Download - Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor La Colegiul National Costache Negruzzi Iasi

Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

CAP.1. ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONALITATE LA COLEGIUL NAŢIONAL

“COSTACHE NEGRUZZI” IAŞI

1.1. Scurt istoric al Colegiului Naţional “Costache Negruzzi” Iaşi

La 5 octombrie 1895 işi deschide porţile Liceul Internat din Iaşi, în urma

iniţiativei lui Spiru Haret de a înfiinţa un “liceu – model”. Inaugurarea s-a făcut în

“impozanta clădire, una din cele mai mari şi mai frumoase din Iaşi”, care se vedea de

departe, “înălţându-se în partea cea mai ridicata a oraşului, pe umărul dealului Copou, în

mijlocul grădinilor care o împrejmuiesc din toate părţile”. Pentru ca liceul urma sa

formeze o elită culturală, au fost căutaţi şi aduşi profesori străluciţi din mai multe şcoli,

după ce făcuseră dovada talentului şi a forţei lor intelectuale, precum şi copiii cei mai

bine înzestraţi din toate colţurile vechiului regat şi din Transilvania.

Liceul a avut, mai întâi, un singur profil, pentru ca, în urma adoptării legii asupra

învăţământului secundar şi superior din 1898 (Legea “Spiru Haret"), să aibă două secţii,

clasică şi modernă, din 1911 înfiintându-se şi cea reala. Prima promoţie complet formată

pe băncile liceului (cu şapte clase) a absolvit în 1902, iar prima care a urmat opt clase, în

1904.

În perioada 1916 – 1918, când Iaşul a devenit, cum l-a numit Nicolae Iorga,

“capitala rezistenţei până la capăt”, liceul a fost pus la dispoziţia Crucii Rosii, instalându-

se aici un spital şi un “Hotel” pentru repatriaţii din Rusia. Asemenea întregului oraş,

Liceul Internat a suportat greutăţile războiului, fiind ulterior refăcut cu greu, din fonduri

bugetare şi din donaţii substanţiale ale foştilor elevi.

În anii celui de-al doilea război mondial, deşi confruntat cu unele greutăti –

inclusiv mobilizarea unor profesori – liceul şi-a continuat activitatea până în primavara

anului 1944, când – asemenea altor instituţii din Moldova – a fost evacuat în Banat, la

Balint – Severin. Bombardamentele asupra orasului, operatiunile militare din august

1944, au dus la deteriorarea grava a localului, punand chiar sub semnul intrebarii reluarea

activitatii. De altfel, la intoarcerea din refugiu, cursurile s-au desfasurat, in anul scolar

1945 – 1946, in cladirea Gimnaziului “Alexandru cel Bun”, din strada Palat. Dupa

eforturi deosebite, reluarea cursurilor în propriul local s-a realizat în anul şcolar 1946 –

1947. cu prilejul aniversării a 75 de ani de existenţă, s-au acordat fonduri însemnate

pentru modernizarea şcolii, inclusiv pentru refacerea amfiteatrului şi a unor laboratoare.

1


De asemenea, câţiva ani mai târziu, s-au construit noi clădiri, pentru internat şi cantina,

date în folosinţă în anul 1982.

În 1948, şcoala şi-a pierdut vechea denumire, devenind “Liceul de băieţi nr. 2”,

iar din 1952, “Şcoala de 10 ani nr. 2 de băieţi Iaşi”, pentru ca între anii 1954 – 1956 să se

numească “Şcoala medie nr. 2 de băieţi”, într-o încercare evidentă a autorităţilor de a

distruge spiritul elitist ce i-a definit devenirea. De altfel, cu intenţia vădită de a desfiinţa

liceul, în anul 1950 localul a fost atribuit “Şcolii medii muncitoreşti”, devenită apoi

“Facultatea muncitorească de 2 ani”.

Asemenea întregului învăţământ din ţara noastră, procesul didactic a suferit ca

urmare a adoptării modelului sovietic, cu reducerea anilor de studiu la 10 clase,

modificarea planurilor şi a programelor de învăţământ, încercându-se – în mod deosebit

în anii 1950 – înstrăinarea de valorile naţionale autentice. S-a lovit în liceul exponent al

aşa-zisei “elite burgheze” prin cunoscutele presiuni asupra profesorilor, prin înlocuiri şi

detaşări forţate, prin desfiinţarea unei biblioteci deosebit de valoroase – cca. 10.000 de

volume în anul 1954.

Din 1956, liceul îşi recapătă, chiar dacă nu în întregime, denumirea de Liceul “C.

Negruzzi”, iar în 1977 este numit Liceul de matematica – fizica “C. Negruzzi”.

În ciuda ingerintelor politice din anii 60, liceul şi-a păstrat prestigiul şi “spiritul

internatist” nu s-a pierdut, prin eforturile şi dăruirea exemplare ale dascălilor şi ale

elevilor ce i-au onorat numele.

După decembrie 1989, liceul – revenit la vechea denumire – işi revendica şi-şi

menţine statutul de odinioară, reprezentând astazi o instituţie de marcă a învăţământului

ieşean şi naţional. În anul 1990 i se acordă statutul de şcoala afiliată la UNESCO, iar din

1998 devine Colegiul “C. Negruzzi” Iaşi.

1.2. Obiect/ domeniu de activitate

În România, statul garantează fiecărui cetăţean dreptul la educaţie indiferent de

sex, de rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă, fără nici o îngrădire ce ar

putea constitui o discriminare. Dreptul la învăţătura este asigurat prin învăţământul

general obligatoriu, în care este inclus şi învăţământul liceal. Învăţământul de stat este

gratuit potrivit legii.

2


Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat sunt organizate şi funcţionează în

conformitate cu Legea învăţămantului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi

completările ulterioare, cu Legea nr. 128/1997 privind Statutul persoanelor didactice, a

Legii finanţelor publice nr. 500/2002, O.U.G NR.45/2004 privind finanţele publice

locale.

Colegiul Naţional “C. Negruzzi” Iaşi este preocupat să ofere tinerilor din judeţul

Iaşi, inclusiv celor proveniţi din medii defavorizate, şanse egale de educaţie la

standardele UE.

1.3.Organizarea internă

Colegiul “C. Negruzzi” Iaşi este o instituţie de învăţământ, de stat, gratuită şi este

sub strictă coordonare a Inspectoratului Şcolar al Judeţului Iaşi, care se află la rândul său

în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

În cadrul Regulamentului de ordine internă al grupului şcolar regăsim prevederi

specifice unităţilor de învăţământ şi informaţii concrete de desfăşurare a activităţii în

concordanţă cu normele legale, acesta fiind aprobat de către Consiliul profesoral al

unităţii. Aici găsim repartizarea activităţii pe diferite compartimente a personalului

precum şi atribuţiile acestuia:

Personal de conducere:

- Director

- Director adjunct

- Contabil şef

- Secretar şef.

Personal didactic format din profesori, laboranţi, instructori pentru pregătirea

practică;

Personal didactic auxiliar format din: secretare, bibliotecar, ingineri de sistem;

Personal administrativ: contabil, administrator;

Personal nedidactic: întreţinere şi pază, îngrijitori şcolari.

Conform legislaţiei în domeniu conducerea instituţiei este asigurată de către Directorul

general, cei doi directori adjuncţi, Consiliul de asministraţie şi de către Consiliul

3


profesoral. În cadrul instituţiei între compartimente există relaţii de colaborare şi/sau

subordonare.

Directorul este subordonat Inspectoratului Şcolar Judeţean reprezentat prin

inspectorul general şcolar. Fişa postului şi fişa de evaluare ale directorului sunt elaborate

de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Directorul este Preşedintele Consiliului de

Administraţie.

Conform fişei postului, directorul are următoarele atribuţii:

întocmeşte programul managerial al instituţiei pe care o conduce;

de a coordona elaborarea proiectului de dezvolatre pe termen mediu al unităţii de

învăţământ;

poate lansa proiecte de parteneriat cu şcoli similare în Uniunea Europeană sau din

alte zone;

de a propune Inspectoratului Şcolar Judeţean proiectul planului de şcolarizare

aprobat de Consiliul de Administraţie.

Directorul efectuează cel puţin 120 de asistenţe la ore în decursul unui an şcolar, astfel

încât fiecare cadru didactic va fi asistat cel puţin o dată pe an. La asistenţele efectuate sau

la unele activităţi ale catedrelor, directorul este însoţit, de regulă, de şefii de catedră.

În calitate de angajator, directorul unităţii de învăţământ are următoarele atribuţii:

încheie contracte de muncă cu personalul nou angajat şi aprobă concediile de

odihnă ale personalului;

aprobă concediul fără plată şi asigură suplinirea cu personal;

consemnează în condica de prezenţă, absenţele nemotivate ale personalului’

numeşte şi eliberează din funcţie personalul, conform legislaţiei;

aproba fişa postului pentru fiecare salariat;

aprobă la cererea personalului trecerea de la o gradaţie la alta sau de la o treaptă la

alta în condiţiile prevăzute de lege;

comunică Inspectoratului Scolar Judeţean cadrele rămase disponibile pentru anul

şcolar următor, în vederea scoaterii la concursul de titularizare.

