Prof.dr. Mariana Graur
UMF “Grigore T Popa” Iasi
Gliclazid in tratamentul diabetului
zaharat de tip 2
Gliclazid in tratamentul diabetului
zaharat de tip 2
• Insulinosecretia fiziologica
• Patofiziologia diabetului zaharat de tip 2
• Secretia de insulina stimulata de sulfonilureice
• Particularitatile gliclazid
• Studiul Advance
• Pozitionarea gliclazid in ghidurile de tratament ale dz 2
Insulinosecreţia fiziologică – profil 24 ore
După Pratley RE, Weyer C. Diabetologia 2001; 44: 929–45.
0
100
200
300
400
0 20 40 60 80 100 120
Time (min)
Pla
sm
a i
ns
uli
n (
pm
ol/
l)
Prima
fază
A 2a
fază
Insulinosecretia normala (bifazică)
Secretia fiziologica a insulinei
Patogeneza DZ de tip 2
Defecte fiziopatologice majore
Diabet = Hiperglicemie
productie hepatica de glucoza
preluare
glucoza
Adaptat dupa American Diabetes Association Diabetes Care 2004;27(suppl 1):S5–S10; Beers MH, Berkow R, eds. Merck Manual of Diagnosis
and Therapy, 17th ed. Whitehouse Station, NJ: Merck Research Laboratories, 1999.
Muscle
Pancreas secretie
insulina
Liver
Disfunctie beta-celulara
Istoria naturala a diabetului de tip2
Patofiziologia diabetului zaharat tip 2 dupa DeFronzo
"Ominous Octet"
Incretin effect
Glucose uptake
Lipolysis
Food intake
Glucose reabsorption
Glucose output
Glucagon secretion
α
Insulin secretion
β β
α
DeFronzo RA. From the Triumvirate to the Ominous Octet: A New Paradigm for
the Treatment of Type 2 Diabetes Mellitus. Diabetes. 2009;58:773-795
Beta-cell Dysfunction
Insulin Resistance
Adapted from Lebovitz. Diabetes Reviews 1999;7(3)
UKPDS Group. Diabetes. 1995; 44:1249-1258.
2 -2 -10 -6 0 6 10 14
Fu
ncţi
a b
eta
celu
lară
(%
)
50
100
75
25
IFG/IGT
Ani de la diagnostic
DZ tip 2
Declinul functiei celulare in diabetul
zaharat de tip 2
Ce este exact ?
“disfunctia β-
celulara”
Reducerea masei
β celulare
Disfunctia progresiva a
celulei β
ambele
sau
sau
Succesul controlului
diabetuluizaharat de tip 2
• Reducerea
rezistentei la
insulina
• Imbunatatirea functiei
celulei β
(intarzierea progresiei bolii)
Sulfonilureicele si calalele KATP – istoric (1)
1942 – Marcel Jambon descopera intamplator efectul hipoglicemiant
al sulfonilureicelor.
1954 –Loubatières- prima utilizare clinică a sulfonilureicelor
1958 – Berson & Yallow: tehnica de dozare a insulinei
1968 – Dean-Matthews: celulele β pancreatice sunt electric excitabile.
1975 – Sehlin-Taljedal: glucoza reglează insulinosecreţia prin
controlul permeabilităţii pentru K+
1976 – Nehr şi Sachman, pun la punct tehnica “patch-clamp”
1977 – Loubatières – efectul hipoglicemiant al sulfonilureicelor
depinde de stimularea celulelor β pancreatice.
Sulfonilureicele si calalele KATP – istoric (2)
1983 Noma: canalele de KATP sunt descrie pentru prima data în
muşchiul cardiac; ulterior aceste canale au fost descoperite în
celula β pancreatică (Aschroft 1984), în muşchiul scheletic
(Spruce 1985), muşchiul neted (Standen 1989), creier (Aschroft
1988), hipofiză (Bernardi 1988), rinichi (Hunter & Giebisch
1988). Ulterior s-au mai descoperit canale de KATP în ovare,
testicule, suprarenale, limbă.
