratoriu; b) instrumental; c) descriptiv; d) predictiv.

1304. Cercetarile de marketing pot fí clasifícate In functie de „scopul functional al cercetàrii" în: a) cercetâri calitative §i cercetâri cantitative; b) cercetâri exploratorii çi cercetâri concluzive; c) cercetâri transversale §i cercetâri longitudinale; d) cercetâri primare §i cercetâri secundare.

263

1305. ín functie de modul de desfá^urare ín timp, cercetárile descriptive pot fi clasifícate ín: a) cercetári transversale §i cercetári longitudinale; b) cercetári transversale simple §i cercetári transversale múltiple; c) cercetári bazate pe date primare §i analiza datelor secundare; d) cercetári bazate pe e§antioane §i cercetári bazate pe paneluri.

1306. Principalele caracteristici ale cercetárii cauzale sunt: a) caracterul planifícat si nestructurat; b) manipularea variabilelor cauzale independente; c) desfa§urarea íntr-un mediu necontrolat; d) caracter descriptiv.

1307. Metoda aplicabilá pentru desfá§urarea unei cercetári cauzale este: a) observarea; b) analiza datelor secundare; c) interviul de grup; d) experimentul.

1308. Testul de piatá standard are urmátoarea caracteristicá: a) efectuarea cercetárii in conditii reale de piatá; b) costul relativ mic; c) imposibilitatea studierii reactiei concurentilor; d) absenta informatiilor despre succesul real al produselor noi.

1309. Cercetarea calitativá are urmátoarele caracteristici: a) analiza statisticá a datelor, caracterul exploratoriu; b) cuantificarea datelor §i generalizares rezultatelor la nivelul populatiei

tinte; c) utilizarea in mare másurá a íntrebárilor de sondare a respondentului,

culegerea structuratá a datelor; d) volumul mare de informatii furnizate de respondent analiza

nestatisticá a datelor

1310. In privinta cercetárilor calitative de marketing, se pot face urmátoarele afirmatii: a) costul mai mare, comparativ cu cercetarea cantitativa; b) imposibilitatea de a identifica motivatiile, sentimentele profunde ale

respondentilor; c) utilizarea de e§antioane de dimensiuni mari, reprezentative pentru

populada tinta;

264

d) permite obtinerea unor informât» „sensibile" de la respondent!, in cazul in care aspecteîe cercetate sunt fie stânjenitoare, fie au un impact negativ asupra propriului statut.

1311. Exemple de tehnici indirecte de cercetare calitativâ sunt urmâtoarele: a) tehnici proiective de asociere, tehnici proiective de constructie; b) tehnicile focalizate de grup; c) interviurile in profunzime d) simularea

1312. în cercetarea de marketing, màsurarea reprezintâ: a) procesul de stabilire a variabilelor cercetârii; b) procesul de exprimare simbólica, numérica sau nenumericâ a gradutui

în care un obiect sau un fenomen posedâ o anumità caracteristicà sau proprietate;

c) procesul de estimare a valorii informad i lor; d) procesul de pre lucrare a informatiei.

1313. în cercetàrile de marketing, scalarea reprezintâ: a) procesarea informadilor de marketing; b) activitatea de construire a scalelor; c) procesul de exprimare simbólica a relatiilor dintre caracteristici çi/sau

proprietàtile unui fenomen; d) activitatea de construire a instrumentelor de mâsurare.

1314. în cercetàrile de marketing, scala reprezintâ: a) instrumenté eu ajutorul câreia se realizeazà màsurarea; b) procesul de construire a scalelor; c) procesul de comensurare a informatiilor; d) procesul de comparare simultanâ a doua sau mai multe caracteristici

sau proprietâti.

1315. Scala preferatâ de respondent este: a) scala nominalà; b) scala ordinalâ; c) scala interval; d) scala proportionalâ.

1316. Ordonarea variantelor cercetate în functie de un anumit criteriu este posibilà în cazul scalei: a) ordinale; b) interval;

265

c) proportionale; d) toate cele de mai sus.

1317. Multiplicarea sau divizarea unui numär de pe scalä la altul se poate realiza in cazul unei scale: a) nominale; b) ordinale; c) interval; d) proportionale.

1318. Scala nominalä are una din urmätoarele caracteristici: a) are intervale egale; b) permite transformäri de tipul f(x) - ax+b; e) permite elasificäri; d) permite mäsurarea distantelor.

1319. in earaeterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor mäsurate cu ajutorul scalei nominale, se utilizeazä: a) mediana; b) abaterea Standard: c) distributia de frecventä; d) grupul modal.

A

1320. In earaeterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor mäsurate cu ajutorul scalei ordinale, se utilizeazä: a) mediana; b) abaterea Standard; c) distributia de frecventä; d) modulul.

1321. Transformärile de tipul f(x) = ax+b sunt posibile numai in cazul scalelor: a) nominale §i ordinale; b) ordinale §i intei*val; c) nominale §i proportionale; d) interval §i proportionale.

1322. In earaeterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor mäsurate cu ajutorul scalei proportionale, se utilizeazä: a) mediana; b) abaterea; c) modulul; d) media geometricä.

266

1323. Care din urmätoarele afirmatii referitoare la scala nomínala nu este adeväratä: a) permite clasifıcarea subiectilor cercetati in douä mari grupe; b) clasifıcarea realizatä trebuie sä cuprindä tóate grupele posibiíe; c) grupele constituite nu trebuie sä se excludä reciproc din punct de

vedere al proprietätii scalate: d) este o scalä foarte utilizatä, m ai ales in cazul variabilelor ce nu pot fı

conceptualizate decât in forma categorialä.

1324. în cadrul unui sondaj, persoana de la care se culeg dátele este denumitä: a) eşantion; b) unitatea de cercetare; c) unitatea de sondaj; d) bazä de eşantionare.

1325. în cazul unui sondaj, unitatea de cercetare este: a) respondentul; b) persoana de la care se culeg dátele; c) echivalentä cu unitatea de sondaj; d) persoana, grupul de persoane sau organizada despre care se culeg

informatiile,

1326. Sondajul asistat de calculator este un tip de sondaj ce poate fı defin it de urmätorul criteriu: a) cunoaşterea scopului cercetärii de respondent; b) modül de comunicare cu respondentii; c) gradul de str uçtur are; d) criteriu 1 temporal.

1327. în functie de modül de comunicare cu respondentii,vputem include în categoría sondajelor clasice şi: a) sondajele personale, sondajele telefonice; b) sondajele prin poştâ, sondajele asistate de calculator; c) sondajele online pe Internet; d) sondajele telefonice actívate de o voce computerizatä, sondaje prin poştâ.

1328. Printre avantajele oferite de sondajele personale regäsim: a) feedback-ul operatorului; b) caracterul anonim al cercetärii; c) absenta erorilor sistematice datorate operatorului; d) cost, comparativ cu alte tipuri de sondaje cum sunt cele telefonice,

poştale sau online.

267

1329. Un dezavantaj major al sondaj ulu i la domiciliu, pu tem considera: a) desfaşurarea într-un mediiı familiar respondentului, nu operatorului de

interviú; b) durata mare; c) apelarea la eşantionarea probalilisticà; d) recontactârile.

1330. Sondajele prin interceptare se pot desfatşura: a) telefonic; b) in spatii comerciale; c) la domiciliu; d) pe Internet.

1331. Un avantaj important al sondajului efectuat în rândul organiza tiilor este légat de: a) costurile cercetàrii; b) obtinerea de informatii specializate, direct de la universui tinta care

este vizat de scopul cercetàrii; c) durata sondajului; d) abilitâtile operatorului de interviú.

1332. Sondajul poştal are urmàtoarea caracteristicà: a) flexibilitate geograficà mica; b) lipsa posibilitad lor de contactare a respondentilor inaccesibili prin alte

metode; c) comoditate pentru respondent; d) gama restrânsâ de informatii obtenabile,

1333. Printre avantajele sondajului asistat de calculator regásim: a) uşurinta înregistràrii râspunsurilor; b) eşantionare neprobabilistâ; c) gradul mic de structurare; d) existenta posibilitàtilor de clasificare şi detaliere prin implicarea

operatorului.

1334. In cazul sondajului telefonic asistat de calculator, se pot obtine rapoarte: a) numai la finalul cercetàrii; b) numai eu freeventà sàptâmânalâ; c) zilnice, referitoare la culegerea date!or sau la rezultate; d) referitoare numai la rezultate.

268

1335. Analiza comparativa a tipurilor de sondaje se poate face pe baza unor criterii cum sunt: a) natura procesului de culegere a datelor; b) controlul procesului de cercetare; c) volumul de informatii obtenabile; d) tóate cele de mai sus.

1336. Cea mai mare flexibilitate a culegerii datelor este specifica urmátoarelor tipuri de sondaje: a) sondajul personal ladomiciliu; b) sondajul postal ad hoc; c) sondajul telefonic; d) sondajul postal bazat pe panel.

1337. Cea mai mica diversitate de intrebári §i scale este specifica urmátorului tip de sondaj: a) sondajul prin interceptare in zone pub lice; b) sondajul postal ad hoc; c) sondajul personal la domiciliu; d) sondajul telefonic asistat de calculator.

1338. Cercetátorul nu are posibilitatea sá controleze mediul de culegere a datelor, ín cazul sondajului: a) personal prin interceptare in zone publice; b) personal asistat de calculator; c) portal; d) telefonic asistat de calculator.

1339. Sub aspectul cantitñtii de informatii ce pot fi obtinute, cel mai putin favorabil tip de sondaj este: a) sondajul telefonic asistat de calculator; b) sondajul la domiciliu; c) sondajul portal; d) sondajul portal prin interceptare in zone publice.

1340. ín privinta costurilor pe care le genereazá, cercetátorii preferá sondajul: a) postal ad hoc; b) telefonic; c) personal la domiciliu; d) personal prin interceptarea in zone publice.

269

1341. Cel care a afirmat cà „o ancheta nu poate il mai bunâ decât chestionarul sau" se numeçte: a) S.L. Pazne; b) I.V. Màrgineanu; c) C.A.Moser; d) I. Càtoiu.

1342. O a doua etapâ In eïaborarea unui chestionar lntr-o cercetare de marketing este reprezentatâ de: a) eïaborarea întrebarilor; b) specificarea informatiei dorite a obiectivelor cercetârii; c) proiectarea caracteristicilor fizice; d) stabilirea metodei de culegere a datelor.