În calitate de ordonator terţiar de credite bugetare, are următoarele atribuţii:

4


întocmeşte împreună cu contabilul bugetul de venituri şi cheltuieli, şi

răspunde de execuţia bugetară;

răspunde de utilizarea, păstrarea şi monitorizarea bazei materiale a unităţii pe

care o conduce;

se preocupă de atragerea resurselor extrabugetare; de lansarea de proiecte cu

finanţare internă;

răspunde de întocmirea lunară a statelor de plată a drepturilor salariale ale

salariaţilor;

se preocupă de atragerea resurselor extrabugetare, precum: sponsorizări,

donaţii, prestări de servicii, cursuri de reconversie profesională,

consultanţă,etc.;

la solicitarea Inspectoratului Şcolar Judeţean sau al Ministrului Educaţiei şi

Cercetării, directorul şcolii înainteaza un raport general privind actvitatea din

unitatea pe care o conduce, starea învăţământului comparativ cu anii şcolari

anteriori.

Consiliul de administraţie este organul de decizie al întregii activităţi şcolare în

domeniile curricular, extracurricular, al programelor de dezvoltare a şcolii, de activitate

cu comunitatea locală, politică salarială, financiară, de personal, administrativ.

Componenţa 11-21 membri (2/3 din membri vor fi cadre didactice)

directorul;

directorii adjuncţi;

contabilul şef;

responsabilii ariilor curriculare;

reprezentanţii aleşi ai părinţilor;

reprezentanţii aleşi ai elevilor;

reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi ai comunităţii locale;

membri ai organizaţiei sindicale reprezentative la nivel naţional ( cu statut

de observator);

Atribuţiile Consiliului de administraţie sunt următoarele:

5


răspunde de utilizarea, păstrarea şi modernizarea bazei materiale a unităţii de

învăţământ, coordonează activitatea din internat şi cantină;

de a numi diriginţii pe clase;

de a numi şefii de catedră şi a comisiilor metodice;

de a propune spre vot în cadrul Consiliului profesoral membrii Consiliului de

administraţie;

de a elabora proiecte de încadrare pe disciplinele de învăţământ;

răspunde de aplicarea planului de învăţământ prin intermediul sefilor de catedra si

a şefilor de comisii metodice;

de a coordona activităţile de pregătire organizate de cadrele didactice cu rezultate

deosebite;

elaborează şi aprobă regulamentul de ordine interioară al şcolii şi urmăreşte

respectarea lui de către toţi elevi şi întregul personal al şcolii;

analizează abaterile săvârşite de personalul şcolii în instituţie şi în afara ei şi

propune, după caz sancţiuni conform Statutului personalului didactic;

aprobă, pe baza propunerilor şefilor de catedre metodice şi a responsabililor

compartimentelor funcţionale acordarea salariului de merit şi a primelor lunare

pentru personalul şcolii;

asigură aplicarea tuturor reglementărilor legale referitoare la organizarea şi

funcţionarea învăţământului de stat;

elaborează oferta educaţională a şcolii;

elaborează Regulamentul de Ordine interioară;

elaborează criteriile de acordare a salariului şi a gradaţiei de merit, precum şi de

acordare a recompenselor, ajutoarelor materiale pentru elevi;

elaborează criteriile de acordare a calificativelor anuale;

elaborează proiectul managerial al şcolii, fişele posturilor pentru angajaţi;

şcolii, schema de salarizare conform indicilor cuprinşi in Legea 154/1998;

reglementează planul financiar al unităţii şcolare;

Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori consideră necesar

directorul sau membrii acestuia.

6


Secretarul şef este desemnat de Consiliul de Administraţie, participă la şedinţe,

întocmeşte procese verbale dar nu are drept de vot.

Secretarul îndeplineşte următoarele sarcini:

conduce operaţiunile de înscriere a elevilor, verificând actele şi completând

registrul de evidenţă şi înscriere a copiilor de vârstă şcolară (elevii), cataloagele,

registrul matricol;

întocmesc lucrările administrative privind începerea anului şcolar, încheierea

semestrelor, încheierea anului şcolar şi organizarea examenelor de orice fel;

completează foile matricole, certificatele de absolvire şi ţine evidenţa elevilor;

păstrează dosarele cu actele elevilor;

se îngrijeşte de procurarea şi păstrarea documentelor privind legislaţia şcolară;

întocmeşte şi trimite la termenele stabilite situaţiile statistice şcolare.

Din programul managerial al şcolii, aprobat de Consiliul Profesoral şi Consiliul

pentru curriculum, rezultă principiile, criteriile de ordonare şi indicatorii de performanţă

ai activităţii celorlalte comisii, organizate la nivelul şcolii.

Consiliul Profesoral se întruneşte ori de câte ori preşedintele socoteşte necesar

pentru a armoniza cerinţele educaţionale ale cadrelor didactice, evaluarea progresului

şcolar şi comportamental al fiecărui elev, stabilirea de masuri în acest sens, precum şi

pentru a propune sancţiuni sau recompense elevilor în cauză. Consiliul analizează

situaţia şcolară a fiecărui elev, volumul temelor pentru acasă, stabileşte măsurile

recuperatorii pentru fiecare elev cu un ritm mai lent de învăţare, precum şi activităţile

suplimentare pentru elevii de performanţă.

Între principalele atribuţii ale consiliului profesoral se mai amintesc:

stabileşte notele la purtare sub şapte;

decizia şi motivarea notei sunt prezentate de diriginte prin raport scris,

consiliului profesoral după ce au fost aprobate de director; aplică sancţiunile

prevăzute la articolele e-h;

colaborează cu comitetul de părinţi al clasei în vederea realizării unei influenţe

educative unitare.

7


Prezenţa cadrelor didactice la şedinţele consiliului profesoral este obligatorie.

Hotărârile consiliului se iau cu majoritate de voturi şi ele devin obligatorii după

aprobarea lor de directorul şcolii.

Comisia diriginţilor: Dirigintele clasei.

În şcoală, activitatea instructiv-educativă a fiecărei clase este coordonată de

profesorul diriginte numit de directorul şcolii dintre cadrele didactice de prestigiul şi

experienţa care predau la clasa respectivă. Sarcina de diriginte este obligatorie.

Dirigintele îşi desfăşoară activitatea potrivit sarcinilor defalcate din planul de

coordonare a activităţii în scoala, a programelor trimestriale, a obiectivelor care decurg

din Programa activităţii educative elaborată de Ministerul Învăţământului şi a

problemelor ridicate de specificul muncii cu clasa sa. Pe această bază, dirigintele, după

consultarea elevilor, alcătuieşte planificarea semestriala care cuprinde toată gama

activităţilor de dirigenţie tematica orelor respective precum şi obiectivele urmărite prin

temele planificate.

Catedra metodică; şeful de catedră.

Toţi profesorii şi maiştri instructori ai şcolii care predau aceeaşi disciplină de

învăţământ constituie catedra metodică. Aceasta poate avea cel puţin trei membri. În caz

ca nu se întruneşte numărul necesar ea poate fi constituită din personal didactic de la mai

multe şcoli sau cu specialităţi înrudite de la aceeaşi şcoala.

Şeful catedrei metodice este numit de directorul şcolii, de regulă cu consultarea

membrilor săi. Şeful de catedră împreună cu colegii săi de specialitate este obligat ca la

prima şedinţă dinaintea începerii anului şcolar să analizeze conţinutul programei de

învăţământ la disciplina respectivă, repartizarea conţinutului pe capitole, subcapitole şi

teme, punând accent deosebit pe cunoaşterea şi găsirea modalităţilor corecte de realizare

a obiectivelor generale şi specifice ale programei şi pe cunoaşterea, însuşirea şi adaptarea

la specificul şcolii, al fiecărei clase, a precizărilor orientative de ordin metodic. Şedinţele

catedrei metodice se ţin după o tematică aprobată de directorul şcolii sau ori de câte ori se

consideră necesar de membrii săi sau de director.

8


Relații ierarhice din perspectiva finanţării din Bugetul de stat, Bugetul asigurărilor

sociale de stat, Bugetul Asigurărilor de sănătate

Relaţii ierarhice din perspectiva finanţării din Bugetul local al mun.Iaşi

Ministerul EducatieiCercetarii

(OPC)

Inspectoratul General al ISJ, Iaşi(OSC)

Directorul Colegiului “C.Negruzzi”, Iaşi

(OTC)

Presedintele Consiliului Local

Primarul mun.Iaşi(OPC)

Directorul Colegiului “C.Negruzzi”, Iaşi

(OTC)

9


FIŞA POSTULUI

Numele şi prenumele…………………………………………………………

Adresa…………………………………………………………………………

Funcţia………………………………………………………………………...

Profesia………………………………………………………………………..

Studii………………………………………………………………………….

Este subordonat……………………………………………………………….

Colaborează cu………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………...

Am luat la cunoştinţă,(nume şi prenume)…………………….

Semnătura…………………………..