1984 Schmid-Antomarchi şi col. identifică receptorul
sulfonilureic (SUR) identificat cu canalul ionic KATP
Sulfonilureicele si calalele KATP – istoric (3)
1985 Sturgess et al, studiile de “patch-clamp” sugerează că
închiderea canalului KATP produce depolarizarea membranei
celulare.
1995 Aquilar-Bryan şi col. purifică şi apoi clonează
receptorul sulfonilureic (SUR1)
1999 Suzuki – în celula beta, SUR1 deţine senzorul
nucleotidic din canalul KATP, care este molecula ATP.
2001 Studii de confirmare pe şoareci transgenici şi şoareci
knock-out a rolului substructurilor canalului KATP (SUR1 sau
Kir6.1).
Celula β-pancreatica
• Fiecare celulă conţine ≈ 5.000 canale de KATP
• Canalele KATP sunt esenţiale pentru insulinosecreţie
• Insulinosecreţia apare rapid (la 1-3 min.) după
creşterea glicemică
• Insulinosecreţia presupune consum energetic
Canalul K ATP
Canalele rectificatoare spre interior
(inward rectifying channels - Kir)
• Rectificarea = proprietatea de a
conduce preferential intr-o directie
• Subfamilia Kir cuplat cu SUR = canal
ATP reglat
• Localizare Kir-ATP: cord, muschi neted,
pancreas, SNC
• Functioneaza ca “senzori metabolici”
• SUR1 - pancreatic
• SUR2a - cardiac
• SUR2b - vascular
• ATP inchide si ADP deschide Kir-ATP
• SUR inchid Kir-ATP
SUR
Sulfonilureicele • Prima generatie:
– Acetohexamide
– Chlorpropamide
– Tolbutamide
– Tolazamide
Tolazamide
Gliclazide
Glimepiride
• Generatia a II-a – Glipizide
– Gliclazide
– Glibenclamide
– Gliquidone
– Glyclopyramide
• Generatia a III-a – Glimepiride
Grupări tip sulfoniluree şi benzamid (ex. Glibenclamid sau glimepirid)
SUR1
SUR1
SUR2
SUR2
B
B B
S
S
S
S
S
K+
S
Kir
6.2 Kir
6.2
Kir
6.2 Kir
6.2
B
B
B
Grupare tip sulfoniluree (ex. Gliclazid )
Ashcroft FM Diabetologia 1999
Structură: relaţiile funcţionale
Distributia tisulara a subunitatilor de
canale KATP
SUR1 SUR2A SUR2B Kir 6.1 Kir 6.2
Celule β +++ ++ ++ ++ +++
Creier + ++ ++ — ++
Inimă — +++ ++ +++ ++
Muşchi ± +++ ++ ++ ++
scheletic
Miki T,Nagashima S. & Seino S., J. Mol. Endocrinol. 22: 113-123, 1999
Sensibilitatea la AHO a canalelor KATP clonate
beta-celulare si cardiace (efectul de blocare cu
afinitate inalta a canalelor KATP)
Kir 6.2/SUR1 Kir 6.2/SUR 2A
GLICLAZID + -
TOLBUTAMID + -
GLIBENCLAMID + +
GLIMEPIRID + +
MEGLITINIDE ( nu e SU; are grupare
benzamid)
+ +
Prezenta efectului de blocare cu afinitate inalta a canalelor KATP implica
posibilitatea blocarii lor in conditiile realizarii nivelelor circulante terapeutice
ale SU respective
Utilizarea terapiei cu SU ar putea fi unul din
factorii care contribuie la cresterea
morbiditatii si mortalitatii pacientilor cu
diabet zaharat?
