-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
1/172
.
GR SOICA • A LE
� .
Cmitetul judţand e cultur si edu cat e socialism OL T
, ,
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
2/172
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
3/172
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
4/172
GERGA SICA • A IIE
Comitetul judţan cultur si dcat socialis OLT
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
5/172
O ca1te enită să îbogăţească şi să diversifice cunoştnţele noastr
privind estrea cultural artistică a patriei este o1icnd binevenită şi încămai v1tos, aceasta de faţă care are eritul de al introduce pe cititor întro zonă geograficistorică despre care sa scris mult prea puţin în raportcu necesităţile reale o zonă n ndeajuns de vzitată de cercetători şi ultprea puţin luată n atenţia dreţilor iubitori de cultură ntradevăr, ba-zinul inferior al rîului Olt a fluviului Olt cum tinde să devină prinamenaărie hidrotehnice din ultimii ani se individualizeaă prinroexcepţional de lungă perspecivă istorică pe aceste meleaguri pund fi
urărite aşezările uane cu complexa lo· devenire, din îndepărtatul pa-eolitic ilustrat prn cultura de prund, şi pînă în zi!ele noastre, fiecarevîrstă istoică fiecare ev fiind atestat prin importante siuri arheologicesau prin monumente de seamă a căror vaoare docuentară şi seificaţie orală le aşeaă cu cinste în pat1imoniul cltral al ţăriinoastre.
Pentru istoria poporului mân cu precădere pentru procesul de ro-maniare zona Oltului inferior se ce1e considerată cu o statoică atenţie,dato1·ită faptului că tocai în această pa1te a ţării noastre la peste o juătate de secol dpă retragerea aureliană îpăratul Constantin cel Mareconstruia, prin geniul ingineresc a lui Teofilus podul de a OescusSucidaa pe care el însuşi l inaugu în anul 328. Cu alte cuvinte, ia fostdat tocai acestei eiuni să renoiască legătura directă cu imperiul oan, legătură pe epin justificat, dacă se are în vedere importanţa diepocă a aşeă1ilor de a nordul Dunării La Sucidav la Romula sau la
Slăveni cercetăile arheologice nu p1·ididesc să recolteze ate1·iale ceraice tezaue numisaice opere stauare sau de to·eutică şi ulte altert·ii ateiale în care 1·ecunoaştem deopot1ivă posperitatea econoiei locale şi activul schib comecal cu luea 10mană de atunci Pe
fil acesto tdiţii mai lesne putem înţelege aptul că, tocmai în bazinulOltului inferio1' avea să ia naştere una dintre priele formaţii politiceroâneşti de tip feudal toponie ca Bata Judeţuui sau Fărcaşele tri-miţndune cu gndul la voievodatele lui Farcaş şi Ioan a căor putere de
afi1are se poate 1ecunoaşte şi din aceea că nuele lo1 intraseră n con5 ştiinţa cancelariilor europene din secolul al XIIle
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
6/172
Progresiv, regiunea Oltului de jos cu părţile Slatinei şi Romanaţiului apare tot mai des în hrisoavele domneşti att în legătură cu activităţile economice ct şi pentru a reliefa contribuţia familiilor boiereşti dinpartea locului la viaţa politică a ţării. Nu vom uita, chiar şi în condiţiileunei rapide evocări faptul că aşezarea de la Brncoveni e deplin con-stituită încă de la nceputul secolului al XVIlea, n vom uita strînse lelegături pe care Mihai Viteazul lea avut pe meleagurile Oltului, lui da
tornduise ridicarea curţilor domneşti de la Caracal, din ansamblul cărora se mai păstrează un valoros paraclis, monument de excepţie prin virtuozitatea tehnică de construcţie şi prin frumuseţea formelor arhitectoniceDin vatra Brncovenilor sau ridicat doi din marii domnitori ai ŢriiRomâneşti: Matei Basarab despre care cronicarul Min Costin putea săscrie "om fericit preste toate domniile acei ţări, nemndru, blînd, direptom de ţară, harnic la războaie, aşa nenfrîntu şi nenspăimat ct pot sălasemeni cu mari oşteni ai lu
' ii şi, cteva decenii mai trziu, Constantin
Brncoveanu, mare iubitor de cultură şi artă, a cărui operă a contribuit nupuţin la constituirea unei ambianţe spirituale comune românilor de pretutindeni, pregătind, fie şi timid procesul de unitate naţională, desăvîşitprin lupta revoluţionară a generaţiei paşopiste şi prin jrtfa de sîng acelor căzuţi în primul război mondial
Evocarea ndepărtatelor tradiţii istorice nu este lipsită de temeiaici, întro carte care tratează despre portul popular ntradevăr u?mă
ind savanta prezentare pe care o fac autoarele, Dr Georgeta Stoica etno-graf şi istoric de artă bincunoscut pentru numeroasele lucrări consacrateartei populare n general şi portului ţărănesc în special şi Rada Ilie mu-zeograf la Muzeul judeţean Slatina privind pe ndelete frumoasele imagini care însoţesc textul cu forţa de convingere a argumentelor con1ete,înţelegem mai bine că zona Oltului inferior a beneficiat în toate perioadele istorice de o excepţională energie creatoare Este pasionantăcunoaşterea modului n care, în directă legătură cu procesul de eman
cipare al feudalităţii locale, a fost peluate, cu inspirată capacitatede interpretare, forme vestimenta1e şi elemente decorative care �aumodificat de la sat la sat, ajungnd să confere personalitate distinctăiecări micro zone etnografice Dacă pînă nu de mult, atunci cîndse vorbea despre portul din bazinul inferior al Oltului termenul cu-rent de referinţă era cojocl de Romanaţi, de aici în colo, ca urmare a studiului sistematic ntreprins de Dr Georgeta Stoica şi Rada Ilie,
vor trebui incluse n harta valorilor etnografice ale ţării, costumele dinzona Olt şi din zona Slatina, admirabilele costume de la Vultureşti şi Şe1·
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
7/172
A d it l d t di t i tă it i d i
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
8/172
Avnd me1itul de a scoate dinto vinovată uitare şi a aduce n prim
anul atenţiei un nebănuit tezaur de artă poulară 1omânească lucarea
de faţă este un model de ce1·cetare şiinţifică, de demonstraţie simplă şi
clă, cu o permanentă valoare nformativă. Iată de ce 1eali:a1ea şi publi-
carea ei ntrun att de elegant om se consttuie înrun preţios exem
lu pe care l dorim urmat n toate jdeţele ţării
Septembrie 981
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
9/172
sare a rului Olteţ n Olt sele unelte de silex cuţite răzuitoare ur ·
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
10/172
sare a rului Olteţ n OltRelieful varia, xistenţa numroaselor
ursuri d apă i a văilor adăposite lunafertilă a Oltului, punile i cmpiile întinseau creat condiţii favorabil pentru dzvolarea aezărilor încă din perioada paleoliticăaa cum testă numeroasele descopeii a
heologice din această part a ţării Aezărileomneti relectă o stă legătură cu relieful i hidografia cu liniile de ciculaţi.
Existenţa unui vad favorabil de trecepeste Olt la contactul dintre Podiul Getici Cmpia Română a contribuit deasemeneala pepetuarea i dezvoltarea ezărilor în perioadele următoare : neolitic, bronz fier darmai les n epoca romană
Vstigiil arheologice constiui primeleatestări de locuire pe teritoriul judeţului OltDescoperirile de pe valea Drovului i tului par să ateste xistenţa hominizilor naceastă zonă ncă de la începuul paleoliticului infrior (000.000100000 î.e.n) Tot pe
valea Drovului sau descoperit cteva toporae d silex i de cuarţit caraceristic culturii AbJ vliene 1 precum i primul toporade mnă ealizat n ehnica de ciopli Acheu-lană 2• Uneltele de cremene cioplite n hnica Musteriană i Aurignaciană mult vo-luate, descoperite pe văil Drovului i -lui ca i la Clocociov Slatina Cu
oara 3 Vultureti, Priseaca, Vădastra, demonstrează larga ăspîndire a aşezărilorumane n peioada paleoliticului milociu isuperior, (100000-0000 în) dea lungulVăii Oltului ncepnd din zona d conac acîmpii cu Podiul Gtic i pă n Valea Dunării
In prioda neoliică (5000-.500 en)comunităţil uman de p teioriul judeţului
sele unelte de silex cuţite răzuitoare, urghie, vrfuri de săgeţi i de lance din piatrărîşniţ, toporae plate, topore perfora,dălţi din os de cerb săăligi su sau podoadin cupru descoperite n staţiunile neolitice Slatina Milcov, Vădasra Opta Profa(Spinni) Mogoei (Scorniceti), Drăgănti
Olt Cruov (Brastvăţ) a constituie o dovadă n acest sens Descoperirile atestă deasemenea practicarea unor meteuguri casniceiportante cum snt trsul, ţesutul mpltitul pelucrarea pieilor olăritul prelucarea lmnului Unelele folosite greuăţi de luas pentru războiul de ţesut vertical fusaiolede lut i din os pentru trsul firelor sue dos i cupru pentru relucrarea pieilor tcdovdesc vechiea unor meteuguri pacicate n comunităţile ruale pnă n zilelnoastre
In aezaea Vădtra au fost scoase la suprafaţă două fragmente de vase pe care sntimpriate urele unei mpletituri asmănă
toare rogoinilor folosite pnă nu de mult însatele din sudul udeţului"
Materialele arheologice descoperit n anii960192 în locuinţele neolitice di cartierul Crian I d la Slatina fragment deniţă resturi osteologice de cornute marifolosite la racţiune5, pleavă ntrebuinţată la
BRCU D., La zvoael toe, ucureşti,197 p 03
2 bidem p. 1053 NICOLAESCU - POPŞOR C. S C N MA
TSCU Şatiu arheologic Cena - Ol, n SCV 3-, ucueşti 55 p 400
Cele doă fudi de vas ubae îcă e
f n cecţ Muzeuu judeean Stna5 GHŢ C C N MATSCU L'emploi ds
boie pou a ation pedt la phe Vădta 1 Zehy voi -XXII, 10-
confecţonarea chrculu arată că ou- rte urme d cea dea doua eocă a feruu
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
11/172
confecţonarea chrculu arată că oulaţa e oca în rnca c agrcltra
In eroada de tranzţe d la eoca neotcă la eoca bronz locutor dn aşezărle de l Clococov (Slatna), Găneaa Mogoşeşt (Scornceşt) Braneţ (Brz) Potelu(anca) ş Oea e ocau ca ş înantaş lor
cu cutura lanteor ş creşterea nmaelorFsaolee de lt ş greutăţle rmatce
entr războl de ţet vertca decoerten comuna Gănea arată că meşteşug tor-u ş ţestulu e dezvoltă odtă cu creş-terea onder moranţe ăstortulu şagrculur
Tranformăre rofnde care a loc n e-roada de trecere la eoca bronz favor-zează dezvoltarea econome, creşterea nmă-uu oaţe înmuţrea aşezărlor fort-fcate natra de e dealre nalte c antearte cm este aceea de e deaul Cşme-lelor comuna Vîcele aarţnnd cultur Ver-bcoara
In eoca bronzl (20001200 îen)rtător cutur Glna mng re nord tr-bure cltr Coţoen ale căror aşezăr ezonere au fot descoerte la Slatna Breben Vlcele Găneaa, Patra Olt, Crogan
Dn eroada oce ş nă a fîrştueoc bronzlu actall tertor al del Ot a fot oct de comntăţle clur
Verbcoar ae cor urme au gă la Sa-tna Breben, oteşt (Mcov) Băăeş(Mărnţe), Cîrogan Vîlcele Vulureşt Gă-neaa Srîncenat
Cerceăie heologce atetă o locure nteă ş n eroada de trecere dnte eocabronzuu ş rma eocă a ferulu Haltat
(1.200-500 îen) La Oea Obîş Băăeşt(Mărne) Mărgărteşt (Voneaa) Pr-
rte urme d cea de a doua eocă a feruuLate (500 îen - 100 îen) Dn aceatăeroadă rovn odoabele găte a Bălăneşt(Mărnţe) două fbule c erezentărantroomorfe, un lanţ ornamenta cerce,o brăţaă în raă cu caetee îmodobtec amete ş cu roton de şarpe, tre nle
ralce ş o vergă de el a căror formea ătrat în odoabele oule
In sec I îen I en e oc formarea şcooldarea tatul dac untar centralzaş ndeendent de ub conducerea lu Bure-bta ş Deceba.