10


Personalul didactic are urmatoarele atribuţii ce le revin direct prin Legea

nr.128/1997 – Statutul personalului didactic:

de a elabora programe de activităţi semestriale şi anuale;

de a realiza o selecţie a manualelor alternative din oferta educaţională elaborate de

Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, în concordanţă cu curriculumul

naţional;

de a stabili şi elabora instrumente adecvate procesului de evaluare a elevilor;

de a analiza periodic performanţele şcolare ale elevilor şi de a lua măsuri

amelioritoare atunci când este necesar;

de a realiza pregătirea suplimentară a elevilor;

de a întocmi de către şeful de catedră a fişei postului pentru toţi membrii catedrei;

şeful de catedra să evalueze activitatea fiecarui membru al catedrei şi de a

propune Consiliului de Administraţie calificativele semestriale şi pe cele anuale;

de a organiza şi de a participa la activităţi de formare continuă;

de a respecta diferite atribuţii de ordin administrative stabilite prin fişa postului.

Personalul auxiliar este format din 2 secretare, bibliotecar, laboranţi. Personalul

din cadrul acestei structuri este subordonat directorului unităţii de învăţământ şi are relaţii

de colaborare cu cadrele didactice, cu compartimentul contabilitate şi administrative.

Sarcinile personalului didactic ajutător (pedagog şcolar, laborant, tehnician,

bibliotecar) se stabilesc potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare a

compartimentelor în care lucrează (cămin, laborator, bibliotecă). Pentru fiecare funcţie

stabilită prin statul de funcţii se întocmeşte fişa postului în trei exemplare, semnată de

salariat şi directorul unităţii. Primul exemplar rămâne la conducătorul unităţii împreună

cu regulamentul de ordine interioară, exemplarul 2 la biroul contabilitate-secretariat, iar

exemplarul 3 se aduce la cunoştinţa celui în cauză, semnându-se totodată de luare la

cunoştinţă şi primele două exemplare.

Personalul nedidactic este format din :

personal administrative: contabil şef, contabil, casier, administrator;

personal de îngrijire;

personal de pază;

11


3 muncitori.

Personalul secretariatului liceului este format din 3 secretari şi un secretar şef. Acesta

colaborează cu contabilul şef, diriginţii claselor, cadrele didactice, administratorul.

Bibliotecarul colaborează cu cadrele didactice, diriginţii claselor, pedagogul,

compartimentul contabilitate, secretariat.

Serviciul contabilitate este subordonat ierarhic unităţii de învăţământ iar, din punct de

vedere funcţional, conducătorului departamentului financiar- contabil al Inspectoratului

Şcolar Judeţean. Acesta asigură şi răspunde de organizarea şi desfaşurarea activităţii

financiar-contabile a unităţii de învăţământ. Acest serviciu este condus de către contabilul

şef a cărui denumire a fost schimbată în administrator financiar patrimoniu.

Contabilul şef trebuie să asigure şi să răspundă de buna organizare şi funcţionare a

unităţii în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

În acest sens contabilul şef are următoarele atribuţii:

angajează unitatea alături de director în orice acţiune patrimonială;

întocmeşte planurile de venituri şi cheltuieli bugetare, extrabugetare, la termenele

şi în condiţiile prevăzute de lege;

urmăreşte încadrarea strictă în creditele aprobate pe toate coordonatele

clasificaţiei bugetare;

întocmeşte acte justificative şi documente contabile cu respectarea formularelor şi

regulilor de alcătuire şi completare în vigoare;

efectuează sau organizează şi conduce efectuarea operaţiunilor contabile pentru

şcoală, cantină, internat şi pentru unităţile din subordine, atât sintetic cât şi

analitic şi are în vedere ca evidenţa să fie ţinută la zi;

întocmeşte formele pentru efectuarea încasărilor şi plăţilor în numerar sau prin

conturi bancare, pentru urmărirea debitorilor şi creditorilor;

organizează inventarierea valorilor materiale şi băneşti, instruieşte personalul în

vederea efectuării corecte a operaţiunii corecte de inventariere;

instruieşte şi controlează periodic personalul care gestionează valori materiale;

întocmeşte şi execută planul de salarii al unităţii, în conformitate cu statul de

funcţii al unităţii;

12


urmăreşte aplicarea şi respectarea dispoziţiilor legale privind salarizarea şi

drepturile personalului didactic şi tehnico-administrativ;

duce la îndeplinire deciziile cu privire la răspunderea materială, disciplinară şi

administrativă a salariaţilor;

întocmeşte dările de seamă contabile şi cele statistice precum şi contul de execuţie

bugetară;

verifică statele de plată, indemnizaţiile de concedii de odihnă, statele de plată ale

burselor, listele de avans chenzinal;

verifică legalitatea trecerii pe cheltuieli a unor sume în limitele de competenţă

stabilite de lege;

întocmeşte lunar balanţe de verificare pe rulaje şi solduri;

întocmeşte balanţa analitică trimestrială pentru obiectele de inventar, lunar pentru

alimente şi materiale de curăţenie şi anual pentru mijloace fixe;

clasează şi păstrează toate actele justificative de cheltuieli, documente contabile,

fişe, balanţe de verificare;

îndeplineşte orice sarcini cu caracter contabil-financiar date de conducătorul

unităţii sau stipulate expres în acte normative;

Conducerea serviciului administraţie în unităţile şcolare este încredinţată în raport

cu mărimea unităţii funcţiei de şef serviciu aprovizionare – administrativ sau

administrator unitate şcolară, care îndeplineşte următoarele funcţii:

rezolvă cu conducerea unităţii toate problemele ce revin sectorului administrativ-

gospodăresc;

coordonează , îndrumă şi controlează munca angajaţilor din subordine;

răspunde de înzestrarea şi aprovizionarea claselor, laboratoarelor, căminului de

elevi, cantina şcolară;

răspunde de administrarea cantinei şcolare, face propuneri pentru alcătuirea

meniurilor pe care le supune conducerii unităţii, întocmeşte lista zilnică de

alimente;

asigură buna funcţionare a internatului de elevi cu scopul de a realiza condiţiile

necesare de întreţinere;

13


ţine evidenţa operativă a sumelor datorate de elevii nebursieri pentru regie de

cămin şi cantină sau contravaloarea meselor servite şi predă contabilităţii sumele

de încasat, atunci când şcoala nu are post de casier.

Organigrama Colegiului Naţional “Costache Negruzzi” Iaşi

1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară)

Director generalDirectori adjuncti

Consiliul profesoralConsiliul de administraţie

Personal nedid. auxiliar

Personal didactic

Comitet părinţi

Consiliul de conducere elevi

Contabil şef

Secretar şef2 secretari

Administratorpersonal de îngrijirepersonal pază- personal muncitor

Bibliotecar Şef catedraComitet părinţi pe

clase

Laboranţi Profesori

14


Conducerea şcolii este asigurată de către Directorul General al liceului, ajutat de

cei doi directori adjuncţi care se află în subordinea sa, împreună cu Consiliul Profesoral şi

de Consiliul de Administraţie.

Între compartimentul contabilitate şi secretariat există relaţii determinate de

circuitul următoarelor documente: documente privind salariile- declaraţia CAS, declaraţia

CASS, declaraţia Şomaj, impozitul pe salarii; proiectul de buget, bilanţul contabil,

borderou reţineri. Aceste documente după ce au fost înregistrate de către secretariat

trebuie să fie semnate şi aprobate de către directorul instituţiei.

Administratorul trebuie să depună la contabilitate note de recepţie şi de constatare

prin care se înregistrează recepţia valorilor materiale, a materialelor refolosibile rezultate

la recepţie, factura fiscală care însoţeşte produsele cumpărate, note contabile pentru

operaţiuni care nu au justificare în contabilitate, lista cu oferte primite de la furnizori,

borderoul de predare a documentelor.

După ce a fost aprobat statul de plată cu salariile, precum şi cheltuielile de

deplasare de către director, contabilul trimite la casierie un ordin de plată a acestora. La

rândul său casierul trebuie să depună la contabilitate registrul de casă, dispoziţia de

plată/încasare către casierie şi chitanţe.

Administratorul trebuie să stabilească sectoarele şi sarcinile de lucru a

personalului aflat în subordinea sa şi să asigure necesarul de materiale pentru

desfăşurarea activităţilor acestora din urmă. De asemenea administratorul primeşte lista

de materiale necesare laborantului pentru organizarea orelor. Laborantul desfăşoară

această activitate după ce a fost informat de către profesor de materialele necesare pentru

buna desfăşurare a orelor de curs.

Profesorii trimit rapoarte de activitate periodic directorului iar acesta trebuie să

asiste la ore atunci când profesorii susţin diferite examene sau au inspecţii din afară

şcolii.

1.5. Structura de personal

15


Conducerea colegiului

Director

Ilie Gheorghe

Director adjunct

Koriloff Adam

Contabilitate

Toma Elena - contabil șef

Pintilie Diana - contabil

Craciun Marilena - casier

Ursache Petru - administrator

Secretariat

Antohi Veronioca - secretar-șef

Matianu Camelia - secretar

Ichim Cristina - secretar

1.6.Relaţii cu exteriorul

Personalul din cadrul liceului intră în contact cu următoarele categorii:

a) instituţii : Primăria mun. Iaşi, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Trezoreria

mun. Iaşi, Direcţia Generală a Finanţelor Iaşi, Casa Corpului Didactic,

CAS,CASS,ETC.

b) furnizori: RAJAC Iaşi, Electrica Iaşi, furnizori de alimente, materii

prime, societăţi care se ocupă cu reparaţii capitale şi curente.