(Klimt et al; Diabetes; 1970; 19:747-830)
• UGDP
( University Group Diabetes Program)
Canalele KATP au un rol important in
preconditionarea ischemica
1. Activarea canalelor K+ATP mimeaza complet
preconditionarea ischemica
2. Administrarea unor inhibitori ai KATP ( exp. glibenclamid)
aboleste efectul protector al preconditionarii ischemice
3. Infuzia de adenozina reduce intinderea necrozei
miocardice la caine avand acelasi efect ca si
preconditionarea ischemica. Administrarea prealabila de
glibenclamid impiedica instalarea acestui efect
Canalele K ATP in pancreas si inima
JACC 1998;31(5):950-956
Preconditionarea ischemica si
sulfonilureicele
• Preconditionarea ischemica este
un efect benefic al ischemiei
tranzitorii existent si in patologia
umana
• Blocarea ei prin blocarea canalelor
KATP ar putea avea efecte nedorite
• Medicamentele blocante selective
(ex. gliclazid) sunt mai indicate in
tratamentul bolnavilor diabetici cu
cardiopatie ischemica
JACC 1998;31(5):950-956
Canalele KATP in reglarea metabolismului
energetic
Celula pancreatica
Secretie de insulina
Corectia hiperglicemiei
Miocitele scheletice
si miocardice
Creste captarea si
utilizarea glucozei
prin translocarea
GLUT4
Celulele hipotalamice
(Nucleu ventromedial)
Stimularea glucagonului
(Prin SNSimpatic)
Corectia
hipoglicemiei
Efecte antihiperglicemiante Efect antihipoglicemiant
Diferente intre terapiile curente
Efectul pe Celula Beta
Adaptat dupa Buchanan TA et al Diabetes 2002;51:2796–2803; Ovalle F, Bell DS Diabetes Obes Metab 2002;4(1):56–59; Wolffenbuttel BH, Landgraf R Diabetes Care
1999;22(3):463–467; DeFronzo RA Ann Intern Med 1999;131:281–303; Ahrén B Curr Diab Rep 2003;3:365–372; Drucker DJ Expert Opin Invest Drugs 2003;12(1):87–100;
Buse JB et al. In: Williams Textbook of Endocrinology. 10th ed. Philadelphia: Saunders, 2003:1427–1483; Skrumsager BK et al J Clin Pharmacol 2003;43(11):1244–1256.
Clasa Efectul pe celula beta
Sulfoniluree
Stimularea secretiei de insulina;
Epuizarea celulei beta la expunerea pe termen lung
Meglitinide
Stimularea secretiei de insulina;
Epuizarea celulei beta la expunerea pe termen
Biguanide (metformin) Fara efecte directe
Agonisti PPARγ
Efecte indirecte prin imbunatatirea insulino-senzitivitatii;
Evidente ale imbunatatirii functiei beta-celulare
inhibitori alfa-glucozidaza Dau timp celulei beta sa augmenteze eliberarea de glucoza;
Fara efecte directe
Terapiile recente:
Analogi GLP-1 Prezervare si restaurare a functiei (date animale)
DPP-4 Inhibitori Prezervare si restaurare a functiei (date animale)
Diferente intre terapiile curente
Efecte terapeutice si limitari
Adaptat dupa DeFronzo RA Ann Intern Med 1999;131:281–303; Williams G, Pickup JC, eds. Handbook of Diabetes. 3rd ed. Malden, MA: Blackwell
Publishing, 2004; Holz GG, Chepurny OG Curr Med Chem 2003;10(22):2471–2483; Meneilly GS Diabetes Care 2003;26(10):
2835–2841; Ahrén B et al Diabetes Care 2002;25(5):869–875; Moller DE Nature 2001;414:821–828.
Clasa
Efect
terapeutic
primar Limitari
Sulfonyluree HbA1c Hipoglicemie, cresteri in greutate
Meglitinide PPG Hipoglicemie, cresteri in greutate
Biguanide (metformin) HbA1c efecte adverse GI, acidoza lactica (rar)
PPARs HbA1c cresteri in greutate, edeme, anemie, potential
pentru toxicitate hepatica
inhibitori de alfa-
glucosidaza
PPG efecte adverse GI
Insulina HbA1c adiminstrare injectabila, hipoglicemie, cresteri
in greutate
Analogi GLP-1 HbA1c administrare injectabila, experienta limitata
Inhibitori DPP-4 HbA1c experienta limitata
Hazard ratio(95%CI)
for diferent endpoints in
relation to
monotherapies with
different glucose-
lowering agents
according to previous
myocardial infarction
Schramm T et al
Schernthaner G et al. Eur J Clin Invest. 2004;34:535-542.
