1
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI
FACULTATEA DE FINANȚE
Ecaterina GURENCONatalia PAREA
ANALIZA DE GEN A CHELTUIELILOR PUBLICEPENTRU EDUCAȚIE, AGRICULTURĂ ȘI
COMPENSAȚIILE DE MUNCĂ ÎN REPUBLICAMOLDOVA
Autori:studenții gr. AFB 151,
Ecaterina GURENCONatalia PAREA
Conducător științific :Dr. șt.
Andrei PETROIA
CHIŞINĂU - 2016
2
CUPRINS:
INTRODUCERE ............................................................................................ 3
Capitolul I. PREZENTARE GENERALĂ A CHELTUIELILORPUBLICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA ………………… ...............5
Capitolul II. ANALIZA DE GEN A CHELTUIELILOR PUBLICE
în REPUBLICA MOLDOVA …………………............... 102.1. Cheltuielile pentru educație pentru bărbați și femei .................................... 10
2.2. Cheltuielile pentru agricultură din perspectiva de gen ........................... 14
2.3. Diferența de remunerare în funcție de gen în Republica Moldova ......... 16
2.4. Participarea bărbaților și a femeilor în viața publică ................................... 20
CONCLUZIE ….................................................................................... 23BIBLIOGRAFIE . ................................................................................. 25
3
INTRODUCERE
În majoritatea țărilor egalitatea de gen reprezintă un obiectiv național important, fapt
îndeosebi valabil pentru unele domenii ale dezvoltării umane (mai ales educația și sănătatea).
Pentru mai multe țări cu venituri joase aspectele de gen sunt la fel importante în domeniul
agriculturii. În sfârșit, mai multe angajamente ale guvernării privind realizarea Obiectivelor de
Dezvoltare ale Mileniului (ODM), de asemenea, subliniază importanța analizei alocării resurselor
pentru prioritățile ODM, inclusiv prioritatea aspectelor legate de egalitatea de gen.1
Egalitatea de gen este un termen multidimensional, care cuprinde dimensiuni economice,
culturale și sociale. Există motive întemeiate din care rezultă că reducerea inegalității de gen este
importantă pentru stimularea creșterii economice și pentru micșorarea sărăciei. Reducerea
inegalității de gen, îndeosebi în formele cele mai extreme, este de asemenea binevenită și din
perspectiva drepturilor omului.
Analiza de gen a cheltuielilor este un instrument în cadrul unei vaste școli de analiză,
denumită Bugetarea Sensibilă la dimensiunea de Gen (BSG). Bugetarea sensibilă la gen oferă o
serie de metodologii pentru analiza fluxului de cheltuieli și venituri în funcție de dimensiunea de
gen, care permit factorilor de decizie, analiștilor și cadrelor de guvernanță să înțeleagă impactul
diferențial al deciziilor politice asupra bărbaților și femeilor.
Bugetarea sensibilă la gen nu implică doar o atenție sporită asupra cheltuielilor sau
veniturilor specifice de gen, din contra, permite factorilor de decizie să analizeze premisele de
neutralitate de gen și să examineze ‘orbirea de gen’ potențială la elaborarea politicilor și la
evaluarea rezultatelor lor. 2
Obiectul de cercetare al lucrării de față este analiza prin prisma dimensiunii de gen a
cheltuielilor naționale publice, mai exact a cheltuielilor pentru educație, agricultură și
asigurare socială, de asemenea a fost analizată și diferența de venituri în funcție de gen și
participarea femeilor în sectorul public, deoarece noi considerăm că aceasta este o abordare
esențială pentru o mai bună înțelegere a problemelor de gen din țara noastră prin prisma
dimensiunii sociale. Desigur că nu a fost posibilă analiza tuturor cheltuielilor publice în baza
dimensiunii de gen din motivul absenței datelor statistice.
