Talmud Tora Bucuresti
Ghid Seder Tu Bishvat
Seder in
seam
na ordine,
in lim
ba ebra
ica.
Bro
sura
de fa
ta este
un ghid
refe
rito
r la o
rdin
ea e
tapelor pe c
are
le p
arc
urg
em
in c
adru
l acestu
i ritu
al special.
Fiecare
particip
ant la S
eder are
un rol, fie c
a e
ste
vorb
a d
e c
itirea u
nui pasaj, d
e
impartirea fru
cte
lor sau d
e u
mplere
a p
ahare
lor cu s
uc. Fiind u
n g
hid
pentru toata
fam
ilia,
ata
t parintii
cat
si
copiii
se vor
implica in
m
od egal
in desfa
sura
rea
Sederu
lui. Im
pre
una pute
ti cre
a o atm
osfe
ra deosebit de placuta
pentru to
ti
mem
brii fa
miliei – si nu u
itati a
nim
alele d
e casa, daca a
veti!
Si Dum
nezeu a
spus:
“Sa d
ea p
am
antu
l verd
eata
,
iarb
a cu sam
anta
, pom
i ro
ditori, care
sa faca fru
cte
dupa s
oiu
l lor si care
sa a
iba in e
i sam
anta
lor pe
pam
ant”
(Geneza 1
:11)
Ce este Tu Bishvat?
Pe 13 fe
bru
arie 2006 sarb
ato
rim
Tu Bishvat, anul
nou al pom
ilor. Este
ocazia cu care
ne am
intim
de
relatia u
nica d
intre iudaism
si natu
ra.
In traditia iu
daica se consid
era
ca oam
enii au o
relatie speciala cu natu
ra. Tora
ne in
vata
ca fiii lui
Isra
el au p
rim
it p
oru
nca s
a p
lante
ze p
om
i si copaci
dupa ce au cucerit
pam
antu
l sfa
nt
al
Isra
elu
lui
pentru
ca
“pom
ul
cam
pului
este
viata
om
ului”
(Deute
ronom
20:1
9)
In traditia iu
daica,
de Tu Bishvat
degusta
m sapte
felu
ri d
e p
lante
, specifice Isra
elu
lui.
Orz
Curm
ale Sm
ochin
e
Struguri
Rodii
Masline
Gra
u
In secolu
l al 16-lea, in nord
ul Is
raelu
lui, in ora
sul Tzfa
t (S
afe
d),
misticii evre
i au cre
at
Seder-ul
de Tu Bishvat. Ei
au fo
losit
fructe
le, culorile si sim
bolu
rile lor
pentru a ilustra divers
itate
a si
frum
usete
a lum
ii cre
ate
de D
um
nezeu.
Tu Bishvat
inseam
na 15 Shvat. In
num
ero
logia iu
daica,
fiecare
lite
ra p
rim
este
un n
um
ar – a
stfel, litera
tav (T) are
valoare
a 9
, iar
lite
ra vav (U
) are
valoare
a 6 = 15 ! Shvat este
a cin
cea lu
na a
calendaru
lui ebra
ic.
Talmud Tora Bucuresti
Ghid Seder Tu Bishvat
P
R
I
M
A
C
U
P
A
D
E
S
U
C
P
R
I
M
U
L
F
R
U
C
T
Aceasta cupa contine suc alb (puteti incerca suc de grapefruit sau de lamaie). Ea sim
bolizeaza iarna si
dim
ensiunea m
istica de atzilut, in care energia lui Dumnezeu a insuflat viata in procesul creatiei.
Baruh ata Hashem, Eloheinu Melekh haOlam bore pri hagafen.
Binecuvantat fii, Tu, Doamne, Dumnezeul nostru,
Regele Universului, creatorul rodului vitei.
Pentru ca Dumnezeu te aduce intr-o tara buna. O tara cu izvoare, fantani, vai adanci si dealuri, o tara cu
orz si ovaz si vita de vie si smochini si rodii, o tara cu m
aslini si miere, o tara unde vei manca pe saturate
si nu-ti va lipsi nim
ic; o tara ale carei pietre sunt de fier si din ale carei dealuri extragi alama. Si vei
manca si vei fi m
ultumit si il vei binecuvanta pe Dumnezeu pentru tara cea buna, care iti este data tie.
(Deuteronom 8:7-10)
Fructul care este tare la exterior si moale in interior – nuci, alune de pamant, m
igdale.
Coaja tare sim
bolizeaza protectia pe care pamantul ne-o ofera si ne aminteste sa ne hranim
forta
propriile noastre corpuri.
Baruh ata Hashem, Eloheinu Melekh haOlam, bore pri haetz.
Binecuvantat fii Tu, Doamne, Dumnezeul nostru,
Regele Universului, creatorul fructului pomilor.
Se poate face o paralela intre cele patru tipuri de fructe si tipurile umane.
Acestui prim tip de fructe – cu coaja, dar moi in interior – le corespund oamenii
aparent dificil de abordat, inchisi in sine, dar care de fapt sunt de treaba, de incredere.
