Download - Grădiniţa cu program prelungit nr.51 Brăila
pg. 1
R O M Â N I A
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.51 BRĂILA Str. N. Titulescu Nr.36; Tel: (+40 239) 687000;
Fax: (+40 239) 687000 ; e_mail :[email protected]
Nr. 312/21.11.2012
Aprobat
în Consiliul de Administraţie
din 21 nov. 2012
PROIECT DE DEZVOLTARE
INSTITUŢIONALĂ
2012 - 2017
pg. 2
ARGUMENT
I.1. Importanţa educaţiei timpurii în contextul actual al reformei învăţământului românesc
Educaţia timpurie a copilului are ca scop asigurarea dezvoltării plenare şi globale a copilului şi
respectarea drepturilor acestuia. Copilăria timpurie reprezintă cea mai importantă perioadă din viaţa
copilului, întrucât este marcată de elemente cruciale pentru succesul său de mai târziu la şcoală şi în
viaţă.
Educaţia timpurie, ca primă treaptă de pregătire pentru educaţia formală, asigură intrarea
copilului în sistemul de învăţământ obligatoriu (în jurul vârstei de 6 ani), prin formarea capacităţii de a
învăţa. Învăţarea timpurie favorizează oportunităţile de învăţare de mai târziu. Deprinderile şi
cunoştinţele dobândite devreme favorizează dezvoltarea altora ulterior, iar deficienţele de cunoştinţe şi
deprinderi produc în timp deficienţe mai mari, oportunităţi de învăţare ratate sau slab valorificate.
În România, de regulă, se vorbeşte despre educaţie timpurie odată cu intrarea copilului în
grădiniţă. În acelaşi context, se consideră că grădiniţa asigură mediul care garantează siguranţa şi
sănătatea copiilor şi care, ţinând cont de caracteristicile psihologice ale dezvoltării copilului, implică
atât familia cât şi comunitatea în procesul de învăţare. Realizarea unui sistem coerent de educaţie
timpurie a copilului în România este o necesitate care decurge din priorităţile educaţiei la nivel
mondial şi naţional.
Tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru invită la o revalorizare a locului educaţiei în contextul
vieţii contemporane. Dacă nu cu mult înainte copilul trebuia să se adapteze grădiniţei sau şcolii, în
zilele noastre este din ce în ce mai evident că grădiniţa şi şcoala trebuie să se adapteze nevoilor
specifice şi particularităţilor copilului.
În ultimii ani studiile şi cercetările privind educaţia timpurie la nivel internaţional au furnizat
numeroase dovezi în favoarea ideii că programele de educaţie timpurie de o înaltă calitate au efecte
pozitive şi durabile în timp în privinţa succesului şcolar şi în viaţă al copiilor.
Ideea centrală este aceea că fiecare copil este unic, iar unicitatea lui reprezintă punctul de plecare
în toate deciziile luate în privinţa lui, cu scopul de a-l ajuta să se dezvolte deplin. Succesul educaţiei se
bazează pe adaptarea demersului educaţional la nevoile individuale ale fiecărui copil.
Asigurarea calităţii serviciului educaţional de educaţie timpurie a cunoscut în ultimii ani
schimbări majore prin desfăşurarea la nivel naţional a Proiectului pentru Reforma Educaţiei Timpurii
(P.R.E.T.), proiect cofinanţat de Guvernul României şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei
(BDCE).
Scopul principal al Proiectului pentru Reforma Educaţiei Timpurii este acela de a îmbunătăţi
calitatea infrastructurii sistemului şi de a răspunde nevoilor concrete ale copiilor prin asigurarea unor
pg. 3
servicii îmbunătăţite, care să favorizeze atingerea potenţialului maxim al fiecărui copil, totul în
conformitate cu standardele educaţionale internaţionale.
I.2. Argumentarea necesităţii şi oportunităţii întocmirii unui nou PDI pentru perioada 2012-
2017.
Pornind de la necesitatea de a răspunde noilor exigenţe formulate în P.R.E.T. considerăm
oportună întocmirea noului Proiect de dezvoltare instituţională pentru perioada 2012- 2017 Acesta are
la bază legile aflate în vigoare:
- Legea nr.1/2011;
- Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic;
- Legea 349/2004 pentru modificarea si completarea legii nr. 128/1997
- Hotărârea de guvern 1534/2008 privind aprobarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de
performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar;
- OM 5233/01.09.2008 privind aprobarea Curriculumului pentru învăţământul preşcolar;
- OM 3580 /17.05.2010 - ”Standardele privind materialele de predare învăţare în educaţia
timpurie”;
- OM 3581/17.05. 2010 –„ Normativ de dotare minimală pentru serviciile de educaţie timpurie a
copilului de la 3 la 6/7 ani”;
- Standardele specifice de calitate pentru învăţământul preşcolar – proiect;
- Standardele specifice de calitate pentru învăţământul antepreşcolar- proiect;
În contextul legislativ actual este imperios necesar ca unitatea noastră de învăţământ să se înscrie
pe coordonatele reformei educaţiei timpurii ceea ce impune elaborarea unor noi documente de
proiectare orientate pentru a realiza dezvoltarea instituţională şi recunoaşterea grădiniţei ca furnizoare
de servicii educaţionale pentru nivelul de învăţământ preşcolar şi începând din anul şcolar 2012- 2013
nivel antepreşcolar.
Pentru a motiva nevoia unui nou PDI ne bazăm pe o bună cunoaştere a managementului
instituţional. „În limitele impuse, cu resursele existente, într-un ritm propriu, bazaţi pe convingerea că
toate au un început, să încercăm să facem singuri ceea ce aşteptăm de la alţii”. (Şerban Iosifescu,
Managementul educaţional pentru instituţiile de învăţământ, 2001).
PDI 2012 - 2017 se doreşte a fi o schimbare, comparativ cu PDI 2008 – 2012 şi tratează
modalităţile de implementare a noutăţilor atât la nivel individual, cât şi de grup, reprezintă expresia
politicii de dezvoltare a acestuia, o asumare, o „platformă electorală“ a grădiniţei.
pg. 4
Ce reprezintă proiectul de dezvoltare al grădiniţei?
Proiectul este un set de intenţii privind orientarea dezvoltării instituţionale conform misiunii şi
a unor scopuri generale de schimbare motivată, a unui sistem de selectare a opţiunilor strategice de
acţiune care să conducă la rezultatele concrete aşteptate.
Condiţii strategice pentru un proiect „bine făcut“:
• Adecvarea – să fie potrivit atingerii performanţelor propuse;
• Realizabilitatea (fezabilitatea) – caracter realist;
• Economicitatea – minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea obiectivelor;
• Simplitatea şi precizia – obiective şi resurse necesare şi suficiente realizării intenţiilor;
• Sistematizare, lizibilitate, claritate – în concepere şi redactare;
• Operaţionalitate – aplicare uşoară;
• Unitate şi consistenţă – fără contradicţii conceptuale, principiale sau acţionale;
• Continuitate – fiecare acţiune o pregăteşte pe următoarea;
• Flexibilitate – adaptabilitatea la situaţii noi;
• Încadrarea optimă în timp – precizarea orizontului temporar;
• Viabilitate şi repetabilitate – proiectul să fie menţinut şi aplicat atâta timp cât condiţiile de context
permit.
II. MOTIVAREA NECESITĂŢII, FEZABILITĂŢII ŞI A OPORTUNITĂŢII NOULUI PDI
PENTRU PERIOADA 2012- 2017
Elaborarea noului Proiect de dezvoltare instituţională este justificată pe de o parte de necesitatea
de a asigura calitate serviciilor educaţionale oferite beneficiarilor şi pe de altă parte de abordarea
schimbării atitudinii prestatorilor acestora, de reconsiderare a managementului participativ.
Fezabilitatea şi oportunitatea proiectului este întărită de noua direcţie în care vor fi îndreptate
energiile factorilor educaţionali, calitatea comunicării, nivelul de satisfacţie şi mândrie a colectivului,
gradul de conştientizare faţă de problematica educaţiei timpurii.
Necesitatea şi oportunitatea acestui nou PDI decurge din nevoia de a implementa schimbările
intervenite în educaţia timpurie în raport cu standardele naţionale de calitate, stabilindu-ne noi ţinte,
noi direcţii de acţiune, vom fi puşi în situaţii noi de administrare şi coordonare a sarcinilor propriei
dezvoltări.
pg. 5
Fezabilitatea proiectului se bazează pe resursa umană calificată, pe faptul că între cadrele didactice
există educatoare cu prestigiu la nivel zonal, judeţean, dar şi prestigiul pe care grădiniţa şi l-a creat de-
a lungul existenţei.
Sprijinul comunităţii locale în îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea condiţiilor
de îngrijire şi educare pentru preşcolari şi antepreşcolari întăreşte fezabilitatea proiectului.
III. VIZIUNEA ŞI MISIUNEA
Grădiniţa nr. 51 Braila s-a constituit ca organizaţie care se conformează exigenţelor la care
răspunde orice definiţie a organizaţiei alcătuită dintr-un grup ale cărei acţiuni converg către atingerea
unor scopuri şi obiective specifice.