------------------------------------------------1 Îmbunătățirea Direcționării de Gen a Cheltuielilor Publice, Banca Mondială, 20092 Analiza de gen a proiectului de cheltuieli, Trezoreria HM, 2004
4
Sarcinile specifice ale lucrării au fost următoarele:
De a studia datele teoretice și metodologice privind analiza de gen a cheltuielilor
publice;
De a folosi datele statistice cu scopul de identificare a articolelor de bază alecheltuielilor naționale;
De a determina cota parte a cheltuielilor pentru diferite sectoare ale economiei din
cheltuielile publice totale; De a folosi toate datele disponibile pentru a observa discrepanțele dintre bărbați și
femei și de a efectua analiza în baza dimensiunii de gen;
De a elabora sugestii pentru reorganizarea și stabilirea priorităților pentru
cheltuielile publice cu scopul de a promova egalitatea de gen.
Drept bază metodologică pentru acest studiu au servit cercetările teoretice ale specialiștilor în
economie din Republica Moldova, Romînia, Rusia, Franța, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii,
cum sunt A. Petroia, A. Casian, M. Belostecinic, B. Bregmann, Simel Esim, Anwar Shah și alții.
Metodologia și metodele de analiză presupun aplicarea principiilor economice, a metodelor statistice,
a graficelor și tabelelor, a comparării, observării, clasificării, grupării, analizei, precum și a deducției
unor concluzii privind subiectul analizat. La baza analizei au fost folosite graficele și tabelele, precum și
figurile și diagramele, iar instrumentul de bază al analizei a constat în observarea și deducția
concluziilor privind dinamica, cota parte și datele statistice disponibile privind aspectele de gen din
cheltuielile publice naționale. S-au folosit la fel așa metode cum sunt analiza și sinteza, analiza
conținutului surselor de publicații, care a fost foarte utilă nu numai pentru o mai bună înțelegere a
informației, ci și pentru recunoașterea diferitor puncte de vedere.
Lucrarea constă din două capitole. Capitolul I al acestui studiu descrie teoriile și conceptele
generale privind cheltuielile publice. Primele pagini ale capitolului sunt dedicate noțiunii de buget de
stat și cadrului său legal și instituțional. În continuare se examinează în dinamică secțiunea de cheltuieli
publice din bugetul național. Au fost analizate cotele cheltuielilor publice conform sectoarelor din
economie și cheltuielile generale pentru sănătate și asigurare socială.
Capitolul II este dedicat studiului practic al analizei de gen a cheltuielilor publice. Sunt
prezentate datele statistice analitice privind egalitatea de gen, structura în dependență de aspectele de
gen a diferitor sectoare ale economiei, cum este educația și agricultura și fenomenul de discrepanță în
venituri în populația bărbaților și femeilor din Republica Moldova.
5
Capitolul I. PREZENTARE GENERALĂ ACHELTUIELILOR PUBLICE ÎN REPUBLICA
MOLDOVA
Bugetul de Stat este un document de nivel guvernamental care prezintă veniturile și cheltuielile
pe care guvernul și le propune pentru un an financiar. Altfel spus, acesta reprezintă oglinda financiară a
preferințelor economice și sociale. Legea Bugetului de Stat din Republica Moldova este aprobată anual
de către Parlament și reflectă indicatorii bugetului prin prisma conceptelor politice, intereselor
economice și sociale specifice ale populației într-o anumită perioadă de timp.
Din punct de vedere legal, acest document estimează veniturile anticipate ale guvernării și
cheltuielile guvernării în anul financiar curent și are un caracter de prognozare pentru resursele publice
și pentru distribuția lor. Pe de altă parte, din punct de vedere economic, bugetul reprezintă procesele,
tehnicile și relațiile economice în stare să mobilizeze PIB și care sunt la dispoziția Statului și pe care
Statul le alocă după destinație în corespundere cu necesitățile.1
Acestea fiind spuse, managementul cheltuielilor publice constituie doar un instrument, unul
esențial, al politicii de guvernare. Desigur că managementul cheltuielilor publice are dimensiuni
specifice fiecărei țări și trebuie luată în considerare capacitatea economică, socială, administrativă reală
de implementare a fiecărei țări în parte. Astfel, în prezent tot globul se confruntă cu conceptul de
integrare a perspectivei de gen privind cheltuielile publice bugetare.
