LAROUSSE
trNCICLOPtrDIA
deditura rao
TRUFFAUT
Plante de interiorATTcTREA, CULTIVAREA ; I
PLANTELOR VERZI SI
Traducere din limba francezi
ADRIANA gAUTSCU
iNrnrlrNEREACU FLORI
r%,tgi&sS&*t {{:
iii;
e ,te':3r '{&x!YeJ
L i11} cASA
Secretele reusilei.,... ,"...,,8
Recipiente
Materiale pentru recipiente
Vase-mascd
Vase din sticld gi minisere
Pdm6nturi ii mranlle
Materiale de bazd
Materiale sintetice
Retetele noastre de substraturi
Asocieri de plante
ingrijirile zil
Udarea
Tehnicile de udare
Plantele 5i udarea lor
Tehnici de fertilizare
Diferite tipuri de ingrd5dminte
SpecialiHti de ingrigdm6nt
Folosirea corectd a ingrdqimintelor
ingrijirea corectd a plantelor
lnamici 5i diunatori
Bolile plantelor
Probleme in cultivarea plantelor
Sfaturi pentru o bund ingrijire
T5 ierea
Ghivece gi alte recipiente
Pdm6nt gi mranild
Lumind gi temperaturi
Udare
Ferti I iza re
Probleme de culturi
Ddundtori 5i boli
Schimbarea ghivecelor
Lumina
Lumina artificiald
Temperatura
Aerisirea
Umiditatea aerului
Virtulile plantelor verzi
Cele mai senzuale texturi
Curd!area
Tutorarea gi palisarea
Plantele in timpul vacantelor
Plantele iarna
Stimularea infloririi
inmullirea
Semdnarea plantelor in casd
Divizarea
Butdqirea
Marcotajul
Uneltele de gridinarit
Sfatur! pentru cumpirarea unei
plante
10
12
16
1B
20
22
26
28
30
60
64
66
6B
70
72
74
76
78
84
88
92
94
32
34
38
42
48
50
54
56
98
100
'104
106
108
110
114
116
118
124
126
128
2 '!s& r}r iruyr{ee&${' $r R&$puN5L,Rr
DQii/lNn 0l ai\!xa , k,,,,tyxLx [}g 'ruy€mt0R,,,,,,1
3 0
132
133
136
137
139
140
142
Flori 5i inflorire
ingrijiri zilnice
inmullire
Viata plantelor alaturi de dumneavoastrd 148
144
145
147
Formele cele moi ciudote 150
r
DlcTl0N&RuL pL&NyxL&&". *,,. {,,. ", 152
: i^:e cu frunziq decorativ
:'.::e cu flori gi fructe
-. : -; teobitnuitefrunze
l-rdee 5i plante exotice
3,:"sai de interior
{ PLANTEL€ SC
DE.A LUNGUL
:l:'.rarie
trria'a
,;--€
I ::,:' ie termeni
-r: :: 3::lefal
i':: :: ;c:cgrafice
rNTCnr0e
ANULUl..... !,.r., .,,.,,412
Palmieri 5i cicadee
Cactee 5i plante grase
Cele mai parfumate plante
Plante pentru o stare de bine
lulie
August
Septembrie
0ctombrie
Noiembrie
Decembrie
154
214
288
290
334
342
352
394
396
414
415
416
418
420
422
424
425
426
428
430
431
A)1
436
444
Mullumiri 445
Utilizarea corectd a dictionarului 445
% rurrfr"lrTr"!r\rrKrtr{r€ L \ t{ f^ I i- i- L.
*tt:p.iltt I {,,-l"r\g*3
x.* 3
S[ fii un bun horticultor nu este foarte usor. Cultivarea plantelor de interior presupune,
inainte de toate, implicare, spirit de observalie si experienli. Respectarea fideli a tuturort , v , ti *nee*$1te&il{if Yllete a1e plantelor de interior nu pare intotdeauna compatibild cu
criteriile confortului modern. Plantele cu origini exotice risci sd se simti dezorrentate.