Membrii organizaţiei pornesc de la deviza că succesul educaţiei se bazează pe adaptarea demersului
educaţional la nevoile individuale ale fiecărui copil. Ideea centrală este aceea că fiecare copil este unic,
iar unicitatea lui reprezintă punctul de plecare în toate deciziile luate cu scopul primordial de a-l ajuta
să se dezvolte pe deplin. Pornind de la aceste premise am stabilit viziunea grădiniţei:
VIZIUNEA
Viziunea Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 51 Braila este:
„Educaţia în grădiniţă – educaţie pentru şcoală – educaţie pentru viaţă!”
MISIUNEA defineşte scopul fundamental, raţiunea de a exista a organizaţiei; răspunde la întrebarea
DE CE EXISTĂ GRĂDINIŢA? şi se adresează atât membrilor organizaţiei, cât şi beneficiarilor
acesteia.
Definim misiunea Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 51 astfel:
- Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului, în funcţie de ritmul
propriu şi de trebuinţele sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia;
- Fiecare copil trebuie sa-si descopere propria identitate, autonomia şi dezvoltarea unei
imagini de sine pozitive.
- Educarea copiilor în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului, al demnităţii umane şi toleranţei, al schimbului liber de opinii este un alt
deziderat al gradinitei noastre.
pg. 6
- Noi sprijinim copilul în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini
necesare acestuia la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii
Aceasta misiune are un sens real si reprezintă un ghid de lucru util pentru personalul angajat,
vizează calitatea educaţiei pe care dorim să o asigurăm.
Evaluarea activităţii desfăşurată la nivelul grădiniţei, respectarea curriculumului preşcolar,
realizarea ofertei educaţionale, calitatea educaţiei la nivelul grădiniţei, managementul eficient,
formarea unui ethos propriu vor dovedi realizarea misiunii Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 51
Braila.
Misiunea pe care noi am formulat-o este, de fapt “declaraţia noastră de identitate” , declaraţia
grădiniţei noastre pe care o vom face cunoscută atât în interiorul grădiniţei, prin afişarea în locuri
accesibile personalului, părinţilor, vizitatorilor
Declaratie de intentie
Scopul grădiniței noastre este sa oferim copiilor un start solid în educație ajutându-i să-și
dezvolte o gândire vioaie, curioasă și să-și însușească cunoștințe elementare. La finalizarea
grădiniței ne vom aștepta de la ei să relaționeze cu ceilalți copii și cu adulții, să interacționeze cu
mediul, să-l cunoască și să-l stăpânească prin explorări, încercări, experimentări. Să aplice
cunoștințele și deprinderile însușite în activitatea școlară precum și în viață și o societate, să fie
dezvoltați normal, fizic și psihic. Să-și dezvolte identitatea proprie, să manifeste interes și
curiozitate pentru lucruri noi, să înțeleagă informația primită, să lucreze independent și să fie
capabil să experimenteze pe măsura posibilităților proprii aspecte care îl interesează în mod
deosebit. Să analizeze datele primite și pe baza lor să formuleze predicții.Să exprime
independent opinii și stări sufletești și să le motiveze.
pg. 7
IV. CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ. ASIGURAREA EDUCAŢIEI INCLUZIVE ŞI
INTERCULTURALE.
Cultura organizaţională este mediul intern care caracterizează fiecare organizaţie, în care
acţionează şi se dezvoltă grupurile şi fiecare individ în parte şi care determină comportamentul/
atitudinile ce conduc la eficienţa organizaţiei respective.
„Cultura organizaţională este personalitatea unei organizaţii”, (McNamara 1997).
(după Schein 1996)
Cultura
organizaţională a grădiniţei noastre este influenţată de fiecare dintre componentele menţionate mai sus,
dar mai ales de modul cum aceste componente relaţionează cu factorii mediului extern dar şi între ele.
Formularea valorilor organizaţiei noastre porneşte de la preambulul Convenţiei ONU cu privire
la drepturile copilului potrivit căruia copilul „trebuie să crească într-un mediu familial, într-o atmosferă
de fericire, dragoste şi înţelegere” pentru a-şi dezvolta complet şi armonios personalitatea”.
Grădiniţa noastră oferă educaţie pentru fiecare, asigură o lume a jocului şi a învăţării, unde
copiii sunt iubiţi, respectaţi şi alintaţi, unde drepturile le sunt promovate şi protejate, fără nici un fel de
discriminare, unde siguranţa şi bunăstarea lor sunt considerate primordiale. Grădiniţa va asigura şanse
egale copiilor care provin din familii de români, sau romi.
Cultura organizaţională a Grădiniţei nr. 51 o diferenţiază de celelalte grădiniţe, obiectivul
nostru fiind găsirea căilor adecvate de schimbare a ceea ce este depăşit şi de a păstra ceea ce aduce
plus valoare grădiniţei.
Cultura organizaţională are două părţi:
• una vizibilă: norme formale, reguli, simboluri, sloganuri, ritualuri, ceremonii, mituri, eroi,
modelecomportamentale, vestimentare, atitudini fizice, jargonul utilizat de membrii organizatiei;
pg. 8
Modalităţile de manifestare a culturilor organizaţionale:
• una ascunsă: norme informale, valori, credinţe, reprezentări, înţelesuri, modele de gândire,
modele profesionale.
În Grădiniţa nr 51 Braila educaţia incluzivă este privita ca o necesitate în contextul misiunii pe
care ne-am asumat-o.
Educaţia incluzivă urmăreşte o modalitate instituţionalizată de şcolarizare a copiilor cu
dizabilităţi, a copiilor cu cerinţe educative speciale.
Aceasta educaţie se coordonează după cele trei dimensiuni, prin abordarea lor concretă în
procesul instructiv-educativ la grupe:
a)Dimensiunea legislativă şi administrativă care priveşte includerea în sistemul de
învăţământ preprimar al copiilor cu nevoi speciale ca pe o parte integrantă şi ca pe o
responsabilitate a unităţii de învăţământ preşcolar;
b)Dimensiunea pedagogică, cea care evidenţiază necesitatea apropierii condiţiilor de
predare-învăţare pentru copiii cu dizabilităţi de cele accesibile celorlalţi copii, din punct de
vedere al curriculumului.
c)Dimensiunea socială care reliefează importanţa relaţiilor, a interacţiunii sociale dintre
copii şi care are efecte pozitive pentru toţi copiii.
V. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN ŞI INTERN
V.1. Diagnoza mediului extern
AAnnaalliizzaa nneevvooiilloorr eedduuccaaţţiioonnaallee îînn ccoonntteexxttuull ppoolliittiicc,, eeccoonnoommiicc,, ssoocciiaall,, tteehhnnoollooggiicc,, eeccoollooggiicc -- aannaalliizzaa
PP..EE..SS..TT.. ((EE))
a. CONTEXTUL POLITIC
Actualul context politic naţional al educaţiei, configurat prin politica Guvernului în
conformitate cu sistemul european de educaţie şi de formare profesională, are în vedere generarea unei
resurse umane, naţionale înalt competitive, capabile să funcţioneze eficient în societatea cunoaşterii şi
a globalizării informaţionale, precum şi formarea elevilor pentru succes social.
pg. 9
Stabilite în contextul transformărilor rapide ale lumii contemporane, priorităţile şi strategia
elaborate de M.E.N. urmăresc reconstrucţia şi recredibilizarea învăţământului preuniversitar şi
implementarea unui nou sistem legislativ care să asigure modernizarea, stabilitatea şi predictibilitatea
sistemului de învăţământ. Oferta politică în domeniul educaţiei este focalizată asupra următoarelor
obiective prioritare:
Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor de educaţie şi de formare profesională, facilitarea
accesului tuturor la sistemele de educaţie şi de formare profesională şi deschiderea acestora
spre societate;
Schimbare majoră de paradigmă a învăţământului preuniversitar, de la educaţia timpurie la cea
post obligatorie, de la gestionarea resurselor umane la eficientizarea exerciţiului financiar
descentralizat;
Reforma educaţiei timpurii şi dezvoltarea instituţională a educaţiei pe tot parcursul vieţii;
Adaptabilitatea la schimbarea circumstanţelor şi la nevoile individuale ale elevilor,
preponderent ale celor proveniţi din grupuri dezavantajate/din grupuri minoritare;
Acces egal şi sporit la educaţie prin reconstrucţia învăţământului din mediul rural;
Promovarea pluralismului în educaţie şi a alternativelor educaţionale;
Combinarea eficientă a educaţiei de elită cu educaţia generală;
Informarea partenerilor strategici şi a comunităţilor educaţionale.
b. CONTEXTUL ECONOMIC
Municipiul Braila, este o localitate situată în estul tarii. Aşezarea a favorizat existenţa
oamenilor pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri, existenţa legată de fluviul Dunarea.
Jumatate din economia Brailei este sustinuta de intreprinderile mici si mijlocii. Cu fonduri
europene patronii si managerii de IMM-uri au reusit sa-si mentina afacerile si sa evite falimentul.
Implicarea mediului de afaceri si dezvoltarea parteneriatelor cu agentii economici sunt solutii bune
penrtu imbunatatirea bazei materiale a unitatilor scolare.