Bugetele de stat sunt realmente afectate de criza economică, de reducerea asistenței externe și de
creșterea necesităților în raport cu criza mondială de combustibil, alimentară și de muncă. Totuși,
cercetările arată că investițiile publice bine orientate care reduc inegalitatea pot să fie autosusținute,
deoarece cresc capacitatea de producere a economiei și stimulează astfel creșterea. Odată cu
creșterea economică vin și veniturile mai mari, generînd baza de impozitare pentru a susține
cheltuielile publice de investiție. Sectorul public are un rol esențial în crearea condițiilor pentru
egalitatea de gen. Prin alocările de buget statul are potențialul de a redresa inegalitatea și
discriminarea la domiciliu, în proprietatea de active, în muncă și în piața creditelor. Acest fapt
poate fi realizat prin măsuri variate, inclusiv cheltuielile pentru educa ție și pregătire care
micșorează diferențele de gen, investiții în accesul la serviciile de sănătate și cheltuielile care
reduc povara de îngrijire a femeilor.
În Republica Moldova cheltuielile publice sunt exprimate în Legea Bugetului de Stat ca
fiind alocate în corespundere cu clasificarea bugetară,, care este elaborată de Ministerul Finanțelor
1 BAURCIULU A., BELOSTECINIC M., CASIAN A., PARŢACHI I., PETROIA A. Bugetare sensibilă lagen. Chişinău: Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM, 2009, 200 p., ISBN 978.9975-75-484-2.
6
și aprobată prin decizia Parlamentului, ceea ce înseamnă că cheltuielile sunt exprimate prin
destinația lor exactă. Ministerul Finanțelor, de asemenea, raportează lunar guvernului despre
executarea bugetului însuși, inclusiv managementul cheltuielilor publice și la sfârșitul anului
elaborează documentul “Executarea Bugetului de Stat ” în care se regăsesc cheltuielile și veniturile
reale, actuale și desigur compararea în dinamică cu indicatorii din anul precedent. În continuare
vom analiza și vom compara executarea cheltuielilor publice în anul 2015 și vom observa devierile
și tendința generală legată de managementul cheltuielilor publice în Republica Moldova, Tabelul
1.1.
Tabelul 1.1. Executarea Bugetului de Stat, secț iunea cheltuieli publice, 2015Mii de MDL
2015 Deviația 2014 Deviația#
Tipul deCheltuieli Buget Real MDL, % MDL MDL %
1 Servicii de Stat 2397,20 2187,60 -209,60 91,26 2155,00 32,60 101,512 Activitate Externă 360,80 337,10 -23,70 93,43 304,40 32,70 110,743 Apărare Națională 472,90 459,50 -13,40 97,17 409,20 50,30 112,294 Justiție 676,40 620,50 -55,90 91,74 634,40 -13,90 97,81
5Menținereaordinii publice 2473,70 2382,70 -91,00 96,32 2171,70 211,00 109,72
6 Educație 9066,40 8462,10 -604,30 93,33 7823,60 638,50 108,167 Știință 444,00 420,40 -23,60 94,68 390,10 30,30 107,778 Cultură, sport 1233,10 1116,50 -116,60 90,54 1184,90 -68,40 94,239 Sănătate 6625,50 6455,90 -169,60 97,44 5890,30 565,60 109,60
10 Protecție socială 16007,60 15692,20 -315,40 98,03 14145,90 1546,30 110,9311 Agricultură 2656,20 2209,00 -447,20 83,16 2045,10 163,90 108,01
12Protecțiamediului 570,00 450,30 -119,70 79,00 578,80 -128,50 77,80
13Industrie șiConstrucții 67,30 62,30 -5,00 92,57 59,60 2,70 104,53
14Transport șiTelecom. 2891,30 2442,40 -448,90 84,47 3478,30 -1035,90 70,22
15 Menaj/famile 1487,40 1037,60 -449,80 69,76 1497,30 -459,70 69,3016 Datoria de Stat 1064,10 1043,30 -20,80 98,05 591,80 451,50 176,2917 Combustibil și
Energie314,30 160,20 -154,10 50,97 221,20 -61,00 72,42
18 Altele 1137,10 854,30 -282,80 75,13 811,50 42,80 105,27Total 49945,30 46393,90 -3551,40 92,89 44393,10 2000,80 104,51
Sursa : Elaborat de autor în baza Raportului privind Executarea Bugetului din 31 Decembrie 2015[online].
