FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE
1
Introducere în media online
Odată cu utilizarea tot mai accentuată a internetului, media se află într-o continuă transformare.
Presa scrisă, TV, radio etc. și-au mutat activitatea în mediul online pentru a înfrunta
provăcările erei tehnologiilor avansate, inclusiv concurența. Știrile au devenit dinamice,
interactive datorită imaginilor, video, reportajelor etc. care pot fi văzute de utilizatori în timp ce
citesc conținutul știrii.
Modul de abordare a știrilor online este caracterizat prin proximitate, impactul asupra
publicului, de concurența creată de utilizatori prin accesări, distribuiri etc, inclusiv de structura
știrii și dimensiunile ei care îl motivează pe cititor să rămână până la capăt interesat. Însă,
cititorul de azi este nerăbdător, constrâns de timp și interese. Preferă să acceseze știri cu mai
puțin text, mai multe imagini și un video care să cuprindă cât mai multe informații. Redacțiile
media se adaptează cerinței pieței prin crearea de știri cât mai scurte, uneori apelând la o
abordare diferită a tehnicilor de culegere a informațiilor și redactarea propriu-zisă a știrii. S-ar
putea ca în viitorul apropiat tot mai multe știri să fie adaptate telefoanelor mobile (iPhone și
Smartphone).
O știre de pe internet nu mai are un caracter
imuabil așa cum îl aveau știrile din media
tradițioanală (presa scrisă, TV, radio). Atuul
știrilor online este caracterizat prin mobilitate și
adaptabilitate. Astăzi, un eveniment important
poate fi transmis rapid, iar jurnaliștii aflați la fața
locului pot aduce alte noi modificări știri prin up-
date la un interval de timp. De asemenea, reacția
imediată a utilizatorilor prin comentarii permite nu
numai formarea de opinii publice, dar și completarea știrii cu noi imagini, video etc de către
alți internauți aflați la același eveniment. Mai mult decât atât, datorită spațiului de stocare pe
care îl are un site putem accesa arhiva evenimentelor doar introducând datele necesare pe
motorul de căutare.
Grupul țintă al știrilor online depinde de categoriile de vărstă (tot mai mulți tineri preferă să
citescă în format electronic o știre decât cea din ziar). În aceiași ordine de idei, studiile
utilizatorilor din mediul online pot indica din care grup țintă fac parte. Locul de muncă și
domeniul de interes, reprezintă și ele criterii care indică nivelul de informare din mediul online.
Cititorul de azi este nerăbdător, constrâns de timp și interese.
Preferă să acceseze știri cu mai puțin text, mai multe imagini și un
video care să cuprindă cât mai multe informații.
FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE
2
Media online poate fi vazută pe orizontală în duble direcții. Fiecare receptor este așteptat să
devină un emitent activ. Fluxul informațional și conținultul acestuia nu mai are un efect al
senzaționalului. Fiecare are posibilitatea de a verifica veridicitatea informației în funcție de
comentarii sau de varietatea de surse în diverse limbi accesibile utilizatorilor.
Știrea externă în media online
I. Ziarul online. Din cauza tirajului tot mai mic al ziarelor, mai multe cotidiane au
renunțat la forma tipărită în totalitate sau parțial, pledând pentru versiunea online. Le
monde, Le monde diplomatique, La Libre Belgique postează aparte, pe lângă
alte știri de ultimă oră, formatul machetat al ziarului tipărit în format electronic, e la
fel ca și cum ai ține un ziar mână. Cotidianele cu una sau două apariții pe
săptămână aplică tehnica știrilor preluate de pe propriul site, selectând cu grijă cele
mai importante știri. Marele cotidiane cu o imagine serioasă își păstraeză tehnicile
de redactare a informațiilor mizând pe puterea de impact al titlurilor, pe un lead sau
șapou care îndeamnă la lectură și restul știrii redând în detalii desfășurarea
evenintului dat spre publicare.