Condiliile de luminozitate, de aerisire si de temperatur[ artificiale, care sunt mulpmitoare
Pentru omul secolului )frI, nu lin cont de preferinlele plantelor. Daci noi consider[m
suficientl lumina dintr-o inclpere atunci cdnd putem citi fhri si. recurgem la o lampi{'
electric[, aceastd iiifY]ln*X]tfr.{e nu este nici pe departe acceptabill pentru majori-
tatea plantelor, care au nevoie de o lumini puternicl pentru fotosintezi, adicd. pentru a se
hrIni. Umiditatea tropicah, care noui ni se pare inlbusitoare gi greu de suportat, consti-
tuie o binecuvdntare pentru mapritatea plantelor. in fala acestor nevoi contradictorii,
[r]:it*.rii d* p]ant* trebuie si devini. creativi. Aici intervine intreaga sensibili-
tate a grddinarului. Capacitatea de a,,dialoga" cu plantele, de a inlelege apelurile 1or dis-
crete, lnainte ca e1e si se transforme in semnale disperate, de a le doza ct exactitate
udarea, lefttltZef*ii, lumina, temperatura, devine, odatd cu experienfa, un lucru
firesc. intrucit fiecare plantd este unicl in raport cu personalitatea sa si chiar cu mediul in
care tri.ieste. Dumneavoastr[ vi revine misiunea de a o infelege. Noi v[ oferim cele mai
eficiente relete pentru a reugi, dar dumneavoastri trebuie sI 1e adapta\i 1a stilul propriu,
astfel inc6"t sI vi asiguraqi succesul.
gccR€TrLs xrugrrrr 9
,--$
Recipiente
'UGL'TIL TKWT AUT
Atunci cAnd cumpara{i o plantl noui tre-
buie sa-i gisili 5i recipientul corespunzi-
tor. Aceasta este cea mai eficientl modali-
tate de a achiziliona un model care sicorespundl dimensional cu diametrul gi
inilIimea substratului. Nu existi insimisuri standard in acest domeniu.
10 cnAornAnrrul iru clsA
,,Locuinfd" pentru plante, ghivecele, jardinierele,
oalele, cdnile, bacurile, castroanele, bolurile sauc o Eur ile influenf e azd p ute r nic,, c omp ortam entul"acestorc. Un ghiveci trebuie sdfie stabil, bineproporfionat, dar gi estetic, pentru cdforma,culoareg finisarea contribuie, inmare mdsurd,la qccentuqrea rolului decorativ al plantei.
Termenul generic de ,,recipiente" in-clude toate tipurile de vase in care
pot fi cultivate plantele: ghivece, ghi-vece-masci, boluri, cupe, oale, hirda-ie, strlchini, ulcele, terine, jardiniere,
bazine, coguri etc. Tiebuie flcuti clar
deosebirea intre recipientele in care se
cultivi planta, care au obligatoriu cel
pulin un orificiu in partea inferioarl,si cele utilizate doar in scop decorativ,
care sunt etanse si permit asezarca
plantelor pe orice.
Recipientele decorative au gi ele o
denumire generici - ghivece-masci.Principalul lor inconvenient este cI,dupi udiri, relin in exces apa.De ace-
ea, dupl fiecare udare, golili_le pentru
ca ridlcinile s[ nu stea in api, faptcare provoacl asfxierea plantei, duce la
aparilia ciupercilor si, in final, 7a dez-voltarea putregaiului negru. Boala se
manifestl prin ofilirea frunzelor, ur-mat[ de o afectare generali a pI4iloraeriene ale plantei.
Rolul decorativ a1 recipientelor de
culturl nu este neglijabii 9i este de-terminat de texturl (un lut cu gra-nulagie finI, o smLlguire frumoasl,motive decorative desenate ori sculp-tate etc. si colorit), insi este necesar
s[ fie asezate intotdeauna pe o farfu-rioard. (care trebuie golitl dupd {ieca-re udare, intrucit stocheazd. excesul
de ap[).
I Ghivecele sunt neapiratnecesare
Indiferent de forma si volumul 1or, re-cipientele servesc, in principal,la sus-
linerea 9i protejarea rldicinilor plantei.Pere,tii ghiveciuiui, indiferent de flne-tea texturii, impiedicI contactul directal ridicinilor cu exteriorul, ceea ce ar
pro\roca uscarea 1or. De asemenea, inele se pune pimdntul ce reline atit apa,
cit si mineralele. De aceea, toate reci-pientele trebuie considerate,gr[diniminiaturale", autonome, in care fiecare
plantL se dezvoki,gi prosperi.I'Iulti. vreme, ghivecele au fost fh-
cute din pdmint ars, material poros,care lasd rldrcinile s[ respire. Expe-rienla a demonstrat cd plantele se potcultira cu acelasi succes si in recipientedin materiale compacte: plastic, cera-micn smalguiti, metal etc. Importante:unt doar substratul in care le punem
;i orificiul din fundul vasului, care
permite evacuarea surplusului de ap[.Calitalile diferitelor materiale din
;are sunt confeclionate vasele vorti prezentate in paginile urmitoare.Eristi, insd, o caracteristici asupra ci-reia trebuie si insistim, intrucit esteprea des neglijatl: stabilitatea recipi-entelor. Deoarece plantele sunt supuse
;epriciilor si fanteziei narurii, simetria
'IIAII?