Gliclazid-un control glicemic eficient
încă de la începutul tratamentului
Reducere rapidă şi eficientă a HbA1c
∆ HbA1c (%)
w 0 w 18 Week 27 Week 9
0
-0.2
-0.4
-0.6
-0.8
-1.0
-1.2
-1.1%
-1.3%
Control glicemic eficient timp de aproapre 15 ani, fără a fi nevoie de insulină
Satoh J et al. Diabetes Res Clin Pract. 2005;70:291-297.
Gliclazid- un control glicemic
susţinut pe termen lung
5 10 7 *P<0.0001
Ani până la iniţierea insulinei HbA1c medie (%)
Gliclazid MR
n=106
Glibenclamid
n=168
0
6.5 ani 8 ani
14.5 ani 6.8%
7.4%
Schernthaner G et al. Eur J Clin Invest. 2004;34:535-542.
De 2 ori mai puţini pacienţi cu hipoglicemii…
… pentru acelaşi
control glicemic
Gliclazid- un raport eficacitate/siguranţă remarcabil
Gliclazid MR Reducerea HbA1c (%)
Pacienţi cu
hipoglicemii (%)
-1.0%
8.9%
-1.1%
De 2 ori mai puţine hipoglicemii
* *P<0.003
Gliclazid MR Glimepirid
Glimepirid
3.7%
Protejează celulele umane b de apoptoză
Grupillo M et al. Diabetologia. 2005;48(suppl 1):A45.
Reduce stresul oxidativ
cauzat de hiperglicemie
Gliclazid - proprietăţi antioxidante unice
apoptoza în celulele umane (%)
5
10
15
20
25
P<0.01
P<0.05
0.5
11.7
20.7
5.7
Glicemie normala Hiperglicemie Hiperglicemie +
glibenclamid
Hiperglicemie +
Gliclazid MR
5.7
Corelaţia dintre valorile HbA1c şi evenimentele macrovasculare
Nu doar reducerea valorilor HbA1c este importanta
ci şi modul cum aceasta este obţinută
HbA1c
Evenimente
macrovasculare
Stress
oxidativ
Gliclazid - proprietăţi antioxidante unice
Johnsen SP et al. Am J Ther. 2006;13:134-140.
Gliclazid- protecţie cardiovasculară directă
Riscul de IM este cu 35% mai mic decât în cazul altor SU
Riscul de IM
2.5
-35% *
1.36
Diabetici cu
gliclazid
*P=0.01
n=6738
2.07
Diabetici cu SU de generatie
veche
2.0
1.5
1.0
Efect antiaterogenic independent de controlul glicemic
Reducere semnificativă a
progresiei IMT (intima-
media thickness)
Katakami N et al. Diabetologia. 2004;47:1906-1913.
0.06 mm pe an -50%
P<0.005
0.03 mm pe an
gliclazid glibenclamid
Artere carotide umane
Gliclazid - protecţie cardiovasculară directă
Un control glicemic riguros scade incidenta complicatiilor
macrovasculare si determina o ameliorare a celor microvasculare?
Care sunt beneficiile si riscurile unui control glicemic riguros
la pacientii cu boala cardiovasculara deja existenta?
Este benefica scaderea TA la pacientii diabetici non-hipertensivi,
asa cum se intampla la diabeticii cu HTA?
Obiective : A se vedea daca scazind tensiunea arteriala si
controlind glicemia la nivele mai joase decit uzual se reduce
riscul complicatiilor la adultii cu diabet zaharat de tip 2
Chalmers J Diabetologia 2001
Contextul
Study design
3. Rationale and design of the ADVANCE study. J Hypertens. 2001;19(suppl 4):S21-S28.
4. ADVANCE-baseline characteristics. Diabet Med. 2005;22:1-7.
Studiu 2x2 factorial randomizat3,4 (2 braţe, 4 subgrupe)
– Braţ control TA: Noliprel şi Placebo adăugate peste terapia curentă
, incluzând Şi alte hipotensoare.