[Vizualizat la 08 February 2016]. Disponibil la : http://mf.gov.md/reports
7
După cum se poate observa din tabelul de mai sus, valoarea totală a cheltuielilor publice
prognozate pentru 2015 a fost de 49945, 30 mii de MDL, iar cheltuielile publice reale au fost
de 46393, 90 mii de MDL, ceea ce înseamnă că cheltuielile publice reale au fost mai mici
decât cele prevăzute cu 3551, 40 mii de MDL, iar vorbind în procente înseamnă că bugetul de
cheltuieli publice a fost executat la 92, 89 %. P e de altă parte, pentru comparare cheltuielile
publice în anul 2014 au fost egale cu 44393, 10 mi i de MDL, corespunzător mai puțin decât în
2015 cu 2000, 80 mi i de MDL sau putem afirma că cifra cheltuielilor publice a crescut în 2015
în comparație cu anul precedent cu 4, 51%. Din analiza de mai sus se observă tendința de
creștere generală în dinamică a cheltuielilor publice, ceea ce denotă că cheltuielile publice sunt în
creștere în paralel cu necesitățile societății.
Din perspectiva tipurilor de cheltuieli și a cotei lor în totalul cheltuielilor publice, prin
observarea Figurii 1.1 se prezintă cele mai importante sectoare ale economiei din Moldova.
Sursa : Elaborat de autor în baza Raportului privind Executarea Bugetului din 31 Decembrie 2015[online].
[Vizualizat la 08 Februarie 2016]. Disponibil la: http://mf.gov.md/reports
Figura 1.2. Cotele cheltuielilor după sectorul economiei din totalul cheltuielilor publice, 2015Cota cea mai mare a cheltuielilor publice o constituie asigurarea socială cu 33, 90 %, și acest
procent este justificat de ultima estimare statistică privind ritmul alarmant de îmbătrânire a populației
țării. Conform datelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale, numărul persoanelor pensionate în
8
2014 a fost de 507,5 mii de oameni, cu 2,3% mai mult dec?t în 2013, dintre care erau 34% bărbați
și 66% femei (Figura 1.3.), concluzionând astfel că sunt mai multe fonduri alocate pentru protecția
socială a femeilor decât a bărbaților. Din alt punct de vedere, discrepanța majoră în cota
bărbaților/femeilor din numărul persoanelor pensionate se datorează diferenței în vârsta de pensionare-
la 57 de ani pentru femei și la 62 de ani pentru bărbați, ceea ce înseamnă că speranța de viață a
bărbaților care ajung la pensionare este destul de redusă, iar pe de altă parte, datele statistice arată că,
bărbații sunt mai expuși unui nivel de dizabilitate mai mare decât femeile. Efectele îmbătrânirii sunt
multiple și complexe, îmbătrânirea având o influență semnificativă asupra proceselor demografice,
asupra dezvoltării sociale și creșterii economice. Acești indicatori sunt folosiți pentru a calcula fondul
de pensii, fondul de protecție al copiilor, elaborarea politicilor de asistență socială și altele. Deosebit de
alarmante sunt aspectele negative ale lor, din cauza că arată creșterea numărului de persoane
dependente, povara economică a cărora este asupra populației active din punct de vedere economic și
este unul din aspectele majore asociate cu avansarea în vârstă. De asemenea, nu poate fi neglijat faptul
că circa 184,3 mii de oameni, care reprezintă 5,2% din populația RM au o formă anumită de
dizabilitate.
