Download - Figuri de stil

Transcript
Page 1: Figuri de stil

FigurileFigurile de de stilstil pot pot actionaactiona la la nivelulnivelul format al format al frazeifrazei sausau celcel notional. In notional. In functiefunctie de de nivelulnivelul la care se la care se situeazasitueaza abatereaabaterea pepe

care o care o presupun,figurilepresupun,figurile se pot se pot grupagrupa in:figuriin:figuri de de

sunet(aliteratia,asunanta,rima);figurisunet(aliteratia,asunanta,rima);figuri sintacticesintactice sausau de de

constructie(paralelism,enumeratia,repetitia,constructie(paralelism,enumeratia,repetitia,chiasm,anafora,epiforachiasm,anafora,epifora

etc);figurietc);figuri semanticesemantice ( (metafora,metonimia,sinecdoca,personificarmetafora,metonimia,sinecdoca,personificareaea

etc.);figurietc.);figuri logicelogice sausau de de gandiregandire ( (antiteza,antifraza,hiperbola,paradoxul,alegantiteza,antifraza,hiperbola,paradoxul,alegoriaoria

etc.). etc.).

Page 2: Figuri de stil

ALEGORIA ALEGORIA

Este o insiruire de simboluri,sensul literar Este o insiruire de simboluri,sensul literar substituindu-se altuia,ascuns.Ea reprezinta substituindu-se altuia,ascuns.Ea reprezinta invocarea unei imagini prin intermediul altei invocarea unei imagini prin intermediul altei imagini.Este exprimarea concreta a unei imagini.Este exprimarea concreta a unei abstractii.Un exemplu celebru de alegorie este abstractii.Un exemplu celebru de alegorie este cel din balada cel din balada MioritaMiorita in care ideea mortii este in care ideea mortii este exprimata printr-o inlantuire de metafore ce exprimata printr-o inlantuire de metafore ce alcatuiesc o alegorie.alcatuiesc o alegorie.

Page 3: Figuri de stil

ALITERATIAALITERATIA

Repetarea aceluiasi sunet sau a unui grup Repetarea aceluiasi sunet sau a unui grup de sunete cu scopul de a sugera o miscare de sunete cu scopul de a sugera o miscare sau a crea un efect muzical.sau a crea un efect muzical.

Page 4: Figuri de stil

ANACOLUTULANACOLUTUL

Este o abatere de la exprimarea uzuala Este o abatere de la exprimarea uzuala corecta,constand intr-o ruptura sau corecta,constand intr-o ruptura sau discontinuitate sintactica. In limba literara este discontinuitate sintactica. In limba literara este considerat o greseala. Este folosit pentru considerat o greseala. Este folosit pentru reproducerea stilului oral.reproducerea stilului oral.

Page 5: Figuri de stil

ANAFORAANAFORA

Este repetarea unui cuvant sau mai multor Este repetarea unui cuvant sau mai multor cuvinte la inceputul unor versuri succesive sau cuvinte la inceputul unor versuri succesive sau al unor fragmente succesive dintr-un text. al unor fragmente succesive dintr-un text.

Page 6: Figuri de stil

ANTITEZAANTITEZA

Consta in punerea in opozitie a doi termeni ,cu Consta in punerea in opozitie a doi termeni ,cu scopul de a evidentia caracteristicile acestora.scopul de a evidentia caracteristicile acestora.

Page 7: Figuri de stil

CHIASMCHIASM

Este o figura de stil ce consta in alaturarea Este o figura de stil ce consta in alaturarea a doi termeni,al doilea fiind inversul celui a doi termeni,al doilea fiind inversul celui dintai. Este o figura sintactica in forma de dintai. Este o figura sintactica in forma de X,presupunand o simetrie in cruce (ab-X,presupunand o simetrie in cruce (ab-b`a`). b`a`).

Page 8: Figuri de stil

COMPARATIA COMPARATIA

Figura ce consta in alaturarea a doi Figura ce consta in alaturarea a doi termeni,cu scopul de a reda trasaturi termeni,cu scopul de a reda trasaturi asemanatoare. In structura ei intra asemanatoare. In structura ei intra adverbele : ca,precum,cum. adverbele : ca,precum,cum.

Page 9: Figuri de stil

ELIPSAELIPSA

Este o scurtare a exprimarii prin omiterea Este o scurtare a exprimarii prin omiterea unui cuvant sau unei propozitii,fara ca unui cuvant sau unei propozitii,fara ca sensul sa se modifice.sensul sa se modifice.

Page 10: Figuri de stil

ENUMERATIAENUMERATIA

Presupune o coordonare a mai multor Presupune o coordonare a mai multor termeni intr-un enunt. Este o insiruire de termeni intr-un enunt. Este o insiruire de termeni cu aceeasi functie sintactica , intre termeni cu aceeasi functie sintactica , intre care se stabilesc relatii de coordonare, cel care se stabilesc relatii de coordonare, cel maiu adesea juxtapunere.maiu adesea juxtapunere.

Page 11: Figuri de stil

EPIFORAEPIFORA

Consta in repetarea simetrica a unui cuvant Consta in repetarea simetrica a unui cuvant sau a mai multora la sfarsitul unor versuri sau a mai multora la sfarsitul unor versuri succesive sau al unor fragmente succesive succesive sau al unor fragmente succesive dintr-un text. Este opusul anaforei.dintr-un text. Este opusul anaforei.

Page 12: Figuri de stil

EPITETULEPITETUL

Face parte din categoria tropilor. Epitetul Face parte din categoria tropilor. Epitetul reprezinta orice fel de determinare reprezinta orice fel de determinare adjectivala, substantivala sau adverbiala adjectivala, substantivala sau adverbiala care poate crea expresivitate.care poate crea expresivitate.