1343. Intrebârile înehise sunt denumite de unii autori: a) întrebâri filtro; b) întrebâri nestructurate; c) întrebâri structurate; d) întrebâri de „spart gheata".

1344. Efectul de pozitie poate sa aparà ïn cazul întrebarilor: a) dihotomice; b) multihotomice; c) deschise; d) mixte.

1345. Principiul care impune respondentului ca întrebàrile necesitând un efort mental mai mare pentru a ràspunde sâ fie amplasate în „miezul" chestionarului poartà denumirea de: a) principiul „pâlnie"; b) principiul ,,pâlniei râsturnate"; c) principiul sarcinn respondentului; d) principiul sectionàrii chestionârii.

1346. Asigurarea data respondentului câ, deçi identitatea sa este cunoscutà de cercetâtor, ea nu va fi divulgatà unei a treia parti, cum ar fi clientul este cunoscutà sub numele de: a) anonimitate; b) confidentialitate; c) credibilitate; d) încredere.

270

1347. ín cazul e§antionárii probabiliste, probabilitatea fiecárui element al populatiei de a fi seleetat este: a) cunoscutá; b) necunoscutá; c) egalá cu zero; d) 0,5.

1348. Dimensiunea e^antionului care urmeazá sá fie folosit in cercetarea frecventei de vizitare a unei unitáti comerciale, in conditiile unei probabilitáti de garantare a rezultatelor cercetárii de 95% (z-1,96), a unei marje de eroare de ±5% §i pentru o abatere standard de 0,30, va fi de: a) 139; b) 385; c) 1068; d) 451

1349. Dimensiunea unui e§antion care urmeazá sá fie folosit in cercetarea preferintelor consumatorilor pentru amenajarea interioará a unei unitáti comerciale, in conditiile unei probabilitáti de garantare a rezultatelor cercetárii de 95% (t=l,96) §i a unei marje de eroare de ±5%, va fi de: a) 191; b) 196; c) 201; d) 385.

1350. Dimensiunea unui e§antion ce urmeazá sá fie folosit in cercetarea preferintelor consumatorilor pentru sortimentele de produs care vor fi comercialízate ín cadrul unei unitáti comerciale, in conditiile unei probabilitáti de garantare a rezultatelor cercetárii de 95% (t=l,96), a unei marje de eroare de ±5% §i a unei ponderi specifice de 74% a celor care intentioneazá sá vízíteze unitatea comerciaíá in primele doua luni de la lansare, va fi de: a) 196; b) 296; c) 385; d) 1068.

1351. Conceperea unui mesaj presupune luarea unor decizii cu privíre la: a) continutul, forma §i destinatarul mesajului;

271

b) continutuL forma çi structura mesajului; c) codifïcarea, destinatarul §i structura mesajului; d) forma, codifïcarea çi structura mesajului,

1352. Modul de organizare în cadrul mesajului a diferitelor elemente componente, se refera la:

a) structura mesajului; b) codifïcarea mesajului; c) forma mesajului; d) continutul mesajului,

1353. Ansamblul reactiiïor receptorului dupà expunerea la mesaj reprezintâ: a) decodificarea; b) conexiunea inversa; c) feedback-ul; d) râspunsul.

1354. Atractivitatea unei surse de comunicare depinde de: a) prestigiul pe care i-1 conféra pozitia detinutà într-o ierarhie socialâ; b) modul in care receptorul o percepe din punct de vedere al

caracteristicilor de natura obiectivà §i subiectivà; c) relatia de autoritate care exista între pàrtile implicate în procesul de

comunicare; d) modul în care receptorul percepe sursa sub aspectul unui set de

caracteristici.

1355. Modalitatea în care emitâtorul îçi prezintà ideea din punct de vedere simbolic se refera la:

a) procesul de decodificare; b) forma mesajului; c) continutul mesajului; d) conexiunea inversa.

1356. Aparitia unui nou tip de diseurs comercial, bazat pe argumente de natura emotionalâ corespunde:

a) erei corporative; b) erei industríale; c) erei de marketing; d) erei premarketing.

272

1357. Puterea de influentare, caracterul public §i impersonal §i expresivitatea sporitä reprezintä caracteristici specifice:

a) promovärii vänzärilor; b) märcii; c) fortei de vänzare; d) publicitätii.

1358. Rolul de a determina cre§terea numärului de clienti sau de a spori indícele de utilizare/consum a produsului de catre clientii actuali revine:

a) märcii; b) relatiilor publice; c) publicitätii; d) marketingului direct.

1359. In ftmctie de natura obiectivelor urmärite, publicitatea poate avea urmatoarele forme:

a) publicitate comercialä, corporativa social-umanitara; b) publicitate de informare, de convingere §i de reamintire; c) publicitate de tip rational §i emotional; d) publicitate corporativa, comparativä §i comercialä.

1360. In functie de tipul mesajului difuzat, publicitatea poate fi: a) publicitate de informare, de convingere de reamintire; b) publicitate de tip rational §i emotional; c) publicitate comercialä, corporativä social-umanitara; d) publicitate comparativä, de informare §i de reamintire.

1361. Cerinta potrivit cäreia mesajele publicitare nu trebuie sä continä afirmatii sau reprezentäri vizuale care incaica principiile morale ale societätii se referä la:

a) veridicitatea campaniei publicitare; b) loialitatea campaniei publicitare; c) decenta campaniei publicitare; d) credibilitatea campaniei publicitare.

1362. Standardizarea publicitätii poate fi consideratä oportunä in situatiile in care, publicitatea este utilizatä ca tehnicä de comunicare in marketingul firmelor care actioneazä pe:

a) píetele bunurilor de larg consum; b) píetele de afaceri; c) píetele nationale; d) tóate píetele.

273

1363. In abordarea comercialâ a promovàrii vânzârilor, rolul eel mai important revine:

a) producâtorului; b) consumatorului; c) distribuitorului; d) fortei de vânzare,

1364. Punetul de vedere conform câruia promovarea vânzârilor presupune utilizarea acelor mijloace care au rolul de a stimula, pe termen scurt, cererea pentru un produs çi de a asigura crearea de trafic în punetul de vânzare corespunde:

a) abordârii comerciale; b) abordârii tehnice; c) abordârii comunicationale; d) abordârii de marketing.

1365. PunctuI de vedere conform câruia tehnicile de promovare a vânzârilor au o arie de aplicabilitate vastâ, ce depâçeçte eu mult sfera strict comercialâ corespunde:

a) abordârii de marketing; b) abordârii tehnice; c) abordârii comunicationale; d) abordârii comerciale.

1366. Reducerile de preturi, primele çi cadouriïe promotionale, jocurile çi concursurile promotionale çi operatiunile ce permit îneercarea gratuitâ, fac parte din categoría:

a) tehnicilor de punere în valoare a produselor la locu! vânzârii; b) tehnicilor de merchandising; c) tehnicilor al câror suport îl constituie marca ce face obiectul

promovàrii; d) tehnicilor de publicitate la locul vânzârii.

1367. Reducerea directa a pretului de vânzare câtre consumator, realizatà pe o perioadâ de timp determinatâ §i care presupune comercializarea produsului la un prêt inferior celui practical în mod obiçnuit, fârâ a se preciza însâ nivelul reducerii, reprezintâ:

a) oferta gratuitâ; b) reducerea i mediata; c) pretul de încercare; d) oferta specialâ.

274

1368. Scàderea directa a pretului de vânzare catre consumator, practicatà la initiativa producâtorului, care indica pe arabaiaj niveluï reducerii, reprezintâ:

a) oferta gratuita; b) reducerea imediata; c) formatul special; d) pretu! de ïncercare.

1369. Coinercializarea grupatâ a doua, trei sau mai multor produse diferite ale aceluiaçi fabricant, la un prêt promotional, reprezintâ:

a) lotul eu prima; b) lotul mixt; c) formatul de ïncercare; d) seria specials.

1370. Tehnica prin care consumatorului i se oferâ posibilitatea de a achizitiona, concomiten! sau dupa eumpârarea produsului promovat, un ait produs sau serviciu, la un prêt foarte avantajos, reprezintâ:

a) prima ulterioarâ; b) bonul de reducere de prêt încruciçat; c) prima directa; d) prima autoplâtitoare.

1371. Demonstratiile prin care se urmàreçte explicarea çi prezentarea modului în care produsul functioneazâ, sau poate fi utilizat, fac parte din categoría:

a) preluarea produselor vechi; b) tehnicilor de punere în valoare a produselor la locul vânzârii; c) operatiunilor vizând încercarea gratuita a produselor; d) tehnicilor de pub licítate la locul vânzârii.

1372. Lungimea totalà a suprafetei ocupatâ de o marca, un produs sau o catégorie de produse ce beneficiazâ de o amplasare pe mai multe niveluri aie mobilierului de expunere, reprezintâ:

a) liniarul dezvoltat; b) liniarul la sol; c) gondola; d) capàtul de gondolâ.

275

1373. Ansamblul mijloacelor folosite de catre institutii §i intreprinderi pentru a crea un climat de íncredere simpatie ín rándul propríului personal, precum §i ín rándul publículuí, reprezintá din punct de vedere conceptual:

a) forta de vánzare; b) marca; c) relatiile publice; d) comunicarea prin eveniment.

1374. Instruméntele speciííce operatiunilor de relatii publice oriéntate prioritar ín directia publicului extern, sunt urmátoarele:

a) seminarii de informare, de motivare sau de pregátire cu privire la un produs nou;

b) conferinta de presa, utilizatá atunci cánd se dórente comunicarea unor §tiri de importanta maximá;

c) calatorii de studiu, vizánd schimbul de experíentá cu specíali§ti din tara sau stráinátate;

d) crearea unui jurnal intim.

1375. Operatiunea promotionalá bazatá ín exclusivitate pe hazard este: a) jocul-concurs; b) cadoul promotional; c) concursul promotional; d) loteria.

1376. Tipul de prezentare a produselor ín rafturi, care ín functie de nivelul de expunere, permite douá sau trei contacte vizuale cu produsul reprezintá:

a) prezentarea de tip „fereastrá"; b) prezentarea ín ,,W"; c) prezentarea pe verticalá; d) prezentarea pe orizontalá.