– Control glicemic: Glyclazid medicament de bază al terapiei intensive
(HbA1c ≤ 6.5%) versus tratament tradiţional
11.140 pacienti
Control glicemic intensiv
Gliclazid MR
Noliprel Placebo
Control glicemic standard
STANDARD
Noliprel Placebo
(acelaşi control al TA)
5 571 5 569
UK Prospective Diabetes Study
UKPDS
ADVANCE reducerea glicemiei în contextul
celorlalte trialuri:UKPDS
ADV
ADVANCE depăşeşte UKPDS
Obiectiv primar Riscul combinat micro şi macrovascular
ADVANCE collaborative group. NEJM, published on line June 6th
*2P=0.013
**2P=0.014
Macrovascular 557 (10.0%) 590 (10.6%) 6% (-6 to 16)
Microvascular 526 (9.4%) 605 (10.9%) 14% (3 to 23)
Combinat macro+micro 1009 (18.1%) 1116 (20.0%) 10% (2 to 18)
Număr de pacienţi cu risc (%) Intensive Standard (n=5,571) (n=5,569)
Riscul Relativ
Reducerea (95% CI)
Intensive Standard
Hazard ratio
0.5 1.0 2.0
*
**
Obiectiv primar Riscul combinat micro- şi macrovascular
ADVANCE collaborative group. NEJM, published on line June 6th
Reducerea evenimentelor microvasculare majore
Microvascular 526 (9.4%) 605 (10.9%) 14% (3 to 23)
New or worsening nephropathy 230 (4.1%) 292 (5.2%) 21% (7 to 34)
New or worsening retinopathy 332 (6.0%) 349 (6.3%) 5% (-10 to 18)
Number (%) of patients with eventIntensive Standard(n=5,571) (n=5,569)
Relative riskreduction (95% CI)
FavoursIntensive
FavoursStandard
Hazard ratio
0.5 1.0 2.0
Gliclazid MR asigură protecţie renală
*
**
*2P=0.014
**2P=0.006
Number (%) de pacienţi cu risc
ADVANCE collaborative group. NEJM, published on line June 6th
Rata evenimentelor renale
Intensive Standard (n=5,571) (n=5,569) Intensive Standard
Hazard ratio
0.5 1.0 2.0
Albumina este recunoscută ca marker de prognostic pentru evenimentele cardiovasculare
Microalbuminuria 1318 (23.7%) 1434 (25.7%) 9% (2 to 15)
Macroalbuminuria 162 (2.9%) 231 (4.1%) 30% (15 to 43)
*2P=0.018
**2P<0.001
*
**
Riscul Relativ
Reducerea (95% CI)
Number (%) de pacienţi cu risc
Follow-up (months)
ADVANCE collaborative group. NEJM, published on line June 6th
Reducerea evenimentelor cardiovasculare
Reducerea Riscului
Relativ
6%: 95% CI: -6 to 16%
p=0.3
Trend pozitiv de reducere a evenimentelor cardiovasculare
(12% RRR, p=0.12)
Hipoglicemii 2931 (52.6%) 2102 (37.7%) -57% (-66 to -49)
Hipoglicemie severă 150 (2.7%) 81 (1.5%) -86% (-144 to -42)
Hipoglicemie usoară 2898 (52.0%) 2077 (37.3%) -57% (-66 to -49)
Număr de pacienti (%) Intensive Standard (n=5,571) (n=5,569)
Relative risk reduction (95% CI) Intensive Standard
Hazard ratio
0.5 1.0 2.0
Hipoglicemiile
Rată scăzută a hipoglicemiilor
• 1/3 vs UKPDS
• În braţul de control glicemic intensiv nu a fost nici un caz
de hipoglicemie fatală
ADVANCE collaborative group. NEJM, published on line June 6th
Modificarea greutăţii corporale
0.75 Kg (95% CI 0.56, 0.94); p<0.0001
Standard Intensive
We
igh
t (K
g)
75
76
77
78
79
80
Follow-up (Months)
0 6 12 18 24 30 36 42 48 54 60
• Greutate corporală medie nemodificată la pacienţii trataţi cu Gliclazid MR
• Scăderi uşoare în greutate la pacienţii trataţi standard
ADVANCE collaborative group. NEJM, published on line June 6th