Agrctra ş creşterea vteor rîn ocu
aţ de bază ale trburor getodace dn zonăaşa cum atetă număru mare de gro en-tr 2reae chure ş rşnee rotatvedescoerte la Srîncenata
Duă vctora l Traan asra u Dece-bal tertoru actual a jdeţuu Olt fot n
clus în rovnca Moea nferor Ca ş în alte
ăr ae Dace dă cucerre oaa
autohtonă contnă ă loccă în veche
aşezăr rrale Dorn, Făcaşele ş atele
în aşezarea rbană de la Romula a în catrl roman de la Săven nde au fot descoerte aătr de rodele meşteşgăreşt
de factră romană vae dac lucrate cu
mna Vestgle arheologce gte în aşeză-
rle de la Slatna Creaşov Breben Vlea
Mare, PatraSat ş Brîncoven documen
tează contnutatea de vaţă a olaţe băş-
tnaşe e acet tertoru medat duă retra-
gerea stăînr romane dn Daca ş n eco-lle rmătoare
G POPESCU, F. I leătuă cu un ezaur daicde i dn egunea A1·ş, in "Rvt Mu-
n acesă peodă s dezvola o vstă pescăie de la Celei ş o ntensă circulţe
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
12/172
n acesă peodă s dezvola o vstă reţea de ezăi omeneşt cupnznd oaşecase ş sate Scdav, Romula ş.
Exstenţa poplaţiei săromâneş în secou l VIlea ş al VIIe ese atestaă pe lo-cl vechilor aşezăr ca ş în dreapa Otli la Doba ş Gănesa prn maerle carace
rstce complexl cltal IpoteşiCndeşti Numeo·2 aşezăr româneş cu cacte
ral dn secou al VIIIlea ş a l IXlea aufost descopeite de� lngu Dă şi în zonde cmpie din sudul jdeţli la Cele, Orlea,Poeu Obrşa, Sdna Fărcaşee, Găneasa,Stocănet, Dăgăneşt Olt ş Slan
Locutorii acesto aşezăi practicau ume roase meşeşu moştene dn peioadeleanteoae cm sîn : precarea fieruluolărtului, tsul ţstul ş răa organzaţîn obş
Ele conrmă consttre omnilo popuae cre sn fomula admnsratvpolcăde oganizae a populaţiei săteşi dacromne
ş româneşti premegoae cistalizării ormţinlor stele în sec VIX
Teto udeţului Ol pezntă parcu laitae contnutăţii mltae ş adminsta-tve omane ş romnbzantne la Dunărecee ce a nărit capactaea de apăare a
populaţe romnce ţă de şocurle popu laţor m graore
n secolee al XIIle ş l XIIea documntele aesă n acestă pare a ţă exs-tenţa nor fomaţni poce Voevodatul lui Ioan n Cmp Carcll şi Ţa uiSeneslan în sd Cpaţlo l stnga Olt l nnznduse pnă căre cîpie n scoele l XIIlea şi l XIIlea Dipoma Ioa-
nţor enţoneză pent cestă peoadăîn zon respecivă lăr de semănătu şi
pescăie de la Celei ş o ntensă circulţebănească ce duceau venur mpoanedeţnătoror
Dezvotae foţelo de producţie şi ntensficrea scimbor a ds la creşteea număuu ;ezăio ş aparţa de no tgu şi oe. Formaea ş consoldarea n se-
colee XIVXV a sttui feudal român lMuntenie, cae a ds a dezvoltaea econome ce premzee necesare fomăroraşeor fedale
La 20 anue 1368 n prviegiu comercal acoda de Vlacu Vodă negustorloBaoven menţonează pentu prim daăSlana ca punc de vamă n scoll al XVleasînt menţonte docmena nuceele actuale lo comune : Vădăsrţa (1407), Osica de Sus(1462) Rsăneşt de Sus (1483) ceea ce presupne că şezăle respective sîn ma vecCeva mai tz Stna devine capala jude ţului Olt, aşa cum conmă un hsov uRdu cel Mae dn 26 apie 1500, sevnd
empoar c eşednţă domnească ş cm rezulă dnun docment ems n 5 iune 1535,n cetatea d scan San" de voevodu
Vad Vintlă (1532-1535). Aşezăie se dez-voltă ca me uni poces socasocîndelnga ca aşeză pepondeen agricoefpt conimat de ha stolnclui ConstantinCncuzno cae menţoneză n timpul dom-
ne li Constantin Bncovean rei tîgi pe teoul deţul O : Slatn Cacalşi rncoveni
Ocpţa de bază a locutorilo pe tot par-cusul peoadei la ce neam eert fostgiculua avînd ca rară adcenă creştee nimleor Ceeaele se pelucru cu
ajuo mio e apă de pe rurle Olteţ şOlt, n jur oraşelor Slatna Carac, Cora-
piei seu în ară şi pese hoare Regisree riale procurae din coe omenii spli de
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
13/172
p ş p gvamale e raşului Braşo menionează pelîngă negustoi din Satina, ocuori din saeînvecinate Strehare, Cireaşo Scorniceşişa
La Slatina se inersecau o serie de drumuricu mare importnă economică Drumu ă
ii" coboa de la Ocnele Mai spre Dunăre ;Drumul peştelui" megea de la Dună·e că-re Sibu; Drumul oii" cobor de l munespre luna şi bălile Dunării Drumu bu
iilor" pornea de la Drăgăşani căe Turnu
Hările stoncului Consanin Canacuzino, a lui Schwanz (1722) şi Spcth (1790
feră o imagine generaă asupra dezolăriaşezărilr d pe actuaul terioriu al judeţului Ol, confimînd at continuiate ceorvechi cî şi aparia celor noi
Cu priire la dezvoarea saelor de cîmpeîn specal a oraşelor Saina şi Caracal nefurnizează deasemenea de imporane catagrafie anilor 18301855, hara rusă de l
1835 şi harta lui Szatary de la 1864 Dupăreforma agraă din 1864 n parte de sud aju deului apar saE noi Tudor Vldimirescu, Traan Plăicen. După anul 871 se
dezvotă puenic şi aezărie Corbia BaşDrăgăneşt, Pocoava Văleni
Dezvoltarea aşezărilor aînd la bază o c
iae economică inensă bzaă pe cupiiradiionae agriculuă, creşerea vteor
pescui , abnrit a faorizat şi dezoltareartei populae ca expresie a reaivităii ş i
ingeniozităii, majoriăii popuaei şi anume
ărănimea. Folosind produsee obinute n
gospodăie la care sau adăugat trepta şi
serie de produse manufacturiere su indus
p s pa se ce au luptat pe ot parcursu isoriei ·
pentu păstrarea fii naonale, pnru li-bere ş independenţă proestnd mpotriaexploatării prpriearilor de pămînt au ştiutsă ceeze n punele clipe de răgaz obiecte de rar vaoare arsică îmbogăind pari
monl niona şi universalAsăzi judeul O constituie una din cele
mai mari uniăi teritorialadminsraive încadrul cărei înfloeşe o viaă nouă com pexă şi armoniasă unde pracicarea uneiagriculuri moderne mecnizae se împleeştecu o indstrk de mare imporană dezolată a Satna Intrepinderea de aluminiunreprinderea de prelucrarea aluminiuui,Ineprnderea de uilaj aimentar Inreprn
derea de produse căbunoase la Caracal :Inreprinderi de vgoane de cnsere şi ricoaje la Baş nreprinderea de sii şi b-ghiuri la Corabia Fabric de zahăr şi Tăbăcăra mineaă la Drăgăneşti Ot : Fiura de
bumbac ; la Scorniceşi Fabrica de coneciişi Ineprnderea de pompe şi subansableuto ec
Nielul de ai matera şi spiritua a crescu enorm aducnd ransformări profunde înviaa saului. Sau constru case noi şosee,sau eecific saele, oamnii lucrează cuae unete, au alte concepi despre viaă
Ca umae irească modul de a amenajacs de e îmbrăca comporamenu sauschimbat şi ee In aceste condiii cerceareaş cunoaştere aoror culurii populare a deeni o sarcnă porară, fiecare judeand datoia de a consera vaorifica şi negra n modul e viaă conemporan acese
comor instimabile
RACNILE
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
14/172
RACNILEISTOICO-NOGICAE PORTLUI POP U
DI JL OTIcercare de public o lucrare despre
porul populr tradţinl d Olt poate să pară bnlă pentru un cttor nevizat, carenu şte că oarte puţini cercetători sau apecat asupr acestu udeţ
Portul popular este un factor undmen l în comuntăţle rurale, cae refectă totul :strea sociaă, ocupaţle, trecutul storic şelementele nnotore, rporturie cu zoneeînvecinate sau cu ate naţionaltăţ etc Portulsesbil l evoluţia mentităţ cu privre a
schmbărie socale, permite observre grdului de transormre a societăţi.