1377. Dacá tntre activitatea unei organizatii §i domeniul ín care aceasta investente ín calitate de sponsor existá o legáturá directa, atunci obiectivul comunicational vizeazá:

a) evidentierea superioritátii tehnologice §i a performantelor tehnice inregistrate de organizatie;

b) cre§terea notorietátii organizatiei; c) sporirea reputatiei organizatiei; d) stimularea coeziunii interne.

276

1378. Daca Intre obiectul de activitate al unei organizatii §i domeniul ín care aceasta investente ín calitate de sponsor nu exista neapârat o legâturâ directa, atunci sponsorizarea poate fi o tehnica de comunicare ce favorizeazâ:

a) punerea ín valoare a produselor organizatiei; b) stimularea coeziunii interne; c) evidentierea superioritâtii tehnologice §i a perform an tel or tehnice; d) obtinerea unor efecte publicitare pe term en lung,

1379. O actiune de mécénat poate fi utiîà anuntàtorului care §i-a propus realizarea unuia dintre urmatoarele objective:

a) creçterea notorietâtii organizatiei; b) promovarea m rândul publicului, a culturii organizatiei; c) punerea in valoare a produselor organizatiei; d) obtinerea unor efecte publicitare pe termen scurt,

1380. Sistemul interactiv de marketing care utilizeazâ unul sau mai multe medii publicitare pentru a determina într-un anumit loe un râspuns màsurabil, defineçte:

a) sponsorizarea; b) mecenatul; c) forta de vânzare; d) marketingul direct.

1381. Marketingul direct se realizeazâ eu ajutorul a numeroase mijloace de comunicare, printre care nu se regâseçte: a) poçta; b) telefonul; c) presa; d) radioul.

1382. Rolul mârcii pentru produeâtor poate fi exprimat prin intermediul a trei functii, printre care nu se regaseçte: a) functia de semn de proprietate çi de diferentiere; b) functia de garantare a calitàtii; c) functia de autentificare; d) functia de comunicare.

1383. Rolul de a asocia fiecârui produs un nume distinct §i o pozitionare specificâ revine: a) mârcii garantie;

277

b) márcii umbrelá; c) márcii-produs; d) márcii gama.

1384. Rolul de a asigura consumatoruí ín legatura cu calitatea §i fiabilitatea produsului, de a-1 informa despre originea márfii, revine: a) márcii garande; b) márcii umbrelá; c) márcii produs; d) márcii gamá.

1385. Atunci cánd ín cadrul unei game exista linii coerente de produse, flecare linie beneficiind de o pozitionare specificá, se poate utiliza: a) marca umbrelá; b) marca produs; c) marca linie; d) marca gamá.

1386. Marca aplicatá ín domeniul creatiei manuale, al unicatelor poartá denumirea de: a) marcá de lux; b) grifa; c) marcá garande; d) marca-produs.

1387. Printre functiile generale pe care le indepline§te ambalajul nu se regáse§te: a) protejarea continutului ín timpul depozitárii, transportului utiiizárii

iar ín anumite situatii chiar protejarea utilizatorului de continut; b) asigurarea u§urintei ín utilizare, depozitare sau stivuire; c) informarea utilizatorului cu privire la compozitia produsului, la

eventualele cerinte ce trebuie respectate; d) transmiterea de mesaje catre consumatori.

1388. Printre functiile secundare ale ambalajului se poate enumera: a) protejarea continutului ín timpul depozitárii, transportului §i utiiizárii

iar ín anumite situatii chiar protejarea utilizatorului de continut; b) asigurarea u§urintei ín utilizare, depozitare sau stivuire; c) transmiterea de mesaje catre consumatori; d) construirea personalitátii márcii §i consolidarea legáturilor dintre

marcá consumator.

278

1389, AnsambluI actiunilor organízate sub forma unor programe sau eampanii §i finantate prin bugete distincte, prevàzute în planurile comunicationale, defineçte: a) comunicarea fórmala; b) comunicarea infórmala; c) publicitatea; d) promovarea vânzârilor.

1390, Credibilitatea unei surse de comunicare depinde de: a) modul în care receptorul o percepe din punct de vedere al

caracteristicilor de natura obiectivâ subiectivâ; b) onestitatea §i integritatea de care dà dovadâ; c) puterea de a administra recompense çi penalitáti; d) modalitatea prin care ideile sunt transformate în mesaje.

1391, „Un cuvant, un gest sau orice obiect câruia indivizii dintr-o comunitate de limbâ îi atribuie o semnificatie interna, în concordants eu reguli bine întelese §i împàrtâçite" defineçte: a) publicitatea; b) marca; c) simbolul; d) mesajul.

1392. AnsambluI coerent de semne al caror roi este de a prezenta receptorului ideea pe care emitàtorui a dorit sa i-o comunice formeazâ: a) publicitatea; b) marca; c) simbolul; d) mesajul,

1393. Atunci eând receptorul manifesta un grad scâzut de ínteres eu privire la continutul mesajului, este indicat ca: a) cele mai interesante argumente sa fie prezentate la începutul mesajului; b) cele mai interesante argumente sa fie prezentate la jumâtatea mesajului; c) cele mai interesante argumente sa fie prezentate la sfârçitul mesajului; d) sa se renunte la mesaj.

1394. în cazul comunicatiilor de marketing, eanalele formate din specialiçti independenti, care pot face aprecieri favorabile sau nefavorabile eu privire la producator çi la produsele sale, poartà denumirea de: a) canale mediatoare; b) canale expert;

279

c) canale nepersonale; d) canale sociale.

1395. In cazul comunicatiilor de marketing, canalele formate din agentii de vânzâri ce intra în contact cu clientii poartà denumirea de: a) canale mediatoare; b) canale expert; c) canale nepersonale; d) canale sociale.

1396. Punctul de vedere conform câruia promovarea vânzârilor reprezintâ o modalitate de actiune ce permite realizarea unor obiective de marketing stabilité cu precizie pe termen scurt, mediu §i lung corespunde: a) abordárii comerciale; b) abordárii tehnice; c) abordárii de marketing; d) abordárii comunicationaie.

1397. Tehnica prin care se propune consumatorului un produs intr-un format de dimensiuni reduse, la un prêt scázut, corespunde: a) formatului special; b) formatului de incercare; c) pretului de incercare; d) seriei speciale.

1398. Bonul de reducere obtinut de consumator prin intermediul unui produs diferit de ce! care face obiectul promovarii poartá denumirea de: a) bon de reducere gratuit; b) bon de reducere pentru o cumpárare viitoare; c) oferta de rambursare; d) bon de reducere de prêt încruciçatà.

1399. Operatiunile caracterízate prin implicarea personalâ a participantilor íntr-o competitie, pe parcursul careia trebuie sà-çi dovedeascâ inteligenta, îndemânarea, spiritul de observatie, creativitatea sau subtilitatea, corespund: a) concursurilor promotionale; b) loteriilor;

280

c) jocurilor conc-urs; d) loteriilor cu pretragere.

1400. Tehnicile de comunicare care implica utilizarea unor elemente relativ stabile, care conferá constantá continutului mesajului corespund: a) publicitátii; b) relatiilor publice; c) tehnicilor de comunicare de natura continua; d) márcii.

1401. Comunicare nu este legat de: a) un proces comunicational; b) rezultatul procesului comunicational; c) o singurá teorie; d) únele fenomene specifice,

1402. Identificati afirmatia falsa: a) orice comportament are o valoare comunicativa majorá; b) comunicarea reprezintá totalitatea proceselor prin care o minte poate sá

o influenteze pe alta; c) comunicarea presupune o punere ín común, ímpártá§ire §i transmitere a

unor proprietáti unui numár de lucruri; d) comunicare este definitá ín literatura de specialitate prin metoda senzitivá.

1403. Care dintre urmátoarele nu este functie a comunicárii: a) functia emotiva; b) functia demonstrativá; c) functia de coordonare a actiunilor; d) functia metalingvisticá.

1404. Care dintre urmátoarele nu este axiomá a comunicárii: a) comunicarea este inevitabilá sau non-comunicarea este imposibilñ; b) comunicarea este un proces continuu ce nu poate fi abordat ín termeni

de cauzá-efect sau stimul-ráspuns; c) comunicarea se dezvoltá doar pe planuí relatiei; d) comunicarea este ireversibilá.

1405. Identificati afirmatia adeváratá: a) cultura organizationalá nu este abordatá §i dezvoltatá din perspectiva

mai multor discipline; b) nu exista o defmitie unanim acceptatá nici pentru comunicare, nici

pentru cultura organizationalá;

281

c) termenul de comunicare nu este légat de un procès comunicationaî, ci de rezultatul acestui procès;

d) comunicarea nu prezintà caracter sistemic,

1406. Identificati afirmatia falsà: a) comunicarea §i cultura organizadonalâ sunt învâtate §i partial moçtenite; b) termenul de comunicare este légat de un procès comunicationaî, de

rezultatul acestui procès çi de unele fenomene specifice; c) oamenii nu modeleazà cultural societatea; d) comunicarea este determinatà cultural.

1407. Asociatiile profesionale genereazâ o configuratie socialâ única pentru o profesiune, respectiv: a) cultura managerialà; b) cultura economicâ; c) cultura profesionalâ; d) cultura afacerilor.

1408. Identificati afirmatia adevâratâ: a) profesionistul nu are autoritate recunoscuta data de cunostintele superioare: b) comunicarea firmei atât în interiorul, cât §i in exteriorul ei necesita

adaptâri culturale; c) comunicare nu reprezintâ un procès important în creçterea eficientizàrii

activitâtilor ei; d) comunicarea în cadrul fîrmelor nu este încârcatâ de semnificatie.

1409. Comunicarea dintre doua firme având culturi diferite poate fi realizatà ïn trei etape. Care dintre urmâtoarele nu se încadreazà în aceastâ catégorie? a) recunoaçterea existen te i cadrului mintal spécifié unei anumite culturi; b) achizitionarea unei informatii pertinente cu privire la cultura firmei

vizate: c) conçtientizare §i cunoaçterea culturii respective, bazatâ pe experientâ §i

practica în domeniu; d) punerea la dispozitia angajatilor a ceea ce are firma.