Sursa : Elaborat de autor în baza Raportului privind Bugetul Social din 31 Decembrie 2014[online].
[Vizualizat la 08 Februarie 2016]. Disponibil lahthttp://www.mmpsf.gov.md/sites/default/files/document/attachments/rsa2014ro.pdf
Figura 1.3. Datele despre pensionari conform genului, în mii de persoane și procente, 2014
De asemenea, o parte important a cheltuielilor publice locale este oferită educației, -18,3%, și
considerăm că este o decizie corectă, deoarece educația este fundația pentru un viitor liniștit și prosper.
Educația le oferă oamenilor speranță, încredere și demnitate. Ea îî echipează cu cunoștințe și deprinderi
pentru a scăpa de sărăcie. Prin influențarea atitudinilor și comportamentului oamenilor, educația este o
9
verigă esențială pentru o mai bună înțelegere reciprocă, pentru toleranță și respect unul pentru altul
și pentru planeta noastră. Astfel, vom descrie mai detaliat legătura dintre educație și prosperitatea
națiunii în Capitolul II.
Cheltuielile de sănătate în anul 2015 au constituit aproape 14% d i n v a l o a r e a t o t a l ă ,
cu 565,60 mii mai mult dec?t în 2014 și conform datelor statistice (Figura 1.4 ) cheltuielile în
sectorul de sănătate continuă tendința ascendentă în ultimii 15 ani, ceea ce totuși nu este suficient
pentru a înregistra rezultate vizibile. Ceea ce am observat interesant referitor la sectorul de sănătate,
este că bărbații au un risc mai mare de a dezvolta anumite maladii, diferit de femei, astfel că
cheltuielile pentru sănătate nu pot fi distribuite în mod egal.
Sursa: Elaborat de autor în baza informației oferite de Biroul Național de Statistică [online].
[Vizualizat la 6 Februarie 2016]. Disponibil la : <http://statbank.statistica.md/>.
Figura 1.4. Datele despre cheltuielile de sănătate în dinamică, în mii de MDL, 2000- 2015
În domeniile de Transport și Comunicații, Menținerea Ordinii Publice, Justiție, Combustibil și
Energie, Știință, Activitate Externă, Construcții procentul cheltuielilor publice este mai mic de 6%. Din
perspectiva de gen, în aceste sectoare bărbații sunt implicați mai mult decât femeile. Pe de altă parte, în
Serviciile de Stat și Industrie majoritatea este reprezentată de femei.
10
Capitolul II. ANALIZA DE GEN A CHELTUIELILORPUBLICE în REPUBLICA MOLDOVA
2.1. Cheltuielile publice pentru educație pentru bărbați și femei
Ființele umane în prezent trebuie să posede un set specific de deprinderi pentru a supraviețui în
această lume competitivă, dar și pentru a progresa. Aceste deprinderi se numesc Educație. Educația este
importantă pentru creșterea unei țări. Fie că din punct de vedere economic sau social, educația are un rol
vital în creșterea acestor doi factori importanți.
Cadrul legal în domeniul de educație al Republicii Moldova este stabilit de Constituția
Republicii Moldova, de Codul Educației și de alte acte legislative naționale și internaționale în acțiune.