DEFINIREA DIMENSIUNILOR ADE(VATE
Majoritatea plantelor de interior prefera recipiente inalte, ceea
ce permite rddicinilor si se ancoreze bine in substrat. Plantele
grase fi palmierii apreciazi vase mai adanci, in vreme ce
peperomia, hypoestes, violeta africanS, fittonia 5i majoritatea
plantelor care formeazi tufe mici sau rozete de frunze se simt
bine in vase pulin addnci gi mai largi.
Practic, iniltimea vasului trebuie si fie intre un sfert ti o treime
din inaltimea totalS (parte aeriani ti radlcini) pentru 0 plantl
avend mai pu{in de 1,50 m inllllme;i o cincime pentru o
plantl mai mare. Vasele din comert sunt clasificate dupa
diametru - in medie egal cu doua treimi din iniltimea
vasului. De exemplu, un vas de 18 sau 20 cm diametru
este potrivit pentru o plantl de 80-120 cm inaltime. Cu
cat planta este mai ample, cu at6t vasul trebuie sa fie mai larg,
pentru o buni stabilitate.
lor este, de cele mai multe ori, imper-fectd,,iar dezvoltarca lor este anarhi-
ci, mai ales dac[ le si fertilizim.Atrase de lumin[, plantele au ten-
dinla de a se orienta in direqia feres-
trelor sau a altor surse de luminl, re-
ztsltatttl fiind o siluetd dezechilibrati.
DacI este vorba de o mici tufh erba-
cee ori de una sub formi de rozetb,,ntt
sunt probleme. in schimb, in cazul
unui arbore, arbust sau al unui tufiq,
riscurile de cddere sunt evidente.
De aceea, trebuie si v[ asigurali
nu numai ci ghiveciul are o stabilita-
te perfecti (diametrul bazei trebuie
si fie cel pulin egal cu o treime dininll1imea ghiveciului), dar 9i ci este
suficient de greu pentru a contraba-
lansa dezechilibrul natural al plantei.
in acest scop, ghivecele pi.trate sunt
cele mai potrivite.Aici puteli triga pufin, amestecind
in substrat o cantitate suficientl de
nisip: este cel mai greu material care
poate fi folosit (de trei ori mai greu
decAt pimintul de turbi). Teoretic,greutatea plantelor nu trebuie sI de-
pigeascd o treime din cea a vasului
plin cu substrat, raportul ideal fiindacela de o pltrime.
A Recipiente de ceramici 5i rigini
ffi Stil gi armonieRecipientele participl din plin la rea-
lizarea impresiei decorative pe care o
produc plantele. ir, -ur" misuri este
vorba 9i de modi, pentru ci in fiecare
al Lpar noi coleqii de ghivece si va-
se-mascl. Nu trebuie in niciun caz sd
fifl adepfli unitirii din punct de vedere
al culorii, al formelor sau al motivelordecorative, chiar dacd ea garanteazd
crearea unei armonii perfecte. Punerea
faEi-n fagea lemnului si a oalelor, con-
trastul dintre plastic 9i metal pot ge-
nera tot atAtea efecte creative. Regula
de aur este pestrarea discreqiei si a so-
brietilii. Cu exceplia planteior izolate
gi foarte arhitecturale prin silueta 1or
(in special cacteele), evitagi farteziilepentru ci nu au viali lungi.r 3nieya hibrid intr-un ghiveci de pimAnt ars
SEcRETELE R€rJgrTEr 11
PL,&f\iYX e&i f&-*$qXFRUCTT
*'*,
Expresie a senzralitdlii naturii, {loareadezvlluie intimitatea trium{htoare a $fXl}&}ltatii,ri'e$f{ffie, cu o lipsi de pudoare plini de gingdgie. Impodobitl cu cele *uirllrritJur.