Titlul de ziar. Un titlu bun nu pare un lucru simplu. Tilul trebuie să fie concis, expresiv, exact și
să conțină în mod obligatoriu o informație. Evitați limbajul de lemn. Un titlu bun conține un verb.
Lead sau șapou- capul știrii care îndeamnă la lectură. Leadul răspunde la întrebările: Cine?
Ce? Unde? Când?
Șapoul deseori înlocuiește leadul. Nu există o tipologie a șapoului, dar putem vorbi de câteva
tipuri fundamentale1 de:
- Șapoul informativ - Răspunde la toate întrebările din lead.
- Șapoul incitativ - Răspunde doar la câteva întrebări cu scopul de a capta interesul
pentru lectură.
- Șapoul mixt - combinație dintre primele două tipuri de șapou.
- Șapoul de actualizare - Informare despre un eveniment important.
- Șapoul de rememorare - Enumeră unele fapte care au avut loc anterior și care prezintă
câteva segvențe dintr-o știre anterioară.
1 Lucian Grigorescu, Tehnici de redactarea a informației. Note de curs. p. 56
FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE
3
Corpul știrii conține mai multe detalii care nu au fost introduse în introducere; date
privind situarea evenimentului în context (anumite circumstanțe, consecințe etc); detalii
secundare care întregesc imaginea faptului relatat.
În funcție de cantitatea informației și de caracterul inedit al știrii în practica jurnalistică
se practică mai multe tehnici de redactare2:
-Piramida inversată sau răsturnată, cea mai utilizată tehnică de redactare fiind
cunoscută și sub numele de tehnica americană sau tehnica lead. Toate informațiile
de bază sunt cuprinse în introducerea știrii, iar detaliile secundare alcătuiesc corpul știrii.
Maniera de redactare vine în întâmpinarea cititorului care este în criză de timp și
bombardat de informații.
- Piramida normală o manieră clasică de redactare a unei știri și răspunde succesiv la
întrebările Cine? Ce? Unde? Când? De ce? Cum?
- Tehnica mixtă sau „forma-vagon” constă în elaborarea mai multor paragrafe, fiecare
aliniat răspunde detaliat la toate întrebările de bază.
2 Lucian Grigorescu. Conceperea și elaborarea unui ziar. Note de curs, pp.72-73
Marele cotidiane cu o imagine serioasă își păstraeză tehnicile de redactare a informațiilor mizând pe puterea de impact al titlurilor, pe un lead sau șapou care îndeamnă la lectură și restul știrii redând în detalii desfășurarea evenintului dat
spre publicare.
FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE
4
II. Televiziunea online. În trecut
puteam auzi și vedea o știre
televizată, astăzi o mai putem și
citi. Textul șitii de televiziune este
în marea parte un text redactat și
introdus în prompter pentru a fi
citit de către prezentator. În linii
generale, știrile TV online includ
text, imagine și video. În
dependență de importanța și impactul știrii, inclusiv de spațiul alocat, redactorul de
știri online alege modalitatea de postarea a știrilor.
III. Text și imagine/Text și video. Inovația în materia de prezentare a știrilor externe o
are televiziunea de știri CCN News. Texul nu este acel citit de pe prompter, mai
degrabă veți vedea declarațiile celui intervievat. Textul este însoțit de două
înregistrări video. Un video relatează un eveniment recent, iar al doilea face
trimiterea la o știre anterioară legată intrisec de evenimentul recent.
Tipuri de portaluri cu știri externe
În funcție de modul de abordare a știrilor externe, putem identifica trei tipuri de portaluri
interesate de politica externă.
1. Portaluri tradiționale reprezintă paginile de internet care cornțin diverse știri din
orice domeniu, politică internă, economic, cultură, show-uri însoțite de imagini, video,
interviuri, reportaje și altele. În funcție de zona de interes, spațiul disponibil, sursele
de informare marea majoritate a portalurilor își au propria politică privind plasarea
informației. Astfel, unele portaluri clasează știrile de politică externă la secțiunea
Externe sau Internațional, altele le clasează pe regiuni, (de exemplu: SUA, Europa,
Asia ect).