Page 13: Figuri de stil

HIPERBOLA HIPERBOLA

Consta in marirea sau micsorarea Consta in marirea sau micsorarea exagerata a realitatii.exagerata a realitatii.

Page 14: Figuri de stil

IMPRECATIA IMPRECATIA

Consta in rostirea unei injurii sau a unui Consta in rostirea unei injurii sau a unui blestem prin care se exprima dorinta de a blestem prin care se exprima dorinta de a pedepsi.pedepsi.

Page 15: Figuri de stil

INVERSIUNEAINVERSIUNEA

Consta in inversarea topicii obisnuite a Consta in inversarea topicii obisnuite a unor elemente in propozitie sau in fraza. unor elemente in propozitie sau in fraza. Inversiunea se poate realiza fie prin Inversiunea se poate realiza fie prin antepunerea unui element, fie prin antepunerea unui element, fie prin postpunere.postpunere.

Page 16: Figuri de stil

METAFORAMETAFORA

Face parte din categoria tropilor si consta Face parte din categoria tropilor si consta in trecerea de la semnificatia obisnuita a in trecerea de la semnificatia obisnuita a unui termen(cuvant,expresie) la o alta unui termen(cuvant,expresie) la o alta semnificatie. Transferul semantic se semnificatie. Transferul semantic se realizeaza prin asemanare sau analogie. realizeaza prin asemanare sau analogie. Insa metafora nu trebuie confundata cu o Insa metafora nu trebuie confundata cu o comparatie pentru ca ea nu rezulta comparatie pentru ca ea nu rezulta niciodata dintr-o unificare totala de sens.niciodata dintr-o unificare totala de sens.

Page 17: Figuri de stil

METONIMIAMETONIMIA

Presupune inlocuirea unui termen cu altul, Presupune inlocuirea unui termen cu altul, pe baza unui raport de continuitate. pe baza unui raport de continuitate. Termenii unei metonimii exprima cauza Termenii unei metonimii exprima cauza prin efect, efectul prin cauza, abstractul prin prin efect, efectul prin cauza, abstractul prin concret, singularul in locul pluralului, concret, singularul in locul pluralului, autorul in locul operei autorul in locul operei etc.etc.

Page 18: Figuri de stil

OXIMORONOXIMORON

Consta in asocierea a doi termeni Consta in asocierea a doi termeni contradictorii, cu scopul de a obtine efecte contradictorii, cu scopul de a obtine efecte expresive. El se confunda adesea cu expresive. El se confunda adesea cu paradoxul.paradoxul.

Page 19: Figuri de stil

PARADOXPARADOX

Este o figura de stil ce reuneste doua idei Este o figura de stil ce reuneste doua idei aparent contradictorii.aparent contradictorii.

Page 20: Figuri de stil

PARALELISM SINTACTICPARALELISM SINTACTIC

Procedeu prin care se organizeaza simetric Procedeu prin care se organizeaza simetric doua siruri de figuri comparabile prin doua siruri de figuri comparabile prin asemanare sau contrast.asemanare sau contrast.

Page 21: Figuri de stil

PER5SONIFICAREPER5SONIFICARE

Este figura care consta in atribuirea de Este figura care consta in atribuirea de calitati genul animat sau uman unor obiecte calitati genul animat sau uman unor obiecte concrete sau abstracte.concrete sau abstracte.

Page 22: Figuri de stil

REPETITIEREPETITIE

Consta in repetarea unor secvente Consta in repetarea unor secvente lingvistice (sunete, cuvinte, sintagme, fraze lingvistice (sunete, cuvinte, sintagme, fraze etc) in intentii expresive. Repetitia poate lua etc) in intentii expresive. Repetitia poate lua forme diverse : aliteratie, asonanta, epifora forme diverse : aliteratie, asonanta, epifora etc.etc.

Page 23: Figuri de stil

SIMBOLSIMBOL

Este un trop prin care un obiect concret Este un trop prin care un obiect concret inlocuieste un termen abstract, cu conditia inlocuieste un termen abstract, cu conditia ca intre cele doua sa existe o relatie ca intre cele doua sa existe o relatie semantica.semantica.

Simbolul nu trebuie confundat cu metafora. Simbolul nu trebuie confundat cu metafora. El nu explica, dimpotriva oculteaza. El nu explica, dimpotriva oculteaza. Metafora pune in valoare obiectul, iar Metafora pune in valoare obiectul, iar simbolul functioneaza ca obiectul caruia i se simbolul functioneaza ca obiectul caruia i se substituie.substituie.

Page 24: Figuri de stil

SINECDOCASINECDOCA

Face parte din categoria tropilor si Face parte din categoria tropilor si presupune substituirea unui nume cu altul presupune substituirea unui nume cu altul pe baza unei relatii de genul parte pentru pe baza unei relatii de genul parte pentru intreg, intregul pentru parte, pluralul in intreg, intregul pentru parte, pluralul in locul singularului si invers. Diferenta dintre locul singularului si invers. Diferenta dintre sinecdoca si metonimie este ca, incazul celei sinecdoca si metonimie este ca, incazul celei dintai, relatia dintre obiectele desemnate dintai, relatia dintre obiectele desemnate este una cantitativa.este una cantitativa.

Page 25: Figuri de stil

SINTEZIESINTEZIE

Este o figura de stil ce consta oin asocierea Este o figura de stil ce consta oin asocierea imaginilor vizuale cu cele olfactive, tactile, imaginilor vizuale cu cele olfactive, tactile, auditive, gustative. Este o sinonima cu auditive, gustative. Este o sinonima cu termenul de corespondente. A fost termenul de corespondente. A fost introdusa in literatura de scriitorul francez introdusa in literatura de scriitorul francez Charles Baudelaire.Charles Baudelaire.


Top Related