1410. Printre cele mai eficiente mijloace de comunicare în cadrul firme a cârei cultura permite çi sustine astfel de manifestàri nu se înscrie: a) sondajele de opinie printre angajati (atitudinile §i opiniile lor despre

firma §i practicile acesteia);

282

b) sisteme le de propuneri (programe destínate sä intensif! ce comunicarea de jos în sus, prin solicitares unor idei aie angajatilor în legäturä cu îmbunâtâtirea muncii);

c) programe de instruire a partenerilor; d) evaluarea performantelor angajatilor (evaluäri facute de çefi,

subordonati, colegi, clienti, beneficiari çi cumpärätori),

1411. In functie de frecventa, comunicare este: a) verbalä, scrisä çi nonverbalä; b) directâ çi indirecta; c) permanentä, periódica çi ocazionalä; d) oficiala çi neoficialâ.

1412. Comunicarea se clasifica în comunicare interna çi externa dupä: a) teritoriu; b) frecventä; c) spatiul personal; d) relatiile eu exteriorul.

1413. Identificad afirmatia adeväratä: a) limbajul verbal înseamnâ ceea ce se comunica prin voce çi prin

manifestâri verbale farä continut verbal; b) limbajul paraverbal înseamnâ ceea ce se comunica prin rostirea si

descifrarea întelesului simbolic al cuvintelor; c) comunicarea verbalä reprezintä o componentâ a comunicârii orale; d) comunicarea verbalä are o importantâ majora în cadrul comunicârii

umane.

1414. Conversatia nu este: a) comunicare verbalä în întregime; b) un procès ce se deruleazâ pe mâsurâ ce participantii fac schimb de

enunturi verbale sau nonverbale; c) una dintre fórmele fundamentale de organizare socialä; d) formä de comunicare scrisä.

1415. In vederea creçterii stocului relational, in orice conversatie, trebuie sä se evite întrebarile: a) negative; b) deschise; c) pozitive; d) de parafrazare çi complimentare a interlocutorului.

283

1416. Metalimbajul se refera la: a) ansamblul cuvintelor §i expresiilor care nu pot releva adevaratele

atitudini ale unei persoane; b) un limbaj vizibil; e) un limbaj care codifica alífel ideile decát limbajul natural; d) zonä suficient studiatä a comunicarii interpersonale.

1417. Identificati afirmatia falsa: a) conferinta de presa reprezintä o formulá oficíala, protocolara, scumpä

§i riscantä, dar interactiva §i deschisä de comunicare cu mass-media; b) ín cadrul unei eonferinte de presa, discursu! reprezentantului este piesa

de rezistentä; c) orice conferinta de presa care se dórente a fi eficientä trebuie realizata

pänä in cele mai mici detalii, in 5 etape; d) conferinta de presa este o forma de comunicare verbalä.

1418. Care dintre urmätoarele nu este considerata etapa ín realizarea unei eonferinte de presä eficientä? a) pregätirea conferintei; b) desfa^urarea propriu-zisä a conferintei; c) evaluarea conferintei; d) redactarea proceseior verbale.

1419. Desfä^urarea propriu-zisä a conferintei se refera la: a) alegerea momentului, locului, invitatiilor, putätorului de cuvant,

persoanei care redacteazä discursul §i documentatiei necesare; b) primirea ziari§tilor, deschiderea conferintei, sustinerea discursului

reprezentantului fírmei, dialogul cu presa, inchiderea conferintei §i cocktail-ul (inclusiv dialogul informal);

c) consemnarea Ín fí§ierul de presa a jurnali§tilor prezenti, a tipului de intrebäri §i interpeläri la care au recurs ace§tia;

d) completarea fi§ierului de presa cu noi nume de ziari§ti, opinii §i atitudini fatä de firma.

1420. Lobby-ul reprezintä: a) in esentä, eforturile fäcute de cineva in directia influentärü unei decizii

prezidentiale, guvernamentale, legislative sau administrative prin diverse mijloace de persuasiune sau presiune;

b) forma de comunicare (publica §i socialä) scrisä; c) modalitate ilegalä de influentare a organelor de decizie (trafic de

influentä); d) actiune care este urmäritä §i controlatä de public doar prin inregistrarea

surselor de venit.

284

1421. Identifieati afirmatia falsa: a) limbajul corpului este eomunicarea nonverbalá care se transmite prin

miscári ale corpului §i expresii facíale ale emitátorului, precum §i prin pozitionarea fizica a acestuia fatá de receptor;

b) postura trupului se refera la tinuta §i pozitia corpului in raport de interlocutor;

c) comunicarea nonverbalá se realizeazá prin intermediul limbajului nonverbal §i reprezintá transmiterea mesajelor printr-un alt mijloc decát scrisul §i/sau vorbitul;

d) omul comunicá nonverbal doar prin limbajul corpului.

1422. In functie de destinatar de nivelul la care se realizeazá, comunicarea scrisá in cadrul firmei nu poate fi: a) comunicare comercialá; b) comunicare interná; c) comunicare mixta; d) comunicare financiará.

1423. Literatura de specialitate gestioneazá douá categorii de comunícate de presá: a) comunicatul de informare §i comunicatul persuasiv; b) comunicatul institucional §i comunicatul intern; c) comunicatul persuasiv §i comunicatul tip invitatie; d) comunicatul de opinie comunicatul persuasiv.

1424. Comunicarea institutionalá reprezintá: a) totalitatea actiunilor intreprinse de companie in vederea stimulárii,

motivárii §i creárii fidelitátii salariatilor fatá de obiectivele §i aspiratiile firmei;

b) totalitatea actiunilor intreprinse de firmá in scopul informárii opiniei publice, a autoritátilor, a grupurilor de interese, a societátii civile, a liderilor de opinie §i a mass-mediei cu privire la produsele §i serviciile oferite pietei, dar §i la responsabilitátile sociale asúmate;

c) totalitatea actiunilor intreprinse de companie in scopul cre§terii notorietátii ^i credibilitátii firmei §i in vederea atragerii investitorilor;

d) totalitatea actiunilor intreprinse de companie in scopul comercializarea produselor §i serviciilor firmei.

1425. Identifica ti afirmatia falsa: a) comunicarea comercialá are drept scop comercializarea produselor §i

serviciilor firmei §i se adreseazá clientilor, consumatorilor, utilizatorilor, prescriptorilor, cumpárátorilor;

285

b) comunícarea scrisä inseamnä, dupä unii autori, comunicare verbalä ín expresie grañca, transmisa §i perceputä pe canalui senzorial vizual;

c) prin intermediul comúnicatului persuasiv se fac anunturi, se transmit invitatii sau se comunica date statistice simple, fara comentarii;

d) dosarul de presa reuneçte o serie de documente çi materiale informative destínate difuzarii la scarä mare, prin intermediul ziariçtilor,

1426. Dificultadle ín comunicare pot fi generate de: a) receptarea deteriorafa a mesajului transmis (interpretarea greçitâ a

cuvintelor continute de un mesaj); b) utilizarea corectä a canalelor de comunicare; c) folosirea adecvata a cuvintelor, în formularea mtrebärilor; d) receptarea adecvata a persoanei interlocutorului.

1427. Printre principalele obstacole în gândirea §i comunícarea verbalä nu se regaseçte: a) ambiguitatea; b) generalizarea; c) logoreea; d) coerenta.

1428. Care dintre urmätoarele este considérât obstacol în gândirea comunícarea verbalä? a) divagarea; b) coerenta; c) toleranta; d) claritatea.

1429. Printre barierele în comunicare datorate unor expresii §i formule verbale consacrate nu se regâsesc: a) comenzile, indicatiile, imperativul; b) promisiunile; c) invätäturile, pildele; d) criticile dure.

1430. Ambiguitatea mesajelor verbale este o consecintä a: a) gen eral izärii situati il or, faptelor, evenimentelor, intâmplârilor pornind

de la fragmente de cunoçtinte, informad i sau fapte; b) ingustärii câmpului posibilitätilor de exprimare a indivizilor; c) confuziei între denotatie çi conotatie, dar §i a utilizarii neadecvate a

sinonimeior, omonimelor §i polisemiei cuvintelor; d) debitului verbal al oamenilor.

286

1431. Divagarea presupune: a) confuzia între denotatie §i conotafie; b) generalizarea situatiilor, faptelor, evenimentelor; c) tendinta oamenilor de a eonstrui realitate çi a o descrie în mod dual; d) deplasarea de la subiectul unei discutii.

1432. Identificati afirmatia adevàratâ: a) polarizarea lârgeçte câmpul posibilítátilor de exprimare a indivizilor; b) divagarea presupune tendinta oamenilor de a eonstrui realitate çi a o

descrie în mod dual; c) logoreea este determinatâ de confuzia între denotatie conotatie; d) erorile de perceptie a mesajeior sunt datorate erorilor de traducere între

analogic digital.

1433. Printre cauzele care stau la baza receptârii eronate a persoanei comunicatorului, dar çi a interïocutoriiliii acestuia nu se numàrâ: a) prima impresie; b) limbajul specific; c) cli§eele; d) aspectul exterior.

1434. Identificati afirmatia falsa: a) conceptul de strategie î§i are originea în limba greacâ; b) strategia unei firme este definitâ ca reprezentând ansamblul misiunilor

§i obiectivelor principale ale firmei, precum §i mijloacele, politicile planurile esentiale pentru îndeplinirea acestora;

c) comunicarea strategicâ aduce în prim plan rolul comunicârii asociate unui management strategic în cadiul firmei;

d) în actualul context economico-social global, comunicarea strategicâ nu este necesarâ.

1435. Comunicarea strategicâ este necesarâ, deoareee: a) succesul realizârii produselor/serviciilor §i a procesului de afaceri este

un rezultat direct ai persoanelor implicate: angajati, furnizori, clienti, finantatori, intermediari, consilieri etc.;

b) profitabilitatea firmei rezultâ din optimizare; c) avantajul competitiv durabil nu deriva din capacitatea excelentà a

firmei de a realiza produse §i servicii de calitate; d) succesul realizârii produselor/serviciilor este un rezultat direct al

implicârii active a statului.

287

1436. Sistemul comunicárii strategice nu poate fi utilizat ca motor pentru crearea, conducerea diseminarea unei excelente organizationale ín: a) realizarea produselor; b) procesul de afaceri; c) gestionarea capitalului fizic; d) gestionarea capitalului uman.

1437. Comunicarea strategicá se refera la: a) modalitatea de realizare a obiectivelor firmei; b) modalitatea de integrare a comunicárii in sfera problemelor de afaceri; c) existenta unei relatii de cauzalitate intre activitátile de comunicare

indeplinirea obiectivelor firmei; d) efectul realizárii obiectivelor firmei.