Datorita diferentelor de dezvoltare economica dintre diferite localitati, au aparut dezechilibre ce
genereaza un acces inegal al copiilor la educatie. Revigorarea traditiilor si a mestesugurilor locale pot
contribui la minimalizarea acestor discrepante.
c. CONTEXT SOCIAL
Componenţa demografică a contextului social din municipiul Braila se caracterizează prin
scăderea populaţiei la nivelul orasului. Lipsa resurselor financiare a unor familii, gradul scăzut de
pg. 10
interes pentru scoala, costul relativ ridicat pentru frecventarea unităţilor de învăţământ au efecte
negative asupra participării la educaţie.
d. CONTEXT TEHNOLOGIC
Pregătirea pentru o societate a cunoaşterii, a globalizării informaţiilor şi a generalizării
tehnologiilor avansate, presupune utilizarea maximală a resurselor IT de care dispune unitatea
şcolară. Deşi grădiniţele nu au fost cuprinse în Programul SEI în unitatea noastră s-a realizat
dotarea, prin eforturi extrabugetare, cu calculatoare, astfel că fiecare grupă beneficiază de 1
calculator conectat la Internet. Există soft-uri educaţionale pentru aplicarea curriculumului
preşcolar, pentru fiecare categorie de activitate/disciplină.
e. CONTEXT ECOLOGIC
Utilizarea eficientă a resurselor fizice şi umane în corelaţie cu nevoia de conservare a mediului
şi a patrimoniului este o dominantă a politicii de guvernare.
În context ecologic vom proiecta în cadrul CDŞ – activităţi ecologice menite să valorifice
identitatea ecologică a zonei, precum şi derularea unor proiecte educaţionale pe teme de protecţia şi
conservarea mediului în parteneriat cu instituţii abilitate (direcţia Judeţeană de Protecţie a
Mediului).
V.2. Diagnoza mediului intern - Analiza SWOT
Pentru a realiza o diagnoză corecta a organizaţiei şcolare, vom apela la metoda (tehnica) SWOT,
analizând atât mediul intern cât şi mediul extern, pe următoarele planuri:
- resurse umane;
- resurse materiale şi financiare;
- relaţii cu comunitatea;
- oferta curriculară.
V.3. Resursele umane
Informaţii privind personalul
Performanţa unei organizaţii depinde în mod direct de performanţa resurselor umane existente,
ne-am concentrat asupra următoarelor domenii esenţiale:
Atragerea resurselor umane de care organizaţia noastră are nevoie;
Dezvoltarea resurselor umane care vor funcţiona în organizaţia noastră;
Motivarea resurselor umane angajate;
Menţinerea resurselor umane care corespund cerinţelor organizaţionale.
pg. 11
Încadrarea unităţii de învăţământ în anul şcolar 2011- 2012
Încadrarea grădiniţei s-a realizat în concordanţă cu planul de şcolarizare, cu efectivele de
preşcolari:
Nr.
crt.
Grupa Nr. grupe Nr. preşcolari Total Observaţii
Total 8 210 210
3P N + 5 PP
1. Grupa mică 1 1 20 + 31 51
2. Grupa mijlocie 1 1 20 + 30 50
3. Grupa mare 1 1 23 + 35 58
4. Grupa pregatitoare 1 1 22 + 29 51
Personalul de conducere: Nr.crt. Număr posturi Funcţia
didactică
Specialitatea1
Statut2
Titular/
Supl. Calif.
1. 1 Director Profesor învăţământ
preşcolar şi învăţământ primar
Titular
Posturi / norme didactice în şcoală:
Indicator total preşcolar primar gimnazial liceal Profesio-
nal
alte
forme
- număr de posturi/norme didactice 12 12 - - - - -
- număr posturi/norme ocupate cu cadre
didactice titulare
12
- număr posturi /norme ocupate cu cadre
didactice suplinitoare calificate
- număr posturi /norme ocupate cu cadre
didactice suplinitoare necalificate
- Personal didactic angajat în anul şcolar 2011- 2012
total preşcolar primar gimnazial liceal profesional alte forme
Total cadre didactice, din care: 12
- cadre didactice titulare 12 12 - - - - -
- cadre didactice suplinitoare - - - - - - -
- cadre didactice necalificate - -
Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic
1 conform diplomei
2 titular/suplinitor
Număr personal didactic calificat: Personal
didactic
cu gradul I gradul II cu definitivat fară definitivat Necalificat
pg. 12
Personal didactic auxiliar: 3
Distribuţia personalului didactic auxiliar, în funcţie de calificări
Funcţia Număr persoane Calificarea (DA sau NU)
Administrator financiar/Contabil şef 1 Studii medii
Secretar 1 Studii superioare
Administrator patrimoniu 1 Studii medii
Personal nedidactic: 6 posturi-5 sunt ocupate
Distribuţia personalului nedidactic, în funcţie de calificări
Funcţia Număr persoane Calificarea (DA sau NU)
Bucătar 1 Sc. profesională
Îngrijitor 4 Studii generale 4
Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe
- personal didactic calificat în proporţie de 100 %;
- cadre didactice titulae - 100%;
- cadre didactice titulare cu gradul didactic I –
75 %;
- cadre didactice cu performanţe în activitatea didactică
- 100 %;
- există o bună delimitare a responsabilităţilor cadrelor
didactice, există 6 comisii constituite pe diverse
probleme şi 7 responsabili, cu activităţi specifice;
- o bună comunicare internă şi externă.
- slabă motivare datorită salariilor mici şi
de eliminarea salariilor de merit şi a
posibilităţilor de acordare a procentului
de 2%;
- imposibilitatea acordării unor
recompense materiale personalului;
Oportunităţi Ameninţări
- implicarea cadrelor didactice în proiecte şi programe
la nivel local, judeţean, naţional şi internaţional;
- creşterea coeziunii grupului, o comunicare mai bună;
- varietatea cursurilor de formare şi perfecţionare
organizate de CCD, ONG, universităţi;
- scăderea interesului personalului
datorită motivaţiei insuficiente, salarii
mici;
- părăsirea unităţii în favoarea unor
domenii de activitate mai bine plătite.
Informaţii privind preşcolarii în anul şcolar 2011-2012
Percepând fiecare copil ca ceva unic, demn de respect şi înţelegere putem realiza o educaţie
eficientă. În grădiniţa noastră copilul este în centrul tuturor preocupărilor. Conştientizarea, acceptarea
doctorat
- 8 3
1
-
pg. 13
şi respectarea drepturilor copilului stau garanţie an de an la înscrierea copiilor în grădiniţă. Planul de
şcolarizare a fost realizat în fiecare an, datele din 2011- 2012 fiind următoarele:
Mediul social şi cultural din care provin copiii:
- familii cu studii superioare:75 familii monoparentale: 13
- familii cu studii medii: 79
- familii cu studii generale ( 8 clase absolvite): 28
- familii cu studii sub 8 clase: 3
Copii cu părinţi plecaţi în străinătate: 19
Copii cu cerinţe educaţionale speciale: 5 cu autism si ADHD + 11 proveniţi din medii defavorizate
social.
V.4. Resurse materiale:
ANALIZA SWOT
Puncte tari Puncte slabe
- Adaptarea spaţiului/mediului educaţional la
nivelul de învăţământ preşcolar;
- Spaţiile şcolare sunt dotate cu mobilier nou,
modern (măsuţe, scăunele, pătuţuri, dulăpioare),
ce respectă particularităţile de vârstă ale
preşcolarilor. Pentru suplimentarea numărului
locurilor de dormit, au fost achiziţionate patuturi
pliante;
- Fiecare sală de grupă este dotată conform
- Clădire foarte veche la program normal;
- Săli de clasă neîncăpătoare pentru numărul de
copii care solicită înscrierea;
- Fiind singura grădiniţă cu program prelungit
din cartierul Buzaului este foarte solicitată,
spaţiile şcolare fiind neîncăpătoare pentru
numărul de copii şcolarizaţi;
- Reabilitarea si extinderea celor doua locatii
propuse in 2009 nu poate fi demarată datorită
PROGRAM NORMAL - 4 GRUPE
Strada N. Titulescu nr. 36
PROGRAM PRELUNGIT: 4 GRUPE
Strada Negoiului nr. 31
NIVEL I
1GRUPA MICA- 31 copii
1 GRUPA MIJLOCEI -30 copii
NIVEL II
1 GRUPĂ MARE - 35 copii
1GRUPA PREGATITOARE – 29copii
NIVEL I
1 GRUPĂ MICĂ - 20 copii
1 GRUPĂ MIJLOCIE – 20 copii
1 grupa mijlocie
1
NIVEL II
1 GRUPĂ MARE -23copii
1GRUPA PREGATIT. – 22 copii
8 GRUPE - copii
din care:
PLAN DE ŞCOLARIZARE
PROPUS:
P. P. 115 preşcolari
P. N. 85 preşcolari
REALIZAT:
P.P. 125 preşcolari
P.N. 85 preşcolari
pg. 14
Normativului de dotare minimală pentru
învăţământ preşcolar. În fiecare sală de
clasă/grupă există un calculator conectat la
Internet.
- Grădiniţa dispune de 3 xerox-uri : 2 la program
prelungit, 1 la program normal.