Daca ati intalnit astfel de oameni, incercati sa “spargeti” coaja tare
pentru ca inauntru veti descoperi un suflet bun si un prieten loial.
Talmud Tora Bucuresti
Ghid Seder Tu Bishvat
A
D
O
U
A
C
U
P
A
D
E
S
U
C
A
L
D
O
I
L
E
A
F
R
U
C
T
Aceasta cupa contine o combinatie de trei sferturi suc alb si un sfert suc rosu (puteti amesteca suc de
lamaie si suc de visine). Aceasta combinatie simbolizeaza trecerea anotimpurilor si conceptul mistic al
creatiei si nasterii.
Baruh ata Hashem, Eloheinu Melekh haOlam bore pri hagafen.
Binecuvantat fii, Tu, Doamne, Dumnezeul nostru,
Regele Universului, creatorul rodului vitei.
Sa fii binecuvantat in oras si sa fii binecuvantat pe campul tau. Sa fii binecuvantat pentru rodul corpului
tau si rodul pamantului tau, si rodul vitelor tale, si puii turm
ei tale. Sa fii binecuvantat pentru cosul tau si
pentru aluatul framantat. Vei fii binecuvantat cand vei veni si vei fii binecuvantat cand vei pleca.
(Deuteronom 28:36)
Acest fruct este moale si are un sambure in centru – masline sau curm
ale, piersici, caise etc.
Acest fruct simbolizeaza viata, energia care sustine viata care provine din pamant. Ne aminteste de
energia spirituala si afectiva care exista in fiecare dintre noi.
Baruh ata Hashem, Eloheinu Melekh haOlam, bore pri haetz.
Binecuvantat fii Tu, Doamne, Dumnezeul nostru,
Regele Universului, creatorul fructului pomilor.
In Smyrna (oras din Asia Mica), evreii aveau binecuvantari speciale pentru fiecare membru al familiei.
Capul familiei spunea binecuvantarea asupra painii pentru ca graul simbolizeaza pacea. Doamna casei
spunea binecuvantarea asupra vinului pentru ca se spune ca “Sotia ta va fi ca vinul bogat” (Psalmi
128:3). Baietii spuneau binecuvantarea pe maslin datorita versetului care spune “Copiii tai vor fi ca
maslinii in jurul mesei tale” (Psalmi 128:3), iar fetele spuneau binecuvantarea pe rodii si nuci. Pentru
bebelusi, se spunea binecuvantarea pentru curm
ale si mere potrivit versului din Cantarea Cantarilor:
“Te-am crescut sub mar; acolo te-a nascut mama ta” (8:5).
Talmud Tora Bucuresti
Ghid Seder Tu Bishvat
A
T
R
E
I
A
C
U
P
A
D
E
S
U
C
A
L
T
R
E
I
L
E
A
F
R
U
C
T
Aceasta cupa contine o combinatie de trei sferturi suc rosu si un sfert suc alb. Simbolizeaza conceptul mistic
al creatiei (beriah). Primul pahar – complet alb – simbolizeaza iarna, cel de-al doilea – mai mult alb si un pic
de rosu – simbolizeaza primavara. Acest al treilea pahar simbolizeaza toamna: mai are inca energia verii,
dar incepe sa se indrepte catre iarna cea alba…
Baruh ata Hashem, Eloheinu Melekh haOlam bore pri hagafen.
Binecuvantat fii, Tu, Doamne, Dumnezeul nostru,
Regele Universului, creatorul rodului vitei.
Apoi Dumnezeu a realizat forma umana din pulberea pamantului si a suflat in ea
suflarea vietii; si omul a devenit un suflet cu viata. (Geneza 2:7)
Acest fruct este moale in intregime si este complet comestibil. In categoria asta intra stafidele,
strugurii si smochinele. Acest tip de fructe simbolizeaza prezenta lui Dumnezeu in toate lucrurile si
legaturile noastre indestructibile cu pamantul.
Baruh ata Hashem, Eloheinu Melekh haOlam, bore pri haetz.
Binecuvantat fii Tu, Doamne, Dumnezeul nostru,
Regele Universului, creatorul fructului pomilor.
1. puneti la fiert o oala mare cu apa putin sarata. Cand da in clocot, adaugati pastele de lasagna si lasati
sa fiarba timp de 8 – 10 minute; scurgeti si puneti deoparte.
2. intr-un vas mare amestecati branza ricotta, ouale, branza parmezan, patrunjelul, busuiocul si piperul
negru. Amestecati bine si puneti deoparte.
3. incalziti uleiul de masline intr-o tigaie mare la foc intens. Prajiti ceapa timp de 5 minute, amestecand
ocazional. Adaugati morcovii felii si prajiti-i timp de inca 2 minute. Apoi amestecati ardeiul gras si
broccoli. Amestecati toate legumele, reduceti flacara si lasati-le sa se faca bine, timp de aproximativ 5
minute. Puneti-le in amestecul de branzeturi si amestecati bine.