Studind portul populr al unei zone nu facem atceva decît să aruncăm o privire asu pr veţ comuntăţilor rurale n asamblu, supr aspectelor sococonomce c ş u pr celor mgcortu le Ş aceast este n enţi autorilor prezentre portului popu
lr dn jueţul Ol urmărnd rădăcinie saeistorcoetnogenetce şi artistice evoluţi de lungul timpului, procesul de creaţe î structurare cracterului morologic l zonelor, cţonaltte compexă, unittea morolo-gică ş stlstcă n cont·2xtul de samblu al portului popuar românesc, procesul de cul
uraţe cu zonele îvecinate, raportu ialectc cutura dntre om şi natură dntre om şi
Pornind de l idee că î cadrul marei tăţ cre caracterizează portul popuar românesc fecare zonă îş ar specfcul ş prefe
rţele sale, exprmate foarte prenant ş prn port, cercetare ntreprinsă pornt de l cunoştea izvoarelor terenulu ş a peselor conservte n colecţe muzele ceeace permis stble tipuror şi varantelorde costum specic fecăre zone
Descoperire rădăcnlor storcenogr ice şi urmăre evouţe costumulu pe
perioade ndelungte pune probleme dicleuneori greu de păşt Puţinăte pieselorde port m vech păstrte pînă î zlelenoastre datorită mterileor persbile dincre sît conecţonate, ne determnt săne îndreptăm tenţ asupr tuturor genurilorde zvore care să le supinească arheologce rme mteriale din perod neoltcă
a bronzulu şi ierulu ; ltce di peroadacromaă grace picturi murae, gravurş desene din secolee trecute ş be înţees,documente storce
Pr corelare dtelor oerte e toate ceste izvoare cu cel rezultte dn anlz peselor de port existente pe teren ş în colec
ţiile muzeale, s putut obţne o magne deansamblu supr portului popular în period
XVIIXX u cae pue pea peoală ş co-
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
15/172
P ucua ofologcă, p fucţioatatea complexă şi dfeeţiaă p ee-etee copoete, decoaţi ş coatică
poul popua coue u docume l cultui populae Foma decuu uei foate lug peoade de ip ca o ceaţe tocă,
coecvă el demotează ăvechea ocuie a etorul carpaodaubiaopoic decăte popoul omâ
Dezvoae pe tăvechu fod tacolic, tpaele caaceitice dacice el a dăuit pî aăz datoă ştiţei ceaoae aoe d2 a păa ş valoifca p foă,oaee, cuoae, seificaţe, de a tega fome oi, coepuzăoae cocepţieide viaţă viziuii ilice fucţilo fecăei
peioade cluv celei coempoaePoul popua d judeţul Olt epeziă
ua muto meşeşugu ţeut, vop, cu u cojocă uăăi ec., cae e tlec cu aleaţe Ş cobaţi cofiguîd
pe de o pae pecifcu ate populae omâşi ia pe de ată pae caaceicile zoelo la cae e efem
El ae o idetate eică ş o faaeexpate pi fucţa pacică, decoaivăsau ceeoiaă, ca uae acee de-
iăţi paţiu ş pUmăid dezvotaea ioică a pouu
popula di judeţu Ol, pe baza coueo pecfice di cee te zoe etogafce caeau coua cuul ceceăii � Ot,Slaia, Cîp Roaţo u puu u-ă cadl ue a uăţ ;egioae şaţioe difeiele ipoze zoae
udecaea pouu popula ' avu
vedee u p ioc epezetd adţaş u ip ega de vt a putăoulu deoa
p p puităţi, cae pue dec aueoe socale Abele apecte ieează di
puct de vedee al dpoibi liăţi de ecep-ţe couăţi cae ebue ă ţeleagă şi ă apecieze emificaţia oul ş i olul fecăe pee egetul de p al ue u-
e epoc şi duata vtei pemiă peu adoptaea ui aumie veetaţii
Spaţiu l ş pul două coodoaecotituive fucţie de cae a fos apecacoumul icluv tpul de ceaţie a l fecăei piee ca eleme cae dezvăluie ava- liul eapelo de citalizae a deilo şi decocezae ceatoae a aceoa piese cucaace vetieta
Vaoae a eteică a poulu popula dijudeţul O apae vdet de la pia vedeeda, acodd uui cosu sau aua aibuul de "fumo u puem c ou De
acee a peu a stabi ce aue convaloae a u eeică fo eceaă aaliz
copoetelo acee "fuueţi iieoaet culoae ieacţiuea o a- ambu a cum apa dfeitele oe eogafce ale judeţulu.
vedeea abi pecificulu oa dijudeţul Olt a avut vdee deeee:
ubodoaea ecpocă ş iedepedeţacopoeelo ediului geogafc cu cee
două păţi cotituve ae ale eemeteeauae (eief, că, eţea hidogafc etc) cele psihooci ale (cvlizaţie ş culuă)Pe aceaă bază a coata tedepedţadire poul popua adiţoal, codiţleclimace i euele auale dfeeţiate dea o zoă geogafcă la ata Pieele de po,
aealee di cae cofecţoae e chbă fucţie de altidie, de aeia
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
16/172
n domniu matri prim caactisca Pincpa cmpur ornamnta a că
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
17/172
portuui popuar dn judu O ca şi a curom ânsc n gna o constitui foosaţsăturior ab dn înă in cnpă saubumbac
Cuoaa abă d ond indică o radţi păstrată d strămoşi poporuui român dacii
Uniat·2a portuui în domniu criuui smanistă prn ăitura smpă din foi drpşi foosira intgraă a matraor ca cconsitui caractristica ntrguui pot
popuar omânsc
n at aspct a uniti s manfsă ndomniu dcouu Cusut sau as dcoru
st dispus cu discrţ şi măsură concnaîn cmpu dimitat cu pci ca d
taşază p porţiun ab nornamnt a
cămăşi cojoac şub cac ec Dcoru
st dispus n aşa f nct ă subin i
ni croiii şi odată cu acaa p c a
corpuui omnsc aşa cum s vd a şub
casac şi cooac
mş snt în juru tuui p umr, p mnc p pip şi p margina poaor Moti v dcoratv snt gomtrc sau fora şi oomor putrnic stiiza
Comaica consttui un at mnt dunitat a poruu popuar din judu Ot
Coortu spcfic s vu bin armonat prn arnanţa nuanţor d contrt cu onur nutr.
Cuori d bază foosit n scoula XVIIIa snt : rou ngru abastru şifir d aur n para d sud costumu a fostmai vu corat foosind o pată ma bogată gabn vrd brun în tmp c pa-
ta nordstică st mai sobră dosbndus ş prin foosira fruui d btaă dagn ş a măgor coorat
Pis provnind d a sfîrşitu sc.a XIXa consiui o cum atinsă d potu popuar d p trioriu judţuui din punct d vdr morfoogic cromatic şi d-
corativ
TRII PRME
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
18/172
TRII PRMEFOLOSITEL COECŢIONAPELR DE ORT
Aniz pieseor de port din judeţul Otpune n evidenţă faptul că materiie prime
u fost în ce mai ma!2 parte cele produsen gopodărie in cnepă nă, cultivrea
pneor creşterea animaelor în sopuproducerii fibrelor ecesare conecţionării
pieseor de îmbrăcăminte fiid în strnsă co-
relţie cu dezvoltrea meşteşugurior casnce
i celor specizate
Acestor materale de bză li sau dăugat
treptt bumbcul borangicul firu de aur şide argint beteaa mărgeee şi futurii ca
ovdă pod€rii mereu crescnde preocu
pării pentru aspectul estetic costumuui
CNEPA - origară din Asia pătrun n
Europa odtă cu primele comunităţi neolitceveite din ceastă parte umii E fost
foosită c şi iu şi de getodaci şa cum o
testă scriere unor utori antci.Pe teritoriul judeţuui Olt cnep sa
cultiv frecvent din cele mai vechi timpurişi pînă n rimee decenii ale secouui
al XXea fiid fooiă ţeutu diferiteor
tegorii e pnză ub formă de fire toars
rucit şi subţre ca urzelă au de fire mi
puţin rsucite c băteaaCnepa se cutivă pe o mică porune de
teren n propiere fiecărei gospodării Dupărecoltt cat topit, meiţat şi ăcit re-
lesă vara se obţin firee mai fine îtrebuin-
ţte la ţesutu pzei subiri peu cămăşifeieşti şi bărbăteşti Di cînepa de toamă
se torc firele mi grose fooite ca urzeaăla zăveci vce brie su lte ţesăuri de
cest fel
Resturie rămse de a ambele ca-
tegorii de cepă di care se torc fire de -itate inferioară nu se utiizează a confec
ţionarea pieeor de port ci l te ţesături
mi groae : pnză de saci feţ e atea etc
INUL Pînă primee deceii le sec
al XXea iul cultivt frecvent i stee
judeţului Ot fiind considert un mterilbsout ecesar cofecţionării unor pese e
mbrăcăminteProcedeele de preurare inuui snt
asemănătoare ceor foloite ntru cîepă
mici diferenţe existd dor cee ce pri
veşte unetee nebuinţte su duat usca-
tuui şi topitului, avd vedere rezstenţ
mai scăzuă fibrelor respective.Din pnz de in se ţesea o pîză ubţire
petru iie de ărbătoare şi crpee de cap ;
nul fost întrebuinţat şi c uzelă l unle
zăvelci
BUMBACUL materi itrodus meiu
rur pe caă agă totă ţara ncepdin sec. al XIXlea i folosit pentru cofec-
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
19/172
MEŞTEŞUGU ŞI TEHNICI
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
20/172
MEŞ TEŞUGU ŞI TEHNICISPECFICE CONECŢIONAIPIESELOR DE ORT
deleticirle casice şi eşteşugurie legate de coecţioarea pieseor de port au îfloit pe tot teritoriul judeţului Olt dezvoltduse putec sec al XVIlea şi alXXlea datoită codiţiior ecooice favo
able ş radiţiei ieare a pelucării fibreor tetie şi a pieilor coservată teeiic îzoele la care e refei. iţial ateriieprie au fost prelucrate petru evole gospodăe propi î cadru uei ecooi îcse cadru idusriei casce sau căpăt't dearea şi deprdeile tehce bogăţite peraet pri cotibuţia euă
ratelor geeraţii de eştei populariNuău cetrelor eşteşugăeşti legate de
ua di eseriile espective a depis de gadu de îtrebuiţare a produselor î diferitepeioade
Meseile sau dezvotat î judeţul Olt şidatorită faptuu că aici u au exstat preaute cetre urbae ai O dovadă a ceorafiate o cotituie de exeplu şi faptul căspre sfîrşitu sec al XXea î judeţul Roaaţi 873% ditre eseiaşi lucrau a sateiar 12 70 î oraşul Craca i
Aalizîd repartiţia zoală a eşteşugui lor săteşti apare evidet că ele au avut o aredezvore şi datorită faptului că producţia
eşteşugaior de a oraşe u satisfăcea îîtregie ceiţele cosuatorior de la sate,
ic poducţia acoperea uai ceriţele striceae gospodăriei
Cu toate acestea pri caltatea şi fiisaulor deosebit uele piese de port cofecţio
ate de eşterii specalizai au ost foare
apreciate de populaţia saelor fiid folosite îzle festive la ută sau la săbătoare.Ee se cofecţioau a cerere oi se cu
părau di tîrguri corespuzîd gustului ş i evoilor ărăii integdu-e perfect asablul vestietar tradiţioal
Cereea ae de produse eşteşugăreşti adeteriat î pria juătate a sec. al
XXea o serie de eşteşugai de la oraşesăşi adapteze produsele gustului cupărătrilor ceor ai ueroşi ori să se sb lească î sate. Acest feoe coseat îstatistica patetaior d i Ţara Roâească a1835 a cotribuit la îlorrea eşteşuguiorespective Astfel docuetele eţioează ueroşi cotoi abageri tăisari i diraua preucrăii pieilor : tăbăcari coocaricisar opicari ciubotari cuelari. Ei ucau atît petru sate cît şi petu a vde poduse la bciurile ş tîrguie săptăîale
peroada războiuui de idepedeţă(877) erau atît de uli coocai î Slatiaîcît au putut să cofecţioeze ii de cojoace
7 IONESCU, 1 Dspe judţe Olt şi Agş catagrafia dite aii 13-14 ş din Moldova
pentru oldţi Numa coocarul Teodor HagiNcolae a lucra pentru armaă 5 000 d co-
de 30 de postăvari 8 penru a atace cernţele domenului
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
21/172
Ncolae a lucra pentru armaă 5 000 d cojoace
In cee condţ nu ete deloc surprnză
or că peparele cooacele au avut o at de
mare mportanţă n judeţul OltCa urmare n portul popular dn judeţul
Olt e ntîlne�c multe pese vemenre confecţonate din blană tofă au pele de ovaretate şi eleganţă remarcaile
EHNC DE LUCRU
Trsul şi ţesutul aetae pe eriorul ju-deţului dn neolitic au practcat făr ntre
rupere pîn n zlele noastre n cadrul gopo-dăre ţărăneş numa cu rare excepţi ca
meşteuguri specalzeTorsul e execuă cu urca i fusul cu aju-
orul cărora e obţn firele fne au cu drugapentru frele groae
Pnza da crpele de cap maramele
brîele se ţes n răzoul de ţesut orzontalcre oferă multe pobilităţi tehnce pentruobţnerea unor ţeăur cu conextur foartedifertă
Ţeuul ca meteşug complex cuprnznd
mule operaţun adacene răşcha depnat urzit, nvelt ulu ăgat prin pată ş
prn iţe" se deprndea dn fragedă coplă
rie de toae fetele deorece n menaltateacomunităţlor rurale era de neconceput ca ofemeie ă nu e toarc ă ţeaă
Prn ţesuul relor se obţine pînză de şpoavur vlnce zăvelci marame crpe etc
Pe unele moşi ţeutul pnze se praca defemeile ărace entru pla daorlor Unele
ţesătur ma groae erau executate uneor
chiar de căre bărbaţ Atfel pe moa Tm
ţele domenuluiehnle oote pentru realzarea fer
telor caegor de ţeătur snt adecvate detnaţe : smple pentru hnele bărbăeş ş
pentru pînză decorae penru zăvelci imarame
'esutul in două iţ, ee cel mai mpluprocedeu şi se realzează prn mpletirea firelor de urzeală cu cele de băeală Ţeuul n
dou ţe se olosee penru pnza de cămămarame l unele zăvelc ş brîe etc
Pnza ţeută n două e n udeţul Olapare ub două orme pnz smplă ţeuă
cu un r dn dne (un fr de urzeală introdu n fecare dne al spae) şi pnza cu
margn" avnd nroduă în urzeală ire de
umac ma gro formnd duni dn aceeaculoare
esutul in paru iţe ee olo la reali-zarea dmilor la unele zăvelci şi brîie deo
rece aigură o ma mare rezenţă maera
luluOrnamenrea peelor de po prn eă
tură e execuă multan cu ţeăura de fond
Pe ertoru judeţulu sau folot ou po-cedee aleătura nvădura
Alur ete un proceeu prn cre seobin ornamente ce se desprnd de semul
ţeăur de ond prn suprapunerea unor rede altă culoare au n aceeaş nuanţă cu on-dul a e execu de oce cu mna prn n
troducerea rului de ăeală prnrun număr.
