Download - Exemplu - Piesa Clasa Arbori
-
7/24/2019 Exemplu - Piesa Clasa Arbori
1/9
rk
Foiectdre
113
EXEMPLU
DA
PROCBS
TEI{NOLOGTC
DE
REALTIZARB
A
UNOR
PMSN
DIN
CI,ASA
AII.BORI
56
se
proiecteze
procesul
tehnologic
optirn
de
realizare
a
piesei
"'4'r
:t al
presel mecanice",
in conditiile
unui
num6r
necesar
de
buc{i
.t
buc/an.
Desenul cle
execufie
cu
condifiile
tehnice
impuse
se
prezinttr
infigura
f
-->
73
96*,or
Vederc
din
E
x
cl
E
*
E
EO
9oc
rd
:a
E
.E
.E
I
3
F'lg
&1.
Alul
prhrctpd
el
prcsel mecanlco'
-
7/24/2019 Exemplu - Piesa Clasa Arbori
2/9
r6t
dr
yoiecto't
csslor
irr
fornr[
difer[
de
la un
aliaj
la altul,
iar
la
acelagi
aliaj_timpul
cre-$te
mrcsa
piesei. Pentru
srpies[.
din
ofel
cu
masa
cuprins[
lntre
50
gi
100
kg,
de
nrenlinere
in
forml
este
l.-.
..2
ote'
t"il
Jerbaterea
formelor,
piesa
se
supune
opera{iei
de
indep[rtare
a
de tumare
"'r'
f-r.
obtinerea
pi$ei-s.-tf"bT;:
printr'un
procedeu
de
deformare
Deformarla
plasticl
este
metoda
de
prelucrare
dimensional[
fdrl
tfirilEre
prin
care,
in
scopul
obfnerii
unor
semifabricate
sau
produse
finite'
se
wndeeazS
deformarea
permanentb
a
materialelor
f6r[
fisurare'
prin
aplicarea
;ffid'or
exterioarc.
Avant4jele
metodei
de
prelucrare
a
metalelor
prin deformare
sunt:
i;;;p;r6filor
din
cauz.a
structurii
mai
omogene
sau
mai
dense
m
rE oitl
in urma
acestor
prelucr[ri;
-
consumul
minim
de
nurterial;
-
prwiziamare
de
prelucrare
mai
ales
la
rece;
-
ieducerea
duratei
prelucrdrii
ulterioare
prin
agchiere;
- posibifita1ib
[-;6Fr;
a
unor
forme
complexe
cu
un
num[r
minim
dh
r.oerafii
5i
manoPeri
simPl[
'
-
mirirea
productivit{ii
rnuncii'
Necesitatea
apficnrii
unor
fo4e
mari
pen-tru
deformare'
face
ca
r@mEmliile
ini$iale
sA
ire
mari,
ceea
ce
poate
fi considerat
Ga
un
dezavantaj
al
re
metode.
Procedzul
de
deformare
plastica
acceptabil
pentru
piesa sturliat[
este
mmmea
1iber6,
pror"a"u
re
trebuie
folosit
numai
in
cazul
pieselor
foarte
mari,
ffigrt*
.uttigrJrpaso"
put
t.a
utilajul'r
sau
a
pieselor
oe se
o
-
7/24/2019 Exemplu - Piesa Clasa Arbori
3/9
tg.S. .
Xsrtetets$$rfisi
deserara$Lnd
plesri
-
{lonsfnlclia
de,simuiui
pries*i
brulf
fi*rjate
desenul
de
exeeu .ie
al
pieser
l?nrre,
pe
care
se
[rec:
a\
odsa"';urile
.e:{y
prelu#arc,lu:
se
prevfid
pe
toate
supr:,afefeie
r,
preci:zie
r.limensional,[
gi
rr.rgr:eitiure
nu poate
fi
r:tr{inirtd
direct
Jin
fr.,r,r:
i
M*rimea
aclaosudlor
de
preir,rcr;rre
gi
abate.*e
lilnitil
r*
*r;;;f;l;;;;;
3L:::-":*ltt
:.::.
] :-j,
Tf
ie
rt e,,J
i
mrxi
si
irn
ii
e
*.:r's
v
ersale qi
d
r:
t
ungi
rn
ea
rr
ies*i
finite.
precurn
gi
tje
trgrui
lli{:ire;,
Adaosr.rdle
,i-
p;J;;;;;'ffi;l
st*diat*
sr:
a.[eg
tlin
tshe{ulg.