Efectele clinice combinate ale controlului intensiv al glicemiei (Gliclazid MR) şi al tensiunii arteriale (Noliprel)
Scăderea cu 1/3 a nefropatiei
Scăderea cu 1/4 a mortalităţii cardiovasculare
Gli
claz
id M
R
Gli
claz
id M
R
No
lipre
l
No
lipre
l
ADA/EASD – Avocatul abordarii centrate pe
pacient pentru managementul hiperglicemiei
49
Abordări în managementului
hiperglicemiei: Mult mai
stringent
Mai puțin
stringent
Foarte motivat, aderent,
capacități excelente de auto-ingrijire
Mai puțin motivat, neaderent,
capacitatei scazutăe de auto-ingrijire
Scăzut Ridicat
Nou diagnosticat De lungă durată
Mare Mică
Absente Severe Puține / moderate
Absente Severe Puține / moderate
Disponibile Limitate
Atitudinea pacientului și
efortul preconizat de tratament
Riscul potential asociat cu
hipoglicemia, alte efecte adverse
Durata bolii
Speranța de viața
Comorbiditați importante
Complicații vasculare
Resurse, suportul acordat de sistem
ADA=American Diabetes Association; EASD=European Association for the Study of Diabetes. Adapted with permission from Inzucchi SE.1
1. Inzucchi SE et al. Diabetes Care. 2012;35:1364–1379.
Ghidul ADA/EASD: Puncte cheie • Obiectivele glicemice și tratamentul antihiperglicemic trebuie individualizat.
• Dieta, exercitiile fizice și educatia reprezintă fundatia oricărui program
terapeutic.
• Metformin este medicamentul de primă linie optimin în cazul în care nu există
contraindicații
• După metformin, există date limitate în vederea ghidării terapiei. Terapia
combinată cu un 1 - 2 antidiabetice orale sau injectabile suplimentare este
rezonabilă, cu scopul de a minimiza efectele secundare atunci când este posibil.
• Mulți pacienți vor necesita in cele din urma insulinoterapie în monoterapie sau
în combinație cu alți agenți pentru a menține controlul glicemic.
• Deciziile terapeutice trebuie să se facă în colaborare cu pacientul (dacă este
posibil), punându-se accent pe preferintele pacientului, nevoile și valorile
acestuia.
• Reducerea riscului cardiovascular trebuie să fie obiectivul major al
tratamentului.
50
ADA=American Diabetes Association; EASD=European Association for the Study of Diabetes.
1. Inzucchi SE et al. Diabetes Care. 2012;35:1364–1379.
Posibile avantaje ale
tratamentului combinat precoce1,2
• Obţinerea controlului glicemic într-un timp mai scurt
• Administrarea unor doze mai mici de compuși individuali
• Oportunitatea de a asocia agenţi antihiperglicemici orali cu mecanisme de acţiune complementare
9
1. Bailey CJ et al. Int J Clin Pract. 2005;59(11):1309–1316.
2. Bailey CJ et al. Diab Vasc Dis Res. 2009;6:283–287.
Ghidul ADA/EASD: Recomandari generale pentru
terapia antihiperglicemica la pacienții cu Diabet
Zaharat tip 21
Monoterapie Metformina
Terapia dublă
Metformin +
SU
Metformin + TZD
Metformin +
DPP-4i
Metformin +
GLP-1-RA
Metformin + Insulină (de obicei
bazal)
• Pentru pacientii cu o valoare initiala A1C ≥
9,0%, se ia în considerare terapia
combinată cu doi agenți (terapii
noninsulino) sau insulinoterapie
aUnless there are explicit contraindications.