Flux informaţional extern

16


Ministerul Educatiei Cercetării şi Tineretului

Agenţi economici

Inspectoratul Scolar Judetean, Iaşi

CAS,CASS,AJOFM

Colegiul Naţional „Costache Negruzii”, Iaşi

Comitet parinti

Direcţia generală a finanţelor publice

Primăriaburse elevisalariicheltuieli capitale

Furnizori

Trezoreria

Circulare

Ordin, adrese,aprobar, monitorizare

cheltuieli, burse pentru

elevi strainietc. straini,etc.

Declaraţii oblig. de plată, fise

fiscale

Obligaţii de plată

Aprobă bugetulOferă finanţare

Contract prestari

servicii

Fac

turi

Extras de cont

Ordine de plata

Sprijin material

Proiectul de bugetNecesarul de fonduri

Sit.statistică

Anunţuri locuri de muncă

17


1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri şi cheltuieli la Colegiul Naţional „Costache Neguzii” în perioada 2004-2006

Bugetul de venituri si cheltuieliNr.crt Denumire

indicatori financiari

Cod clasificatie bugetara

Valori realizate2004

Valori realizate 2005

Valori realizate 2006

I Venituri bugetare

14894 15421 15811

1 Buget de stat 57.01.0457.01.04 4936 5112 52622 Buget local 57.02.04 9865 10188 103283 Buget asig.soc.de

stat 61.04.1093 121 221

4 Bug.fond.de sustinere a invat. de stat

57.19.04 - - -

II Venituri extrabugetare

260 275 290

1 Donatii si sponsorizari

40.03 260 275 290

III Cheltuieli curente

01 17004 17231 17420

1 Cheltuieli de personal

02 12724 12874 12965

2 Cheltuieli materiale si servicii

202735 2855 2890

3 Transferuri 38 1545 1502 1565IV Cheltuieli de

capital 70 1271 1432 1562

1 Investitii ale inst.publice

72 1271 1432 1562

Din analiza bugetului pe cei 3 ani, observăm o creştere a finanţării din cadrul

bugetului statului precum şi din cadrul bugetului local.

În ceea ce priveşte sumele alternative de finanţare ale grupului şcolar se remarcă o

tendinţă de creştere, pe fondul insuficienţei sumelor alocate.

În ceea ce priveşte cheltuielile pe care instituţia este nevoită a le efectua, se

observa o creştere ale acestor valori, în special a cheltuielilor de personal, acestea

deţinând o pondere covârşitoare în cadrul cheltuielilor efectuate de către liceu.

18


CAP 2. FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR BUGETARE

2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare

Instituţiile publice au obligaţia conform Legii finanţelor publice 500/2002 de a

întocmi propriile balanţe financiare înaintea proiectului de buget pentru că acestea

surprind întreaga activitate a instituţiei prin indicatori de cheltuieli care vor fi folosiţi la

întocmirea bugetului.

1) Individualizarea indicatorilor fizici ai activităţii la nivel micro şi

macroeconomic

Pentru identificarea, aşezarea şi localizarea indicatorilor fizici reprezentativi

pe domeniu de activitate - învăţământ, sarcina le revine ministerelor sau

instituţiilor centrale. Aceşti indicatori evidenţiază dimensiunile activităţii derulate,

continuitatea ei, nivelul la care pot fi angajate sume de bani din fonduri publice.

În învăţământul preuniversitar de stat avem:

indicatori sintetici generali: numărul de cadre didactice, retribuţia medie lunară a

personalului pe fiecare categorie de personal;

indicatori sintetici specifici: numărul mediu de elevi, cheltuială medie anuală/

elev înscris, numărul de burse din învăţământ, perioada de acordare a bursei în

cadrul învăţământului liceal- luni, cheltuiala medie anuală de întreţinere şi

funcţionare/ elev din învăţământ, cheltuiala medie anuală cu retrubuţiile/ elev din

învăţământ.

2) Situaţia anului de bază

Anul de bază apare prezent cu consemnări de date pornind de la indicatorii

menţionaţi. În acest sens sunt fixate două repere de comparaţie pentru anul de bază:

execuţia certă până la o dată şi execuţia preliminară a anului de baza. Se ia în considerare

situaţia anului de baza pentru continuitatea activităţii, situaţia indicatorilor din anul curent

reprezentând suportul de calcul pentru prefigurarea indicatorilor din anul următor.

3) Norme şi normative în determinarea indicatorilor

19


Cadrul juridic presupune luarea în considerare a actelor normative ce produc

efecte direct sau indirect asupra activităţii finanţate din buget. Acesta poate fi structurat în

acte normative cu caracter general şi acte normative specifice domeniului. Specificitatea

din punct de vedere juridic are ca principală susţinere legislaţia privind Finanţele Publice,

Legea Bugetului de Stat, hotărârile Consiliului local pentru anul de bază cu referire la

activitatea bugetară, acte institutoare de venituri bugetare- impozit pe salarii, impozit pe

profit, acte normative complementare.

În practica financiară se utilizeaza metoda normativă „standard cost” ca

instrument de lucru pentru analiza, diagnoza, proiectarea bugetară şi urmărirea eficientă a

managementului financiar.

2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare

Veniturile bugetare din instituţiile de învăţământ exprimă mijloace băneşti de

încasat potrivit cu cadrul legal de acţiune. Pentru realizarea bugetului de venituri şi

cheltuieli se iau în considerare o serie de criterii:

baza legală a veniturilor- acestea trebuie să fie reglementate printr-un act

normativ;

execuţia preliminară pentru anul de bază- execuţia certă pentru o anumită

perioadă de timp şi execuţia probabilă până la sfârşitul anului, corectată cu

eventuale influienţe;

analiza şi studierea comparativă a veniturilor realizate pe total, pe structură şi în

dinamică- analize şi studii privind evoluţia veniturilor pe intervale mari de timp.

Veniturile apar prezente în structura bugetului de venituri şi cheltuieli ale

instituţiei în cadrul unui singur capitol bugetar, defalcat pe subcapitole, unde ordonarea şi

codificarea se fac grupat, pe sectoare de activitate.

Din punct de vedere metodologic, cu încadrare în clasificaţia indicatorilor

financiari, fiecare instituţie publică centrală, respectiv ordonatorii principali de credite

bugetare au obligaţia să stabilească înainte de începerea anului financiar, categoriile de

venituri pe care instituţiile din subordine le pot obţine.

20


Dezvoltarea şi modernizarea învăţământului se realizează în concordanţă cu

cerinţele etapelor de dezvoltare economico-socială şi ale egalizării condiţiilor de educare

a membrilor societăţii conducând la creşterea resurselor alocate acestuia. Astfel,

planificarea cheltuielilor pentru acţiunile de învăţământ are la baza indicatorii aprobaţi

pentru anul de plan. Indicatorii pentru activitatea de învăţământ sunt numărul unităţilor

de învăţământ pentru fiecare tip de şcoală, numărul de elevi care sunt şcolarizaţi

(contingentul). Ministerul Educaţiei şi Cercetării stabileşte în fiecare an planul de

şcolarizare pe forme şi tipuri de unităţi, în care sunt cuprinşi indicatorii pentru anul

respectiv. Numărul elevilor care vor fi şcolarizaţi într-un an de învăţământ se determină

pornindu-se de la numărul de elevi existent la finele anului şcolar precedent, din care se

scad absolvenţii ultimului an de studiu şi se adaugă numărul elevilor care vor începe

procesul educativ.

Pentru fundamentarea cheltuielilor se au în vedere următoarele criterii:

Bază legală a cheltuielilor: nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de

venituri şi cheltuieli sau finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un

act normativ;

Execuţia preliminară pentru anul de bază constă în execuţia certă pe o anumită

perioadă de timp plus execuţia probabilă la sfârşitul anului, corectată de eventuale

influenţe;

Analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor atât pe total cât şi pe structură şi în

dinamică;

Preţurile şi tarifele diverselor servicii (cazare, masă, transport) care au

repercursiuni directe asupra structurii şi evoluţiei cheltuielilor;

Baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora câteva

categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime ce nu pot fi depăşite şi care

sunt actualizate periodic în funcţie de rata şi de creşterea preţurilor şi tarifelor.

La nivelul instituţiilor de învăţământ, structura cheltuielilor au ca principală

componentă plata salariilor şi a drepturilor asimilate, fiind urmată de cheltuielile de

întreţinere şi de cele cu plata burselor.

Prin realizarea proiectului de buget se urmăreşte previzionarea în mod corect,

modul şi nivelul de constituire şi alocare a resurselor pentru desfăşurarea în condiţii cât

21


mai bune a activităţii în învăţământul preuniversitarşi se are în vedere reducerea

cheltuielilor sau cel puţin încadrarea acestora în limitele stipulate de normele în vigoare.

Cheltuielile curente de la nivelul şcolii se delimitează pe două titluri principale:

Titlul I- cheltuieli de personal

Titlul II- cheltuieli materiale şi de servicii

CHELTUIELILE DE PERSONAL

Cheltuielile de personal ocupă cea mai mare parte a cheltuielilor din cadrul

instituţiei de învăţământ.