2. Portaluri de jurnalism civic relatează știri de la fața locului. Jurnaliștii implicați în
asemenea proiecte nu sunt jurnaliști profesioniști și deseori nu au o redacție care să
le redacteze știrile etc. Aceștia postează informațiile direct de la fața locului
(curajtv.md, slon.ru et al.)
Cum considerați, știrile ce privesc România ar trebui clasate la Externe/Internațional sau de creat o rubrică separată de restul știrilor de politică externă?
FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE
5
3. Portaluri à trois voix 3 - o sinteză dintre cultura jurnalistică și jurnaliștii de
comunitate plus părerea expertului avizat (ex.: Rue89, Adevărul.md)
Sursele de informare
Rețelele de socializare. Conștientizarea importanței social media și a impactului asupra
audienței determină persoanele politice să le utilizeze ca pe un instrument de popularizare a
propriei imagini. Persoanele publice pot posta prin intermediul rețelelor de socializare punctul
lor de vedere privind un anumit subiect, sau dacă au fost martorii unui eveniment de
importanță majoră. Spre exemplu, președintele ucrainean Petro Poroșenko4 cerea fondatorului
Facebook, Mark Zuckerberg, deschidera unui birou în Ucraina, din cauza influenței Rusiei prin
intermediul rețelelor de socializare.
Agențiile de presă. Fiecare agenție de presă își are propriul site. În dependență de natura
evenimentului ele transmit informații la un interval de timp anume. Nu toate agențiile de presă
permit accesare integrală a informațiilor. Puteți beneficia de informații permanente doar în
cazul în care redacția are un abonament.
Agenții de presă străină:
Agence France-Press: http://www.afp.com/ Associated Press - http://www.ap.org/ Bloomberg - http://www.bloomberg.com/europe Reuters - http://www.reuters.com/ Deutsche Presse-Agentur- http://www.dpa.de/ Interfax- http://www.interfax.com/ RIA NOVOSTI - http://ria.ru/ TASS- http://tass.ru/ Mediafax- www.mediafax. AGERPRES- http://agerpress.ro/ (fosta agenție de presă publică din România Rompres) RADOR- www.rador.ro
3 MAURIAC Laurent et RICHE Pascal: Le journalisme en ligne : transposition ou réinvention? http://www.esprit.presse.fr/archive/review/article.php?code=14795 4 Facebook
FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE
6
Portaluri de știri alternative – În această categorie pot fi incluse toate portaluri de știri care
devin sursă alternativă de informare decât agențiile de presă.
Hotnews- www.hotnews.ro
Sputniknews- http://sputniknews.com/
Pravda- http://www.pravda.ru/
Round nwes- http://sputniknews.com/
Portaluri de știri locale – Aceste portaluri sunt de mare ajutor mai mult pentru a verifică o
sursă legată de o știre internă, de multe ori aceste site-uri conțin și informații de politică
externă. Însă, fiți atenți, această rubrică nu este accesată de mulți utilizatori și puteți găsi știri
care de multe ori sunt preluate fără a se verifica veridicitatea acestora. De exemplu, declarația
președintelui rus privind taxele pentru imigranți și offshore-uri din decembrie 2013 a fost
tranformată într-o știre cu un alt conținut făcând trimitere la contextul crizei imigranților din
Orientul Mijlociu în Europa, începând din septembrie 2015. Aici manipulatorii au dat multă
importanță momentului construind minuțios sisteme de lansare ce au fost puse rapid în acțiune
în momente critice.