- Există 5 televizoare conectate la program TV
prin cablu, 4 radiocasetofoane, 1 videoproiector,
4 imprimante;
- Asigurarea accesului la informaţii – existenţa
site-ului grădiniţei, a modalităţilor de
promovarea ofertei educaţionale.
crizei financiare cu care ne confruntăm.
Oportunităţi Ameninţări
Reabilitarea si extinderea conform proiectului
executat
- Inexistenţa fondurilor pentru reabilitare-
extindere/criza economică ce determină
subfinanţarea învăţământului.
V.5. Resurse financiare
ANALIZA SWOT
Puncte tari Puncte slabe
- Unitatea este ordonator de credite;
- Preocuparea pentru atragerea de fonduri
extrabugetare
- Desfăşurarea unuor acţiuni de atragere de
fonduri;
- Executarea la termen a operaţiunilor
financiar contabile;
- Nealocarea sumelor aprobate în bugetul
iniţial;
Oportunităţi Ameninţări
- atragerea de fonduri nerambursabile; - Riscul de a nu primi salariile datorită
crizei financiare;
V.6. Relaţia cu comunitatea:
Comunitatea reprezintă o entitate social-umană, ai cărei membri sunt legaţi prin locuirea
aceluiaşi teritoriu şi prin relaţii sociale constante şi tradiţionale, consolidate în timp,
(Dicţionar de Sociologie, 1993, pg.128).
În mod firesc, părinţii sunt primii educatori ai copilului. Vine apoi rândul profesioniştilor din
grădiniţe şi şcoli să se ocupe de educarea şi formarea copiilor printr-o metodologie şi un curriculum
specific vârstei acestora. Dar educaţia copiilor, priviţi ca cei mai tineri membri ai unei comunităţi, este
responsabilitatea întregii comunităţi. Ea este leagănul creşterii şi devenirii copiilor ca viitori adulţi
responsabili de menirea lor în folosul întregii comunităţi.
pg. 15
O comunitate care plasează educaţia printre priorităţile sale este o comunitate care acţionează
conştient în folosul tuturor membrilor săi. Este bine ştiut faptul că, pe termen lung, investiţia în
educaţie este cea mai valoroasă pentru societate.
Atunci când părinţii, copiii şi ceilalţi membri ai comunităţii se consideră parteneri în educaţie,
se creează o comunitate de suport care începe să funcţioneze. În spiritul celor formulate mai sus
Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 51 Braila a avut şi are o foarte bună relaţie de colaborare cu:
Primăria Municipiului Braila şi Consiliul local (consilieri);
Inspectoratul Şcolar al Judeţului Braila; Şcolile generale “Ion Creanga”, “Fanus Neagu”, “Anton
Pann” Braila, “Clubul Copiilor”, Biserica, Muzeul Brailei , agenţi economici ş.a.
Relaţia de colaborare este întărită de nenumăratele activităţi desfăşurate în parteneriat
an de an, a spectacolelor dedicate diferitelor evenimente ( 1 Iunie, Crăciun ş.a.) simpozioanelor,
meselor rotunde etc.
Reprezentanţii Consiliului local, ai Primăriei Municipiului Braila participă activ la viaţa
grădiniţei, la deciziile care se iau în organismele din care aceştia fac parte: Consiliul de Administraţie
şi Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii.
V.7. Curriculum
În Grădiniţa nr. 51 Braila activitatea instructiv- educativă se desfăşoară în concordanţă cu
obiectivele cadru şi obiectivele de referinţă formulate în “Curriculum pentru învăţământul preşcolar”
aprobat prin OM 5233/01.09. 2008.
Curriculumul pentru învăţământul preşcolar prezintă o abordare sistemică, în vederea
asigurării:
continuităţii în interiorul aceluiaşi ciclu curricular;
interdependenţei dintre disciplinele şcolare şi tipurile de activităţi de învăţare din învăţământul
preşcolar;
deschiderii spre module de instruire opţionale.
Totodată, prezentul curriculum se remarcă prin:
extensie - angrenează preşcolarii, prin experienţe de învăţare, în cât mai multe domenii
experienţiale (Domeniul lingvistic şi literar, Domeniul ştiinţelor, Domeniul socio-uman,
Domeniul psiho-motric, Domeniul estetic şi creativ), din perspectiva tuturor tipurilor
semnificative de rezultate de învăţare;
echilibru - asigură abordarea fiecărui domeniu experienţial atât în relaţie cu celelalte, cât şi cu
curriculum-ul ca întreg;
pg. 16
relevanţă - este adecvat atât nevoilor prezente, cât şi celor de perspectivă ale copiilor preşcolari,
contribuind la optimizarea înţelegerii de către aceştia a lumii în care trăiesc şi a propriei
persoane, la ridicarea competenţei în controlul evenimentelor şi în confruntarea cu o largă
varietate de cerinţe şi aşteptări, la echiparea lor progresivă cu concepte, cunoştinţe atitudini şi
abilităţi necesare în viaţă;
diferenţiere - permite dezvoltarea şi manifestarea unor caracteristici individuale, chiar la copii
preşcolari de aceeaşi vârstă (vezi ponderea jocurilor şi a activităţilor alese şi a activităţilor de
dezvoltare personală);
progresie şi continuitate - permite trecerea optimă de la un nivel de studiu la altul şi de la un
ciclu de învăţământ la altul sau de la o instituţie de învăţământ la alta (consistenţa concepţiei
generale, asigurarea suportului individual pentru copii etc.).
Structural, curriculum pe care îl vom aplica aduce în atenţia cadrelor didactice următoarele
componente: finalităţile, conţinuturile, timpul de instruire şi sugestii privind strategiile de instruire şi
de evaluare pe cele două niveluri de vârstă (3-5 ani şi 5-6/7 ani).
Obiectivele cadru sunt formulate în termeni de generalitate şi exprimă competenţele care
trebuie dezvoltate pe durata învăţământului preşcolar pe cele cinci domenii experienţiale.
Obiectivele de referinţă, precum şi exemplele de comportament, ca exprimări explicite
rezultatelor învăţării (conceptelor, cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor, dar şi ale competenţelor
vizate) sunt formulate pentru fiecare temă şi fiecare domeniu experienţial în parte.
Planul de învăţământ are o structură pe două niveluri de vârstă şi, în contextul unei învăţări
centrate pe copil, încurajează eterogenitatea (abandonarea sistemului de constituire a grupelor pe
criteriul cronologic). De asemenea, acesta prezintă o construcţie diferită, în funcţie de tipul de program
al grădiniţei (program normal şi program prelungit) şi o delimitare pe tipuri de activităţi de învăţare:
Activităţi pe domenii experienţiale, jocuri şi activităţi didactice alese şi activităţi de dezvoltare
personală. Planul de învăţământ şi domeniile experienţiale, permit parcurgerea interdisciplinară,
integrată a conţinuturilor propuse şi asigură libertate cadrului didactic în planificarea activităţii zilnice
cu preşcolarii.
Într-un demers coerent al centrării demersurilor educaţionale pe copil, actualul curriculum
scoate în evidenţă relaţia biunivocă conţinut-metodă şi pune un accent deosebit pe rolul educatoarei în
procesul de activizare a funcţiilor mintale constructive şi creative ale copiilor, pe realizarea unei
dialectici pedagogice – după H.Wallon – în care copiii şi educatoarea se află într-o interacţiune şi
acomodare reciprocă, subtilă şi continuă. De asemenea, ea insistă pe:
ideea de cadru didactic care joacă rolul de persoană resursă, care informează preşcolarul
şi îi facilitează acestuia accesul la informaţii, care diagnostichează dificultăţile copilului
pg. 17
şi care îl sprijină şi orientează fără a-l contrazice sau eticheta, care lucrează individual
sau în grupuri mici cu preşcolarii respectând ritmul lor propriu etc.;
deschiderea grădiniţei către exterior, către comunitate şi, în acest context consideră că
învăţarea realizată de la persoane din afara instituţiei este la fel de valoroasă precum cea
de la cadrul didactic;
utilizarea în mod cât mai flexibil a spaţiului, mobilierului şi a materialelor şi
echipamentelor specifice.
PLAN de ÎNVĂŢĂMÂNT
- nivel preşcolar -
Intervalul de vârstă Categorii de activităţi de
învăţare
Nr.de
activităţi/săptămână
Nr.ore/tură, din norma
cadrului didactic, dedicate
categoriilor de activităţi din
planul de învăţământ ON* OP/OS*
37 – 60 luni (3,1 - 5 ani) Activităţi pe domenii
experienţiale
7 + 7 2h x 5 zile = 10h
Jocuri si activităţi didactice alese 10 + 5 1,5h x 5 zile = 7,5h
Activităţi de dezvoltare
personală
5 + 10 1,5h x 5 zile = 7,5h
TOTAL 22 + 22 25 h
61 – 84 luni (5,1 - 7 ani) Activităţi pe domenii
experienţiale
10 + 10 3h x 5 zile = 15h
Jocuri si activităţi didactice alese 10 + 5 1h x 5 zile = 5h
Activităţi de dezvoltare
personală
6 + 11 1h x 5 zile = 5h
TOTAL 26 + 26
25 h
La programul prelungit numărul de activităţi menţionat reprezintă activităţile care se adaugă în
programul de după-amiază al copiilor (tura a II-a).