Titlul I. Cheltuielile de personal sunt următoarele:

Articol Alineat Denumire

10.01 Cheltuieli salariale în bani

10.01.01 Salarii de bază

10.01.02 Salarii de merit

10.01.03 Indemnizaţii de conducere

10.01.04 Spor de vechime

10.01.05 Spor condiţii de muncă

10.01.07 Ore suplimentare

10.01.08 Fond de premii

10.01.30 Alte drepturi salariale în bani

10.03 Contribuții

10.03.01 Contribuţii de asigurări sociale de stat

10.03.02 Contribuţii de asigurări de şomaj

10.03.03 Contribuţii de asigurări sociale de sănătate

CHELTUIELI MATERIALE ŞI DE SERVICII

Titlul II- cheltuieli materiale şi de servicii

20.01 Bunuri si servicii

20.01.01 Furnituri de birou

20.01.02 Materiale pentru curățenie

22


20.01.03 Încalzit, Iluminat și forță motrică

20.01.04 Apă, canal și salubritate

20.01.08 Posta, telecomunicatii, radio, tv, internet

20.01.30 Alte bunuri si servicii pentru întretinere si functionare

20.02 Reparatii curente

20.06 Deplasări, detașări, transferări

20.06.01 Deplasări interne, detaşări, transferări

20.09 Materiale de laborator

20.10 Cercetare-dezvoltare

20.11 Carti, publicații și materiale documentare

20.12 Consultanta si expertiza

20.13 Pregatire profesionala

20.16 Studii și cercetări

59 TITLUL IX ALTE CHELTUIELI

59.01 Burse

Costul standard pe elev/ preşcolar este baza de calcul a fondurilor alocate

instituţiilor de învăţămant de la şi prin bugetele locale.

Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar pe baza unor

indicatori conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educaţiei şi

Cercetării şi aprobate prin hotărâre a guvernului determină costul standard pe elev.

Nivelul costului standard pe elev/ preşcolar se aprobă de către Ministerul Educaţiei şi

Cercetării, cu consultarea partenerilor sociali şi a structurilor asociative ale autorităţilor

administraţiei publice locale.

Costul standard pe elev sau preşcolar este determintă pentru fiecare nivel de

învăţământ: filiera, profil, specializare, domeniu.

Criterii care stau la baza analizei costului standard pe elev:

numărul de posturi/ catedre legal constituite;

limba de predare;

alţi indicatori specifici activităţii de învăţământ;

23


calitatea personalului de educaţie şi formare profesională.

Nivelul costului standard , respectiv al fiecarei categorii de cheltuieli aferente

finanţării de bază este determinat de indicatori fizici de consum de resurse umane şi

materiale stabilite prin legi şi hotărâri ale guvernului sau prin acte normative elaborate de

ministerele şi instituţiile centrale de specialitate. Aceşti indicatori sunt:

numărul de elevi pe clasă,

numărul de norme didactice pe clasă,

nivelul salariilor cadrelor didactice, stabilite prin lege de normele de consum şi

energie electrică şi termică şi de preţurile materialelor şi serviciilor „ consumate”

pentru buna desfăţurare a procesului instructiv- educativ din şcoală.

Precizări:

Costul standard nu este un criteriu unic de alocare a fondurilor către unităţile de

învăţământ, acesta fiind un cost de referinţă, orientativ. Intensitatea cu care aceşti factori

cer unele abateri ale costurilor pe elev de la costurile standard diferă de la o zonă

geografică sau administrativă la alta şi de la o unitate de învăţământ la alta chiar în cadrul

unei singure localităţi.

Calculul costului standard:

cost standard pe elev/ preşcolar

cheltuieli de personal

= cheltuieli materiale şi servicii

cheltuieli de perfectionare a personalului

Determinarea costului standard pe elev pentru cheltuielile de personal:

24


= drepturi salariale pentru personalul didactic

= drepturi salariale pentru personalul nedidactic

= drepturi salariale pentru personalul didactic auxiliar

= viramente bugetare

= cheltuieli de personal pentru deplasarea personalului

* = salarii de baza aferente personalului angajat conform ariei curriculare şi

sporurile aferente conform legii

** = 0,33% aplicat asupra totalului cheltuielilor salariale pentru personalul angajat-

personal didactic, nedidactic si didactic auxiliar.

Contingentul mediu (Cm)

Plasarea în perioade calendaristice diferite a activităţilor didactice- prin anul

şcolar, pe de o parte, şi a exerciţiului financiar- prin anul calendaristic, pe de altă parte,

reprezintă un alt aspect particular în fundamentarea cheltuielilor. Se impune o trecere de

la anul şcolar la cel bugetar luând în calcul numărul beneficiarilor.

= numărul de elevi, studenţi, şcolari, etc., din anul de bază care continuă activităţi

didactice în anul de referinţa bugatară- anul de plan;

= numărul lunilor din anul de plan în care îşi desfăşoară activitatea didactică

potrivit programelor de învăţământ: de regulă, pentru învăţământul superior poate fi 7sau

7.5 iar pentru învăţământ preuniversitar poate lua valori ca 6,5; 7;

= numărul beneficiarilor din învăţământ aflaţi în activităţile specifice la începutul

noului an şcolar;

= numărul lunilor prevăzute în anul bugetar de referinţă pentru - 3 pentru

învăţământul superior,de regula; 3,5 pentru învăţământ preuniversitar.

25


Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat

precum şi ale colaboratorilor şi obligaţiile aferente faţă de bugetul statului şi al

asigurărilor sociale, ca şi drepturile de delegare, detaşare în provincie.

Indicatorii de calcul al fondului de salarii pentru personalul angajat sunt:

numărul de personal angajat (N);

salariul tarifar de încadrare (ST) + indemnizaţia de conducere (IC) + salariul de

merit (SM) + indemnizaţia pentru sporul de vechime (ISV) + alte sporuri (AS)

conform statutului de funcţii;

număr ore suplimentare (OS);

contribuţia pentru asigurările sociale (CAS) –19,5% la fondul de salarii;

contribuţia pentru constituirea fondului de sănătate –6% la fondul de salarii;

contribuţia pentru constituirea fondului de şomaj –2% la fondul de salarii.

Cheltuielile pentru salariul lunar pentru o persoană “X” se determină astfel:

CHsal. = ST + IC + SM + ISV + AS + OS

Fondul brut de salarii (FBS):

n

FBS = ∑ CH SAL

n= 1

Cheltuieli cu asigurările sociale:

CH CAS = FBS * 19,5%

Cheltuieli cu contribuţia pentru constituirea fondului de sănătate:

CH.fsan. = FBS * 6%

Cheltuieli cu contribuţia pentru constituirea fondului de şomaj:

CH.fsom. = FBS * 2%

26


Pentru personalul angajat pe perioade determinate cu contract de colaborare, indicatorii

de calcul sunt:

- numărul de colaboratori (N) ;

- indemnizaţia de colaborare (I);

Cheltuielile cu plata colaboratorilor:

CH.colab. = N * I

În situaţia în care angajaţii au de îndeplinit misiuni de serviciu în altă localitate şi este

necesară deplasarea acestora pe perioada delegării, detaşării se acordă următoarele

drepturi:

între localităţi;

decontarea cazării;

decontarea altor diurna în condiţii legal stabilite;

decontarea transportului cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea misiunii

de serviciu.

Exemplu de calcul

Pentru profesori:

Salariul de încadrare la cadre didactice conţine şi sporul de fidelitate şi sporul de stres, în

cuantum de 3-6% pentru fiecare, conform grilei de salarizare

La salariu de încadrare se adaugă:

-salariu de merit (dacă nu primeşte gradaţie de merit), gradaţie de merit, spor de

periclitate, indemnizaţie de conducere, diriginţie, plata cu ora, spor vechime, bonus de

2% de la stat

1. Spor de periclitate se acordă tuturor angajaţilor pe baza legii învăţământului, în valoare

de 15% din salariul de încadrare

1147 * 0,15 = 172

2.Salariul de merit se acordă la decizia consiliului de conducere a unităţii (director, căte

un profesor de specialitate, contabil) şi are valoare de 15% din salariul de încadrare la

care se adauga sporul de periclitate

1147 + 172 = 1319 ; 1319 * 0,15 = 198

27


3. Atestatul de gradaţie de merit se acordă de inspectoratul şcolar în urma unui examen,

în cuantum de 25% din salariul de încadrare. Cei care primesc această gradaţie nu mai pot

primi salariu de merit

1147 * 0,25 = 287

4. Indemnizaţia de conducere se poate acorda unui număr de până la 10% din personalul

angajat, din primele 3 categorii, în valoare de 25% pt profesori (inclusiv director) şi 20%

pentru celelalte categorii de personal

1147 * 0,25 = 287

1147 * 0,20 = 230

5. Dirigenţie se acordă profesorilor diriginţi, în valoare de 15 – 25% din salariul de

încadrare + salariul de merit (dacă este cazul) în funcţie de vechimea cadrului didactic

( Salariu de încadrare + salariu de merit) * 15% / nr de ore de dirigenţie pe luna * nr de

zile în care se ţine efectiv ora de dirigenţie

1147 + 198 = 1345; 1345 * 0,15 = 202.