1438. Identificati afirmatia adeváratá: a) comunicare reprezintá atát o cauzá a realizárii obiectivelor firmei, cát

§i un efect al acestora; b) comunicarea strategicá nu presupune existenta unei relatii cauzá-efect

intre activitátile de comunicare §i indeplinirea obiectivelor firmei; c) obiectivele comunicárii nu reprezintá íncercári de a modifica sau de a

dezvolta nivelul de cunoa^tere al audientei; d) in contextul actual o organizatie de succes trebuie sá fie o entitate reactiva.

1439. ín general, obiectivele comunicárii (interne §i externe) sunt de douá feluri: a) obiective de notorietate/informare asupra firmei/produsului sau

serviciului §i obiective de motivare a unor atitudini §i comportamente; b) obiective de informare asupra produsului §i obiective de informare

asupra firmei; c) obiective interne §i obiective de motivare a unor atitudini; d) obiective de informare asupra produsului obiective externe de

motivare a unor atitudini.

1440. Identificati afirmatia falsa: a) strategia de comunicare reprezintá o parte componentá a strategiei

globale a firmei; b) o organizatie trebuie sá comunice la tóate nivelurile, ín plan intern - pe

verticalá §i orizontalá - §i ín plan extern; c) strategia de comunicare interna poate fi doar orizontalá; d) o organizatie trebuie sá comunice utilizánd retele de comunicare

interne §i externe.

288

1441. În contextuî actual o organizatie de succès trebuie sä fie o entitate: a) ínchisa; b) inadaptivá; c) reactiva; d) cu o structura §i o Strategie de comunicare,

A

1442. In functie de relatiile cu exteriorul strategiile de comunicare ín afaceri sunt: a) strategii de comunicare interna §i strategii de comunicare de grup; b) strategii de comunicare interna §i strategii de comunicare externa; c) strategii de comunicare de masa §i strategii de comunicare interna; d) strategii interpersonale çi strategii de grup,

1443. Negocierea nu este: a) metodä de generare a tensiunii íntre indivizi; b) orice formä de întâlniri, discutii, consultan sau alte legaturi directe sau

indirecte; c) o actiune prin care se trateazä cu cineva incheierea unei conventii

economice, politice, culturale; d) forma de comunicare um ana.

1444. Conceptul de negocierea ín afaceri prezintä an um i te elemente speeifice. Care dintre urmatoarele nu este considérât element specific? a) timpul de negociere; b) pozitia de negociere; c) spatiul de negociere; d) puterea de negociere.

1445. Negocierea comercialä nu este: a) negocierea ín afaceri; b) negocierea purtatä între un vânzator §i un cumpärätor cu scopui de a

tncheia un acord: act de vânzare-cumpârare, convenue, contract, comanda, parteneriat etc..

c) o actiune prin care se trateazä cu cineva incheierea unei conventii politice; d) forma particulará a negocierii, centratä pe existenta unui produs §i a

unei nevoi de satisfacut prin acesta.

1446. Negocierea comercialä nu prezintä urmätoarea particularitate: a) este un procès de comunicare doar a unor date economice (prêt,

termene, posibilitäti de finantare etc.); b) este un procès organizat, concretizat într-un ansamblu de initiative,

schimburi de mesaje, contracte çi confruntäri, care au loc între partenerii de afaceri, eu respectarea unor reguîi §i uzante statornicite într-un mediu determinat;

289

c) este un procès orientât cätre obtinerea unui produs eu diverse atribute: prêt calitate, termene, conditii de plata, garanti i etc., in conditii avantajoase;

d) este un procès de interactiune, ajustare §i armonizare a intereselor distincte ale parfílor (aflate în raport de interdependentä générât de mediul economic în care partenerii actioneazä), astfel încât, dincolo de caracterul competitiv al raporturiior dintre parti, acordul de vointä sä devinä reciproc avantajos.

1447. Care dintre urmätoarele nu este functie a negocierii: a) functia de derutare; b) functia poeticä; c) functia de coordonare a actiunilor; d) functia de adoptare a deciziilor.

1448. Negocierea obiectului contractului nu constä în identificarea sau definirea produsului prin: a) determinarea cantitätii; b) precizarea pretului; c) precizarea calitätii §i a märcii; d) garantía calitätii märcii.

1449. Prin prisma comportamentului uman çi a tipului de interese, negocierile sunt: a) negocieri personale çi negocieri colective; b) negocieri interne çi negocieri externe; c) negocieri nationale, negocieri internationale §i negocieri europene; d) negocieri oficíale §i negocieri neoficiale.

1450. Dupä numärui persoanelor implícate în procesul de negociere, negocierile sunt: a) negocieri personale çi negocieri colective; b) negocieri interpersonale, negocieri intrapersonale §i negocieri

colective; c) negocieri nationale, negocieri internationale §i negocieri europene; d) negocieri interne §i negocieri externe.

1451. Negocierea integrativä presupune: a) rezo 1 vare a problemelor prin gas i rea de solutii reciproc acceptabile; b) abordarea negocierii ca pe o competitie; c) modificarea atitudinilor de baza ale pärtilor adverse; d) identificarea unui avantaj reciproc acolo unde existä interese

convergente.

290

1452. Negocierea distributiva este: a) amiabilá; b) blanda; c) dura; d) cooperantá,

1453. Prin negocierea structurala se urmáre§te: a) c<á§tigarea pe seama celeilalte párti; b) modificarea atitudinilor de baza ale pártilor adverse, deoarece niciuna

nu-§i poate atinge obiectivul fará cooperarea celeilalte; c) rezolvarea problemelor prin gásirea de solutii reciproc acceptabile; d) identificarea unui avantaj reciproc acolo unde exista interese

divergente.

1454. Identifkati afirmatia falsa: a) se poate vorbi despre negociere tn masura in care interesele

partenerilor coincid; b) negocierea nu este un momenf sau o actiune de sine státátoare; c) negocierea este teritoriul afirmárii calitátilor, cuno^tintelor §i

abilitátilor unui negociator; d) negocierea inseamná tot ceea ce se íntámplá pana se ajunge la acordul

final.

1455. Care dintre urmátoarele nu este caracteristicá principalá a procesului de negociere? a) caracterul común §i convergent al activitátii; b) caracterul unitar §i, in acela§i timp, eterogen, din punctul de vedere a!

obiectivelor, al procesului de negociere; c) prezenta a nu mai putin de douá párti, flecare avánd interese, obiective

§i intentii proprii; d) suprapunerea partialá §i deosebirea partialá a intereselor pártilor.

1456. Procesul de negociere nu presupune urmátoarea fazá sau stadiu intermediar: a) pregátirea negocierii; b) stabilirea pozitiilor §i declararea acestora; c) derularea negocierii; d) structurarea negocierii.

1457. Pregátirea organizatoricá a negocierii nu se refera la: a) alcátuirea programului de primire a partenerilor; b) stabilirea pozitiilor de negociere §i declararea lor;

291

c) corelarea agendei de lucra şi consıdtarea ıınor terte parti, persoane sau organizatii care pot fi implícate in încheierea negocierii respective;

d) alegerea echipei de negociatorî sau a negociatorului.

1458. Care dintre urmâtoarele nu este considérât document-suport elaborat în faza de pregâtire a negocierii?

a) planul de negociere; b) dosarele de negociere pe domenii de competentâ; c) dosarul privind informatii despre situatia economico-fmanciarâ a

concurentilor; d) proiectul de contract/comandâ.

1459. Printre calitâtile unui negociator nu se regâseşte: a) adaptabilitatea şi flexibilitatea; b) comportamentul negativ; c) cunoştintele temeinice in ceea ce priveşte arta negocierilor; d) spiritul liber, deschis, çapabil de autocontrol.

Specialiştii sunt de pàrere câ un negociator pozitiv nu este: a) optimist; b) influentabil; c) zâmbitor; d) inventiv.

în vederea pregâtirii pentru negociere pot fi utilízate anumite raetode de pregâtire. Care dintre urmâtoarele nu se înscrie In aceastâ catégorie? a) metoda şedintelor grupului de lucru; b) metoda simulârii; c) metoda scenariilor; d) metoda celor mai mici pâtrate.

1462. Pozitia de deschidere a negocierii reprezintâ: a) punctul de plecare în negociere şi ia forma primei propuneri (oferta)

facutâ de câtre unul din cei doi parteneri de negociere; b) râspunsul partenerului la declararea pozitiei de deschidere a

negociatorului; c) acel nivel al ofertei sub care unul din negociatori nu mai este interesat

sâ discute; d) interesele şi nevo ile comune ale parteneri lor.

1463. Pozitia de ruptura a negocierii reprezintâ: a) punctul de plecare în negociere şi ia forma primei propuneri (oferta)

facutâ de catre unul din cei doi parteneri de negociere;

1460.

1461.

292

b) acel nivel al ofertei sub care unul din negociaron nu mai este interesal sá discute;

c) interesui real al negociatorului; d) interesele §i nevoile comune ale partenerilor,

1464. Pozitia obiectiv reprezinta: a) ráspunsul partenerului la declararea pozitiei de deschidere a

negociatorului; b) acel nivel al ofertei sub care unul din negociatori nu mai este interesat

sá discute c) interesui real al negociatorului; d) interesele §i nevoile comune ale partenerilor,

1465. Pentru intárirea argumentelor §i cre?terea fortei de convingere se folosesc tactici de persuasiune pozitive §i negative. Care dintre urmátoarele nu este tacticá de persuasiune pozitivá ? a) promisiunile; b) recomandárile; c) recompensele; d) avertismentul.

1466. Identificati afirmatia falsa: a) pregátirea corectá, adecvatá a negocierii duce la pierderea unui

partener viabil §i profitabil pe termen lung; b) derularea procesului de negociere propriu-zisá constá intr-o succesiune

de contacte si runde de discutii de afaceri, tatonári, pledoarií, schimburi de informatih concesii, observatii §i obiectii etc., care conduc la realizarea sau nu a acordului de vointá al pártüor;

c) pozitia de consens reprezinta interesele nevoile comune ale partenerilor;

d) crearea documentelor-suport pentru negociere se refera la elaborarea §i strángerea unor documente necesare sustinerii argumentatiei §i demonstrare i in procesul de negociere.

1467. ín general, mesele de negociere sunt dreptunghiulare, pátrate sau rotunde. In cazul ín care masa de negociere este dreptunghiulará, urmátoarea pozitie de acezare nu poate fi luatá ín considerare: a) pozitia de colt; b) pozitia de fuga; c) pozitia de cooperare; d) pozitia independentá.