accesorii gi culori splendide, floarea igi joaci perfect rolul de seducitoare, urmirind repro-
ducerea speciei. Rafinamentul contururilor, infinita varietate a formelor, extta'vagznta culo-
rilor, subtilitatea parfumurilor nu au decdt un singur scop: si reuneasci intr-un tot unitar
acele condiqii ideale pentru ca fecundarea sr implineascx lll,ifaeOlul feilln*ifii
','ie{ii. incremenite intr-o aparentd.imobilitate, plantele dau 1a iveali comori de ingeni-
ozitate numai 9i numai pentru impreuniri fecunde. O orhidee se deghizeazi in insecti,
ldsdndu-se anffenatd. intr-o acuplare simulatI, datoritd cdreia insectele joaci ro1 de inter-
mediari involuntari. lJn contact de cdteva secunde, o atingere insesizabili sunt suficiente
pentru ca minusculele Sf*}}LllC ele p*}C*, agl\atepe abdomenul catifelat al bon-
darului sau al albinei, s[ ajungi pe pistilul cu suc lipicios a1 orhideei. Anumite flori de cactus
agteapti noaptea pentru a se deschide gi a affage, irezistibil, liliecii care le polenizeazd,.
Parfumurile n-au fost create pentru a ne incinta noui simEurile, ci pentru * atf&g*inseet*le - complici benefici in r[spindirea plantelor pe care IevrirteazS,.Fir[ ca noi
sd resimgim spontan efectele, natura intrinsec erotic[ a florilor ne inspiri emolional, astfel
incdt 1e folosim gi le-am folosit intotdeauna in jocurile de seduclie. $i chiar daci acum codul,
deopotrivi complex gi desuet, ^r
limhalrxlxi S*rl1*r ni s-a gters din memorie,
floarea va intruchipa intotdeauna frumuselea, ginglgia, feminitatea, afecliunea, tandrefea qi
dragostea. $i dac[ e oferiti in toat[ splendoarea ei, infloriti, intr-un ghiveci, valoarea ei
simbolici este de nepreEuit, ca o garanlie a unei phceri profunde gi a bucuriei impirtigite.
prANTr ea., rL0nt $r raueT€ 215
Abutilon spp.
ABUIITON (PRISTOTNIC
sau ARTAR DE flMERA)!-BrU
2'C/ 25"C
ooo
, t , { {"Scest atb*t, di.* J*wilxz?'trrlr*ruulrz, a,stt cxklv*t rlesecyi
t,":.{(I n:1rt.1 c.1',.'oiat :(zo!.,. 1,7
Origine: toate regiunile tropicale ;i sub-
tropicale.
Frunze: 10-20 cm lungime, persistente,
ovale, palmatg cu 3-5 lobi, adesea panatate.
Flori: 4-8 cm lungime, in forma de clopot, de
cupd sau de lampion japonez, foarte colora-
te, se reinnoiesc din mai p6ni in octombrie.
LuminS: aSezali-o tot timpul in plin soare,
chiar in lumind foarte intensa.
Pimint: pamAnt de grddina, nisip de rau
;i mranlla, in parfi egale, cu 2070 fertili-
zant pe bazS de baligar;i de alge.
ingri;imdnt: in perioada infloririi, sap-
tlmdnal, un ingriglmant lichid pentru
plante cu flori sau pentru mu;cate.
Umiditatea aerului: rezistd la secetd daci
temperatura este scdzutd.
Udare: la 2-4 de zile, vara. La 10 zile, iarna.
fransplantare: anual, inainte de a incepe
vegetatia. Ghiveciul trebuie si fie destul
de mare.
(erin[e specifice: tdierea regulati a l5s-
tarilor favorizeazi inflorirea.
Dimensiuni: pana la 1,80 m inaltime, in
ghiveci; 2-3 m 5i mai multin naturS.
inmullire: butigirea ramurilor tinere nein-
florite, intre iulie-septembrie, in minisere
inchise.
Longevitate: un sezon, daci nu dispu-
neti de o verandi pentru o iernare la ri-coare. Altfel,3-5 ani, dariSi pierde treptat
frumuse{ea.
Diunitori 9i boli: paduchii negri sunt frec-
venti. MuSte albe, paianjeni ro;ii gi co;enile
fiinoase.
Specii ;i varieti[i: sunt cultivate in special
formele hibride, pentru culorile lor deosebite
;i florile care atdrnS.'Boule de Neigei cu flori
albe.'Louis Marignaci cu flori roz-pal.'Nabobi
cu flori ro5u-inchis.'Souvenir de Bonni cu flori
portocaliu-pal, cu vini5oare mai inchise.
Abutilon pictum 'Thompsonili cu frunze lo-
bate, marmorate cu galben ;iflori roz-somon.