Un exemplar al Curriculumului pentru învăţământul preşcolar se găseşte la biblioteca grădiniţei.
Curriculum la decizia şcolii/CDŞ se va realiza în conformitate cu Notificarea nr. 41945/18.10. 2000:
Dacă se recurge la colaborarea cu fundaţii, asociaţii, agenţi economici, persoane
fizice autorizate (fie că sunt sau nu cadre didactice) plata pentru activitatea opţională se va face tot din
veniturile proprii ale unităţii (donaţii sau sponsorizări).
Grădiniţa nr. 51 a propus pentru anul şcolar 2012- 2013 următoarele
activităţi opţionale:
Dans modern si de societate
Sah
Limba Engleza
Prietenul meu, calculatorul
Clubul curiosilor
Pictam si ne jucam
pg. 18
Din această paletă largă de opţionale părinţii au ales ceea ce au considerat mai potrivit pentru
copii, curriculum pentru aceste activităţi fiind proiectat de către cadrele didactice şi aprobate de
către inspectorul de specialitate ( la începutul fiecărui an şcolar).
Activităţi extracurriculare:
Activităţile extracurriculare oferă copiilor destindere, recreere, voie bună, satisfacţiile
atmosferei de grup, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor.
Aceste activităţi au caracter ocazional şi iau forme foarte variate în contexte pe care viaţa socială
şi spirituală ni le oferă.
Extra - clasă sau extraşcoală activităţile extracurriculare sunt definite prin: parteneriat, cooperare,
comunicare efectivă şi eficientă, multiculturalism, atitudini nediscriminative şi flexibile.
Concursuri şi proiecte locale, judeţene, naţionale şi internaţionale: e-TWINNING - parteneriate
on-line între şcoli europene”, „„SSPPRRIINNGG DDAAYY IINN EEUURROOPPEE;; ENO ORGANIZATION
Spectacole organizate cu diferite prilejuri; Vizite, excursii la diferite obiective social-culturale şi
istorice locale, judeţene, naţionale; Parteneriate educaţionale locale, judeţene, naţionale,
internaţionale; Organizarea unor expoziţii cu lucrările copiilor cu ocazia diferitelor evenimente;
Vizionarea unor spectacole pentru copii: teatru de păpuşi, teatru de revistă;
Participarea la derularea unor evenimente, marcarea unor zile naţionale şi internaţionale;
Derularea unor programe si proiecte educaţionale.
Pornind de la politicile educaţionale şi priorităţile strategice stabilite de MEN pentru
următoarea perioadă, de la analiza diagnostică şi de la studiul prognostic al contextului politic,
economic, social şi tehnologic specific localităţii, Grădiniţa nr. 51 Braila şi-a stabilit viziunea,
misiunea, direcţiile de acţiune, obiectivele generale – ţintele strategice şi obiectivele specifice pe
domenii funcţionale, după cum urmează:
pg. 19
VI. ŢINTE STRATEGICE (SCOPURILE):
1. Asigurarea calităţii educaţiei prin realizarea eficientă a curriculumului preşcolar şi a
curriculumului la decizia grădiniţei, asigurarea şanselor egale la educaţie, inclusiv pentru copiii
cu CES;
2. Realizarea unui management în concordanţă cu noile politici educaţionale – managementul
resurselor umane;
3. Dezvoltarea infrastructurii şi a bazei materiale printr-un management financiar de calitate;
4. Promovarea imaginii grădiniţei printr-o ofertă educaţională atractivă şi comunicarea cu factorii
educaţionali;
5. Dezvoltarea unor parteneriate/programe educaţionale;
VVIIII.. OOBBIIEECCTTIIVVEE SSPPEECCIIFFIICCEE,, PPEE DDOOMMEENNIIII FFUUNNCCŢŢIIOONNAALLEE::
DOMENIUL O B I E C T I V E S P E C I F I C E
I. C
U R
R I
C U
L U
M
1. Creşterea calităţii activităţii în domeniul proiectării corespunzătoare a
conţinuturilor învăţării pentru toate domeniile experienţiale/ disciplinele din
curriculum pentru educaţie timpurie;
2. Creşterea calităţii actului educațional prin schimbarea paradigmei
instrucţionale, centrarea pe copil/ formarea competenţelor funcţionale, esenţiale
pentru reuşita socială: comunicare, gândire critică, dezvoltarea unor valori şi
atitudini adecvate societăţii contemporane, prelucrarea şi utilizarea contextuală
a unor informaţii complexe.
3. Asigurarea calităţii educaţiei prin încurajarea practicilor incluzive valorizarea
diversităţii, respectarea demnităţii, centrarea pe nevoile individuale ale
preşcolarilor, acordarea de şanse egale, cultivarea responsabilităţii colective;
4. Stimularea predării cu ajutorul mijloacelor TIC și a mijloacelor audio-video;
5. Monitorizarea, evaluarea şi optimizarea calităţii procesului educaţional.
pg. 20
ll.
MA
NA
GE
ME
NT
SI
RE
SU
RS
E U
MA
NE
1. Formarea şi dezvoltarea profesională a personalului de conducere şi a
personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic;
2.Recrutarea şi selecţia personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic
performant; Realizarea unui management dinamic şi activ ;
3. Ameliorarea/ eliminarea disfuncţionalităţilor în activitatea didactică
constatate cu prilejul inspecţiilor şcolare/asistenţelor.
4. Creşterea indicatorilor de calitate privind managementul resurselor umane.
III.
D
EZ
VO
LT
AR
EA
INF
RA
ST
RU
CT
UR
II Ş
I
A B
AZ
EI
MA
TE
RIA
LE
1. Asigurarea necesarului de materiale şi mijloace didactice în conformitate cu
Standardele privind materialele de predare învăţare în educaţia timpurie, OM
3850/17.05.2010;
2. Eficientizarea gestionării patrimoniului;
3. Derularea activităţii financiar contabile conform legislaţiei în vigoare.
4. Creşterea indicatorilor de calitate privind existenţa şi caracteristicile spaţiilor
şcolare.
IV.C
OM
UN
ICA
RE
A
SI
PR
OM
OV
AR
EA
IMA
GIN
II G
RĂ
DIN
IŢE
I
1. Dezvoltarea parteneriatului educaţional – local, regional, naţional şi
internaţional – la standarde europene care promovează imaginea grădiniţei;
2. Inventarierea, gestionarea eficientă şi transmiterea informaţiilor de interes
public, în conformitate cu prevederile Legii nr. 544/12.10.2001 privind liberul
acces la informaţiile de interes public;
3. Promovarea imaginii grădiniţei printr-o ofertă educaţională, curriculară şi
extracuriculară atractivă;
4. Creşterea indicatorilor de calitate privind oferta educaţională.
V. D
EZ
VO
LT
AR
EA
UN
OR
PA
RT
EN
ER
IAT
E/
PR
OG
RA
ME
ED
UC
AT
ION
AL
E
1.Pastrarea traditiei locale si deschiderea catre unitati prescolare;
Implicarea copiilor in derularea unor proiecte judetene si nationale;
2. Eliminarea abandonului scolar, integrarea copiilor cu nevoi speciale in
gradinita;
3. Extinderea educatiei copiilor in cadrul activitatilor educative si
extracurriculare;
4. Realizarea unui schimb de experienta la nivel national intre gradinita si
scoala;
pg. 21
Pentru aceste obiective specifice vor fi stabilite acţiuni, termene, responsabilităţi, indicatori de
performanţă şi modalităţi de evaluare în planul operaţional pentru primul an de funcţionare a
grădiniţei.
VIII. STUDIUL DE FEZABILITATE:
Consideram ca este posibilă realizarea Proiectului de dezvoltare instituţională pornind de la
analiza resurselor umane şi materiale. Date reale existente, personal calificat, baza materială şi mai ales
strategiile proiectate se vor realiza ţinând seama de o proiectare rezonabilă, ţintele strategice sunt
realiste, proiectate cu acordul principalelor grupe de interes. Fezabilitatea este întărită de avantajul că
asigurăm copiilor o educaţie de calitate şi părinţilor sprijin social pe durata când sunt angajaţi în
câmpul muncii.
IX. ETAPELE DE REALIZARE A PDI:
Etapele de realizare a PDI le proiectăm în succesiunea lor calendaristică: ani şcolari, semestre, luni,
săptămâni.
ŢINTA 1 : Asigurarea calităţii educaţiei prin realizarea eficientă a curriculumului preşcolar şi a
curriculumului la decizia grădiniţei, asigurarea şanselor egale la educaţie inclusiv pentru copiii
cu CES.
Obiective specifice:
S1. Creşterea calităţii şi eficienţei educaţiei timpurii din perspectiva pregătirii pentru o societate bazată
pe cunoaştere şi în vederea promovării dezvoltării durabile:
- abordare curriculară integrată adecvată formării pentru societatea bazată pe cunoaştere şi dezvoltare
durabilă;
- interdisciplinaritate și cross-curricularitate;
- incluziune şi predare diferenţiată;
- materiale suport inclusiv planuri de intervenţie personalizate;
- abordare extracurriculară.