7'"
r:xlrr:s
conf*r.m
fiT.A$
z\z
l
t
-s,I
Lt3i?taiirued
p{'tseji
l.
fiilrn
F+:.1$r*
{lt_'rt}
-**.-i*-
--*
,
-=-*rng:,:**-q::Tt
t
brut
fiorj*rte
se realizeaz[
porn:ni
s*l
{2sl
.l-t
nrrrunmur
wru
tfltilumiiill
fr*
dulll,,
,itlol[4/ult;
flrr,r';i
rullilli
wtltlllrrrl"tnr;uf
d,,r,'i:l
iillllilfitill]rxlllllllll
ll8
trI
ns-1
ffiilmtum
mmilJa
rd
llllllllltry
=
litfi'
*4
illl[it,|ill|
*s$e
m],
iilmmel-
rir"m
-
:I1;tss
t'e
p
re
nu'umisnior
p
i4llllMe
F$e$el
j
l*tln::ii
i.:*l*:
ssiii:
ii_
L'i1.1
lx*
"f'ahelrrl
&.7...1.{lGrs:fttril+:
,1e
prtlut:rut1
Fti .;tt.u
l}ii:rie.ftriate
liLter
rin6
lru
**::Xlii,lf
t-"re}*,mi*e,
"EJ
,ri
.n.ru"
lirni.t&,
iri
rtl
$
-
7/24/2019 Exemplu - Piesa Clasa Arbori
4/9
tlltil
raz.ul
piesei
studiate
adaosurile
tehnologice
care
vor
fi
prevtrzute
sunt
nuleie
de
panl
de
pe
fusuri
(vezi
figura
8.7);
cl
adaosurile
de
debltare,
Aa:
se
prev[d
la capetele
arborelui
gi
au
'mttmuum
15":
d)
racorddrile
constnrctiw,
Rc:
racord6rile
constructive
sunt
rotunjiri
urghiurilor
interioare
sair
exterioare
intre
doi
pereli
ai
piesei
forjate,
tviodul
de amplasare
pe
piesd
a
acestor
adaosuri
este
prezentatinfigura
8.5.2.
Stabilirca
masd semifabricatului
ini{ial
Masa semifabricahrlui
initial
m4",lainceputul
prelucrtrrii
prin
forjare
se
A cu
relafia:
ffid
=
frpf
+ md
+ md
+
mcp
+
mq
+
mot
+
mrc
(8.2)
(8.3)
witc'.
m6-aSte
masa
piesei finite:
tzs
-
masa
pierderilor
prin
arderg
care
este
nrms[
intre
I
-
3o/o din
masa
piesei
finite;
fi4
-
ffl.6si
pierderilor
prin
"Are;
mcp-
masa
pierderilor cu
capetele
de
prinderei
fiiop
-
masa
pierderilof
adaosui de prelucrarQ,
frtat-
rnasa
pierderilor
prin
adaosul
tehnologic;
rlt,"
msa
pierderilor
prin
racordlrile
constructive'
Masa
piesei finite
se
calculeaz*
cu
relafia:
m'
=P'v
lnm
5e
p
este
densitatea
materialului.
iw
Y
este
volumul
piesei finite'Volumul
m;dculeazl
dup[
implrfirea
piesei in corpuri
geometrice
simple.'Cunoscfuid
$nsitatea
ofelului
este
.
p:7,85
kldrn3
se
determinl
masa
pisei
finite
brm
relafiei:
ffir.
=
7,85.r.(lo,st
.
378+382'
178+
735'?'100+
44,52'l4o+382'172+
(8.4)
'32\=45,o2kg
Masa
pierderilor
prin
ardere
va
fi
atunci
egal[
cu:
mo
=0,45k&
iar
mase au
urmltoarele
valori:
mp\,Ikg;
m"o=o,2kg;
moo=Z'l,}kg,
md=A,6k%imrc=0,2k9
(8'5)
Masa
semifabricatului
inifial
va
fi datll
de
rela$ia:
m
t
=
45,02+
0,45
+
0,1
+ 0,2
+ 27,3
+ 0,6
+ 0,2
=
7
3,87
kg
x
7
4kg
(8'6)
,
8.5.3.
Alegerea
semifabricntului
ini{ial
V'
Ca semifabricate
inifiale
pentru forjarea
liber[
se
folosesc
lingourile
1tilurlute,
pentru piesele
de
dim'nsiuni
mari,
barele
sau
plIcile
tumate
continuu
-
7/24/2019 Exemplu - Piesa Clasa Arbori
5/9
pentru
piesele
de
dimensirmi
medii"
sau
sernifabricale
larninate
pentru
piese
de
dinrensitrni
rnici.