ma mare au ma mc de fre de urzeal cu
rotul nch conform modelului Frul setrage cu mna de la stîna la dreapta ş n sen
nvers executnd motve zolae au anam
O. GHŢULICA M., V. TEANU, E. RU, Jude-
bluri decoatve Sn înă ş modee care e
execută prin căcarea şi dcarea epeată a
nuăr mai mare de iţe de la 3 la 32
prin organizarea felor de urzeaă cu uzi
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
22/172
execută prin căcarea şi dcarea epeată a
unui număr de fire dn urzeă şi introdu
cerea fruu cu peteaza o cndurcă plaă
ş curtă pe care e aşează frul de băteală ;
acetea apar ub forma uno ini orizonle
dree �au ntrerupte care e defăşoară de la
o margne la alta a ţeăturiIn ornamenca coumului dn judeţul Olt
aleăturie cu peteaza apar cu precădere pe
zăveci, boşcele, fute, cîrpe şi marame, deli
mitnd egitrele eăturior execuate cu
mna
Tehnica aleului cu mna e realzează prnma multe teme n toate zonee dn judeţ
Alesăura prinre fre foarte de întîlnă e obţne prn ntrodcerea frelor de băteaă
prnte firele de urzeală conform modelulu
cu un au ma multe culori Ornamenul re-
azat e integrează fonduui fără ă ă neief
Alesătura peste fire e obţine pn tecerea
fiului de băteală e deaupa mai mutorfire de urzeală crecnd au căzînd motivul
rnamen. Motvul ealzat apare n relief
detaşndue ca pe ţetura de fond Aleă
tura foloită frecvent la decoarea zăvelclor
şi futelor e execută pe doul ţeături cu
nică coorată, adunaă n mici ghemueţe
esuul "n şabac ee o combinaţie dintre
ehnica ţeutului n două iţe şi tehnica ale ului prntre fire Se urzete o ţeătură n
două iţe şi dn oc oc e execută eătur
printre fie n care apar multe goluri formnd
un model cu apect de dantelă Tehnica
foloit la ealzarea decorului pe cămăşi şi
marame
Năvădiura ete al doiea tem de orna-mene folot n udeţul Ot pen'ru deco
prin organizarea felor de urzeaă cu uzi
orul nne de aşezarea războului ş cu acela
a iţeor în timpul introducer urzelii n ăz
boul de ţeu Prn călcarea tăpiceor e ma
nevează ţee n şa fel nct e formează mo
delul Suveca trece pn rotul dech
purtnd fru de băteală da ornamentu eformează daorită modulu n care nt gru-
pate firele de urzeală
Cea ma răpîndă ete năvăditura n
coate" obnută din ţeutul în patru iţe ui
lzată la ealzarea dmiilor, tofei pentufute ş entru brîie
Năvădiura "în ochiur mci omburi
i n braz a folot la fuste şi la brîieTehnica "ţelor pe na1·ă întîlntă n toate
atee din judeţu Olt e execută de două fe
mei una aşezată la război cealată mînuind
ţele pe naă (porţunea dintre pată şi ulul
dn pte) pentru relzarea odelului
Aceată tehncă a răpîndt ma ale dată
cu moda căăşilo cu modee alee n războiea a fot foloită în zona Olt şi la ţeutul zăveclor
TEHNC DE CUSTUR
Cuătura ealită prin numărarea felor
pe care trece aţa face pare dn meşteşugu
rle canice racticate n toate atee. Onamentele cuue e ntlne pe cămăşi i
mee, oae zăveci, cooace umane, crpe
marame
Firul coorat urmăreşte contexura pnze
frele de urzeală şi beteală ealizînd li
ni drepe, orzontale, verticale au oblce cu
ajuorul cărora e formează modelulIn cuătur dn udeţul Olt e ntlnec
bilitea obţineri unei mai divesităţi de Cusăură n şabac
copoziţi decorative
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
23/172
p ţ
Punctee de cătuă sn egate organic de
strucura peseor de port şi de aceea mo
ivuui ornaenta Unee cusătui eunesc
părţie coponente ae peseor sau deim
tează ivuie aee u nai o ornamena
Punc d tighl
Din prma categore fac pate "tigeu
cusăura nanea acuu şi cusătura n
urma acuui cu autoru căroa se eunesc
pintro cusătuă pete uce foie copo-
nene ae fuselor căăşior şi iseneo a
piesee din pria juăae a sec a XIXea
Tep cee două punce funconae sau
transoa n ceţe funcţiona decora
ve. Ee sau foosi pentru eunirea foior de
pînză la cămăşe feeieşi, n porţiune vi-
zibie şi au aspecu uno ici danee execu
e cu acu La cămăşe dnte cee două războae ondiae sau execu şi ceţe cu
croşeta.
Chţă ,ciocăne" e:cuată cu acu.
-
�
,
-
l
-
1
:
('
�
:
)\
j
�
�L
l
Dinre feutee ceţe înînte n udeţ
O cea ai ăspîndă este aceea denumtă
cocăne Se formează dinro inie orizon-
taă cae pinde ambee fo de pînză două -ni obice şi una vercală fornd un iungh
Tivul cu găurele este o o cusăuă func
ţionadecoaivă care se reaizează pn scoa
erea a 2-3 fre dn pînză
Şabacul avnd a bază to pincipiu cusă
turii pe fre scoase este ai compica şi se
execută ai aes a cămăş O foă simpăde şabac, frecvenă n oae saee este păian-
enu
Se ucrează a ni obinzeee gă
eee n sus şi n os apo se prind a mi-
oc ce 4 a un oc formnd un punc n uu
căua se ocoeşe de ai mue ori cu acu
recînd aţa pine fre
Dnre cusăurie cu rol decoaiv cee maiăspîndie sn "punctul roânesc sau ·
musca execuae pe pnza n două iţe
Modeu e ealzează pin încrucişaea a două
iniuţe obce ucrae pe un numă ic de fie
(2-4). De obicei se duce un nd de iuţe
obice de a sîng a deapta şi se ntoace cu
un rînd de iiuţe obce n sens inves
Cusătura la fir frecvenă a căşie fe
Căură n punc de festo
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
24/172
Punct de custă n muscă"
n două ţe Modelul se relzează prn re
cea culu după fece fr de urzeală
Cusătura pse fire se ealzează ducnd
ful de aţă peste ule fre ale ţesăuri
fond ln drepe aăure una de a.
Festonul nrebunţat la vrea rgnor
se cose pe 4-5 fre Se înfge acul n jos ş
n sus, se scoae vercl vnd grje c ul
să înă n dosul cuu.
Puc de cusătă la fr.
�
tI - - · - - - - - -
uc d csăură ,gra păpuşi
Lanţul sau "buuruga ese un punc de
cusăuă cu specu unor ze mbnae nnrla folosă ma ae l decorae al-
ţelor
Cstura "gura păuşii foare frecvenă n
altţe ş la cojocele de Vşn ş Vădsra se
eecută n juul unu punct fx fomnd ze
propate unee de lee dn cre se cons
ue un cerc "put cu un punc la mioc 24
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
25/172
Puct de încreţ simplu.
Increţu apar sub orma unu modl gorc copact sub atţă sau a căă cu
plaă a bnara trupuu" c u paa
Cu splu s coa p pnză cu puncu
nana acuu săndus c pau f,
apo srng aţl ncţd pnza după
cnţ
Ceţu ,.bou raţei" s lucază at înan
ta acuu ar rl s ntroduc obc, fornd
un zgzag După c sau as pr r s
sng uor ond ncrţu Apar cvnp cămă l bărbă a bnara ppţor a spalu cu pata
Prinsu flutm·lor s o opaţ mgăoaă foar ăspndă judţ S scoat acu
prnun punc, s noduc fuur n ac
Pnct de n1· "boul aţe"
apo o mărga, s bagă u dn nou prn or
cu pa s scoate p osu pnz nfuncţ ovul ornana ca s excuă
O poană dobă n cosu popu
lar dn uul Ol îl au t xcute
cu acu sau cu coa p margnl pînz a
poal sn ulpan c num baga
", bblur", courl".
Dana s lucaă pă acaş ssm de
nnoda a aţ după ac ca i a chţ Baga
l n udţu O snt xcuta cu aţă
cuoar albă a ca s adaugă unor mărg coora La esl ma no bagae
snt uca cu cota
Cusăua cu găJan s o tă thncă răs-
pndă n ud xcutaă ma puţ i casă,
apaţnn pslo dn d sau n bană
ucrat d tr spcazaţ.
�
1
i \ /
· 1�
\ I
, t\
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
26/172
Ştean ce Mare !anca Grodibod Orea
zbicen Grcov ş Giuvărăşti Tudor Vadi-cum o dovedesc şi documentee gptc2 de
care dispunem
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
27/172
mirescu (Coraba). Ea se remarcă printro
unitate stiistică şi un coorit vu specic zo-
neor nsorite de cmpe Vecătatea cu ju
deţu Do n partea de vest şi cu judeţu Te
eorman a est este iustrată printunee
ntrerenţe şi schimbur cuturae eprimaten specia prin cromatică şi motive decora-
tive ără ca a2stea să mpeteze asupra
specicuu zona ci ma de grabă să pună
probema egăturii cu zonee nrudte n
Cmpia Dunări care se nnd din judeţu
Mehedn pnă n judeţu Tucea
ZON OLT
Despe portu popuar dn Ot sa scrs
ma puţn uni specaişt considernd chiar
că n stadiu actua a ceretri stabirea
une demtăr a zoneor etnoraice in u
deţ este aproape imposbă Cercetărie n
treprnse n utmi 10 ani au dovedt nsăcontraru Bogăţia materiaeor oerite de
ăzie bătrneor numeroee pese laten coecţiie muzeae n speca n coecţe
Muzeuu judeţean dn Satna precum ş
normaiie obţnute pe teren ş din docu
mente permt ncadrarea portuui din zonaOt n tipu cosumuui cu două ctrne spe
cic ntegii Cmpi a Dunări ntt oate
recvent ş n partea sudică a Otenie sau
unee zone ae Tranivanei pnă n Ma
amureş şi a ceui cu ustă.