S2. Creşterea calităţii actului educațional prin schimbarea paradigmei instrucţionale, cu deplasarea
centrului de greutate spre formarea competenţelor funcţionale,
pg. 22
esenţiale pentru reuşita socială: comunicare, gândire critică, dezvoltarea unor valori şi atitudini
adecvate societăţii contemporane, prelucrarea şi utilizarea
contextuală a unor informaţii complexe;
S3. Asigurarea calităţii educaţiei prin încurajarea practicilor incluzive valorizarea diversităţii,
respectarea demnităţii, centrarea pe nevoile individuale ale preşcolarilor, acordarea de şanse egale,
cultivarea responsabilităţii colective);
S4. Stimularea predării cu ajutorul mijloacelor TIC și a mijloacelor audio-video;
S5. Pregătirea preşcolarilor pentru concursurile avizate de ISJ şi MECTS;
S6. Monitorizarea, evaluarea şi optimizarea calităţii procesului educaţional
Etapa Obiectiv
specific
Activităţi Termen
Umane
Resurse
Materiale
Financiare
Indicatori de
performanţă
Monitorizare
Evaluare
I.
S1 Studierea/
cunoaşterea/
aprofundarea
curriculumului
preşcolar de către
personalul
didactic
1- 12 sept.
2012
Director
Cadre
didactice
Curriculum
Scrisori
metodice
100% cadrele
didactice
cunosc
curriculum
Chestionare de
cunoaştere a
curriculumului
S2
S6
Monitorizarea şi
evaluarea calităţii
procesului
educaţional
Sem I.
Sem II.
Director
CEAC
Fişe Calitatea
procesului
educaţional
dovedit la
inspecţii/
asistenţe
Fişe de
monitorizare,
evaluare a
rezultatelor învăţării
S4 Utilizarea soft-
urilor educaţionale
în act. de predare
–învăţare -
evaluare
Permanent Director
CEAC
Calculator
Soft–uri
educaţio-nale
Cel puţin
un soft
/disciplină
Fişe de
monitorizare
Satisfacţia părinţilor
S2
S5
Participarea la
concursurile
judeţene,
naţionale avizate
de MECTS, ISJ
HD
Anual
Semes-
trial
Director
CEAC
Fişe de
concurs
Nr. premii
Portofoliile
concursurilor
Diplome
S5 Înscrierea în
grădiniţă a
copiilor cu CES
Perma-
nent
Director
CEAC
Dovezi grade
deficienţe
Cazuri
specifice
Monitorizări
Fişe PIP
S6 Asigurarea
activităţii de
îndrumare şi
control
Anual
Semes-
trial
Director
CEAC
Nr.
asistenţelor
Fişe de asistenţă
Fişe de
monitorizare
II.
S1 Revizuirea ofertei
educaţionale
2013-
2014
2015
2016
Director
CEAC
Gradul de
satisfacţie a
beneficia-
rilor
Chestionare
III.
S3 Crearea unor
facilităţi pentru
copiii cu CES
2013-
2014
2015
2016
Director
CEAC
Nr. copiilor Nr. copiilor
scutiţi de taxa scolarizati
Chestionare
V.
S4 1. Revizuirea
proiectării
activităţii
curriculare şi a
ofertei
extracurriculare
2014-
2015
2016
Director
CEAC
Resp.
Comisie
metodică
Cadre
didactice
Materiale
bibliografice
Revizuiri
anuale
Fişe de
monitorizare
pg. 23
ŢINTA 2: Realizarea unui management dinamic şi activ în concordanţă cu noile politici
educaţionale – managementul resurselor umane;
Obiective specifice:
S1. Formarea şi dezvoltarea profesională a personalului de conducere şi a personalului didactic,
didactic auxiliar şi nedidactic;
S2.Recrutarea şi selecţia personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic performant; Realizarea
unui management dinamic şi activ ;
S3.Dezvoltarea competenţelor psihopedagogice, metodice şi de specialitate ale cadrelor didactice;
S4. Ameliorarea/ eliminarea disfuncţionalităţilor în activitatea didactică constatate cu prilejul
inspecţiilor şcolare/asistenţelor.
S5.Creşterea indicatorilor de calitate privind managementul resurselor umane.
Etapa Obiectiv
specific
Activităţi Termen
Umane
Resu
rse
Mate
riale
Financiare
Indicatori de
performan-ţă
Monitorizare
Evaluare
I.
S1 Recrutarea şi
selecţia
personalului
didactic
Sept. 2012 Director
CEAC
Drept
uri
salari
ale
Cadre
didactice
calificate
Dosare de
personal
II. S1
S3
S5
Formarea
personalului de
conducere şi a
personalului
didactic,
didactic auxiliar
şi nedidactic în
gestionarea
noilor
instrumente de
management
instituţional;
2012-2013
2013-2014
2014-2015
2015-2016
2016-2017
Director
CEAC
Oferta
cursuri
formare
100%
participare
Cursuri
formare
Adeverinţe
Certificate
Adeverinţe
III.
S3
S4
S5
Evaluarea
resursei umane
în funcţie de
indicatorii de
calitate realizaţi
2012-2013
2013- 2014
2014- 2015
2015-2016
2016-2017
Director
CA
CEAC
Fişe de
evaluare
100%
calificative FB
Diminuarea
erorilor de
manage-ment
Chestionare
satisfacţie
ŢINTA 3. Dezvoltarea infrastructurii şi a bazei materiale printr-un management financiar de
calitate.
1. Creşterea indicatorilor de calitate privind existenţa şi caracteristicile spaţiilor şcolare;
pg. 24
2. Asigurarea necesarului de materiale şi mijloace didactice în conformitate cu Standardele privind
materialele de predare învăţare în educaţia timpurie, OM 3850/17.05.2010;
3. Eficientizarea gestionării patrimoniului;
4. Derularea activităţii financiar contabile conform legislaţiei în vigoare. Etapa Obiectiv
specific
Activităţi Termen
umane
Resurse
Materiale
Financiar
e
Indicatori de
performanţă
Monitorizare
Evaluare
I. S1
1. Executarea
lucrărilor de întreţinere curentă;
2.Amenajarea
/reamenajarea spaţiului
educaţional pentru
deschiderea anului şcolar;
2.Obţinerea
autorizaţiilor sanitare
PSI
ISCIR
Anual Director
Adminis- trator
parimoniu
Adminis trator
financiar
Cadre didactice
Spaţiu
aferent
Obţinerea autoriza-ţiilor
Condiţii igienico
sanitare 100% în toate spaţiile
Satisfacţia beneficiarilor
S2
1.Achiziţionarea
mobilierului şcolar în conformitate cu
numărul de
preşcolari 2. Asigurarea
materialelor şi
mijloacelor didactice necesare
desfăşurării
procesului didactic
Iunie-iulie
2012
Până la 31 iulie 2012
Director
Adminis- trator
parimoniu
Adminis- trator
financiar
Cadre didactice
Măsuţe
Scăunele Tablă
Suport
planşe etc.
Asigurarea în
procent de 100% a mobilierului necesar
Existenţa materialelor şi
mijloacelor de
învăţământ cf. standardelor
Chestionare aplicate
beneficiarilor direcţi şi indirecţi
II. 2012-
2013
S3 Completarea
necesarului de materiale pentru
fiecare domeniu
experienţial/ disciplină
Septem-brie
2012
Director
Adminis- trator
parimoniu
Adminis- trator
financiar
Cadre didactice
Dotare
conform OM 3580/
2010
Liste materiale
TINTA 4. – Comunicarea si promovarea imaginii unitatii
Obiective specifice:
S1. Dezvoltarea parteneriatului educaţional – local, regional, naţional şi internaţional – la standarde
europene care promovează imaginea grădiniţei;
S2. Inventarierea, gestionarea eficientă şi transmiterea informaţiilor de interes public, în conformitate
cu prevederile Legii nr. 544/12.10.2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;
S3. Promovarea imaginii grădiniţei printr-o ofertă educaţională, curriculară şi extracuriculară
atractivă;
S4. Creşterea indicatorilor de calitate privind oferta educaţională.
pg. 25
Etapa Obiectiv
specific
Activităţi Termen
Umane
Resurse
Materiale
Financi
are
Indicatori de
performanţă
Monitorizare
Evaluare
I
S3
S4
Elaborarea de
materiale de promovare a ofertei
educaţionale
Anual Director
Adminis- trator
parimoniu
Adminis- trator
financiar
Pliante
flyere
50- 100 pliante
Pliante
Flyer CD-uri de prezentare
Pag.web
S1 S2
S3
Asigurarea accesului
la informaţii a persoanelor interesate
Anual Director
Avizier
Pagina web a grădiniţei
Creşterea
prestigiului în comunitate
Chestionare
II. S1 Dezvoltarea parteneriatului
educaţional
Anual Semestrial
Director Cadre
didactice
Cel puţin 2 parteneriate/
semestru
Parteneriate Chestionare
II. S2 S3
Reviziurea procedurilor privind
asigurarea accesului la
informaţii
Anual Director Coord.
CEAC
Dosar CEAC Creşterea calităţii
activităţii
CEAC
Monitorizarea procedurilor
III.
S1 S2
S3
S4
Îmbunătăţirea /revizuirea
procedurilor de
comunicare internă şi externă
Anual Director Coord.