Semifabricatul
inifial
supus
forjarii
liberq
in
cazul
arborelui
studiat,
se
4"9",
pe
baza legii
volumului
constmt,
ca
fiind
o
bar[
laminat
cu
diameFul
de
ll0
mm
gi
lungimea
de 1000
mm
8.5.,1. Debi
tarea
sr-m
ifab
ricatului
la dimensiuni
in
secfiile
sau
atelierele
de
debitare
se utilizeaza
mai
multe
metode
de
debitare,
cele
mai
r6sp6ndite
liind:
debitarea
prin
forfecare,
debitarea
cu
ferastiul,
debitarea prin
rupere
Ei
debitarea
cu flacara
Forfa
marirn4
It; in
funcgie
de
care
se
alege
utilqiul
de
debita,
este
dal
de relafia:
F=2.-S
(8.7)
iliilr'*mr it
Troie
t.5.7
In
ved
brlrtate
tr
la
;nr::
catele
;a
iorjar
it
tie
s.ft
;,t
int'lllzi
;tqeiunle
':l
a
se
d
:,fnere
es
'e.
de
zo
*ri
cu
2
l:L,,":
r
Ate.
m
*:,'c
lnperatu
r,
;slsnte
i
:e
male,
-rr;1
fo
{s
r:erne
n
,'
r":ze
de
ie
inc
rn.unte
de
:l;trpoc
ff;t rrtrrTllc
e
;,*-l.?ra
de
r
i;
mate
r:,rlrie
s
t*
7n
tab
qnn',edu;
8.8
lr
r"--r
L
,
.g''tr
,J
ii
ilrr
C
,.:mlC
l%,1
)llllllltiillll[lf
:rl
,$'lr'r
--.i
gi
L.
-r,'
lr
il
1,5
in
care:
s
este
suprafafa
forfecatit
rr
-
rezistenla
la
forfecare (
r,
=
0.g.4
).
inlocuind
in
relalia
(8.7),
r
alorile
corespun
zaroaxe,pntru
s
gi
pentru
r^
se
obfine:
F
=
0.8 "
66
.
47
49.25
=
25A7
6MaN
(8.8)
8.5.6.
Tratamentul
teruic
ini$al
In
scopul
imbunrlSfirii
deforrnabilitlilii
materialului
semiferbricaului
r
poate
efectua
un
trdamsrt
termic
de recoacere
de iinmuiere.
Cele
mai
utilizxle
maqini
flentru
forfecarea
sernifabricatelor
laminan
destinate
foqarii
sunt
presele
gi
foarfecere
de
di'erse
tipodimansiuni.cum
h
ganeral
atelierele
de
debitare
au
in
dotare
utilqie
care
pot
dezvolt4
in
func$e
de
mirimea
lor.
fo4e
diferite,
alegeerea
celui
la
care
uimeazi
s6
se
debiteze
rm,
anumit
semifabricat,
se
poate
face
pe
baza
diagramei
de
lucru
a
utila{ulu
respectrv.
8.55.
Controlut
inifial
.Inaintea
inceperii
operaliilor
de forjare
este reconumdu
sit
se
r(ecr&
opera{ia
de control
defectoscopic
nedistructir',
pentru
punera
in
evidenla
r
eventualelor defecte
inteme
ale
sernifabricatului
(fisui
brapatuti,
ruprup,,"*nt
de
material,
incluziuni,
defecte
de
tipul
fulgilor
et4.
aregerea
metodei
&
eontrol
se
face
in
funcre
de natura
materialului
semiEu;catutui
$
&
edripamantele
de
control
ale intreprinderii.
Recoacerea
de inmuiere
(globulizare)
se
poate
rertlira
in
nrai
rrqh
vriante.Procedeul
cel
mai
simplu
de
recoacere
este lnc6lzirea
para
h
n
temperaturtr
sub
punctul
A"r,
de
pe
diagrana
de
echilibnr
Fe-C,
de
o'uiir.i
an*
720"C;
moilinere
2-10
ore;
r&ire
lentecu
cuptorul.
-
7/24/2019 Exemplu - Piesa Clasa Arbori
6/9
ht
gotectare t65
t.5.7.