ADA=American Diabetes Association; EASD=European Association for the Study of Diabetes;
DPP-4i=dipeptidyl peptidase 4 inhibitor; GLP-1-RA=glucagon-like peptide-1 receptor agonist; SU=sulfonylurea; TZD=thiazolidinedione.
1. Inzucchi SE et al. Diabetes Care. 2012;35:1364–1379.
• În cazul în care prin monoterapia cu
metformin nu se atinge tinta individualizată
A1C după aproximativ 3 luni, se adaugă
un al doilea agent
• Dacă terapia duală nu atinge ținta
individualizată A1C după aproximativ 3 luni,
se adaugă un al treilea agent, în conformitate
cu indicatiile aprobate
• În plus față de dietă, controlul greutatii, creșterea activității fizice:
• Nu toate clasele de medicamente se
regăsesc aici. Pentru informații
suplimentare vezi ghidul ADA/EASD.
55
Glyclada
Glyclada este gliclazida cu formulare cu eliberare modificata.
Dezvoltarea sa a fost bazat pe Krka know-how.
Glyclada conține gliclazidă de înaltă calitate care a fost certificat și de
Certificatul de Conformitate, eliberat de Directoratul European pentru Calitatea
Medicamentelor (cel mai inalt standard de calitate european).
Gliclada este terapeutic echivalent cu gliclazidă originala, care a fost dovedit
prin studii de bioechivalență pentru fiecare doză separat.
57
Evaluarea eficienței și siguranței tratamentului cu Glyclada în cazul pacienților cu diabet
zaharat tip II a fost realizată printr-un chestionar prospectiv derulat în condiții standard
de ambulator. Țara unde studiul a avut loc este Slovacia.1
Glyclada a fost adaugată terapiei existente1
47 de centre1
39 districte2
1738 pacienți1
Dar KRKA are si studiul sau propriu
Studiul GliSafe
• 1. Macko M. GliSafe: Non-intervention clinical efficacy and safety monitoring of Gliclada in diabetes mellitus type 2 patients therapy.
Retrospective study. Interná med. 2009; 9(4): 223
• 2. Data on file. Krka d.d., Novo mesto, Slovenia, 2009
•Distribuția regională2
•Distribuția reședințelor pacienților
58
Studiul Glisafe a ilustrat cum Glyclada reduce în mod
eficient nivelul glucozei a jeun
• Nivelul mediu al glucozei a jeun la finalul studiul: 6.7 mmol/l (120.6 mg/dl)1
• Dozajul mediu Glyclada la finalul studiului: 53.6 mg1
• În timpul studiului nu au fost înregistrate reacții adverse semnificative
9 din 10 medici au evaluat tratamentul cu Gliclada ca „very good“ ori „excellent“
Rezultatele studiilor Glisafe au fost publicate in 2009.
• FPG: nivelul matinal mediu al glucozei a jeun1,2
Relation between FPG and Gliclada daily dose
9.7
7.9
6.753.6
51.6
43.21st visit (0 months)
1st control visit
(after 1 month)
2nd control visit
(after 2 months)
Average FPG (mmol/l) Gliclada average daily dose (mg)
• 1. Macko M. GliSafe: Non-intervention clinical efficacy and safety monitoring of Gliclada in diabetes mellitus type 2 patients therapy.
Retrospective study. Interná med. 2009; 9(4): 223
• 2. Data on file. Krka d.d., Novo mesto, Slovenia, 2009 (reference refers to 1st visit and 1st control visit)
Glyclada®, tablete cu eliberare modificată 30 mg si 60 mg
Unicul cu ambele doze necesare pentru ajustarea dozei
Glyclada – unica gliclazida prezenta in
ambele doze
R Eldor, I. Raz. The Review of Diabetic Studies, 2009, , 6: 6-12
Conclusions:
No guideline, amendment or scoring system can replace
sound clinical judgment based on an intimate
knowledge and understanding of the patient
Tinte individualizate pentru A1c:
O noua metoda de a imbunatati riscul macrovascular si
glicemia fara hypoglicemie si crestere ponderala