Catrinţa sau zăveca" cum se numeşte n
zoa O ăspîndtă n umea egeenă ş
medteraneană este reprezentată pe igur
nee descoperite a Vina şi Crna şi ace
COSTUMUL FEMEIESC - C n toate co-munităe rurae cosumu este ega de
rstă Copăria este consderată o ungă pe-
roadă de pregătire pentru perioada adută
Această perioadă n care şi găsesc ocu cu-vent jocurie şcoaa prietenie care n-
cepe cu prma copăie şi se ncheie cu că
sătoria ste aonată de dierte etape puse
n vdenă şi de costum sau e nvăţarea
modatăor de pregătire a pieseor de portIndată ce copu creşte costumu se di
erenţiază to mai mut n uncţie de sex
iar băieţii ş fetee urmează cu stricteţe ca-noanee tradiţonae ae comunităţi
PIEPTNTURI ŞI GTEALA CAPULUI- Pivte n ansambu pieptănăture ş gă
teaa capuu ca eement·= accesori ae cos
tuuui au n totatatea or o vaoare sim
bocă n uncţe de pesee ooste ormămomentu n care snt prtate
Ee simboizează dorinţa omuui de a se
dsinge de a marca un anumi eveniment
apartenenţa a un grup socia sau de
vrstă etc
Dncoo de vaoarea smboică actuaă
descrarea mesauu smboc inţa a unora
dintre pieptănăurie ş găteie capuuconsttu o probemă ineresantă ce va tre-
bui avută n vedere n cercetăr vitoare
Vaorea stetiă coauo mai m
potantă pentu noi n studiu de aţă, ţne
n egaă măsură de rmuseea ţesăturior
broderior sau ator eemente care comp
găteaa ie că este crpă de bumbac mara-
mă sau tupan şi are se acordă perect cu
Peptănăurie ca şi găeile penru cppurta n funcţie de vîrstă stre cvă şi
i lă f t ii i ă ă
Modaliăţile de coperie a capuu ca ipesee cu aceaă desinaţie snt deseenea ă t i t i iă
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
28/172
socială au fost n nii mari aseănăoe pe
to tertoriu udeţulu, ceea ce ne ndrepă
ţeşe să e prezenă gob menţonînd de
fiecare dată eemenee care dferenţiză ceetrei zone.
Pînă a vr de opt ani fetele puupăru ung pepăna pee cap i mpl· n
două codţe egate capee cu fire de nă
colorae su pangcuţe dnute pleeri
Cozie erau ăsae ibee pe spae sau s'e
a eaăIntre opt şi doiprezece n e menţine
pieptănătura cu două coz purtae ber pe
pat dar acete erau egate cu panglici co-orate, ae de 102 cm Către vîra de
14-16 ani cnd feee ncepeau ă iasă
horă penru ie de ărbătoare păru din
faţă e rngea de cu eară n codie mă
runte care e defăceu poi petru a ă
păru onduat Şuviţee ondulate denute
melcişori erau frumo ranate pe frune
iar a pte păru era pieptănt în cotuare
n două coz
Dacă poru pagicilor al forilor şi a
ozior mpetite şi purtate iber pe spte a
fos otdeauna apanau virgintăţii portu
rpeor ungi a fost obigatoriu pentru fe-meie mărtate
Căăor era conideră în toate ateeca eveentu ce ma imporant di vaţă
ş ca urmare momenu căăorie era arcat
i pr chimbarea peptănăuri După cer
monia căătoriei naşa piepăna păru mire
ei pete cap mplete no codă for
md pe eaă un coc prins n crăcăni
ace din metal, ar colo unde cocu era
prea mic e adăug o codă faă din păr
n srnsă coreae cu vsta şi taea civiă feeii Atfe feee poartă în general c-
pu decopert, n tp ce femee rebuieăşi acopere compet părul confor unei
radii ancesrae porvit căreia păru fe
mei căăorie aduce nenorocIn ziee reci au muncă feele puraun oate satee judeţuu tupan ab o bam triunghiuară podobtă pe tura ungă
cu şabac ş dantelă croetaă iar pe ceeaeaturi numai cu dateă Tupanul era egat
de fete n diferte feuri n funcţe d vrăşi moment :
Inodt pe ub barbă ; Pe ub coc" u turcşe cu cpe
tele adue l pte şi înnodate pe ub cozin cadru ceremoniauui nunii "legatul
mresei conituia un moment important, cu
voare iboică arcnd trecerea fee n
caegoria feeior măritae şi odaă cu aceas-
a abordarea unor găei specifice
După schibarea piepănăturii naş aco-
perea cpu feei cu un upan ab denumi
cîrpă au spărtură de baisă cu un decorbogt de şabace şi danteă Tupanu aşezat
pee cocu boga nu avea numa rou de a
acoperi păru ci şi acela de a mbogăţi ţinuta
femeii conferind o notă de eegnţă cotu
muuiIn ziee de ucru femei pura numa
upanu pese care se aşeza a ocazi cere
moniae sau n zie de săbătoare crpa
drepunghuară de in, bumbac sau boragic
Feeile tnre pnă a 3540 de ani egu
tupanul îndubenit sau pese cp cu
capetee petrecue a spate pe sub coc şi e-
gae apo pe creştet cu o fundă
treagă", o basma bă de pînză cu daeăcroşeată pe toate aturie care se ega pese
coc" adică perecuă mai întîi pe sub babă
Vaoae decoativă a cîrpei de boangc şcaraceru ceremoni! a conrbuit a ans
ormae e nr un simbol a marior eveni
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
29/172
coc", adică perecuă mai întîi pe sub babăcu capetele aduse deasupra ccuu ş nno
daă cu o mcă fundăCrpa d bumbac sau de boangi aşezaă
pese tupn se nfăşura deasemene în for
e caracterstice vrsei : tneee putucrpa egă a spate, d cee două capee
să cadă ibe n os ; femee înre 4050 de
an o purau înfăşură n uu gîtuu cuun cpă ăsat pe spe şi unu pe pept bă
rînee purau n genea crpe din pînză dein su bumbac pe care e înfăşuau n urul
gulu
Crpee ucrae pînă a primu războimondial eru ţesute în casă n două ie, dinin sau bumbac, de formă dreptungulară,
ae de 5060 cm şi ungi de 150 cm, cu
vergi nguse a cee două capete, eizae
cu fie mai grose din aceaşi matera
Crpee de borangic, denumte foae ar
mre iar n Cîmpia Romanaiuui fişi
sînt piese de dată ma ecenă introduse în
por pe a ncepuu sec. XXea ca urmae
a dezvoări sericicutuii în udeţ. Ee snţesue n două ie cu şabace şi aesături a cele
două capee au acoperie în înregime cu or
namene Culorle crpeo de borangc sn
ab sau găbui cu excepia ceo de pe Vaea
Olteţuui unde întînim c o excepe şi crpade cuoe bleumarn, denumtă maramăscrobiă
In ornmenrea c·peor de borangic se fo-
ose de obicei un fir de borangic mai gros
rămas de la dulpul de ras Decou execua
în ehnic esuri cu speeza su prnte
fire se compune dn moive geomerice, st
izări de păsă, va e cu ori şi moive ve
ormae e nrun simbol a marior eveni
mene, find d n dar soacre, naşei, me
ui şi udelo aprope cu ocaza nunţi ntrunee sae crpa puă a nută ea ăs
raă cu gră pe o parcursu veţii pentu
a fi foosiă înmormînarearna, pese cîrpă se pura o boboadă de
fomă păa confecţionă dn nică pocu
raă din comeţ sau din nă orsă n că, cu
cucuri pe margine
CĂMAŞA ese o piesă definioe penu
cosumu femeesc Cu e tesă vecimea
portuui deorece piese smre erau putate
de dci eprezentţi pe Coumna ui raiandin Roa şi pe meopee Monumenui tr
uml de Admcis
Tpuile de cămaşă femeiască puttă
zona Ot snt din punc de vedee a criuui
idence cu cele înînie şi în zonee Satinaşi Cîmpia Romanaţiuui, consitund un ee
ment de unite pe ot eritoiu udeţuu şi ţăii
Cămş deapă re un croi simpu cu
piepu şi spee realizae dinr singură
bucaă de pînză fără cuăură pe umă Gua
cămşi se decupeză a milocu nze n
drep ndotri de pe umă ot de a umei
se prind mînece croie dino foae şi umă
tae de pînză De o pae şi de ata a rupuuicăăşi, de sub mînecă, se inroduce cte unln cu vrfu scuţi pentu i da ărge Un
părat cu aura de 34 cm denumi broş
că ese mon sub braţ pentru a permie
mcrea Mnec rmîne argă, fără mnşeă.
Ormaneee cămăşi drepe snt dispuse pe
uăr a gură şi pe guler n juru gtuui, pe
margne mnecilor ş a poaeor vnd foma
muscă sau a şabace cusute cu ab Cheiele cu utorul cărra st îmbate oie
cmponene ormează deasemeea u deco
guer gura cămăşii şi pe maginea mnecsau a manşeei
Piesele vechi au poaee cusute de ie cite
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
30/172
cmponene ormează deasemeea u deco
discre
Cămaşa deapă a os purtaă mai aes de
emeie vrstce î zie de ucu
O variană mai ecenă a cămăşii bărîeşi
o consiuie cămaa cu patcă coiă din odepe cu tăetură pe ume, peste care se
adaugă pata ; u încre format sub pacă,
deumi ague" sau ccu raei costituie
alăuri de decorul obişui grupa pe platcă,
guer, gura cămăşi, magea ecii şi a
poaleo u eemen ramea specc.
Cămaa dreapă şi cămaşa cu platcă snt
crote împeuă cu poaee ciii aera de
formă riunghuară se lăesc paea de jos
pentru a da ărgime cămăşii
Cămaşa înc1'eţită la gt asemănătoare celei
reprezenae pe Monumeu de la Adamcisi
se cmpue dn mai mute păi : peptu di
două lăimi de pînză, spaee diro ăime,
mneca dto ăime şi jumăate, guleru,brochia, maşeele
Cru mneci se caractezeză p adău
gae unui dreptunghi de pîză la area su
peroară pe cae se coase apo aia.
Părie cmpoee ae cipaguui - a
popriu zsă - se creesc aoată şi se f
ează pritro betiă ce omează gueu" Onameee st dispuse rmă
de uri drepte sau blice pe pep şi pe
spate sau de motive izolate a cămăşe
stpte L mîecă ramenee se gu
pează pe umă ormîd un mde cm
pact de ltă, dedesubtu căei se află
îcreul ş ui Un decor discret ape a
! FOMAGIU, H. M Potul ppua1· di România
Piesele vechi au poaee cusute de ie, cite
di ce foae ntreagă petu faă şi spae,
pus ce di cini aer! cu namente arm
izate ceo de pe cupag Decu cusu se
desfăară împreuu poaeo şi se idică n
păi pîă a înălme de 25-30 cm pentru a se vedea de sub zăvelci
Cămaşa încreiă la g, aesată de docu
menee ice dn peroada i rotracdacă
sa pua făă excepe în oae saele jude
uui şi a supaveţui cu mici modfcăi pînă
în ziele oase deveind aste un documet
de contnu ae i uniae a popouui osu n.
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
31/172
l
40tf
atl.Poal cu c l iu i întorşi, cm. Făgţel
Cămaşa c� eece foosită de eeie bătrne costuu de uncă este o vrintă
căăii ncreite I gt, deoebinduse de
cesQ nuai prin existen unui petec"
bu·ctă de pnz Iată de 5-6 c i
ic dect ce pentru ltiă onttă parte
uperioră necii.