Abutilon megapotamkum, cu flori rogii 5i gal-
bengin forma de lampioane.
Sfat Truffaut: toamna. tiia-ti ;curt ra-
murrle (.ire au avul flori (la rirca I0 crn
lungime). in rcai-oetombrie, scoat*li
planta pe balron sari in gr.rdin5.
Acocio parodoxa
MIMOZA (ACA(IA)
-LE
-E5"C124'(
Ooc
-4eest. *zbust cu *ly;ini syti.;to,:: -1 .C t ti,:rty t7r raili,l6lt.,i:r lo.,.tLti.,
7K |*,ru*ruulrz, este suy:ezL
e {t{r{1 { ta:}' to\€ s l-e.
0rigine: Australia.
Frunze: tulpini aplatizate, care seama-,
cu frunzele, lungi de 1-3 cm, verde-inci -
lanceolate sau ascutite.
Flori: iarna ;i primavara, crengile se ac:-
perl cu ciucuri galbeni, de 1 cm diamet-,
parfumate.
lumini: ca si infloreascS, tineli-o in p -
soare tot anul. larna, un supliment de lun' -
nd artificiala este bine-venit (4 ore pe zi).
Pdmint: pamant de grddina necalcarc.
nisip;i mranit5, in parti egale.
ingr595m6nt: din martie p6na Ia sfars -
tul lui septembrie, la l5 zile, un ingrasi-
m6nt lichid pentru plante cu flori sau per-
tru citrice.
Umiditatea aerului: nu pulverizali apipe frunze. larna, camera in care sta planta
poate sd fie racoroasS.
Udare: 1-2 ori pe saptimdna, in timpu
cre;terii. larna, la 10-12 zile.
fransplantare: Ia 2 ani, in martie.
(erinfe specifice: uda]i-o cu apd de ploa-
ie, fiindcd este acidofilS.
Dimensiuni: pani la 1,5 m,in ghiveci.
inmullire: prin butAtirea lastarilor, in
iulie-august, in minisere inchise.
longevitate: cdt {ine perioada de 1inflorire, in apartament.
2-5 ani in serl rece sau
pe o verandi.
a.
Ir-it
216 DrcTroNARUrPrANrEroR
:
:
Diunitori ;i boli: paianjenii ro;ii, pa-
:.lchi ;i co;enile.
5pecii gi varieti[i: exista peste 1 100 de
,:ecii. Acacia paradoxa (armato) este cel
-:i des cultivati in ghiveci. Acacia deal-
:;ta rezista mai greu in casd decat /raclr::ileyona sau cultriformis, cu aspect
. ' ema nitOr.
SfatTruffaut: ta,.i}r);.!.1 .. rlr :t ..; :.. 51
: :-.re d* xli*1uri su!: {*rr:*i ri* {u}-'. .,. ,,r'- i{t{: ilLj{I lil'l'l: 'int 1'
r. _ )it \ ,.- -'i. n - .1 {) :n
I ' 'ri Yari; v* infirrl m;i blne .
Acalypho hispida
A(AtIFA (COADA.VUTPII
sau (0ADA-PlSl(ll)
-8l3 "(/25 "(
odo
I l. , .r"-:t ::.ral}r"st, {;rn ;{;/,1,,L{,
.-1/t)'-t' r -. !. , , ,
'-,,i.;t3 {;a &{rrLroz!.
Crigine: Malaysia, Noua Guinee.
Frunze: 10-25 cm lungime, ovale, dante-
.::. prelungi, verde-inchis.
Flori: inflorescenle pufoase, de 20-50 cm
-- gime, roSu-intens sau rosu-inchis, care
, = :eschid din aprilie pdni in octombrie.
Lumini: puternici, darfiri soare direct vara.
P6m6nt:2/3 pimdnt de ericacee, 1/3 p5-
-:nt de scoarte, in amestec omogen.
i ngrigSm6nt: intre aprilie-septembrie, la': :ile, un ingrdqamant lichld pentru plan-'. :l flori, pe solul umed.
.lmiditatea aerului: cel pu{in 5070. A;e-
-.: planta pe un pat de pietri; umed. N-o
: -,eriza{i cu apain perioada deinflorire.
Jrdare: de 1 -2 ori pe saptlm6ni, in perioa-
:. :e Crestere. larna, la 10-12 zile.
lransplantare: primivara, firi a inlocui
:. "e(are data ghiveciul cu unul mai mare.- -' : reste mai bine intr-un recipient ingust.
lerinte specifice: primlvara, taia{i lasta-
:= 1 0 cm care cresc la bazi.