Dacă se taie una sau mai multe ore de dirigenţie să împarte suma (202) la nr de ore din

luna respectivă şi se înmulţeşte cu numărul de ore efectuate

6. Plata cu ora se acordă doar cadrelor didactice după următoarea formulă:

Salariul de încadrare / nr de ore din norma respectiva (norma per materie) * nr de ore

peste norma

1147 / 55 * 16 = 334

7. Spor de vechime se calculează la suma rezultată din: salariu de încadrare,

indemnizaţie de conducere, gradaţie de merit (sau salariu de merit – dupa caz) şi spor de

periclitate la care se adaugă un coeficient între 5 – 25 % în funcţie de numărul de ani

împliniţi.

1147 + 287 + 287 + 172 = 1893; 1893 * 0,25 = 473

8. Bonusul de 2% se acordă la salariul brut realizat în luna respectivă.

1147 + 172(s periclitate) + 287 (gradatie) + 287 (ind de conducere) + 202(dirigentia) +

334(plata cu ora) + 473 (s vechime) = 3099 * 0,02 = 62

Rezulta salariul brut de 3161 lei

Reţineri din salariul brut pentru contribuţiile la bugetele de stat.

CASS – procent de 6,5% din salariul brut 3161 * 6,5 % = 205

28


CAS – procent de 9,5% din salariul brut 3161 * 9,5% = 301

FS – procent de 1% din salariul de încadrare (inclusiv sporurile care fac parte din salariul

de încadrare şi anume gradaţia de merit(nu şi salariul de merit), sporul de periclitate,

indemnizaţia de conducere, dirigenţia şi bonusul de 2%). Nu intră sporul de vechime,

salariul de merit, plata cu ora.

1147 + 287 + 172 + 287 + 202 + 62 = 2156; 2156 * 0,01 = 22

Cheltuieli materiale şi servicii

Cheltuielile pentru întreţinere şi gospodărire –se dimensionează ţinând cont de următorii

indicatori:

1) Încălzit:

total suprafaţă radiantă;

consumul de agent termic/ m cub;

număr ore încălzire;

tariful pentru 1gigcal.

2) Iluminat şi forţă motrice:

număr ore iluminat, aparatură;

număr corpuri iluminat, aparatură;

consum de energie electrică;

tariful pentru 1kw.

3) Apă, canal salubritate- sumele din anul anterior, actualizate cu indicele de

inflatie si modificarile tarifelor furnizorilor

consum apă;tariful pentru 1 litru apă potabilă;

tariful pentru servicii de canalizare;

tariful pentru servicii de salubritate.

4) Poştă, telefon, telex, fax, radio, TV:

cheltuieli cu corespondenţa poştală internă şi externă ;

număr impulsuri convorbiri telefonice şi alte servicii telefonice;

tariful pentru abonament servicii telefonice, telex, fax, alte servicii;

tariful pentru abonament radio şi TV.

29


5) Furnituri de birou –se ia in calcul numarul funcionarilor care consuma furnituri

de birou, carora li se atribuie o anumita suma lunara.se evaluează în funcţie de

necesarul de rechizite de birou şi imprimante tipizate. Baza de calcul o constituie

execuţia anului precedent.

6) Materiale pentru curăţenie:

tipul de materiale de curăţenie necesare (săpun, detergenţi, dezinfectanţi, perii,

găîleţi);

cantitatea (kg, l, buc.);

preţul unitar.

7) Alte materiale şi prestări de servicii se apreciază în funcţie de execuţia anului

precedent:

Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament de

lucru, se estimează în funcţie de necesarul de obiecte de inventar şi echipament

de lucru, de cantitatea şi preţul unitar al acestora;

Reparaţii curente şi capitale se înscriu bugetulde venituri şi cheltuieli pe baza

devizelor estimative de reparaţii întocmite de serviciile de specialitate sau de

executantul lucrării;

Cărţi şi publicaţii se evaluează pe baza de necesar, cantitate, preţ estimativ;

Alte cheltuieli se referă la cheltuieli specifice pentru: calificarea, perfecţionarea,

specializarea profesională a salariaţilor; protocol; protecţia muncii; alte cheltuieli

autorizate prin dispoziţii legale.

Cheltuieli de capital

Cheltuielile de capital se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli pe baza listei

de lucrări, utilaje, mobilier şi alte obiective de investiţii, cu desfăşurarea atât fizic cât şi

valoric. Nu se pot înscrie în listă lucrări de investiţii –construcţii pentru care până la data

de 1 august a anului curent nu s-a elaborat şi aprobat documentaţia prevăzută de lege.

Surse de finanţare

30


Soldul anilor precedenţi reflectă rezultatul financiar al perioadelor precedente,

stabilit ca diferenţă între venituri şi cheltuieli în execuţia anilor precedenţi. Rezultatul

financiar poate lua forma excedentului sau deficitului în funcţie de următoarele situaţii:

1. dacă veniturile au fost mai mari decât cheltuielile, exerciţiul precedent s-a

încheiat cu un excedent concretizat în imobilizări de stocuri, în debitori sub

forma de creanţe de încasat sau sume nedecontate la termen;

2. dacă cheltuielile au fost mai mari decât veniturile, exerciţiul precedent s-s

încheiat cu deficit concretizat în cheltuieli angajate şi neachitate, deci obligaţii

de plată neonorate, datorii faţă de terţi sau furnizori.

Soldul din anii precedenţi se constituie într-o sursă de finanţare numai dacă

îmbracă forma excedentului reflectat în imobilizări financiare sau materiale. Atunci când

apare deficitul annual, dacă nu poate fi acoperit cu excedentul anilor precedenţi, grevează

asupra veniturilor anului curent,ce vor fi dirijate cu prioritate pentru plata obligaţiilor

provenind din anul precedent şi a penalizărilor aferente.

2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare

Flux informaţional generat de fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor:

31

Propuneri pentru bugetul de venituri şi cheltuieli în cadrul unităţii


Transferuri. Burse.

Inspectoratul Şcolar Judeţean a emis o serie de criterii prin care se acordă următoarele

tipuri de burse:

32

Birou contabilitateLGI

ProiectBVC

Alte instituţii de învăţământ

Consiliul Local Iasi

ProiectBVC

ProiectBVC

Inspectoratul ŞcolarJudetean, Iasi

DGFP Iasi MEC

Ministerul Finanţelor


burse de merit şi de studii- se acordă elevilor care au media generala peste 8.50 şi

media de purtare 10 precum şi elevilor care sunt premiaţi la olimpiadele naţionale.

Bursele se acordă în limita fondurilor aprobate şi se repartizeaza inspectoratelor

şcolare de către Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, în calitate de ordonator

principal de credite bugetare, în raport cu numărul elevilor din învăţământul

preuniversitar de stat, cursuri zi.

burse sociale- se acordă orfanilor, bolnavilor cronici, precum şi elevilor ai căror

susţinători legali au un venit mai mic decât cel prevăzut în actele normative în

vigoare.

Fondurile pentru burse se bazează pe următorii indicatori:

număr bursieri,

cuantumul lunar al burselor,

numărul lunilor din an când aceştia beneficiază de burse.

33


Flux informaţional cu privire la fundamentarea cheltuielilor cu burse pentru elev

Elevi

Secretariat

Comisia de acordare a burselor

Contabilitate

Casierie

Trezorerie

ISJ Iaşi Primăria

Cerere/dosar de

bursa

Stat de plată burse/ proces

verbal

Aprobare număr de

elevi bursieri

Nota de fundamnetare

Dispoziţia bugetară/ ordin

de plată

Virare sume pentru burse

34


Flux informaţional privind elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli

Ministerul Finanţelor Publice- acordă creditele bugetare Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Ministerul Educatiei, Cercetării şi Tineretuluiordonator principal de credite bugetarerepartizeaza credite bugetare alocate bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor ierarhic inferioare.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşiordonator secundar de credite bugetarerepartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordinate.

Colegiul Naţional “Costache Negruzii” Iaşiordonator terţiar de credite bugetareutilizează creditele bugetare în scopurile pentru care au fost alocate.

35


Flux informaţional generat de alocarea pentru cheltuielile de personal şi a costului mediu/ elev

Ministerul Finanţelor Publice- emite ordin de deschidere a contului de credite.

Trezoreria Municipiului Bucureşti- dispoziţii de repartizare a creditului bugetar în teritoriu.

Trezoreria Municipiului Iaşi- informarea ordonatorului secundar asupra creditelor bugetare alocate.

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Iaşi

36


Flux informaţional determinat de realizarea bugetului

Bugetul de stat Bugetul local Surse extraşcolare

Bugetul de venituri şi cheltuieli

Cheltuieli cu personalul

Cheltuieli materiale Transferuri

Venituri

37


Flux informaţional privind relaţiile bugetare ale instituţiilor de învăţământ cu instituţiile ierarhic superioare

Director general ISJ

Primăria Iaşi

Compartiment financiar- contabil Secretariat

Administrator

Semnare Aprobare

Înregistrare

Evidenţa personal

38


Colegiul Naţional “Costache Negruzii” Iaşi, contabilitate

(1)Stabilire

necesar fonduri

(2)Stabilire necesar

fonduri

ISJ Iaşi Consiliul LocalPrimăria Iaşi

Virare fonduri

D.G.F.P. IaşiTrezoreria

Curtea de conturi

Monitorizarea periodică/ justificarea cheltuielior

Dispoziţie bugetară

Dispoziţie bugetară

39


Cap 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare

3.1. Surse de finanţare a instituţiilor publice

Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat funcţionează ca unităţi finanţate din

fonduri alocate prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe a căror rază

îşi desfăşoară activitatea, de la bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii. Finanţarea

unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cuprinde finanţarea de bază şi finanţarea

complementară.