L ncheietur necii, neca răne
argă ori se ncrete fornd un voan de
numit fln
Decorul ete dipu pe aceei cpuri
ornmenae ca i la căa ncreită
oaele e continuă cu ciupgu chirdacă există o tăietură n tlie iar dcorul or
e ronizeză cu prtea uperioară
Căăe din zon Olt pot f casifce i
după tehnicile de decorare cre leu dat şi
nuee Atfel ntnim :
"Cămaşă aeasă n 1·ăzbo sau "cămaşăaleasă n iţe, cu odeu reaizt ntro in
gur culore de obicei bleurin E poate
"
0 · tS 1
o�
l
25
a
- Cămaşă cusută în punc românescsu "cămaşă cusută cu muscă n cuoriebeuarin negru rou portociu ; poate
ve oricr din croiurile specifice udeului
Cmaşa "cu tighe ş fir ucrtă ntehnica naintea acului" pest c e
dentifică n genera cu căma dreaptă u
cu platcă
O cificare căăii feeieti dn ju
deul Olt e poate fce i după ocu pe cre
î ocupă otivee decorative în cdru an-
sabuui ornaentl Privtă din cet
punct de vedere cea i răpndită ete căa "cu aţă l cre neca e copunedin două u trei fîii de pnză, fornd
ti i neca propriu ziă Broderiie
necii de l care derivă i nuee căăi
sînt dispue n trei registre bine ditincte :
o bandă de ăii vriabie aezat
orizont pe nuită atiă, brodată cu
ătae su arnici n diferite nuanţe
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
32/172
-
· _
·-
.
:
r
Detau de alţă a cămaă, c. bănşi
zaă imedia sb atiţă, pţin mai ngst de-
ct aceasa ;
mai me şirri de broderie dispsevertica sa obic, nmite rndri ;
gama ornamenaă este predominan
geomerică dar n ipsesc nici motivee ve
getae stiizae
Căaşa c motivee de pe mînecă dspse
compac fond o bană" ese de obicei
aeasă în război Moivele dispse n rndrivericae sa aşezae nee ngă aele aco-
·
1.
gime, de a măr pnă a brăţară" ben-
iţa de a încheietra minii. Tei şirri de
rndri dispse pe piept cămşii şi doă pespae compeează decor
Foile" cămăşii snt mbinae c ajto
cheiţelor consiind şi ee n decor.
Acest ip de cămaşă, oare răspîndiă nzona Ot ese neori crată din pnză ţesu
n par iţe şi cstă n pnct românesc c
motive geometrice : şerpişori" ş i ochiri .
Corile predominane a fos bemarin
La srşiu sec a XIXea sau pun nordu zonei Olt căăşi cusute cu ăr-
gele ulticoore n counee : Vuureşti,
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
33/172
H
-
g ş ,Vitoieşti Cungrea, Scorniceşti conuru
otivul ese execua cu anici negru, cusut
n ighe su punct oânesc. Mlocu o
deului este uplu cu ărgele poicoe n
onuri de bleu bleuarin oz ov deschis,alb şi copeta cu lutui" piete r
gintii su aurii
Fuurii" foosii n ornaentarea căă
şior de sărbăoare şi a zăvecior au avut o
lară şi veche întrebuinae aş cu ezulă
dinro scrisore triisă de Diicu Buicescu
din Buiceşti a uătatea secolului a
1
1
1
•
Detaiu de al(ă la căă com Topana.
XVIIea ui Mihai aree judeţ al Ceăţii
Braşovuui, prin care cerea să i se riiă
ne alte produse n ocu lnei vîndue ces-
tuia şi fluturi de ii"
Cămaşa în cosoaie" cusută cu negru n
ciocănee" sau cu panglici apicae de ipu
ceei din Mărginiea Sibiuui ese ai r
1
1'
;
n�
�
�
l
�
Detaiu de ornant a căşă, o Cun1·ea
or ungureneşi din Vîlce.
Căăşie ai noi din perioada dinre cee
două ăzboaie ondie sînt croie separ,
find compuse din i i poe ncreie e un
brăcinar n taie
Poaee sîn coie in două ăţii de
pnză pentru faă şi spate pus paru cini
rtive ir unee exeplre ntni şi oermnţe execută cu croşet.
Lungime căăşor nerent că u
redoină n Cmi RoniuuiZăvelcile u nz ţestuă n pu ie cu
urzeă ş băelă n lnă tosă cu urc
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
34/172
�,
•
g şolee dntro buctă su dăuge er n
funcie de vrstă r nu se riicu nicoă
i mult de 20 c esupr gleznelor.
Pe esur olelor n zon Olt su
urt c ouă esăuri e formădreunghulră lte e circ 0,60 m ş ung
pnă esupr ornenului e e mrgi
ne olelor eze n ţă şi n ste De-
numirile folosie penru cese ese snt i-
ferite n uncţie de zonă r olosinduse
uneori concomen i ulte nume : ză-vecă catrnţă, bosce Terenul e zăvecă e
ntneşte n o udeţu ; ce e catrnţă rei rr n zona Stina iar ce de osce"
ş
bine răsuciă Ornmenele geoerce exe
cutte în tehnic năvădeii cu bubc
cuoare i eschsă dec nz u zăvel-
cior o năşre nelă reliză rin
lernnţ ouă culori proiteZăvecile dn zon Ol cunocue su
enuire de zăvelci vinee" su pur
n oe stele m frecvent ntro zonă cre
pornşte 3 k de municiiul Sltn ş i
junge nă n pltor Comen.
Zăvelce vinee" u ornenele d s-use n benzi vercle eitte rn lni
su punce n cruce execute cu ir rgniu su cu beteă Zăvelce costuului e
sărbătore e căror motve snt disus
uneori şi n igonă, u l pre ine-
rororă ouă prguri orionle rizecu otve simire ceor de e tru", de-
ite esemene prn cruciulţe n ir e
beteă
Zăvec cu rgur ost i frc-
ventă n stele Curi9or Prsec Bu-
ceşi In stee Vultureşt Vitoreş Cun-
gre reomină zăvelce cu ornmente n
lnă pocromă esue cu betelă lbă su
genă, n foră e cruciulie lni rep
su n zigzg ătue" pe desupr In co-
munele Scorniceşi oboru Cunge plngă zăvelcile cusute cu betelă su puri zăvelcile cusute cu mărgee coort l
cre se ăsreză tenc e lesătură r-
onlă num că, e esur sn cusute ş-ruri e ărgee poicrome comletnd mo
elul nţi
Zăvece e ces i su pur n zon
Olt pnă l primul ăzbo mondil dup c
fi mealc subie schmbae datoată dis-
paiei vechiuui mateia
Zăvelce costumuui de ucu snt ţesute
judeţu de fetele cu stae economa deose-
btă a fost salba din bani de au şi agnt
ia cele săace sabă din mitaţii de aamă 10•
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
35/172
ţ
dn aceaşi mateial, fără ca n deco să se
intevină cu de au beteală sau nică
indusiaăn perioada dinte cee două războae
mondia sau putat carinţe de catieaneagră cu bodei executae a maşnă cu
lnică poicomă cu uturi ş măgee Tot
n această peioadă ca o inluenţă a sateo
de ungureni dn judeţu Vcea au pătuns
pin intemediu trgurio de a Dăgăşani
şi Cmpu Mare zăvecie din postav negu
cusute cu mătase şi fi de au ş chia fta
e Muscel. Att catinţele nege c ş i ftade Muscel au fost puate puţin şi numai de
categoi esrnse de oamen
O tă categoie de zăvelci intoduse n
perioada menionaă au ost cee de m-
easă de cuoae albă, ţesute cu uzeaă şi
băteală din bumbac cu move geometce
sau vegetale dispus n şiui veticale ee-
cutate cu ir subţre de culoae agnte.
Pe deasupa zăvecor se ncngeau betee
ţesute n ăzbo în două iţe şi aese în dungi
vecae în ochiuri, ombui sau linii
şerpuite poicome Lăţimea beteo ea de
23 cm ia ungimea de 23 m înăşun-
duse de cteva oi în jurul taliei
Femeie în vrstă şi cee nsăcinate auputa pe sub zăveci un bîu la de 15-
20 cm esut n două ie, cu uzeaă de culoae
nchisă şi băteaa în nuane asotate fomnd
dungi nguste dspuse orzona P deasu-
pra zăvelcio se putau şi betele
Ansamblul costumuui se competează cu
dfeie podoabe în funcţe de vrsă şi sta
ea socaă
ţ •
Legătua dinte podoabe ş staea econo
mică a popietarului a fost att de stnsă
nct podoaba şi banu se conundau, atunci
cînd este voba de sabe Ee epezenau
adevăate tezaue ale famei făcnd patedn zesea fete şi se tansmiteau din gene-
aţie n geneaţie Numeoase foi de zeste
n sec a XIXea menionează pinte va
oi mahmudele tuceşti napoeoni
poli de au ca sabe
Funcţia sociaă a sabei cu monede de
au a fost aceea de a dieenţia pe aceea
care o purta de estu comunităţii
Lese din măgee mici poicome în
şiate după difeite modele su puat
deasemenea n toate satele udeului pînă
după primu ăzboi ondia Măgee ă
unte, policome urzite pe 45 fe se în
noad din loc n oc Modeu se foează
din coortul mărgeo Benta cae or-mează leasa are o ăţme de 23 cm Unele
ese se compun dinto bentiă cu coli triun-
ghiuai ceea ce e măreşte valoaea atis-
tică
Cecei din monede de au ş argint sau n
fomă de veigi" sau puat deasemenea
n toate zonee udeţuu făcnd pate ca ş
salbee din categoia măcilo de situaţie
materiaă deosebită
Podoabee ucae din au şi agint, dn
alamă, aamă sau măgee au o veche ta-
de pe titoiu judeţulu Ot aşa cum
atesă descopeiile aheoogice Explcaţia
pentu peocpaea eten umană de a se îm
10. STOICA G. Podoabe populare omcîneşti, Bcu-
podobi o constituie comportamentul cere-
moni!, cre imune, ceea ce trebuie să
ore memrii comunităţii n anuie
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
36/172
ore memrii comunităţii n anuie
mreurări Acestui apt i se daoreză ap
riţia podoabeor destinate unor ceremonii
cu recădere entru marcarea unor eveni-
mente imortne di vţă c de pidă că
sători ogodna su chir pentru zie festiveOiceiu de a purt aceste podoabe ee
mere" o ore pusă n coc sau ureche,
mărgee sau ae nsemne sa păstrat ş
sa trnsmis n prmu rnd datorită vaorii
or simolice şi nu dtorită meraelor d
cae sn ăcute
IMBRCMNEA DE IARN - nă nprimele deceni e sec XXe cee mai
imortnte hine de irnă u fost lucrte din
dimie su bană de oieIn zon O şub din dmie abă purttă
n zie de sărăore su dn dme senă
entru zie de ucru, a fost hin ce mai
arecită n sezonu rece. Dimi se ţesea npru ţe dn lnă orsă subţire ş răsucită,
poi se dăe iuă pentru nis.
Hainele se ucru n casă ori se comn-
du meşteri secalzţi n confecţiona
re or
Şuee dn judeul Olt se ncadrează ti-
urlor răsîndie n Olteni şi Munteni cu
unee note rticulrzoneŞuba albă re un croi şi o decoraţie s-
ă dscreă şi elegnă comend rmonos
nsmu ortuui Satele ş eţii snt
crote dnro ăţme de ţesătură Gura se
decueză a miocu stoei apoi se despiă
n două formnd iepţi Pentru d inie
evză şubei se moneză do cin ungi ere nterioră eţior şi cte do cini
o-
: R
-
Cro de şb albă, c Vureti.