293

1468. ín literatura de specialitate sunt prezentate o serie de metode de neutralizare a observatiilor, printre care §i metoda apärärii. Aceasta presupune: a) reaiizarea de analogii referitoare la experienta interlocutorului sau cea

proprie; b) repetarea observatiei interlocutorului sub o forma convenabiiä

vorbitorului; c) construirea discursului vorbitorului astfei íncat interlocutorul sä nu

poatä face nicio observatie sau obiectie cu privire la cele expuse de partener;

d) includerea observatiei in expunerea vorbitorului.

1469. O íntrebare formulatä pertinent nu favorizeazä: a) clarificarea pozitiilor punctelor de vedere; b) stabilirea obiectrvelor; c) dirijarea sensului discutiei; d) adoptarea solutiei dorite.

1470. Care dintre urmätoarele nu este considerat principiu al comunicärii eficiente: a) principiul ascultärii active; b) principiul congruentei; c) principiul empatiei; d) principiul divergentei.

1471. Principiul empatie presupune: a) acceptarea interlocutorului ca pe o individualitate. care are dreptul sä

aibä sentimente §i perceptii ce pot fi diferite sau asemänätoare de ale vorbitorului;

b) ascultarea activä a interlocutorului; c) concentrarea pe problemä §i nu pe persoana interlocutomlui; d) sinceritate din partea interlocutorului.

1472. Identificad afirmatia falsa: a) discutia de afaceri reprezintä o conversatie bazatä pe un sistem de idei

cuvinte álese in functie de un anumit obiectiv initial delimitat de cätre vorbitori, in vederea generärii unei situatii sau relatii de afaceri;

b) prin intermediul discutiei de afaceri, interlocutorul nu poate fi convins de oportunitatea unei afaceri sau de necesitatea redimensionärii stocului relational;

c) discutia de afaceri este ireversibilä, continuä §i genereazä efecte pozitive sau negative pentru partenerii de discutie;

d) abordarea discutiei de afaceri se realizeazä «¡i din punct de vedere psihologic.

294

1473. Identificati afirmatia adevaratá: a) o intrebare formulata pertinent nu favorizeazá clarificarea pozitiilor §i

punctelor de vedere; b) ascultarea activa nu presupune concentrarea asupra sentimentelor

exprimate de interlocutor §i/sau asupra continutului mesajului transmis de acesta;

c) ascultarea activa este eficientá ín cazul unei discutii de afaceri doar cánd vorbitorul nu a inteles ce vrea sá spuná interlocutorul;

d) ascultarea empaticá presupune interrelationarea cu o persoaná aflata in dificúltate, ín imposibilitatea de a rezolva o problema.

1474. ín formularea criticilor nu este folositá tehnica: a) fondului emotional; b) dedublárii personalitátii interlocutorului; c) aprobárii faptei interlocutorului; d) behavioristá.

1475. Tehnicile de tratare a elementelor de negociere sunt: a) tehnici de extindere a obiectului negocierii prin adáugarea unor noi

elemente ale negocierii §i tehnici de transformarea obiectului negocierii; b) tehnici de abordare globalá a elementelor §i tehnici de abordare in faze

sau etape a negocierii; c) tehnici de abordare de tip lider §i tehnici de abordare de tip

,, pro p unere -contrap rop u n ere"; d) tehnici de acro^aj sentimental §i tehnici de invocare a unei urgente.

1476. Tehnica personalizárii negocierii se refera la: a) faptul cá flecare negociator trebuie sá-§i adapteze mesajul,

argumentaba §i demonstraba la tipul de partener; b) abordarea negocierii din perspectiva cifrelor; c) intoxicarea partenerului cu informatii; d) faptul cá negociatorul, cáutánd sá-§i atingá prioritatea maximá,

cedeazá la prioritatea maximá a partenerului sáu, ajungándu~se astfel la un acord sau ímpreuná dezvoltá o nouá solutie la nevoile lor, dincolo de propunerile initiale.

1477. Tehnica solutiilor integratoare este o tehnica constructiva utilizatá in afaceri atunci cánd: a) partenerul este intr-o dispozitie proastá, este indispus, este plictisit; b) ambii parteneri sunt dispu^i sá cá§tige ímpreuná; c) partenerul nu este stresat §i presat de timp; d) partenerul este stresat, grábit §i nu are capacitatea de a lúa decizii

corecte ín conditii de stres.

295

1478. Transformarea observatiilor şi obiectiilor interlocutorului In argumente se realizeazâ folosindu-se tehnica: a) „celortrei paşi"; b) întrebârilor; c) ascultârii; d) empatiei.

1479. Printre metodele reeunoscute de argumentare, prezentate In literatura de specialitate, ce pot fi utilízate In abordarea eficientâ a negocierii, nu se numârâ: a) metoda clasica; b) metoda întrebârilor; c) metoda lui Socrate; d) metoda bumerangului.

1480. Metoda bumerangului presupune: a) argumentarea directa catre partener; b) adaptarea argumentatiei la comportamentul interlocutorului; c) folosirea ceior spuse de interlocutor împotriva lui însuşi; d) argumentarea foarte exacta, care, pas cu pas, prin intermediul

concluziilor partiale, conduce spre concluzia finalá, doritá de negociator.

1481. Metoda „schimbârii la timp a macazului", ca metoda de argumentare, presupune: a) adaptarea argumentatiei la comportamentul interlocutorului; b) folosirea argumentelor interlocutorului împotriva lui însuşi; c) argumentarea directa catre partener; d) accentuarea unor argumente.

1482. Printre capcanele sau trucurile, specifice argumentar», ce pot fi utilízate de negociator, nu se íncadreaza: a) devierea de la scopul dorit; b) extragerea unei fraze din context; c) inducerea în eroare a interlocutorului; d) argumentarea directa.

1483. Inducerea tn eroare a interlocutorului se realizeazâ prin: a) formu lare a de argumente pe jumatate ad e var ate, bazate pe inform ati i

eronate, utilizându-se termeni neclari şi omitând esentialul;

296

b) neluarea în seama a nevoilor interlocutorului; c) folosirea unor glume; d) argumente care vizeazä träsäturi ale personalitätii interlocutorului.

1484. Stilul agresiv de negociere este specific persoanelor: a) compétitive, dominatoare §i care au o constantä compoitamentalä agresiva; b) mai concesive §i mai dispuse sä cedeze din obiective pentru a pästra

relatia; c) care cedeazä; d) care cedeazä întotdeauna indiferent de situatie, de relatia stabilita eu

partenerul §i de miza negocierii.

1485. Stilul de compromis presupune: a) faptul cä negociatorul încearca sä rezolve problemele atât prin

impunerea interesului propriu, daca este posibil, cât çi prin cooperarea eu partenerii;

b) evitarea conflictelor prin întelegerea çi sustinerea intereselor partenerii or;

c) faptul cä negociatorul doreçte rezolvarea conflictului astfel încât partenerii sä câçtige sau sä nu piardä nimic;

d) faptul cä negociatorul doreçte mai mult decât rezolvarea conflictelor; el vrea ca ambele parti sä câçtige din situatia respectiva.

1486. Ocolirea sau evitarea situatiilor conflictuaie reprezintä un stil specific persoanelor care: a) schimbä subiectul în situatia în care inträ în conflict eu partenerul,

evita persoana generatoare de conflict sau chiar lasä baltä afacerea; b) utilizeazä manipularea prin lógica argumentelor sau diferite modalitäti

de a inspira milä; c) accepta, în situatii conflictuaie, un compromis rezonabii; d) sugereazä solutii în care ambii parteneri câçtiga.

1487. Stilul concesiv reprezintä un stil personal de negociere de cedare în situatiile conflictuaie, specific persoanelor care: a) amânà discutarea subiectului conflictual sau o dau pe glumä; b) aprobä dictonul ,,cel mai întelept cedeazä1'; c) renuntä la unele aspecte aie discuüei de afaceri în scopul de a câçtiga

timp pentru aplanarea conflictului; d) renuntä la anumite pretentü din partea interlocutorului, daca §i acesta

face la fel.

297

1488. Compromisul este un stil personal de negoeiere caracteristic persoanelor care: a) solicita un arbitra pentra rezo 1 varea conflictului; b) aprobâ dictonul „scopul scuzâ mijloacele" în atingerea obiectivelor; c) cauta o cale de mijloc în procesul negocierii; d) încearcà sa se punà în locul parteneruiui çi sâ-i înteleagâ motivele.

1489. Negociatorul de tip violet este cel care porneçte In abordarea negocierii de pe pozitia de: a) dominator; b) dominator. dar, în procesul negocierii, comportamentul acestuia se

schimbâ, fëcând concesii pentru a se ajunge la o întelegere sau invers; c) arbitra; d) supus.

1490. Stilul personal de negoeiere nu variazâ în functie de: a) cultura nationalâ çi cultura organizatiei din care face parte; b) genul negociatorului; c) calitâtile sale de negociator; d) cantitatea çi calitatea muncii depuse.

1491. Identificati afirmatia adevâratâ: a) stilul pierdere/pierdere se manifesta când managerii (indivizii) eu

mentalitate de tip câçtig/pierdere se întâlnesc; b) stilul de negoeiere pierdere/câçtig se manifesta la acei negociatori care

sunt considerad a fi „bâieti rai"; c) ambele stiluri de negoeiere câstig/pierdere çi pierdere/câçtig sunt

generate de sentimentul securitâtii interioare al indivizilor çi fîrmelor; d) stilul pierdere/câçtig se dovedeçte, din primul moment de aplicare, a fi

de succès, iar pe termen lung se traduce într-un stil de negoeiere de tip pierdere/pierdere.

1492. Negocierea bazatâ pe principii nu este abórdala la nivel: a) personal; b) global; c) managerial; d) organizational.

1493. Strategia de negoeiere poate fi defînità ca fiind: a) o strategie detaliatà; b) linia directoare de conduitâ çi atitudine a negociatorului în vederea

atingerii obiectivelor fïxate, utilizând informatii çi relatii interumane;

298

c) maniera dinamicâ şi adaptabilâ în care negociatorul actioneazâ; d) partea ştiintelor eomerciale care priveşte conducerea generala a

activitâtii fırmei.