Finanţarea de bază asigură desfăşurarea în condiţii normale a procesului de

învăţământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naţionale. Finanţarea de bază se

asigură prin bugetele locale, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

şi din alte venituri ale bugetelor locale pentru destinaţii precise, care sunt înscrise în

buget. Aceste destinaţii sunt următoarele:

cheltuieli cu personalul;

cheltuieli cu materiale şi servicii;

cheltuieli cu perfecţionarea- sunt suportate din bugetul local sau din venituri

proprii. Nu sunt trecute în bugetul de stat, sunt menţionate în bugetul

inspectoratelor şcolare;

organizarea examenelor de bacalaureat, a olimpiadelor;

burse pentru elevii aflaţi la studii în România din Republica Moldova.

Finanţarea de bază constă în sume primite în funcţie de numărul de elevi din instituţia

respectivă, pe profiluri de învăţământ şi pe costul anual per elev.

Finanţarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte

cheltuieli asociate procesului de învăţământ. Finanţarea complementară se asigură din

bugetele locale şi din alte surse, potrivit legii.

Finanţarea complementară cuprinde:

consolidările;

investiţiile;

reparaţiile;

subvenţiile pentru internate şi cantinele şcolare;

40


cheltuielile pentru organizarea evaluărilor, simulărilor şi examenelor naţionale ale

elevilor, cu excepţia cheltuielilor care se suportă de la bugetul de stat;

cheltuielile cu bursele elevilor;

cheltuielile cu transportul elevilor;

cheltuielile pentru navetă şi cele şase călătorii pe calea ferată prevăzute de lege

pentru cadrele didactice de predare şi auxiliare;

cheltuielile pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din

învăţământul preuniversitar de stat;

cheltuielile pentru concursuri şcolare şi activităţi educative, cultural-artistice,

sportive şi turistice.

În ceea ce priveste finantarea complementară, alocarea fondurilor nu se face direct

proporţional cu numărul de elevi.

Finanţarea de bază şi finanţarea complementară a unităţilor de învăţământ se fac

pe bază de contract încheiat între directorul unităţii de învăţământ şi primarul localităţii în

a cărei rază teritorială se află unitatea, în maximum 30 de zile de la data aprobării

bugetului local.

Alte surse de finantare ale instituţiilor de învatamant preuniversitar sunt:

finantarea suplimentară legală- venituri proprii ale instituţiilor de învăţământ,

donaţii, sponsorizări şi alte venituri realizate din activitatea de învăţământ;

o altă sursă de finanţare este determinată de soldul anului precedent care este

rezultatul financiar al perioadelor precedente. Această formă este mai rar întâlnită

în cadrul învăţăântului preuniversitar din Romania.

Finanţarea cheltuielilor pentru învăţământ se realizează din diferite surse, şi

anume: bugetul statului, surse ale populaţiei, ale întreprinderilor, ale organizaţiilor fără

scop lucrativ, donaţii, ajutor extern.

41


Flux Informaţional privind finanţarea unităţilor de învăţământ

preuniversitar de stat

Bugetul statului reprezintă principala sursă de finanţare a învăţământului, fie că

este vorba despre bugetul central sau local. Fondurile primite de la buget sunt completate

Finantarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat

Finanţarea de stat Finanţarea complementară

FinanţareaI.S.JC.C.DCluburi eleviCluburi sportive

chelt. de perfecţionareburse Rep.Mold.reabilitarea şcolilor,etc.

Bugetul local Venituri proprii

-cht. de personal-cht. de întreţinere şi gospodărie- investiţii- reparaţii curente şi de capital,etc.

-taxe examene- tipărirea certificatelor de absolvire- sponsorizări- donaţii

42


cu venituri proprii ale unităţilor de învăţământ, realizate din activitatea de cercetare, din

servicii pe linia educaţiei continue, din închirieri ori din alte activităţi.

Populaţia participă la finanţarea învăţământului în mod direct prin intermediul

taxelor şcolare, dar mai efectuează şi alte cheltuieli cu întreţinerea extraşcolară a elevilor.

De exemplu, părinţii, familiile, cheltuielile elevilor cu cazarea, transportul, procurarea de

rechizite, etc.

O altă sursă de finanţare a învăţământului o reprezintă sponsorizările, donaţiile

sau alte forme de ajutor ce pot fi primite de unităţile de învăţământ din partea unor

întreprinderi, fundaţii, societăţi de binefacere. Ajutorul extern în domeniul finanţării

învăţământului îmbracă forma subvenţiilor directe, a împrumuturilor, a finanţărilor.

Uneori poate fi vorba despre trimiterea de experţi, de cadre didactice, tehnicieni sau chiar

unele resurse materiale necesare învăţământului.

3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare

Finanţarea instituţiilor de învăţământ se face în funcţie de necesităţile publice care

trebuiesc acoperite, acestea fiind exprimate în indicatori de cheltuieli aprobaţi prin

bugetele de venituri şi cheltuieli. Finanţarea bugetară este un proces prin care se pune

la dispoziţia instituţiilor publice mijloacele necesare finanţării cheltuielilor aprobate prin

buget.

Cheltuielile bugetare pentru învăţământ sunt repartizate cu precădere Ministerului

Învăţământului, dar fonduri cu aceeaşi destinaţie apar şi la alte ministere (al Apărării, al

Marinei, de Interne). Astfel de cheltuieli sunt finanţate şi din bugetele unităţilor

administrativ-teritoriale.

Cheltuielile pentru învăţământ sunt prezente în buget potrivit cu structura acestuia

într-un capitol bugetar, individualizat pe subcapitol, corespunzător cu formele de

învăţământ : preşcolar, primar şi gimnazial, licee, unităţi de învăţământ pentru copii cu

deficienţe, şcoli profesionale, şcoli de maiştri, învăţământ superior, case de copii, cursuri

de calificare, perfecţionare şi calificare, alte instituţii şi activităţi de învăţământ .

Cheltuielile de întreţinere şi funcţionare ale instituţiilor şi acţiunilor de învăţământ

se stabilesc pe fiecare subcapitol, având ca punct de plecare sarcinile de plan reprezentate

43


prin indicatorii specifici acţiunii precum şi prin alte elemente de calcul ce influenţează în

mod direct cuantumul acestor cheltuieli.

Sumele prevăzute la partea de cheltuieli a bugetului aprobat şi în limitele cărora

se pot efectua cheltuieli se numesc credite bugetare, iar persoanelor cărora li s-a conferit

dreptul de a dispune de credite bugetare se numesc ordonatori de credite bugetare.

3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat

Creditele bugetare sunt de fapt : sume de bani cu titlu definitiv din buget,

exprimări valorice, concretizări ale bugetului, ce nu presupun rambursabilitate şi nici

dobândă, şi nu sunt stabilite pe destinaţii ce nu pot fi modificate; limite de finanţare

pentru instituţiile publice atât global cât şi structural, limite până la care o instituţie

publică poate consuma şi solicita fonduri din buget; drepturi băneşti ale instituţiilor

publice, drepturi ce decurg după aprobarea bugetului.

Deschiderea de credite bugetare pentru finanţarea instituţiilor de învăţământ se

realizează între cel desemnat să gestioneze şi să administreze bugetele publice-

Ministerul Finanţelor, şi ordonatorul principal de credite pentru domeniul învăţământului-

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. De aici, are loc repartizarea creditelor

către ordonatorii secundari de credite bugetare- Inspectoratele Şcolare Judeţene, până la

ordonatorii terţiari de credite bugetare- directori de şcoli, licee, grupuri şcolare.

Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare, ca etapa iniţială în finanţarea bugetară, se

face pe dimensionarea cheltuielilor care sunt clasificate pe articole.

Potrivit principiului finanţării creditele aprobate pentru cheltuielile unui exerciţiu

bugetar, acestea nu pot fi utilizate pentru un alt exerciţiu bugetar ori de la un ordonator de

credite la altul.

3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale

La nivelul unităţilor administrativ- teritoriale sunt perezente două categorii de ordonatori:

ordonatori principali- preşedinţii consiliilor judeţene şi primării;

ordonatori terţiari- conducătorii instituţiilor care sunt finanţate integral sau parţial

din bugetul local.

44


Inspectoratul Şcolar Judeţean are calitatea de locţiitor al ordonatorului principal

de credite bugetare. Acesta poate să apară şi în calitate de ordonator secundar de credite

din bugetele locale pentru că sunt instituţii intermediare între Consiliile Judeţene şi

unităţile din teritoriu.

La bugetul local finanţarea se realizează prin metoda alocării de fonduri sau

alimentării cu mijloace băneşti a contului de disponibil deschis pentru consumatorii de

fonduri ale bugetului local.

Primarul solicită alocarea de fonduri la departamentele de specialitate din cadrul

Consiliului local Iaşi vis-á-vis de nevoile proprii ale instituţiilor de învăţământ.