1
1
cu saee Cinii terali ixţi pnă l o
disnţă de circa 30 cm de sub brţ snt
comletaţi pare superoră cu un e
ec" o bucă de soă de ormă dretun
ghiură. Mnecile snt comuse dn cte o
lăţime de stoă şi doi cini scuţţi O entiţă de 34 cm monttă î juu guri or-
meză guleru
Decoru şue se relzeză rin aliare
găitnui de lnă, de cuore eumi e
ieţ guer şi erminaţa cinilor lterli ;
pe marginea oaleor şi a mnşeteor r
cusăuri cu lnă roşie sau ortocie ormn
din oc n loc mi�i scntei"
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
37/172
deaspra genncilor sînsă în cimir ar.
Căcila dn lană de miel negr faceparte dn costml ătrnsc de iană fiindprtată fără excepţe n toate satele.
I
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
38/172
PEPTNTURILE ăraţio fără sem-nifiaţie celor femeieşti se diferenţiazădpă vîrstă Băieţii pînă la 2 ani poartă părl scrt pnă în dreptl recilor pieptănat
făă ărare ; dpă acestă vîrstă păr sepiaptănă c cărare nto parte şi se tndemai srt
Pînă l încept sec. al XXlea bărbaţii vîrst de peste 5060 de ani aveaplete păr lng acoperind recil tnsdrept împrer apli ş peptănt c cărare ntro parte.
Aoperitorile de cap foosite dpă sezona fost pălăra d postav sa pai şi căca.
Pălăria din pai face parte din costmlde vară şi este lrată din pae de grî sade oez. Paiee se egea cnd grîl eraaproape opt înante de secere şi se lega înmncir apoi se păstra n podl case
lo. In tp ernii bărbaţi mpetea pălă-riie necesare familiei Pentr o pălărie sefoosea ntre 400-600 fire de paie mpletite în 4, 6 sa 9 şvie
Benze împlette se monta nmai deanţi oamen din sat capaili să dea pălăriei forma şi dmensinie necesare
Calota are formă rotndă ia lărgimeaorrilor este determnată de rsta persoanei are o poartă : 7-0 m pentr tineri67 cm pentr vrstnici Păăria are şi o"cordea din paie mplete sa din postavprocrat d comerţ
Pălăia de postav folosită la sărbători ancept să se poarte dpă 1920. Ae fnd otd plia interior brri late de
In zona Olt forma căcilii este "ţugiatăc vîrfl nalt format din 4 cii ndoit întro parte sa ăgat n spre interior
CMAŞA bărăteasă dn ona Olt se cadrează elor doă tipri prinipae tîniten toată ţara : cămaşă dreaptă şi ămaşă pată.
Cămaşa dreaptă are spatele şi faţa roitedintro singră foaie de pînă mînecile ompse dintro lăţe de pnză raordate a"trp Sb braţ se adagă cîte n l de
o pate şi de alta şi broşiţa pentr ai dalărgimea necesară. Glerl drept, lat de 6 meste legat c do ciri ngimea ămăşiieste potrivită, pînă deaspra gennior
Cămaşa dreaptă onstie el mai vecitip prtat n zonă şi are o vee adiţie nporu popar românesc fiind reprezentatpe Monment de la Adamlisi şi Colmna Traian a îmbrăăminte specifi dailor
Cămaşa cu patcă apare n costml ezonă i ltimle decenii ale seolli alXXea Cămaşa are plată pe meri iarfaţa şi spatele snt prinse de ea o nreţitră Gra ămăşi este adînă glerl de forma nei entiţe a şi la cămaşa
dreaptă Mnea ompsă dtro lăţme depnză sa dintro foaie şi jmătate se strngela încheietră întro manşetă lată de 3-4 cm S braţ se adagă doi ini şi n pe-
te Lngimea cămăşii este idencă acia a cămăşi drepte.
Pnza ămăşii ărăteşti din zona Olt esteţestă din mbac şi neori a ăşie demncă din cnepă c ma Inantea pri
-
I
24
D Fc L C �
l
p-
fi. �
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
39/172
�
f � Q
85
Croi de ămaş pt
pentu zie de ucu au fo confecţionae şi
din pînză de in Pentru ţinuta de ărboare
a fooit fu e bumbac ceţ au chiar
borangic cu bumbac. Intre cee două ăzboaiemondiae cămaşa dreapă dn pînză de bum
bac a fo înocu cu o cămaşă confecţio
nată din marcize La ace ip de cămaşă
decoru cuu ee poicom.
Foie dn care e compune cămaa bărbă
eacă t ute pe do cu o cuură exe
cuată pete mucia pînzei au n urma acu
u Ceiţa cu ro decorativ ape mai rar în
6
0
E
A
Faţă
E
6
:
Ornmenee cuute au aee în război cu
aici au măae abă înt dpue cu di
ceţe pe pie, patcă, guer manşetă au
marginea mnecii şi a poae In mod frecvent decoraţa de a mneci i de a poale
conă din-un mode ucra în şabac şi omică danteă croşetată formînd "coţişori
au moţorei
Din punct de vedere a tenicior de de
corare în zona Ot e întînec mai mute e
uri de cămşi băbăteşti :
cmaşa aeaă în război ;
cma·cusu "a fir ; cmşa cusu cu şabace
Toae acese cusuri sau foosi a m
bee caegorii e cmşi specifice zone
suri a un fir sau n pnc românesc isuse pe agnea e jos O erminaţie
execua sub forma unei anee măune
copeeaz moell csu
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
40/172
4
CI A
bee caegorii e cmşi specifice zone
PANTALONII praţi n zon up sezon au
fos : isenee e pînz enr ar şi cioa
recii in iie alb penru iarn
Isenele e pînz au form reap cu
fiecare picior "crac croi inro lţime şi
juae e pnz cu un pra ona la
mijloc forn urul La parea superioa
foie se noiesc nrun i rin care se inrouce brcinaru o aţ in cne ai
groas, cu care se leag n aie
Ornaenaţia secific ismeneor consn oele reaizae n ehnica abacui cu
9
Z
copeeaz moell csu.
Panaoni in imie ab au form ase-
mnoare cu aceea in Argeş şi Vcea
croţi in dou foi ree uru şi paru ci
nişori n faţ au ou eschzuri ovae"ghizee sau "ieurie care per im-
brcarea cioarecilor.
CIGTOAREA Brbaţii se încing pese
cmş cu chire in iele frumos eco-
rae cu moee reaizae in fşii subţiri e
aram sau alam procurae in îrguri şi lu
crae n partea e nor a Oeniei.
62 - 0
Ş I
A i
:
B
[ c J
a'
!g4o
o
20
tcO
B � t at1
Fa SpeCroi de mene d pînză.
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
41/172
Craiul panal!o' dn dime abă, zoa Ot.
Brul sut făcea parte att din costuude muncă ct ş din cel de sărbătoare Saupurtat brîie roşii şi negre esute i patru ţe
avnd o lăime de 40 c ş o ungme de23 cm La unul dn capete pe o poriunede 70-80 c brîele au alesături dispuse nbenzi orizontale. Decorul ales este copletat a brîiee de sărbătoare cu fr e beteaăăre oorate sau "futuri. Datortă colorituu şi odeleor brul a avut un rol
decoratv portant în costumul bărbătescdetaşnuse pregnant pe fondu alb al căăşi
MBRCMINTEA DE IARN In anotimpur reci în zon Olt bărbai au purtatae d baă ş din dimie cu foe egante cae completează monos aabul
vestentar
Spate
bărbăteşti sînt lucrate în zonă sau de eşter dn Măginimea Sblu
Cea ai răspîdtă ană lucrată dn
bană de oae sau e e a fost laibărul, ovestă scurtă pnă n taie fără neci, n-cheatăn faă cu coc
abărele ucrate n zonă au o ungmece depăşeşte juătatea cirulu răscroiaă uşor ovală la gt ş atru buzune(două ar jos şi două mici sus) Margnle
peptarulu ale buzunarelor ş ae răscroelde a îecă snt bordate cu blănă neagrăde el e o parte ş de alta a descderid faă ş pe margnea de jos a fee ş satelui pe o porune de 4-5 cm se desfăşoarăun model cu val ş rozete sau volute execu-tate cu ră verde n tehnca cosoaelor ntercaate de broderH cusute cu lîncă pol
croă Acest cenar cu ornamente compacte
policrome eluate aoi pentu decorul de aăscoiaa necii şi n dreptul cusăturilorlateale. P· buzunare şi deasupra lo pilocul spaelui sînt cusute cu lînă colorat
!n zona Ot cioapi se ncălţau pe su panalonii din dimie şi aveau ca deco lapartea supeioaă un ode denumit codr sau băduţi Cioapii snt lungi pînă
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
42/172
ilocul spaelui sînt cusute cu lînă coloratbucheţele de floi
In tpul cecetii nu sau puut identifica centre specializae de coocai aşa cumsn cele n Cîmpa Romanaului de undesa tas concluzia că pieptaree din zona Otau fost lucrate de cojocari cae produceanuai pentru stifaceea cenelo uuisat sau unu grup de sae apopiate
Şubele albe de die putate în zle desărbătoae ş şbee sine pentru uu sntidentce din punct de vedee mooogc cu
cele femeieşti Concoiten bărbaii au purtat n comunele Sconiceşi Poboru şiCungea crtel di dime neag.
PODOABE - n cadul costumului băbătec u sau folosit prea ulte podoabe cuexcepia unei ene de pu la pălărie sau aforo şi piepenor uai de băieţi de la
fete în tipu dansului şi putaţi la pălăie
NCLŢMINTEA radiţionaă a fos opincadin piele de orc sau de bou putaă pesepiciorul nvelt în obiele din die albă
Opincie se ucau dintro bucată de pieede foră dreptungiulară perfoată la vrfn 10 ocui de o pate şi de alta pentu a
fora botu" ascuit La spate se făceaudouă ăieri de cica 5 c şi se plia căcîiulapoi pri două orifcii se introduceau noiele din piee cu care se legau opincile depicio
Pe a nceputu secolului î uu anuui1900 sa generaizat portul ciorapilor dn lînălucraţi u 5 clige petru tineret şi al cioapior lucri din lînă nai goasă cu un
dr sau băduţi Cioapii snt lungi pînăla genunchi sau pîn la umătaea pupei
Călunii lucrai cu cligul tălpuiţi cupiele sau cei din posav negru au fos putai
şi de bbaiDupă a dolea război mondial a nceputsă se genealizeze portul ghetelo bocanc-lor şi ca al cismeo
Costumul bărbăesc din zona Olt se carac-teizează prin sobrieate ş elegană dato-ită ciului simpu compoziţilo ornamen
tale şi comaticii discrete n cae predominăcuoaea albă de fond pe care se detaşeazăornamentee executae î albastu bleumain şi negu
ZONA SLATA
Costumul popua d zon Sltina estefoa puin cecetat fiind amintit eo nieraua de specilie n cadul zonei OltCerceăie de teen u elev în satele me-ţonate existena unui port popu cu tăsătui opii difeeniat de acea din zoneleOlt şi Cîn1pia Ronaiului, caacteiapinto mae distncţe datoită coloitului
eegan n care predoină bleumariul abul negrul oşul şi sobietăţii a ntîlniteî ate pă ae Otenie n ceea ce piveştecoponenţa pieseo vestienae portpopula femeiesc din zona Satina se stingepin potul fustei cu aesăti n cae cloaea apae ca vaoare expresivă c binaen cadul modelelo dispuse cu ultă pacionie Desre costul de aci se · poate
coativă asact reacabilă consuiă cu miloace dverse : alsătură cusă oat flurile uniicate prn intemedulcromatici care ar roul de a ncălz anam
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
43/172
43
bul ca expresii a unu gust coorstc subtcutvat cu rafnament de nenumărat gnera
COSTUMUL FEMEIESC - PIEPTNTURIŞI GTEALA CAPULUI - Dacă în cee cprvşe pepănătul întîlm o are asmănare cu zona Olt părul mpltit î coi ioc prins n crăcăni" d l acopri d cp crpele" din bmbac n sau borangic s difrenaă ca dei decorş mod d a se pur Tpanu nnoda p
sub barbă ş robodit" fost purtat dfeele de toae vrste ; tulpanul lgat pesub coc", turceşt" sau ndubent" d femeie inere legăura pste coc" fnd a-najul feeio bătr.