1494. Identificati afırmatîa adevâratâ: a) în domeniul comercial, strategia nu este partea ştiintelor comerciale

care priveşte conducerea generala a negocierilor; b) strategia de negociere este o linie de gandiré care se poate dovedi

valabilâ în orice situafie în care se atla un negociator; c) strategia de negociere reprezintá maniera dinamicâ şi adaptabilâ în care

negociatorul îşi imagineazâ negocierea ca proces; d) exista o strategie universal valabilâ în toate situatiile.

1495. Reactiile spoııtane aîe negociatorilor reprezintá: a) manifestari impulsive, instinctuale, necontrolate ale partenerilor de discııtİi; b) manifestari contraíate ale interlocutorului: c) trucuri folosite de negociator; d) jocuri de negociere.

1496. în cadrul optiuni strategice integrative, stilui personal de negocieri poate fi: a) câştig/câştig; b) câştig/pierdere; c) pierdere/câştig; d) pierdere/pierdere.

1497. în cadrul optiuni strategice distributive, stilul personal de negocieri poate fi: a) câştig/câştig; b) câştig/pierdere; c) câştig; d) câştig/câştig sau netranzactionare.

1498. Printre tacticile defensive de negociere, literatura de specialitate situeazâ: a) tactica amânârii discutiilor; b) tactica „zâmbetului"; e) tactica exercitárii presiunii asupra membrilor echipei oponente (flatare,

coruptie, şantajul, constrângerea, presiunea timpului); d) tactica acceptârii aparente (a propunerilor partenerului).

299

A

1499. In categoría tacticilor de negociere ofensive se fnscrie: a) tactica íntrebárilor; b) tactica contraíntrebárii; c) tactica problemelor neimportante; d) tactica pretinsei neíntelegeri.

1500. Strategia de negociere rationalá se bazeazá pe: a) un comportament irational din partea negociatorilor; b) o atitudine de gásire a unor solutii mutual avantajoase; c) o atitudine simílará fatá de oameni fatá de probleme; d) parteneri care nu rezoivá un diferend §i nicio problema,

300

C A P I T O L U L 4 R Ä S P U N S U R I L A T E S T E L E G R I L Ä

1. d 2. a 3. b 4. c 5. d 6. d 7. b 8. c 9. d 10. a 11. c 12. a 13. c 14. a 15. a 16. a 17. a 18. b 19. c 20. b 21. b 22. a 23. a 24. c 25. d 26. a 27. c 28. d 29. a 30. a 31. a 32. d 33. c 34. b 35. c 36. b 37. a 38. a 39. a

40. a 41. d 42. c 43. c

«

45. a 46. a 47. a 48. a 49. b 50. a 51. c 52. b 53. a 54. b 55. d 56. d 57. d 58. d 59. b 60. a 61. a 62. b 63. c 64. d 65. a 66. c 67. b 68. a 69. b 70. d 71. a 72. d 73. d 74. a 75. a 76. d 77. b 78. a

79. b 80. c 81. d 82. a 83. a 84. c 85. d 86. b 87. b 88. a 89. b 90. a 91. d

93. a 94. a 95. b 96. a 97. b 98. b 99. c 100. d 101. a 102. c 103. d 104. d 105. b 106. a 107. a 108. a 109. c 110. d 111. a 112. b 113. c 114. d 115. a 116. a 117. c

118. b 119. b 120. d 121. b 122. a 123. d 124. a 125. a 126. c 127. b 128. b 129. c 130. d 131. d 132. b 133. a 134. b 135. c 136. d 137. d 138. c 139. c 140. a 141. b 142. d 143. d 144. a 145. b 146. c 147. a 148. d 149. a 150. b 151. c 152. c 153. a 154. c 155. c 156. c

301

157. d 199. b 241. b 283. d 158. a 200. d 242. b 284. d 159. a 201. d 243. d 285. d 160. d 202. d 244. c 286. a 161. c 203. b 245. a 287. d 162. a 204. b 246. b 288. c 163. a 205. a 247. c 289. b 164. a 206. b 248. c 290. c 165. b 207. b 249. c 291. a 166. a 208. c 250. a 292. a 167. b 209. b 251. d 293. b 168. d 210. d 252. a 294. c 169. a 211. b 253. b 295. d 170. a 212. a 254. a 296. a 171. c 213. b 255. b 297. b 172. a 214. c 256. b 298. c 173. a 215. d 257. a 299. d 174. b 216. c 258. d 300. d 175. a 217. b 259. d 301. d 176. d 218. a 260. c 302. a 177. a 219. c 261. c 303. d 178. b 220. c 262. c 304. c 179. d 221. a 263. a 305. d 180. a 222. d 264. d 306. b 181. a 223. d 265. a 307. c 182. a 224. b 266. a 308. d 183. b 225. c 267. b 309. c 184. c 226. c 268. c 310. c 185. a 227. c 269. d 311. d 186. c 228. c 270. a 312. a 187. a 229. c 271. b 313. d 188. d 230. d 272. c 314, a 189. a 231. a 273. d 315. a 190. a 232. c 274. d 316. b 191. b 233. a 275. d 317, c 192. c 234. c 276. a 318. d 193. d 235. a 277. b 319. a 194. b 236. b 278. c 320, b 195. a 237. a 279. d 321, c 196. a 238. b 280. a 322. d 197. a 239. a 281. b 323. d 198. c 240. c 282. c 324. d

302

325. 326. 327. 328. 329. 330. 331. 332. 333. 334. 335. 336. 337. 338. 339. 340. 341. 342. 343. 344. 345. 346. 347. 348. 349. 350. 351. 352. 353. 354. 355. 356. 357. 358. 359. 360. 361. 362. 363. 364. 365. 366.

c a c b d a b a b c d a d c a d c b a d d a b c d d d a b c d c a b a b c d b c d a

367. 368. 369. 370. 371. 372. 373. 374. 375. 376. 377. 378. 379. 380. 381. 382. 383. 384. 385. 386. 387. 388. 389. 390. 391. 392. 393. 394. 395. 396. 397. 398. 399. 400. 401. 402. 403. 404. 405. 406. 407. 408.

409. 410. 411. 412. 413. 414. 415. 416. 417. 418. 419. 420. 421. 422. 423. 424.

426. 427. 428. 429. 430. 431. 432. 433. 434. 435. 436. 437. 438. 439. 440. 441. 442. 443. 444. 445. 446. 447. 448. 449. 450.

451. 452. 453. 454. 455. 456. 457. 458. 459. 460. 461. 462. 463. 464. 465. 466. 467. 468. 469. 470. 471. 472. 473. 474. 475. 476. 477. 478. 479. 480. 481. 482. 483. 484. 485. 486. 487. 488. 489. 490. 491. 492.

303

493. d 535. d 577. b 619. a 494. d 536. c 578. b 620. b 495. d 537. a 579. c 621. c 496. d 538. a 580. d 622. b 497. c 539. c 581. b 623. d 498. a 540. c 582. d 624. c 499. d 541. d 583. a 625. c 500. b 542. c 584. b 626. d 501. c 543. d 585. b 627. a 502. d 544. d 586. b 628. c 503. d 545. b 587. c 629. a 504. a 546. c 588. b 630. c 505. a 547. a 589. a 631. a 506. c 548. b 590. c 632. b 507. d 549. a 591. c 633. c 508. d 550. d 592. c 634. a 509. b 551. c 593. a 635. a 510. a 552. b 594. d 636. d 511. a 553. b 595. b 637. b 512. b 554. c 596. b 638. a 513. b 555. c 597. d 639. d 514. b 556. a 598. c 640. a 515. b 557. c 599. c 641. c 516. a 558. b 600. b 642. c 517. a 559. a 601. a 643. b 518. b 560. a 602. b 644. a 519. d 561. a 603. d 645. d 520. d 562. b 604. b 646. c 521. a 563. b 605. d 647. b 522. c 564. c 606. c 648. d 523. d 565. d 607. b 649. c 524. b 566. a 608. c 650. d 525. b 567. a 609. b 651. b 526. c 568. c 610. d 652. b 527. d 569. d 611. b 653. c 528. a 570. a 612. c 654. b 529. b 571. d 613. a 655. b 530. c 572. e 614. a 656. d 531. b 573. a 615. d 657. b 532. a 574. c 616. b 658. d 533. b 575. d 617. b 659. b 534. d 576. c 618. c 660. c

304

661. b 703. a 745. c 787. b 662. b 704. b 746. b 788. a 663. d 705. c 747. c 789. b 664. b 706. d 748. a 790. c 665. c 707. d 749. b 791. c 666. c 708. c 750. b 792, c 667. a 709. a 751. b 793. b 668. d 710. d 752. c 794. c 669. d 711. a 753. d 795. d 670. c 712. b 754. b 796. b 671. b 713. c 755. c 797. c 672. c 714. a 756. c 798. c 673. a 715. a 757. a 799. c 674. a 716. b 758. c 800. c 675. b 717. a 759. a 801. a 676. d 718. c 760. d 802. b 677. b 719. a 761. c 803. c 678. b 720, d 762. c 804. d 679. d 721. a 763. d 805. d 680. b 722. c 764. b 806. b 681. b 723. b 765. c 807. a 682. c 724. a 766. a 808. a 683. d 725. d 767. a 809. c 684. a 726. c 768. c 810. c 685. a 727. a 769. c 811. b 686. a 728. c 770. d 812. b 687. b 729. d 771. b 813. d 688. a 730. a 772. c 814. a 689. c 731. b 773. c 815. a 690. b 732. a 774. c 816. b 691. b 733. b 775. b 817. d 692. c 734. a 776. a 818. a 693. b 735. c 777. d 819. c 694. a 736. c 778. b 820. b 695. b 737. c 779. b 821. b 696. a 738. c 780. b 822. d 697. c 739. d 781. c 823. b 698. c 740, d 782. a 824. b 699. c 741. c 783. d 825. b 700. d 742. c 784. b 826. a 701. b 743. c 785. c 827. d 702. b 744. c 786. c 828. c