I tmensiuni:40-80 cm in ghiveci, in casi;
.-: m in naturi.
inmulfire: but55i!i lSstarii de la extremi-
tali in martie, intr-o miniseri inchisd, cu hor-
moni, la 25'C. Vor prinde radacini dupi 2 luni.
Longevitate: un anotimp, dacd nu dispu-
ne{i de o serl pentru iarni; altfel,3-7 ani.
Diundtori 9i boli: pdianjeni-ro5ii, paduchi,
aleurode, co5enile.
Specii givarietSfi: Albai cu m6(igorialbi,
e cea mai rar5. Hibridul,4/calyphaxpendula
are frunzele mai mici. MAligorii se afla la
extremitatea unor tulpini lungi ;i suple,
coada-vulpii fiind o plantd care se preteaz;
foarte bine cultivarii intr-un vas suspen-
dat. Acalypha wilkesiana are un frunzi5 fru-
mos colorat (vezi p.289).
SfatTruffaut:',{el,- e5a,rrllr:it rfr "!1,1} -
x*x '15"{, i*lr-r ambiarii lxn:inoasi.
It. ,',U a 0r. rfl ] ,):.,i'10"' li r].,:ndoqtl
l:: I T" ,,.1t:lie L l'a.. , pcr. '0I,;.:.
,rl"'illrr , r:'i:n!i'rlr,:e" re1-: tt ru,ttfarEi;"
odo C1 "- i ,- i. I .1.
/:C C::., .. .ifif/l t:'JG;:- t::r.:1trt, ,,,
,. I 1."{.,*s {t.lt$..€€a*tt, este ill lt* *ta
I i. / i i,'i" ' j''r.:i,;.t..,". tt (.at:tt t
0rigine: padurile tropicale din Mexic ;iAmerica CentralS.
Frunze:'15-20 cm lungime, opuse, ovale,
pufoase pe fala superioari, verde-inchis,
deseori cu purpuriu pe dos.
Flori: intre iunie-septembrie, trompete
solitare de 3-6 cm diametru, intr-o paleta
cromatici variati, in func{ie de soi.
Achimenes x
ACHIMENES
|-.A. I vB
ru=E't0"ct 24"c
[umin5: puternicd, dar nu soare direct.
Pamint: pamAnt de ericacee, mrani{a de
scoarti, in parti egale.
ingr5gimint: intre aprilie-octombrie, la 7
zile, ingra5amint pentru plante cu flori, dilu-
at la jumState din c0ncentratia recomandata.
Umiditatea aerului: minimum 50%.
A;ezali ghiveciul pe pietrig umed. Nu pul-
verizali planta fiindcd ii putrezesc frunzele.
Udare: la 2-3 zile,in perioada infloririi.
Transplantare: anual, la sfdrgitul iernii,
puneti tuberculii in substrat nou 5i tineli-iinitial la cald.
(erinfe specifice: are nevoie de o perioa-
di de repaus hibernal, cu tulpina rizoma-
toasd neudatd.
Dimensiuni:20-30 cm inallime 5i anver-
guri in ghiveci;50-60 cm in natura.
inmullire: prin divizarea rizomului, la sf6r-
5itul iernli, in fragmente de 4-5 cm lungime.
Este posibila ;i prin butS;irea listarilor in
api, dar astfel inmullirea va fi mai dificil5.
Longevitate: este, in general, o planta
sezonieri. Daci aveti o verandi, incercali
pdstrarea peste iarnd a rizomilor.
Ddunatori gi boli: putregaiul de iarnd,
piduchi;i pdianjeni ro5ii, vara.
Specii 9i varietili: Achimenes grandi-
flora 5i longiflora au numerogi hibrizi cu
flori albastre, albe, roz, ro5ii, intr-o singuri
culoare sau cu vini;oare.
Sfat Truffaut: fel*si!i-n ea plar:15 *e-
e*rativ3, pe xn b*ka*, v;ra, d* ;:ilci*;".^,...,..:.,,,,^-i,,1 *i.^.^i.-,,,., --^-it,lPlcu!tc \v YuuIul -tlJJ,c)c1 )gv tu o)ril-
raqus. Daca vremea e pio,oasa, pianta. - J -.-- -l-. -.-..:1 -..- tJ!t uttEi,iJtlald I dulll
Ac&imenes b PLAI{T: CIJ FLOAI 5l rXUerr 217