Stnbilirca
parametrilor
reglmului
de
inctrlzlre
ir$
r
ederea
forierii.
rnaterialele
metalice
trebuie
s[ aibl o
:tate ridicatd. Acest lucru
impune ca
plasticitatea
s[
fie
maximfl,
iar
la delormare
minim[.
Pentru
atingerea
acestui
deziderat
le
destinale
foriArii
se
inctrlzesc.
Pentru slabilirea
regimului
a
forjare
trebuie
deterrninafi
urm[torii
parametrii: temperatura
de
n:
ie
s.farSit
de
de.rtrmare,
viteza de tncdlzire,
durata de menpinere
Si
,w',itdlzire..
ilueiunle
carbon obignuit,
cazul
materialului
piesei
studiale, se
r
se
defcrnna
in
don"reniul
solufiei
solide
y.
Temperatura de incepul
misre este delerminatl
de temperatura
de topire,
iar cea de sfbrgit de
.:'
,le
zona translormf,rii lazei
y
in
u.
Ca
limittr superioarl se
impune
o
3 cu
200
.".
300"C
sutr
linia
solidus.
ltt
concluzie,
pentru
materialul
fiutritate.
intervalul
de
ternperalurd
intre cat-e se
face delornrarea
este
-i
'C
*s:neraJura
la care se efectueaztr
foriarea
influenfeazl
tensiunile
a{-srente
in
material. Astfel,
dacd temperatura
de sfbrgit
de
forjare
este
le
rrlare, tensiunile
se
echilibreazl
prin
temperatura
proprie
din
piesa
f,ul
forjarea
se
terminil
la
o
temperatur[
prea
scfuutd, atunci
re :lerne nu se echilibreazA
.ri'r,:zr
de
incdlzire
clepinde
de
o
serie
de
factori,
cum
ar
fi:
tipul
ce
incilzire
folositf
propnetdfile fiz.ice
ale
materialului. starea
'ng:nte
de
inclrlzire, temperatura
din spatiul
de
lucru
al
cuptorului,
.
:*cirpocd
dintre
mediul
de
incblzire
gi
rnaterial etc.
Din
punct
de
nrrmic
este de
dorit ca viteza
de
incllzire
s6
he
cdt
mai
rnare. ins[
rm:tati de
pericolul
apariliei
cr[pltwilor
ca urrnare
a dilatfii
diferite
a
le material situale
pe
direcfia
de transmitere
a clldurii.
Viteza
de
:ebuie
sf,
fie
?n
concordanf[
cu
compozifia chimici
a ofelului
qi
se
lll4e
Jrn
tahelul
8.8.
Trhciul
8.8 I'itezele aclmisibile
pentru
incdlzirea
olelurilo
Viteza
de
incnlzire, in nun/min
@tr"E:e
cu:
I
r"
a
rl
sqr
C
.T
5-ilo
C
l.:{c c
1,2
.1,0
0,8
0,6
0,6
0,55
-
7/24/2019 Exemplu - Piesa Clasa Arbori
7/9
Durata
incflzjrii
esle
un
parametru.
care
depinde de
ceilalfi
dcm
enumera{i
mai
sus.
tn
principal
?ns[
durata
?nc[lzirii depinde
de
forma
E
dimensiunile
semifabricatelor,
de
modul
de
asezare
a
acestora
pe
vatre
cuptorului
gi
de
tipul
instalafiei
de
inc[lzire.
in
practicA"
pentru
determinare'e
rapidfi a duratei
incdlzirii
r, se
utllizeaz}
relafia:
r=lr.kr'dJA
Wl
(8
e)
,W,,b
Yotec
in
Practic
illruuonrWte
50(10
unlirrlmms,"r:ul
mai
murlame{,e.
care
11566yr
enn
P6n[ la
Fentru
a
irmttmuruere
Pnn
fo
F
=
Ra
irlllt
:Me
RJ
este
lllilrin"Jl-rllit
dLn
se
rrtnrm-
DuP[
efe
iilfimnd,J,ere
F=86
Dacf,
int
unncurle)
atunc
1o
G
=
--
v-q
im
rur'e.
I
este
M,cnsl(v=
-dms
nla
la
d
:msml
Prins
urnrs
rsale
al
Intodu
2
iv=
62
Av&rd
iilfL,,ec'ului
de
Forja
ns6rela
cioc
lre;.l.ie.
Pen
u
inundere
$Enrrt&re.
inti
mmrruhar
cu
:nsJare
de
a
uF
urans.
P
in care;
kt este
rrn
coeficient
ales
in
funcfie de
masa
semifabricatului,
kr=
l0
."