305

493. d 535. d 577. b 619. a 494. d 536. c 578. b 620. b 495. d 537. a 579. c 621. c 496. d 538. a 580. d 622. b 497. c 539. c 581. b 623. d 498. a 540. c 582. d 624. c 499. d 541. d 583. a 625. c 500. b 542. c 584. b 626. d 501. c 543. d 585. b 627. a 502. d 544. d 586. b 628. c 503. d 545. b 587. c 629. a 504. a 546. c 588. b 630. c 505. a 547. a 589. a 631. a 506. c 548. b 590. c 632. b 507. d 549. a 591. c 633. c 508. d 550. d 592. c 634. a 509. b 551. c 593. a 635. a 510. a 552. b 594. d 636. d 511. a 553. b 595. b 637. b 512. b 554. c 596. b 638. a 513. b 555. c 597. d 639. d 514. b 556. a 598. c 640. a 515. b 557. c 599. c 641. c 516. a 558. b 600. b 642. c 517. a 559. a 601. a 643. b 518. b 560. a 602. b 644. a 519. d 561. a 603. d 645. d 520. d 562. b 604. b 646. c 521. a 563. b 605. d 647. b 522. c 564. c 606. c 648. d 523. d 565. d 607. b 649. c 524. b 566. a 608. c 650. d 525. b 567. a 609. b 651. b 526. c 568. c 610. d 652. b 527. d 569. d 611. b 653. c 528. a 570. a 612. c 654. b 529. b 571. d 613. a 655. b 530. c 572. c 614. a 656. d 531. b 573. a 615. d 657. b 532. a 574. c 616. b 658. d 533. b 575. d 617. b 659. b 534. d 576. c 618. c 660. c

304

661. 662. 663. 664. 665. 666. 667. 668. 669. 670. 671. 672. 673. 674. 675. 676. 677. 678. 679. 680. 681. 682. 683. 684. 685. 686. 687. 688. 689. 690. 691. 692. 693. 694. 695. 696. 697. 698. 699. 700. 701. 702.

b b d b c c a d d c b c a a b d b b d b b c d a a a b a c b b c b a b a c c c d b b

703. 704. 705. 706. 707. 708. 709. 710. 711. 712. 713. 714. 715. 716. 717. 718. 719. 720. 721. 722. 723. 724. 725. 726. 727. 728. 729. 730. 731. 732. 733. 734. 735. 736. 737. 738. 739. 740. 741. 742. 743. 744.

745. 746. 747. 748. 749. 750. 751. 752. 753. 754. 755. 756. 757. 758. 759. 760. 761. 762. 763. 764. 765. 766. 767. 768. 769. 770. 771. 772. 773. 774. 775. 776. ^jp-jm-j

778. 779. 780. 781. 782. 783. 784. 785. 786.

787. 788. 789. 790. 791. 792. 793. 794. 795. 796. 797. 798. 799. 800. 801. 802. 803. 804. 805. 806. 807. 808. 809. 810. 811. 812. 813. 814. 815. 816. 817. 818. 819. 820. 821. 822. 823. 824. 825. 826. 827. 828.

305

829. a 871. b 913. d 955. c 830. c 872. c 914. a 956. b 831. d 873. d 915. b 957. d 832. b 874. b 916. c 958. a 833. b 875. a 917. d 959. b 834. b 876. d 918. a 960. d 835. c 877. a 919. b 961. b 836. b 878. a 920. c 962. b 837. d 879. c 921. d 963. d 838. c 880. b 922. a 964. b 839. b 881. b 923. b 965. c 840. b 882. c 924. c 966. a 841. b 883. d 925. d 967. b 842. c 884. a 926. d 968. b 843. a 885. b 927. d 969. a 844. b 886. c 928. a 970. a 845. b 887. d 929. b 971. c 846. d 888. a 930. c 972. d 847. a 889. b 931. d 973. b 848. b 890. c 932. a 974. c 849. b 891. d 933. b 975. c 850. a 892. a 934. c 976. b 851. c 893. b 935. d 977. c 852. b 894. c 936. a 978. a 853. d 895. d 937. b 979. b 854. a 896. a 938. c 980. d 855. c 897. b 939. d 981. b 856. a 898. c 940. d 982. b 857. b 899. d 941. a 983. b 858. a 900. d 942. b 984. b 859. d 901. a 943. c 985. c 860. c 902. b 944. d 986. b 861. b 903. c 945. d 987. c 862. d 904. d 946. a 988. c 863. a 905. a 947. b 989. c 864. a 906. b 948. c 990. a 865. c 907. c 949. d 991. b 866. b 908. d 950. d 992. c 867. d 909. d 951. c 993. a 868. d 910. a 952. c 994. d 869. b 911. b 953. c 995. b 870. a 912. c 954. b 996. b

306

997. c 1039. a 1081. c 1123. b 998. b 1040. b 1082. c 1124. a 999. a 1041. c 1083. c 1125. a 1000. b 1042. a 1084. a 1126. e 1001. c 1043. b 1085. b 1127. b 1002. d 1044. c 1086. d 1128. c 1003. b 1045. c 1087. c 1129. c 1004. d 1046. c 1088. b 1130. d 1005. c 1047. b 1089. d 1131. c 1006. a 1048. c 1090. a 1132. d 1007. d 1049. a 1091. a 1133. b 1008. c 1050. b 1092. d 1134. a 1009. a 1051. c 1093, a 1135. a 1010. c 1052. c 1094. c 1136. b 1011. a 1053. b 1095. c 1137. c 1012. b 1054. c 1096. c 1138. c 1013. c 1055. d 1097. a 1139. d 1014. b 1056. d 1098. d 1140. b 1015. c 1057. c 1099. d 1141. b 1016. d 1058. b 1100. d 1142. b 1017. d 1059. d 1101. c 1143. c 1018, b 1060. a 1102. c 1144. d 1019. d 1061. c 1103. a 1145. c 1020. b 1062. d 1104. b 1146. b 1021. b 1063. a 1105. c 1147. b 1022. b 1064. b 1106. c 1148. a 1023. c 1065. d 1107. c 1149. a 1024. c 1066. b 1108. b 1150. a 1025, c 1067. b 1109. b 1151. c 1026. d 1068. a 1110. c 1152. a 1027. c 1069. b 1111. c 1153. d 1028. b 1070. c 1112, c 1154. b 1029. d 1071. c 1113. c 1155. a 1030. c 1072. a 1114. c 1156. d 1031. c 1073. c 1115. d 1157. d 1032. c 1074. a 1116, b 1158. b 1033. b 1075. c 1117. c 1159. c 1034. a 1076. d 1118. c 1160. d 1035. d 1077. c 1119. d 1161. d 1036. c 1078. a 1120. a 1162. c 1037. c 1079. b 1121. c 1163. d 1038. d 1080. d 1122. d 1164. d

307

1165. d 1207. b 1249. c 1291. c 1166. b 1208. c 1250. d 1292. a 1167. a 1209. d 1251. d 1293. b 1168. a 1210. b 1252. d 1294. a 1169. b 1211. c 1253. d 1295. b 1170. a 1212. d 1254. c 1296. d 1171. c 1213. b 1255. c 1297. a 1172. a 1214. c 1256. b 1298. b 1173. c 1215. d 1257. d 1299. d 1174. d 1216. c 1258. c 1300. a 1175. c 1217. b 1259. d 1301. b 1176. a 1218. d 1260. c 1302. d 1177. a 1219. b 1261. b 1303. a 1178. c 1220. b 1262. b 1304. b 1179. d 1221. c 1263. c 1305. a 1180. b 1222. c 1264. c 1306. b 1181. b 1223. b 1265. b 1307. d 1182. a 1224. d 1266. b 1308. a 1183. c 1225. b 1267. d 1309. d 1184. a 1226. c 1268. a 1310. d 1185. a 1227. c 1269. a 1311. a 1186. b 1228. c 1270. c 1312. b 1187. d 1229. b 1271. a 1313. b 1188. c 1230. a 1272. a 1314. a 1189. d 1231. d 1273. b 1315. a 1190. c 1232. d 1274. b 1316. a 1191. d 1233. c c 1317. d 1192. b 1234. b 1276. c 1318. c 1193. c 1235. d 1277. d 1319. d 1194. a 1236. a 1278. a 1320. a 1195. b 1237. b 1279. a 1321. d 1196. c 1238. c 1280. a 1322. d 1197. d 1239. d 1281. b 1323. c 1198. b 1240. b 1282. c 1324. c 1199. d 1241. a 1283. d 1325. d 1200. c 1242. c 1284. d 1326. b 1201. b 1243. b 1285. d 1327. a 1202. a d 1286. a 1328. a 1203. b 1245. b 1287. a 1329. d 1204. d 1246. c 1288. c 1330. b 1205. a 1247. c 1289. d 1331. b 1206. d 1248. d 1290. b 1332. c

308

1333. a 1375. d 1417. c 1459. b 1334. c 1376. b 1418. d 1460. b 1335. d 1377. a 1419. b 1461. d 1336. a 1378. b 1420. a 1462, a 1337. d 1379. b 1421. d 1463. b 1338. c 1380. d 1422. c 1464. c 1339. a 1381. d 1423. a 1465. d 1340. a 1382. b 1424. b 1466. a 1341. c 1383. c 1425. c 1467. b 1342. d 1384. a 1426. a 1468. c 1343. c 1385. c 1427. d 1469. b 1344. b 1386. b 1428. a 1470. d 1345. c 1387. c 1429. b 1471. a 1346. b 1388. d 1430. c 1472. b 1347. a 1389. a 1431. d 1473. d 1348. a 1390. b 1432. d 1474. c 1349. d 1391. c 1433. b 1475. b 1350. b 1392. d 1434. d 1476. a 1351. b 1393. a 1435. a 1477. b 1352. a 1394. b 1436. c 1478. a 1353. d 1395. a 1437. b 1479. b 1354. b 1396. c 1438. a 1480. c 1355. b 1397. b 1439. a 1481. a 1356. c 1398. d 1440. c 1482. d 1357. d 1399. a 1441. d 1483. a 1358. c 1400. c 1442. b 1484. a 1359. a 1401. c 1443. a 1485. c 1360. b 1402. d 1444. a 1486. a 1361. c 1403. c 1 » c 1487. b 1362. b 1404. c 1446. a 1488. c 1363. c 1405. b 1447. b 1489. b 1364. a 1406. c 1448. b 1490. d 1365. b 1407. c 1449. a 1491. a 1366. c 1408. b 1450. b 1492. b 1367. d 1409. d 1451. a 1493. b 1368. b 1410. c 1452ı « c 1494. c 1369. b 1411. c 1453. b 1495. a 1370. d 1412. d 1454. a 1496. a 1371. c 1413. d 1455. a 1497. b 1372. a 1414. d 1456. d 1498. a 1373. c 1415. a 1457. b 1499. a 1374. b 1416. c 1458. c 1500. b

309