În cazul declarației lui Putin din decembrie 2013 „Послание Путина парламенту: офшоры,
трудовые мигранты и Дальний Восток”5 (trad. Mesajul lui Putin către Parlament privind
problemele imigranților veniți la muncă, Orientul Îndepărtat și Offshore), dacă dați o căutare pe
Google: „Poziția lui Putin față de musulmani” veți remarca modificări de titlu în perioade diferite,
una din știri fiind publicată în perioada crizei imigranților.
1. Pozitia lui Vladimir Putin fata de musulmani6 – articol postat la 18.02.2015
2. Vezi poziţia lui Vladimir Putin faţă de invazia musulmană7- articol postat la 01.09.2015
(de napocanews.ro)
5 http://eurasia.org.ru/114155-poslanie-putina-parlamentu-ofshory-trudovye-migranty-i-dalniy-vostok.html 6 http://www.expunere.com/pozitia-lui-vladimir-putin-fata-de-musulmani.html 7 http://www.napocanews.ro/2015/09/vezi-pozitia-lui-vladimir-putin-fata-de-invazia-musulmana.html
FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE
7
Sursele de informare a portalurilor de știri din Rep. Moldova privind știrile de politică externă
În Republica Moldova nu există un portal de știri de politică externă, deși au fost mai multe
proiecte care au eșuat, de exemplu mediaextern.com. De ce nu au succes acest tip de portal
în țară?
1. Echipa din proiect trebuie să fie motivată financiar. Deci, e nevoie obținerea unei
finanțări din reclame și vizualizări, ceea ce presupune o promovare, și automat și costuri
aferente.
2. Un site serios de știri presupune mai mult timp și efort pentru traducerea din original a unor știri,
sau o crearea unor sinteze din mai multe știri privind un eveniment anume. Deseori, acea știre
poate fi deja tradusă sau preluată integral sau pe bucăți de alte portaluri.
3. Existența unui portal de politică externă în limba română (www.stiriexterne.com) și a altor
agenții de presă nu încurajează dezvoltarea unui astfel de site și în R. Moldova.
În diagramele de mai jos sunt reprezentate sursele de informare a 5 mari portaluri care
postează zilnic la rubrica extern/internațional mai mult de 5-8 știri pe zi:
1. Independent.md
2. Unimedia.md
3. Agora.md
4. Deschide.md
5. Allmoldova.md
Perioada de cercetare 20.09.2015-27.09.2015. Număr total de știri de politică externă utilizate
- 208.
FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE
8
0.00%
20.00%
40.00%
60.00%
80.00%
Română Rusă Engleză
Ponderea surselor în limbi străine
Română
Rusă
Engleză
22.11%14.42%
23.55% 22.88%
7.21%1.44%
28.36%
Cele mai accesate surse de informare 20-27 sept. 2015
Agerpres Mediafax Agenții străine
Agenții din Moldova TV Radio
Altele
Diagrama A. Majoritatea știrilor au fost preluate integral de la agențiile de presă precum
AGERPRES și MEDIAFAX. Doar 2 portaluri din 5 au utilizat informațiile altor agenții
străine decât cele indicate mai sus. De asemenea, cele 2 portaluri au evitat informarea
de la aceeași agenție depresă pe parcursul unei zile. Din grafic rezultă că tot mai puține
portaluri se informează de la agențiile de presă din R. Moldova, inclusiv posturile radio.
Diagrama B. Mai mult de 70% din știri erau preluate integral în limba română
FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE
9
97.11%
2.89%
Ponderea numărului de surse utilizate la redactarea știrilor
O sursă Mai multe
Diagrama C. Din totalul știrilor analizate doar 2,89% din știri aveau indicate mai multe
surse de informare, în rest, au fost preluate integral de la o singură sursă.
Diagrama D. Un procent aproape nesemnificativ de 1,93% unele portaluri nu au indicat
sursa. O cauză ar fi graba de a face lucrurile cât mai rapid și neatenția redactorului web.
Majoritatea portalurilor de știri au indicat sursa fie în lead, fie la sfârșitul articolului.
Allmoldova a utilizat ambele tehnici de indicare a sursei.