20;
kz-
coeficient
in
firncfie
cle
modul
de
amplasare
a
semifabricatelor
pe
Yatra
cuptorului,
kf
| ...
4; d
*
grosintea
sau
diametrul
semifabricahrlui,
in
m.
'
Fil6'd
inlocuirile
necmare,
(lcr:10,
k2=2,
d:O,ll),
in
relafia
(8.9)
se
ofutine
durata
de
inc6.lz.ire
in
cazu[
piesei
studiate,
dup[
cum
urmeaz*
r=10.
2.0,11"16,11
=a,72
h
(8.10)
.
?ncfilzirea
se
realizeazl
in cuptoare
de
?nc[lzire
cu
flacfirE
sau in
cupkrare
electrice.
g.g.S"
Stabitirea
succesiunii logice
a
operadiilor
de baztr
la
forjarea
liberl
r
rtrborelui
pentru
ob,finerea
arborelui
cotit
prin
fo{are
liberd trebuie
efectude
o
serie
de
operalii
simple
de
forjare
llbert
in
umrltoarea
ordine:
intinderea
capului
de
manipulare
5i
orestarea
portru dezaxate,
deza:rareA
intinderea
primului
tronson
de
caplt,
lntinderea
celui
de al
doilea tronson
de
cap6l
debitarea
capetelor
(fig
S S)
Fig.S.8"
$uccesirmea
logtcl
a operafillor
de
forjare
liberi
Pcntru
piesa'Axul
prlnc'lpd
el
prced
rnecanlcet:
a
-
intingerea
caprlui
de
mmipilere
ql
crectarea
pcntru
derarrre;
6 -
dceerarer;
c
-
lnthdercr
prirrnrhd tronson
de
cap6q
7
-
lnftrder*r
elui
de al
doilea
tmnson
de capll
a -
debltercr
capetelon
-
7/24/2019 Exemplu - Piesa Clasa Arbori
8/9
& gciectre
8.5;9.
Alegerca
utilaiului
de
foriare
liberl
h
praaic6,
pentni
forjarea
liberl
se
folosesc
presele
ca{
fo{a
necesarl
rc
50t)000
daNI,
respectiv
pentru
deformarea
semifabricatelor
cu
maimarede500mm.Penlruvalorimaimicise.recomarrdtr
*.uudeobiceimasaplrfiicEzltoarep6n[la5000kg'celmai
r
lin6
la
3000
kg'
e;i-*
"f
rgerea
irriliajului
trebuie
calculatl
fo4a.
necesard
operafiei
de
frn
fot:ir.
liber6"
Aceasta
se
determinl
cu
relafia:
F
=
Ra
'lo
'bu
[,ialr]
(8.11)
.F*
es'te
rezistenfa
la deformare,
in
daN/nrm2;
lo
-
lungimea
iniliall
a
lrn
semifabricat,
in
rnnr:
bc
-'
IAI*"a
inifial[
a
semifabricatului'
in
fota
.frrtur,r""
inlocuirilor
necesare
se
glsegte
valoarea
forlei
de
n
F=869022
daN.
rm*
intinderea
se
efectueaz[
pe
utilaje
care
lucreazS
cu
lovituri
de
goc
mrnci
masa
p[r{ii
cful[toare'
C,
se
determinl
cu
relafia:
(8.12)
rla
ele
sernifabricatului.
hmn'oducind
datele
in
relafia
(8'
12)
se
obline:
:
=**
.46.n'ss2'450'
*fi=rcs,l
trel
anfod
in
vedere
cele
de mai
sus
se
alege
un
ciocan
pneumatic
cu
masa
-de
1000
kg.
8.5.
10.
Forjarrca
ProPriu-zistr
elmfiu
semifabricatele
iilindtice
se
er(ecutll
5i
o
migcare
de
rotire
.
=4.nor
tn\
[*g]
'q
r)
(8.
l3)
*ur"i,mea
liberl
se
face
pe verticalI"
semifabricatul
fiind
aSezat
pe
u
*GU*
gi
lovit
de
wr
berbec,
direct
sau
prinintermediul
y:t,t::l:
ruMr
ymrru
oUp.erea
atboielui
cotit
studiat
se
vof
dectua
operafii
de-bazi
lm|@r"
simplf
.r.rturr,
lntindere
cu
dezaxare,
intindere
profilatd"
m* m*rA*r."
irutir."
ad
o
creqtere
treptat[
a
lungimii
semifabricatului
*
rqt.$"t*tu
secfiunii
transversale
(fig'8'8'
c'
d)'
Materialul
are o
-
oilr,
intermitent4,
f"A
este
aplicat[
succesiv,ln
pauzelemi$cirii
-
7/24/2019 Exemplu - Piesa Clasa Arbori
9/9
secliune
sau
a
unor
deplaslri
de volume
parliale' In
-figura
8.8,
a,
se
crestarea
efectuat[
pe
ambele
plrfi
ale
semifbbricatului
in
vederea dea
fronsonului intermediar
aI
arborelui.