CEAC
Eficienţa procedurilor
Chestionare de satisfacţie
IV.
S1
S2 S3
S4
Promovarea
activităţilor curriculare şi
extracurriculare în
presă, pag. web, prin afişare
Anual
semestrial
Director
Coord. CEAC
Promovarea im Promovarea
imaginii grădiniţei
Cel puţin o activitate
de promovare /semestru
ŢINTA 5 Dezvoltarea unor parteneriate/programe educaţionale;
Obiective specifice:
1.Pastrarea traditiei locale si deschiderea catre unitati prescolare;
Implicarea copiilor in derularea unor proiecte judetene si nationale;
2. Eliminarea abandonului scolar, integrarea copiilor cu nevoi speciale in gradinita;
3. Extinderea educatiei copiilor in cadrul activitatilor educative si extracurriculare;
4.Realizarea unui schimb de experienta la nivel national intre gradinita si scoala;
Etapa Obiectiv
specific Activităţi Termen
Umane Resurse
Materiale
Financiare Indicatori de performanţă
Monitorizare Evaluare
I S1
S2 S3
S4
Organizarea de serbari
ocazionale. Proiecte educationale
Kalokagathia, Sa
citim pentru mileniul III, Educatie pentru
sanatate, Educatie
rutiera, Ecogradinita, Curcubeul schimbarii,
Da poti!
Organizarea de parteneriate cu alte
gradinite, cu scoala,
obiective de cultura din oras. Organizarea
de excursii si vizite
tematice
anual
Director,
Consilier
educativ
Surse informatice
Nr.
Parteneriatelor
Satisfactia beneficiarilor
Portofoliile
parteneriatelor
pg. 26
X. DEFINIREA MECANISMELOR DE ASIGURARE A CALITĂŢII
În conformitate cuprecizările OUG nr. 75 din 12 iulie 2005 şi a Legii 1/ 2011 privind
asigurarea calităţii educaţiei, unitatea noastră şcolară elaborează şi adoptă propria strategie de asigurare
a calităţii educaţiei la nivelul grădiniţei, asigurând constituirea CEAC care va avea ca obiectiv
asigurarea calităţii educaţiei printr-un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a capacităţii instituţionale de
elaborare, planificare şi implementare a programei de studiu prin care se formează încrederea
beneficiarilor că organizaţia furnizoare de educaţie respectă standardele de calitate.
Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii este formată din 5 membri. Conducerea ei
operativă este asigurată de directorul organizaţiei, coordonator fiind desemnat prof. Eremia Florina.
Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii din Grădiniţa nr. 51 Braila are următoarele
atribuţii:
elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a
calităţii, aprobate de conducerea unităţii şcolare, conform domeniilor şi criteriilor prevăzute de
legislaţia în vigoare;
elaborează anual un raport de evaluare internă privind calitatea educaţiei în unitatea şcolară
respectivă, pe baza căruia directorul elaborează raportul general privind starea şi calitatea
învăţământului din unitatea şcolară. Raportul este adus la cunoştinţa tuturor beneficiarilor, prin
afişare sau publicare şi este pus la dispoziţia evaluatorului extern;
elaborează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei; elaborează proceduri pentru
asigurarea calităţii la nivelul grădiniţei;
cooperează cu ISJ Braila şi cu ARACIP;
orice control sau evaluare externă a calităţii, din partea Agenţiei Române de Asigurare a
Calităţii în Învăţământul Preuniversitar sau a MECTS se va baza pe analiza raportului de
evaluare internă a activităţii din unitatea şcolară.
Procese de asigurare a calităţii la nivelul Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 51 Braila
- planificare - analiza mediului extern şi a mediului intern
- stabilirea priorităţilor/ţintelor strategice de dezvoltare
- elaborarea planului operaţional
- implementare
- monitorizare - internă realizată de grădiniţă
- externă realizată de ISJ Braila
- evaluarea - internă= autoevaluarea-realizată la nivelul grădiniţei
- externă - realizată de ARACIP
- îmbunătăţirea continuă a rezultatelor
pg. 27
XI. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI DE DEZVOLTARE
INSTITUŢIONALĂ
Monitorizarea
- cuantificarea activităţilor/rezultatelor pe tot parcursul derulării PDI. Scopul
monitorizării: furnizarea unor informaţii relevante pentru evaluare;
- funcţionează ca o „avertizare”.
Monitorizarea internă/Tipul
monitorizării:
(proces continuu de colectare
a datelor)
Indicatori de
performanţă
Modalităţi de
monitorizare/
colectare a datelor
Responsabilităţi Procedura de
monitorizare
-Monitorizarea acţiunilor din
planul operaţional;
-Respectarea termenelor şi
îndeplinirea
responsabilităţilor;
Numărul activităţilor
proiectului
implementate la timp ;
-fişe de monitorizare/
studierea faptelor;
Echipa de monitorizare
Director
Procedura de
monitorizare/
(de rutină)
-Monitorizarea procesului
instructiv- educativ:
-calitatea procesului
instructiv –educativ
-fişe de observaţie a
predării-învăţării-
evaluării
Echipa de monitorizare Procedura de
observare a lecţiei
-Parcurgerea succesivă a
curriculumului;
-procent - 100% de
parcurcere a
curriculumului
-inspectarea/
controlul proiectării
curriculare correlate
cu derularea
lecţiilor/activităţilor
pe domenii
experienţiale
-sondaje
Director
Echipa de monitoriza-
re
Grafic de
îndrumare şi
control
-Aplicarea metodelor activ
participative;
Utilizarea metodelor
activ-participative în
procent de 100% de
către cadrele didactice
-observaţii de
monitorizare a
aspectelor pozitive/
negative ale PDI;
-grile de
monitorizare;
-discuţii
-chestionare iniţiale
-chestionare
periodice (reacţii
favorabile –
nefavorabile)
-analize SWOT ;
-rapoarte de
monitorizare
Director
CEAC
Procedura de
observare a lecţiei
Grafic de control
-Monitorizarea rezultatelor
şcolare/
rezultatelor obţinute de
preşcolari la evaluările iniţiale,
sumative, finale;
-Monitorizarea rezultatelor
CDŞ;
Procentul rezultatelor
pozitive/negative
obţinute la evaluările
iniţiale, sumative, finale
Procentul preşcolarilor
care învaţă limba
străină;
-fişe de evaluare
iniţială, sumativă,
finală;
- grafice de
monitorizare
Cadre didactice
CEAC
Director
Procedura de
monitorizare a
rezultatelor
şcolare
-Monitorizarea rezultatelor
activităţilor extracurriculare
Procentul rezultatelor
pozitive/negative
obţinute în activităţile
extracurriculare
Monitorizarea nr.
diplomelor
Portofoliile
activităţilor
Albume de fotografii
Cadre didactice
CEAC
Director
Procedura de
monitorizare a
rezultatelor
extraşcolare
-Monitorizarea rezultatelor
obţinute la concursurile
avizate de ISJ şi MECTS
Numărul premiilor
obţinute de preşcolarii
grădiniţei
Numărul
concursurilor şcolare,
competiţiilor,
Rezultate
Director
CEAC
Procedura de
monitorizare
pg. 28
Lista premiilor
Grafice de
interpretare a datelor
-Monitorizarea formării şi
dezvoltării profesionale a
personalului de conducere şi a
personalului didactic
Participarea 100% a
personalului la cursurile
de formare iniţiate de
CCD şi ISJ Braila
Adeverinţe
Atestate
Oferta CCD
Director Statistici
Grafice de
participare
-Monitorizarea resurselor
financiare şi materiale
Eficienţa = eficacitate şi
economicitate
resurselor financiare,
materiale
Fişe de inventariere Director Procedura de
inventariere
-Monitorizarea reacţiilor
beneficiarilor
Numărul reacţiilor
favorabile/
nefavorabile
Chestionare Director
CEAC
Procedura de
colectare a
feedback-ului
Monitorizarea externă:
-verificarea modului în care
sunt respectate standardele de
calitate (ARACIP);
-îndrumare şi sprijin asigurat
de ISJ în vederea respectării
standardelor de calitate
Procentul în care sunt
respectate standardele
de autorizare
-vizita de
monitorizare;
-observaţia;
-analiza
documentelor;
-anchete – calitative/
cantitative
-interviul
Inspecţii de monitori-
zare desemnate de ISJ
şi /sau ARACIP;
evaluări externe pentru
monitorizare externă
Metodologia
derulării vizitei
de monitorizare
pentru verificarea
respectării
standardelor
naţionale
Evaluarea = procesul prin care măsurăm prin metode şi instrumente specifice gradul de îndeplinire a
obiectivelor. Se realizează în diferite etape ale realizării PDI.
O evaluare cât mai corectă, obiectivă devine o condiţie esenţială a succesului.
Evaluarea internă:
autoevaluarea coordonată de
CEAC
Indicatori de
performanţă
Modalităţi de
evaluare
Responsa-
bilităţi
Procedura de
evaluare
Raport anual de evaluare
internă a calităţii/RAEI –
conform modelului elaborat de
ARACIP
Aprecierea
cantitativă: Cât la %
din rezultate
corespund scopurilor/
obiectivelor?