P sub crpa d bubac su chiar pe subtulpan f căsăort au pura n zonaSatin ş tchie" o calotă dn pnză bă
legată la spae cu oamnt usu n roşuşi ngru ş dau pe margie, car acoper oplet pău Decorul chiei apared ub ulpan sau şterga ca o coroană �e ·zaă deasupra frii
Cpele din bubac ţesu în două i uformă drepunghiuară cu lăimea de 50 cşi o luge de 2-3 m Decor se copune
dn grupuri d vrg raia cu fi d bubac a gros î aceaş coar sau cu esăuri xcut p rost al p ab
Cpel d borangi cva ma rcen auo lg d 2-2,50 m ş o lăme d 5060 cm E snt esu n două iţ cu lesături poicro p tot rupul grupat benz
orizonl la capet
Deaiu de altiţă a ămaşă femeiasă, o. Rado-mirei sec XX.
_ Tneele căsătorite ptau cpa cu cap-
e lăsae iber pe spate iar femil n vîstă
d 45-50 de ani o nfăşurau odată n jurul
gtwu apo dădeau un capăt sr spae ş
'unu pe faă sau aduceau mbele capet
p pp
Dtai d oae a cămaăfască co. Sac c XX.
Dlu d nan cmaă
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
44/172
Dlu d nan cmaăsă, co Tuj, sc XX
'
'
�
' '
't.
'
' ' ,
Dalu lţ l cămaă co. Radomrş c XIX.
r
�
4
i.
ta d r la căşă, com. Vdenisc XX.
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
45/172
1
Detau d atiţă a cămaşă, c. Şrbăneşt sec XX
_
V
CMAŞA - ele două ipuri de căm ă apă şi încreţiă a gt, în pcic şi
zoni Sina.
C; dreaptă s pura pînă acum cv decenii da numa d căe fmie i
îstă şi nu il d lucu C umare de
coul fos u simplifica rducduse a
cv cusăuri p platcă gule şi mrgiencio Unl exmplar a rmiaţia
ecuaă sub foma uno ci colţişoi dis-pi gura căi a gu şi p margin
mnci:o.
Cămie cee m ăsînde u fost cele d tipu încreţ l gît cu mînecă decortăcu ltiţă i încreţ.
Spre eosebe de căăie cu ltiţă dn
poe nto boduă de 70 c fot dnmi mule regste
Moee geoetice cu negu ou bleumn verde st puse î voe de fondu
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
46/172
zon O cele dn zon Slt cusute i les n pct băînesc s u i bogt decote i e cee p i i cor A-ti mpăţită n csete mtee e odelespecifice Teleonului făă s e ientifce
cesto. Su ltiţă pe uneoi îcţulexecutt ntr culoe neutr · gbenbej, teoi un deco plu, geoetic, co- peă totă te e desup necii nce pnd diect de sub tiţă Piepţii căăii st ei cusuţi cu dou rnduri de otive geo
etice dspuse fiece de o pte de lt unui a cenl, fomînd un fe de căcuţDecoul cmii relizt cu măe su nic de culore viiniu su rou cis estecompe l cmile de sbre cu piete fxate l i joc cu o miă ărge
Căie vechi u poele cusute de e ntmp ce exemplele noi ecente sît se-
te Polee u croă identic cu celo dn zon Ot, cu onente discete cusute,nteuţă coetă pe pole
FUSTA - O ot defnitoie cosumului di zonă o i fst, pies de elegnţă eo-sebit pută peste poe Fust confecio-
nt d stf de gă ţesută dou sun ptu iţe şi nevedit este fot pinreunie 6 foi epte ; lăge e 2,50 este dută n te n pliri e cte -4eete fixtă t codon t de 23 cm Pentu zilele e lucu se folosete stof de culore negă u bleum n fă lesăti Stof fustei de săbătoe este ţesută i
dou iţe, cu les3ui prite fie su p
ou su bleum pe ce sînt eiztePe mgne e jos ce jge
rope de gleznă se croeteză colţioi cu lînă cootă, în onu rmoniz fonuluistofei fomd o teţie dscretă.
Fsee făă esătui su put în stele · Vîcee, Alet, zvoele, Seb-n Crîpo, Movleni, But, cu crnţă dn lnă oie pe desup, decotă cu otivegeometrice su vegele stilzte, dispuse nbenzin rizontle pe tot upul l pte
de jos ctiţei su i ule beni fomeză un pg Cin este cu 105 cm m scută dect fust fiind puttc un orţ
n popiee oruui Sl cinţee pentu zle de săbtoe se deosebeu decele pentru ze de lucu pn rnmetee
lese cu lnică industilă î culoi vii
nte cele două zboie ondile, fus d înă fos înlocuită cu fus din born-gc ţesută în ptu ţe i nevedel cu bo duă d lesătui pe pole Ca spect se e-mă cu ust din lnă de cre se ifeen-iză do p ţnută i tei
După cel de l dole zbo ond se
op n zonă pentu o peiodă scurtă de0-5 n fus de cife negă cusut cumotive vegele su cu plicţii din gogoi de viemi de ătse, denumită ocl fă" Fin t rupă e tdţie fot u s genelzt în onă
In aceei peod prin telectuittesteo, în speci prin intemedul învţăto
o ăuns în :onă numtul cosu
ce s- geneiza şi u e legăr cuportl secc.
CINGTOAREA - Fsa se fe î ec ajorl beteo lî, lae de 5 cm
nă în ae ă aces ocee e'f ş oaea c gal dfeite ec : oăe, czele, gve, ee, gralare feae, ăzu Poedeele
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
47/172
c ajorl beteo lî, lae de 5 cmşi lg de 2-2,50 , ţete î ohi saug ongdale î lor îhe, onizte c a ş s.
Pe lîgă beele ales s-a areve betle e ş cte c ărgelelbe olioe diuse e ge Elesît foote ai osl de săbătoeoi se au î băeţo ent rele de căş
PODOABELE - Pele odobe le ete
o os lore creguţele vez ş nglce colorae ute n coz Aesto edugă odobele c valoe rsec marec s slb d bn de u ş g ucece b de şi cee c arer ecotv slbă d mitţie de b ăgelele colote ş Iese
I zo S1aa el recve s p
ta îă odobele gnt ară sa alamce tes om ş eo e cele dcoeite n săăe arheologce Ele a foodse de z lol fă o prerehc siă vnd o susnţă eectă Ull me eşe de cest fel foM Tode e tăi î cater Cloo
ciov dn Sla pî acm o Aceteodobe băţă ele "verg rlev măiei e eştel poplar bt oos tehn c aeall î so reză no obete fose le ş semfitive Pet reazarea brăro simplesu sral a verglo, arelor e eleş de cere sa lza teh bte no
l s sei e eal ă l obţerea -
cele tzte sn : corea zeleş gravarea Movele gavae se obţn săe otvelo e sf mealw Lele pooabe cm s cece s- foloi şioede gulă. Mcle sere etlieobţinte p îclze u ealc pîl toe, e fxte dă sote pe spaaţ o du ce coe cercelulLa cea ma e te dine este bijten octe a mle ehc în o ue voare aeral ore ş de
coru ae ose o te.Brţărle a foe sle, nind de
cee ace Ee s exeuae n doeo be ealce c sece tă
Exreţle foă de de şe ssbţe ciocăe seee băăi fos ădte ev ed n tot s ăi
Ielele se ăă re odobele aprece t zonă. Ele s căie inoveigă c eţe odă s lată, relte ndoe nei le elce ecorae p ţe cele Ieee deest fel s coste din ev ed odse o alere ocle Fo lo
co să dăin
a pî· în zle otefnd fooste rele te c ele de logodă Băţăe n te nă vsde 4045 e a ele se peatr schmba orce vrs e eme ş de bărbaţ.
Detl de feven a ş lesele dnrgele poloe sb foă de bene sple s c col Se deoebite de lesee dn
Ol cele d zoa Slaa a sobe
lBRCAMIN'E DE RĂ 6 egoie de piese pe n egaă măsură efemei şi băbai o consttuie cojoacele hainele di dime albă ambee u foe ş e-
oga, ese 'eaz n gătn cua1oşe, plet n casă ş aplicaţi din postvcolorat dispuse pe ci p sp Un decoriscre conureă mrginie csaei şi nzie
-
8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf
48/172
coraţii viae Ee u itrat î compoeţacostmulu popular e timpuriu ş s e-mănăoae elor reprezete pe meopele
monmentlui de AdamclisiPiesele din die poată eumir fe-re : chebă pgea cteică mrc ro-iuri ecoţe şi răpîre ioriaă eo-sebită ; ceea ce le coferă o oă e uiateese cararea lor n tipul răspit n sudulapaţilo
Vechmea haelor i imie e emos-
trtă de maea devole a iaţiilor epeucaea sofelo întie n toă zoacolinaă a udeuu Olt
Analiza morologică a şubelor i zoaltina indică o roală siplă deivă ntpul "pono cu mneci depe racordala ivelul umeior Pi aăugea orcini ateraH, a pavei betţei in jru g-ului manşeeo toarse şi a ecouui cugă leumi reult tip specficona
o nfluenţă a zoei nvecae CîpiaRomanaţiuui, satele apropiere or-ului latna ori n saele Breei ş Coeaas purat şi casaca o hină albă ime
făă mînec sac est coiă upă prici-piile cnosce din foi drepe nerăscroite ardiferenţiaă dn punct e vedere orfoogicde oate cele ceealte haie Pepţii ş spa-ee s compe dino lăţime de sofă lcae se adaugă leral in talie, e oi iimai cu vfu s e sub br u cîedo cii mci şezaţi cu vful jos ju-
rul baţeor stof e răscoieşe tji
de l gt Tot ca o influenţă Ronaţuluicasaele sau prat zie de săbătoare cuvnice e uloae roşie avnd o bogată eco-
aţie geometrică dspă benzi verticaeInre an 8901920 femee au pscureică o hnă ă din die subţiede uloare neagră coită cu sptele şi fadi fo drepe ăiate talie şi cini adăugaţpe păţi. Mecle se pnd făă ăscoei despa şi piepţi.
Scueica ese căptuşiă cu blaă e mel
alb sau negru ir faţă piepţii st bordaţcu ouă fşii nguste d bană eaă demiel Lungmea hainei ste pînă easupa gechuui ăînd să se vadă fus şi ciţ
In primee deceni al sec al XXlea scueica a ceput să fie îlocuiă prino haiălucaă d pl bleumin roşu his sauvşiu cu blană de vpe oşie a gler şi pepiepţi eumiă caveică Pură iniţil numa e femeile bogae cavea pocuraădi comerţ s generalzat eptt n toaăona fiind destu e freventă pînă n ni935-40. riul piese este dntic cuacel al scureicii deosebiduse numai prnlugmea cae depă