Infinderea
cu
dezaxare,
specilicl
cotiti,
realizeud
at61
intinderea
unei
por,huni
a
semiflrbricatului
E&
deplasarea
ei
fafl
de
axa
inifiald
(/\S.S.S,
b).
Debitwea
servegte
la
d
capetelor
de
pdndere
a
semifatrricatului.
intermitent5,
altematjv
cu aplicarea
forlei de
deformare.
Crestarea
este sF
prin
care
se
realizeaz[
pregltirea semifabricatelor
in vederea
gchimbtrir
Pentru
realizarea
corectr
a unei
operatii
de intindere,
trebuie
ar1
vedere
urm[toarele
aspecte:
prima
trecere
irebuie
rdizat|cu
presiuni
mu
de 50i/o
din
gradul
de
reduce
ad*ris
la
forjare,
pentru
a
evita
criplturile;
-
pentru
a
evita formarea
suprapunerilor
de
material
lungimea
de
prindere
s[
fie
mai
mare
decdt-reducerea
pe
intrl{ime;
-
1
evitarea
fisurfuii
se
recomflrdd
ca. forjarea
s[
se facl
cu
scule
profilate.
\l
de deplruare
a
pieselor
trebuie
sf,
fie
destul
de rnari,
fiind
necesartr
o
bunf,
inlre
deplasarea piesei
gi
aplicarea
forfei.
Forjarea
liber[
este
o
p
cu
productivitate
foarte
scztzutit
se
realizeazi
prin
deplasarea
suc
semifabricatului
cu mir;cflri
de
avans
corelate
cu migc[rile
berbecului.
face
s[
fie
totodatd o prelucrare
dificil[
gi
cu
condilii
grele
pentru
opo*o
I6
8.5.11.
CuId{irca
In
urma
procesului
de
deformare,
dar
mai
ares
in
timpur
int
piesele
forlate
r[m6n
la
suprafald
cu
arsuri
gi
alte
defecte
sup"rfi"iul*-
pentru
care
se
supurl
operafiei
de
cur{ire.
pentru
aceasta
se
folosesr
rotative
(pentru
piese
mici
qi
mijlocii),
instalalii
de
curIfire
cu
jet
de
fimt il
mfr
,ffinmlrmrm,rc
iltlftililnrilluitflfl:
l,rd
$r
+;
;
fl{lllili
ilar,llllr5
...
41
l[1]] lmll
l-dr
'
il$llllfilllllllllt".lrHi'
i,'e
;
.,tjllltull::.ilL,-
" ;lilfillt]l
*
tl
-
;l$ntr;liii-
e
"'
-
.u-i
ri
i
q-is
r
-
Y-e
X :-t
-?5
::
,:F55 4
-;cnr-"bu
,"E|]n-;'-
-
;15
Si'
- lwle
$]
rre{';
"riel SD
*
Frtt:
I,
rsne
ilrruumur
;neilu
rfr ffi1fiflruuiilr'"rI
g
m
(Rentru
piese
mici
gi
mijlocii),
instalafii
de
sablare
(pentru
orice
tip
de
instala{ii
de
decapare
chimictr
etc.
se
poate
efectua
o recoacere
de
detensionarg
pentru
micpm
tensiunilor inteme
acumulate
in
timpul
forjfii.
pentru piesete
o*
d
recomandI
incalzirea
lentii
a
pieselor
p6nr
la
temperatura
de 650
_
i
menfinerea
th/25
mm
de
grosime
maximtr
a secfiunii piesei
urmatd
de
r
8.5.12.
Tratamentul
termic
final
cu
cuptorul p6n[
la
200-
300"C,
iar
apoi rtrcirea
in
aer.
8.5.13,
Controlul
final
Se
efectueazd
controlul
dimensional
al
nedistructiv.
arborelui
si
un
8.5.14.
Ambalare
gi
trimitere
la
secfiile
de
prelucrtrri
mecanica