Stabilirea raportului
dintre performanţele
proiectate şi cele
reale/obţinute;
Aprecierea calitativă
- creşterea
prestigiului unităţii
de învăţământ în
urma realizării
obiectivelor PDI;
- Analiza SWOT
- Aprecierea,
măsurarea şi emiterea
unor judecăţi de
valoare,
raportarea
permanentă;
-Autoevaluări
cantitative, care vor
evidenţia impactul
activităţilor,
descriind,
enumerând, calculând
şi măsurând atingerea
obiectivelor;
-Autoevaluări
calitative, orientate
spre progres,
măsurând atitudini şi
cauze ale
evenimentelor;
Analiza datelor:
-Fişe de evaluare
-Chestionare
-Rapoarte
intermediare şi finale;
- Portofoliul
proiectului.
Director
CEAC
Pr - -Procedurile de asigurare
a calităţii educaţiei elabora-
te şi implementate în
grădiniţă:
-proceduri de autoevalu-
are instituţională;
- proceduri de analiză
a culturii organizaţionale;
- proceduri de evaluare siste-
sistematică a aşteptărilor
educabililor, părinţilor şi
altor beneficiari relevanţi;
-proceduri de evaluare
sistematică a satisfacţiei
personalului;
-proceduri de comunica-
re re internă, decizie şi rapor-
tar tare;
-proceduri de identificare
şi de prevenire a perturbă-
rilor majore;
-proceduri de control al
documentelor şi al
înregistrărilor;
- proceduri de monitorizare,
evaluare, revizuire şi
îmbunătăţire a calităţii
etc.
Evaluarea externă Rezultate aşteptate Surse informaţiona-
le/dovezi
Responsa-
bilităţi
Procedura de
evaluare
pg. 29
Ce trebuie să ştim despre
evaluarea externă?
Ce aşteptăm în urma
realizării evaluării
externe?
Ce trebuie să
pregătim pentru
desfăşurarea
evaluării externe?
Cine, din
unitatea de
învăţământ,
răspunde de
evaluarea
externă?
Paşii evaluării externe
Evaluarea externă periodică
realizată de ARACIP conform
OG. 75/2005 şi a Legii
1/2011:
Controlul calităţii educaţiei în
unităţile de învăţământ
presupune activităţi şi tehnici
cu caracter
operaţional, aplicate sistematic
de o autoritate de inspecţie
desemnată pentru a
verifica respectarea
standardelor de calitate.
Evaluarea externă vizează trei
domenii:
A.Capacitate instituţională
Evaluarea planificării
strategice (misiune, viziune,
ţinte / opţiuni strategice) şi a
planificării operaţionale
(programele şi acţiunile
concrete prin care se propune
realizarea ţintelor strategice;
- Evaluarea resurselor umane,
materiale şi financiare în
raport cu numărul de
preşcolari şcolarizaţi;
B. Eficacitate educaţională
- Evaluarea ofertei
educaţionale;
- Evaluarea rezultatelor şcolare
şi a rezultatelor extraşcolare;
C. Managementul calităţii
- Evaluarea procedurilor de
autoevaluare instituţională;
- Evaluarea managementului
calităţii la nivelul unităţii de
învăţământ.
- Calitatea superioară
a serviciilor
educaţionale oferite;
- Atingerea
rezultatelor propuse;
- Gradul de satisfacţie
faţă de
managementul
strategic şi
operaţional din
unitatea de
învăţământ;
- Exemple de bună
practică;
- Capacitatea unităţii
de învăţământ de a se
implica în viaţa
comunităţii şi de
a-şi adapta oferta
educaţională la
cerinţele
beneficiarilor;
- Dezvoltarea
profesională a
personalului,
îmbunătăţirea bazei
materiale,
îmbunătăţirea întregii
activităţi.
Proiectul de
dezvoltare
instituţională/
PDI;
Raportul anual de
evaluare
internă/RAEI;
Baza de date;
Chestionare;
Informaţii privind
parteneriatele unităţii
de învăţământ;
Informaţii privind
proiectele
naţionale/inter-
naţionale;
Site-ul unităţii de
învăţământ;
Pliante;
Oferta educaţională;
Proceduri;
Portofoliile cadrelor
didactice;
Portofoliile
preşcolarilor;
Alte surse
informaţionale.
Director
CEAC
I.Unitatea de învăţământ
înaintează la ARACIP
următoarele documente:
1. Cererea de declanşare a
procedurii de evaluare externă a
calităţii educaţiei;
2. Fişa - tip a unităţii de
învăţământ;
3.Planul de dezvoltare
instituţională;
4.Raportul anual de evaluare
internă
II. Evaluarea propriu –zisă
III.Încheierea evaluării
externe/Concluzii.
În evaluarea PDI vom analiza impactul asupra:
Comunităţii locale (ţintă) – la nivelul cunoaşterii, al atitudinilor şi al
comportamentelor individuale şi de grup;
Instituţiilor implicate: relaţiile unităţii de învăţământ cu ISJ Braila, cu autorităţile
locale, cu alte asociaţii, ONG-uri;
Pieţei – apar alte unităţi particulare pe piaţă? Proiectul este inovator? Este unic?
Creşterii resurselor disponibile pe continuarea sau amplificarea proiectului;
Cooperării cu alte instituţii similare – apar (noi)cereri de colaborare?
Portofoliul de evaluare al PDI cuprinde:
pg. 30
- modele de autoevaluare; interviuri de evaluare; observaţia pe baza ghidurilor de observaţie; fişe de
observaţie; rapoarte de autoevaluare; rapoarte intermediare, rapoarte semestriale; rapoarte anuale;
înregistrări video; albume în format electronic; sondaj de opinie/interviuri luate beneficiarilor;
chestionare de satisfacţie ş.a.
Indicatori de performanţă:
În planul operaţional pentru primul an de realizare a PDI şi pentru fiecare an de implementare a
PDI proiectăm indicatorii de performanţă sub formă de rezultate aşteptate:
Indicatori de ordin cantitativ: Exemple:
- Achiziţionarea a 5 seturi de materiale pentru dezvoltarea senzorio-motorie;
- Achiziţionarea a 2 seturi de materiale pentru exersarea capacităţii de comunicare:
- 2 seturi /recuzita pentru mini-dramatizări, pentru jocuri de rol;
- Participarea părinţilor în procent de 100% la şedinţele organizate;
Indicatori de ordin calitativ: Exemple:
- creşterea prestigiului Grădiniţei nr. 51 în comunitate;
- creşterea calităţii serviciilor;
Indicatorii de performanţă proiectaţi pot fi identificaţi în planurile operaţionale pentru fiecare an
şcolar: sunt observabili, uşor de înţeles şi de aplicat, măsurabili, adecvaţi obiectivelor şi activităţilor
stabilite. Indicatorii de performanţă sunt percepuţi ca beneficii şi sunt utili personalului care îi folosesc.
XII. PROIECTAREA BUGETARĂ PENTRU REALIZAREA PDI 2012- 2017
Proiectul de buget reprezintă previziunea pe perioada 2012- 2017 atât a veniturilor cât şi a
cheltuielilor. Proiectul de buget estimat are rolul de a pregăti modul de acţiune pentru obţinerea
veniturilor şi efectuarea cheltuielilor.
Monitorizarea, evaluarea bugetului şi controlul financiar:
Activitatea de monitorizare a bugetului trebuie să răspundă la următoarele întrebări:
- Se corelează ciclul bugetar cu acţiunile din planul operaţional pentru fiecare an din PDI?
- Cum se realizează activitatea financiar contabilă, activitatea de control financiar preventiv, de
audit financiar?
- Cum se realizează revizuirea bugetului?
- Cum se adoptă priorităţile pentru anul viitor?
Proiectăm monitorizarea sumelor financiare pentru fiecare activitate din planul operaţional.
Activitatea financiar - contabilă va fi asigurată de către contabilul Alexandru Sanda, are ca scop
preîntâmpinarea acţiunilor şi cheltuielilor ilegale, preîntâmpinarea imobilizării fondurilor. Controlul
preventiv urmăreşte legalitatea, necesitatea, oportunitatea şi eficienţa utilizării fondurilor financiare de
către agenţii economici şi instituţiile publice /private, respectarea obligaţiilor faţă de bugetul public
naţional, faţă de furnizori, creditori, respectarea clauzelor contractuale.
Activitatea de audit financiar va fi asigurată de Primăria Municipiului Braila şi de către reprezentaţii
compartimentului de audit financiar al ISJ Braila.
Evaluarea performanţelor financiare la nivelul Grădiniţei nr. 51 este astfel proiectată încât să
răspundă, din punct financiar - contabil, la următoarele întrebări:
- Este bugetul planificat în mod adecvat?
- Au existat cheltuieli neprogramate? Ce disfuncţii au rezultat din această cauză?
- Care este impactul cheltuielilor neprogramate asupra atingerii obiectivelor din planul
operaţional?
- Cheltuielile efectuate au avut efectul scontat?
pg. 31
ECHIPA CARE A PARTICIPAT LA ELABORAREA PDI
Prof. Luminita Buzea - director Prof. Cristina Orzan – membru CA Educ. Florina Eremia – coordonator CEAC Prof. Moldoveanu Dorina-lider sindicat