Dacă sunt bani în contul de disponibil, în debitul de cont din venituri proprii sau din venit

de echilibrare, din aceşti bani se transmit Primarului în cont de disponibil, operaţiunile

purtând numele de alimentare cont de disponibil pe seama bugetului local. Primarul este

informat de alimentarea contului după care se dispune Trezoreriei Finanţelor Publice

trecerea sumelor de bani din contul bugetului local, în contul de disponibil al

ordonatorilor finanţaţi, iar în cele din urmă este informat directorul Colegiului Naţional

“Costache Negruzii” Iaşi.

3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru

cheltuieli.

După deschiderea şi repartizarea de credite bugetare ori alimentarea cu fonduri,

ordonatorii de credite bugetare au dreptul să dispună efectuarea plăţilor necesare

îndeplinirii sarcinilor şi activităţilor prevăzute prin bugetele de venituri şi cheltuieli.

Se urmăreşte respectarea unor reguli şi condiţii ale tehnicii bugetare cu privire la

folosirea fondurilor aprobate:

utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri

şi cheltuieli în limita creditelor aprobate pe an şi trimester;

utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate

cunoscut fiind că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin

care se autorizează suportarea ei de la buget;

45


aprobarea şi efectuarea cheltuielilor se face numai cu avizul conducătorului

compartimentului contabilitate ori a persoanelor însărcinate de aceasta cu

controlul financiar preventive;

Pentru perfectarea unei cheltuieli se parcurg mai multe etape:

propunerea de cheltuieli se face în cadrul unităţii de învăţământ, revenind ca

răspundere unor persoane împuternicite şi constă în solicitarea de fonduri pentru

achitarea unor obligaţii băneşti (salarii, prestări servicii);

angajarea de cheltuieli se face de către ordonatorii de credite bugetare numai

după analiza documentelor privind propunerile de cheltuieli, din punct de vedere

al legalităţii oportunităţii şi necesităţii, stabilindu-se totodată existenţa

disponibilităţilor de credite în bugetul de venituri şi cheltuieli la subdiviziunea

unde se încadrează cheltuiala respectivă;

aprobarea efectuării de plăţi pentru cheltuieli. Potrivit principiului finanţării,

creditele aprobate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar nu pot fi utilizate

pentru un alt exerciţiu bugetar ori de la un ordonator de credite la altul.

După deschiderea şi repartizarea de credite bugetare ori alimentarea cu fonduri,

ordonatorii de credite bugetare au dreptul să dispună efectuarea plăţilor necesare

îndeplinirii sarcinilor şi activităţilor prevăzute prin bugetele de venituri şi cheltuieli. Se

urmăreşte respectarea unor reguli şi condiţii ale tehnicii bugetare cu privire la folosirea

fondurilor aprobate:

utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri

şi cheltuieli în limita creditelor aprobate pe an şi trimestre;

utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate

cunoscut fiind că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin

care se autorizează suportarea ei de la buget;

aprobarea şi efectuarea cheltuielilor se face numai cu avizul conducătorului

compartimentului contabilitate ori a persoanelor însărcinate de aceasta cu

controlul financiar preventiv.

Utilizarea propriu-zisă a creditelor bugetare se realizează prin:

plăţile cu numerar în materie de tehnică bugetară constau în principal în salarii, alte

drepturi cuvenite personalului, avansuri în contul cheltuielilor de deplasare. Pentru

46


aceste plăţi este necesar ca în prealabil, în baza documentelor şi instrumentelor

adecvate sumele să fie ridicate de la trezorerie, din contul instituţiei.

plăţile fără numerar apar la instituţiile de învăţământ în cazuri de lichidare a

obligaţiilor băneşti faţă de diferiţi agenţi economici.

Eliberarea de sume din contul din bancă, de la trezorerie, cu sau fără numerar

reprezintă prin prisma execuţiei bugetare plăţi de casă. Apare şi noţiunea de plăţi nete de

casă, care exprimă diferenţe între plăţile de casă şi sumele care apar din nou în cont ( din

reconstituirea de credite bugetare sau din reîntregire de mijloace băneşti).

Efectuarea de plăţi prin trezorerie din creditele bugetare deschise şi

repartizate - se realizează în numerar, prin casierie, sau prin decontarea din cont în

favoarea agenţilor economici care au livrat mărfuri, materiale sau au prestat servicii.

Pentru plăţile prin trezorerie se folosesc: cecul pentru eliberarea numerarului din cont;

ordinul de plată prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plăţi din conturile

sale în favoarea furnizorului;

Documentele de plăţi se înregistrează în conturi deschise pe capitole şi categorii

de cheltuieli: cheltuieli curente si cheltuieli de capital. Aceste documente vor fi semnate

de directorul instituţiei de învăţământ şi de către şeful contabil.

Plăţile pentru salarii

În stabilirea necesarului de fonduri pentru salarii sunt necesare informaţii

referitoare la resursele umane din unitatea de învăţământ . Astfel, se întocmesc lunar fişe

de pontaj pentru fiecare salariat, cu prezenţă, zile libere, ore suplimentare. Acestea sunt

transmise biroului contabilitate pentru întocmirea statelor de plată.

Statele de plată se întocmesc în două exemplare, lunar, pe baza pontajelor şi a

fişelor de evidenţă a retribuţiilor, a reţinerilor legale, a indemnizaţiilor de conducere.

Se mai ţine seama de concediile de odihnă, de concediile medicale.

Plăţile pentru cheltuielile materiale se fac în raport cu natura şi conţinutul lor,

conform cu o anumită încadrare într-o structură oficializată de cheltuieli. În vederea

admiterii plăţilor dispuse din credite bugetare, instituţia de învăţământ are obligaţia de a

prezenta Trezoreriei documente justificative cu privire la încadrarea cheltuielilor

materiale în specificul activitatii, a prestărilor de servicii, etc.

47


Finanţarea de la bugetul de stat

Finanţator Min.Finanţ.Publice

Min.Educaţiei şi Cercetarii(OPC)

Trezoreria FP,Bucureşti

Evidenta 1 ex.

ISJ Iaşi (OSC)Trezoreria Iaşi Evidenţa 1 Ex.

Colegiul Naţional “Costache Negruzii”

Iaşi”

Documentatieweee Evidenta 1 ex

CDCBDRCB

CEC-uri ridicare numerar

OP

48


3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare

Finanțarea din bugetele locale are drept expresie de tehnică bugetară alimentarea

cu mijloace bănești sau alocarea de fonduri. Acoperirea cheltuielilor se face în limita

disponibilităților existente în cont.

Inițiativa în finanțarea din bugetele locale o au ordonatorii principali de credite

bugetare. Aceștia stabilesc lunar cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu,

avându/se în vedere propunerile de cheltuieli aprobate prin bugetul local, necesarul de

cheltuieli, veniturile proprii și transferurile din bugetul de stat pentru echilibrare, din care

se acoperă plățile respective.

Ordonatorul principal de credite determină cuantumul creditelor bugetare, în

limita cărora urmează a se deschide pentru luna respectivă pe baza unei ”note privind

determinarea necesarului de credite bugetare”. Documentul cu necesarul de credite se

întocmește în două exemplare la nivelul fiecărui capitol de cheltuieli aprobat în bugetul

local și se prezintă compartimentului specializat în gestiunea respectivului buget.

Potrivit cu verificările asupra determinăriinecesarului de credite bugetare,

ordonatorul principal întocmește către unitatea operativă a trezoreriei din localitate o

”comunicare de deschidere de credite ”.

Din creditele deschise, ordonatorul principal de credite bugetare repartizează

credite bugetare pe seama instituțiilor subordinate, finanțate din bugetul local.

Repartizarea creditelor bugetare se efectuează prin ”dispoziția bugetară” care se

întocmește pe capitol de cheltuieli cu defalcarea pe categorii de cheltuieli și se prezintă o

dată cu ”comunicarea de deschidere a creditelor”.

49


Flux informaţional privind finanţarea din bugetele locale

Primar- compartiment de specialitate din cadrul primăriei- trezorerie

Cont buget local

Cont Primar/ preşedinte CL

Cont Colegiul Naţional “Costache Negruzii”

Iaşi

Trezorerie

Director Colegiului Naţional “Costache

Negruzii” Iaşi

Dispoziţii bugetare de repartizare

Informaţii asupra deschiderii creditelor bugetare

Informare

50


Bibliografie:

1. Filip, Gheorghe – Finanţe Publice , Ed. Junimea, Iaşi, 2002;

2. Ștefura, Gabriel- Procesul Bugetar în România, Ed. Junimea, Iaşi, 2000;

3. Ștefura, Gabriel- Proces Bugetar Public, Editura Universității ”Alexandru Ioan

Cuza”, Iaşi, 2007;

4. Văcărel, Iulian- Finanţe publice, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2000;

5. Legea nr. 500/2002 a Finanţelor Publice;

6. Legea nr. 273/2006, privind finanţele publice locale;

7. Legea Învăţământului nr. 84/1995 cu modificările şi completările ulterioare;

8. Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic cu modificările şi

completările ulterioare ( Legea nr. 349/2004, Legea nr.189/2006);

51

Download - Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor La Colegiul National Costache Negruzzi Iasi

Top Related