0.00%
50.00%
100.00%
DA NU
Ponderea site-rilor cu indicarea sursei
FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE
10
Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova
Prezentul cod nu este o lege, ci mai degrabă un ghid de informare privind meseria de jurnalist.
Este important să respectăm punctele acestui cod pentru da dovadă de profesionalism,
seriozitate și onestitate.
• Art. 2.4 „Jurnalistul respectă dreptul de autor. Preluarea fără cost a materialelor
jurnalistice se realizează în limita de 500 de semne, dar fără a depăşi jumătate din
articolul sau ştirea preluată. În mod obligatoriu, în aceste cazuri, trebuie citată sursa şi
autorul informaţiei, iar în cazul portalurilor informaţionale trebuie indicat şi linkul direct la
sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord încheiat cu
deţinătorul drepturilor.8”
Comentarii: În cazul în care recția la care
activați are un contract cu vreo agenție de
presă, puteți posta știrea integral, chiar dacă
depășiți limita de 500 semne. În caz contrar,
încălcați dreptul de autor și ar fi bine să
găsiți o soluție optimă în redactarea știrilor
de politică externă, indiferent dacă o agenție
sau un portal precizează o anumită politică
privind dreptul de autor (singura exepție,
agenția de presă AGERPRES, care impune
limita de preluare gratuită de 500 de semne).
• Art. 4.5 „Jurnalistul nu furnizează publicului detaliile morbide ale crimelor, accidentelor
şi catastrofelor naturale sau detaliile privind tehnicile suicidare. Aceleaşi reguli se aplică
şi materialelor vizuale (fotografii, materiale video)”
Comentarii. Indiferent dacă sunteți jurnalist într-o redacție de portaluri tradiționale, la un ziar
local, sau sunteți responsabil de pagina oficială a unei instituții publice, recomandăm să blurați
segmentat imaginile/video care contravin articolului 4.5 din codul jurnalistului din Republica
Moldova.
8 http://consiliuldepresa.md/fileadmin/fisiere/documente/cod_d_rom.pdf
Indiferent dacă sunteți jurnalist într-o redacție de portaluri tradiționale, la un ziar local, sau sunteți responsabil de pagina oficială a unei instituții publice, vă recomandăm să blurați segmentat imaginile/video care contravin articolului 4.5 din codul jurnalistului din Republica Moldova.
FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE
11
Din cauza caracterului complex a ciberspațiului, mediului online informativ are nevoie de un alt
cod deontologic, separat de cel clasic atribuit presei tradiționale.
BIBLIOGRAFIE
1. Grigorescu, Lucian, Constantin, Livia și Manea, George (2004), Tehnici de colectare și
redactare a informației. Note de curs, Edidura Macarie: Târgoviște.
2. Grigorescu, Lucian, Constantin, Livia și Manea, George (2004), Conceperea și
elaborarea unui ziar. Note de curs, Edidura Macarie: Târgoviște.
3. Volkoff, Vladimir (2007), Dezinformarea văzută din est, Pro Editură și Tipografie:
București.
FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE
12
Conținutul acestui raport nu reprezintă în mod necesar poziția Academiei Române sau a
Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Opiniile exprimate nu
implică automat poziția tuturor experților FUMN sau a altor instituții și organizații partenere
FUMN.
Copertă: Logo „Școala jurnaliștilor de politică externă - 2015”
Prelucrare Photoshop: Mihai Bârsan
® FUMN octombrie 2015
Fundația Universitară a Mării Negre
Casa Academiei Române, Calea 13 Septembrie nr. 13, aripa de est, etaj 7, București – 5,
761172
E-mail: [email protected]
Tel.: +4 031 405 25 42
+4 0755 087 185
Proiect finanţat de Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu
Românii de Pretutindeni în perioada septembrie 2015 – octombrie 2015.
Pentru mai multe detalii despre FUMN vizitați pagina http://fumn.eu/