4. incalziti cuptorul in prealabil la 175 grade Celsius. Puneti o lingura de sos de spagheti intr-o forma de
copt (de dimensiune medie) si intindeti bine pe tot fundul vasului. Asezati doua fasii de lasagna de-a
lungul vasului si apoi 4 cani din amestecul de legume si branza. Presarati o cana de branza mozzarella
peste amestec; repetati operatiunea cu inca un strat de paste si de unul de amestec pana se termina.
5. coaceti la 175 de grade Celsius timp de o ora. Puneti deoparte inca 15-20 minute sa se intareasca
inainte de a o servi la masa.
INGREDIENTE
(12 portii):
672 g paste de lasagna
910 g branza ricotta
4 oua
100 g branza parmezan data pe
razatoare
20 g patrunjel proaspat taiat fin
3 g busuioc uscat
piper negru macinat – dupa gust
120 ml ulei de masline
240 g ceapa tocata
120 g morcovi taiati felii
185 g ardei gras verde, tocat
454 g broccoli tocat
710 ml sos de spaghete
225 g branza mozzarella data pe
razatoare
Sederul nu este complet fara o masa gustoasa!
Va prezentam o reteta delicioasa de lasagna vegetariana,
in ton cu evenimentul sarbatorit!
Talmud Tora Bucuresti
Ghid Seder Tu Bishvat
A
P
A
T
R
A
C
U
P
A
D
E
S
U
C
A
L
P
A
T
R
U
L
E
A
F
R
U
C
T
Aceasta
cupa contine suc rosu com
plet. E
a sim
bolizeaza conceptu
l m
istic a
l fo
cului si ideea ca in fiecare
fiinta
de p
e p
am
ant se a
fla o
scante
ie d
ivina. Repre
zinta
, de a
sem
enea, anotim
pul verii, p
lin d
e caldura
si de e
nerg
ie cre
ato
are
…
Baruh ata Hashem, Eloheinu Melekh haOlam bore pri hagafen.
Binecuvanta
t fii, T
u, Doam
ne, Dum
nezeul nostru,
Regele U
nivers
ului, cre
ato
rul ro
dului vitei.
Si ingeru
l lui Dum
nezeu i-a
aparu
t intr-o
flacara
de foc d
in m
ijlocul unui tu
fis; si Moise s-a
uitat m
ai ate
nt
si iata
! tu
fisul ard
ea cu flacara
, dar nu e
ra m
istu
it! (E
xodul 3:2
)
Acest tip d
e fru
cte
are
coaja
tare
in e
xte
rior, d
ar are
carn
e d
ulce in inte
rior – m
ango, banane,
avocado sau sabra
(fructu
l cactu
sului, specific d
esertului). Aceste
fru
cte
sim
bolizeaza m
iste
rul lum
ii
si stu
diere
a T
ore
i. F
iecare
dintre n
oi este
intr-o
incerc
are
consta
nta
de a
descoperi secre
tele v
ietii
si ale T
ore
i, si sunte
m in m
od continuu h
raniti de fru
cte
le e
i.
Baruh ata Hashem, Eloheinu Meleh haOlam, bore pri haetz.
Binecuvanta
t fii Tu, Doam
ne, Dum
nezeul nostru,
Regele U
nivers
ului, cre
ato
rul fructu
lui pom
ilor.
De o
bicei, la finalul unui astfel de S
eder, fiecare
mem
bru
al fa
miliei plante
aza s
em
inte
de p
atrunje
l
intr-u
n g
hiveci m
ic c
u p
am
ant de flori. Patrunje
lul va c
reste
si se v
a d
ezvolta p
ana in a
prilie, cand il
vom
folosi la S
ederu
l de P
esach, inm
uiat in a
pa sara
ta. Sem
inte
de p
atrunje
l se g
asesc la flora
rie, de
unde p
ute
ti face rost si de g
hivece si pam
ant de flori.
In a
ntichitate
, Tu B
ishvat se n
um
ea H
am
isha A
sar Bishvat (1
5 S
hvat, in e
bra
ica), s
i ulterior num
ai Ham
isha A
sar (“a 1
5-a
”), care
era
pro
nunta
t intr-u
n c
uvant (h
am
ishasar). Evre
ii d
in tarile a
rabe o
num
eau “sarb
ato
are
a p
om
ilor” s
i Tafk
ia e
l Sgar (z
iua infloririi
pom
ilor, in ara
ba). In
ta
rile in care
se vorb
este
lim
ba ladino (u
n am
este
c de spaniola si ebra
ica), evre
ii denum
eau aceasta
sarb
ato
are
Fru
tas (sarb
ato
are
a fru
cte
lor) si in a
lte tari R
osasana d
es a
rbore
s.
TU BISHVAT Talmud Tora Bucuresti
12 februarie 2006
ORZ
SMOCHINE
MASLINE
RODIE
STRUGURI
CURMALE
GRAU