În conformitate cu Codul Educației al Republicii Moldova, No. 152 din data de 17 iulie
2014, toți cetățenii Republicii Moldova trebuie să aibă drepturi egale la educația inițială și pregătirea
profesională continuă prin sistemul național de educație. Statul trebuie să asigure finanțarea pachetului
standard de servicii educaționale pentru educația preșcolară, primară, gimnazială și de liceu, indiferent
de forma de proprietate a instituției educaționale. Educația vocațională și superioară trebuie să fie
finanțată din bugetul de stat în limitele planului de admitere, aprobat anual de Guvern.4
În Republica Moldova sectorul de educație constă din: 35 universități; 51 colegii; 1,551 școli,
gimnazii și licee; 1295 grădinițe și 56 tabere pentru copii. Cheltuielile publice în sectorul de
educație în anul 2015 au fost de 8462.1 milioane lei, ceea ce reprezintă 18,23 % din cheltuielile
publice totale. 5
Analiza structurii cheltuielilor publice în domeniul educației din punct de vedere al genului ne oferă
posibilitatea de a identifica necesitățile diferite și prioritățile pentru bărbați și pentru femei atât pe
termen scurt, cât și pe termen îndelungat. Comportamentul și convingerile formate în principal în școli
și în instituțiile educaționale pot avea un impact de durată asupra relațiilor de gen din societate.
Sistemele de educație sunt rezultatul forțelor externe și a instrumentelor pentru a perpetua sau a reduce
diferențele de gen din întreaga lume.
Analiza de gen este o premisă obligatorie pentru a asigura că fiecare etapă a elaborării, planificării,
implementării, monitorizării și evaluării politicilor și programelor de educație ia în considerare
diferențele existente sub aspect de gen. Aceasta analiză creează oportunitatea pentru utilizatori de a se
adresa necesităților în funcție de gen pe parcursul ciclului de viață al intervenției .6
-----------------------------------------4CODUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA No. 152 din 17 iulie 2014, art.95Raport privind executarea bugetului public naţional , 31 decembrie 20156 Analiza de gen în educație: prezentare generală conceptuală, UNGEI, 2012
11
În cazul Republicii Moldova băieții și fetele au drepturi egale la educa ție. Totuși,
factorul principal care definește structura în funcție de gen a consumatorilor serviciilor de
educație este factorul socio-economic. Familiile cu venituri mici pot face efortul pentru ca copii lor să
obțină doar educația primară și secundară. Majoritatea copiilor din aceste familii încearcă să-și găsească
un loc de muncă, sau ei au grijă de frații și surorile mai mici cât timp părinții sunt la muncă, iar copiii care
locuiesc în sate îi ajută pe părinți în agricultură. Figura 2.1.1. prezintă raportul de gen la diferite nivele de
educație.
Sursa : Elaborat de către autor în baza informației oferite de Biroul Național de Statistică [online].[vizualizat la 6
Februarie 2016]. Disponibil la : <http://statbank.statistica.md/>.
Figura 2.1.1.Raportul de gen la diferite nivele de educație, anul 2014/2015
Din figura de mai sus se observă că în timpul educației primare și secundare diferența între numărul
băieților și fetelor este nesemnificativă, băieții depășind fetele cu numai 4 159, ceea ce constituie circa
2,41 procente. Această situație apare din cauza că după finisarea educației primare, majoritatea
băieților aleg să continue liceul sau unele școli profesionale, iar fetele aleg colegiile, după cum este
prezentat în figura de mai sus. Fetele aleg colegiile mai mult decât băieții cu aproximativ 10,7 procente.
În educația terțiară numărul fetelor înrolate iarăși depășește numărul băieților cu 13 436 studenți, ceea
ce constituie în jur de 26,09 procente. Acest fenomen poate fi explicat prin faptul că unii tineri decid să
facă serviciul militar sau încep să muncească la lucru necalificat.
12
Trebuie să luăm în considerare și faptul că educația terțiară nu este finanțată pe deplin din
bugetul de stat și majoritatea studenților trebuie să plătească pentru studii, ceea ce multe familii
(îndeosebi care locuiesc în orașe și sate mici) pur și simplu nu pot să-și permită. Pentru copii din
asemenea familii singura opțiune de a realiza educația superioară este de a obține burse, iar conform
datelor statistice, fetele au o probabilitate mai mare de a avea burse decât băieții, deoarece sunt mai
responsabile, acordă mai multă atenție studiilor și ca rezultat au note mai mari.
Din punctul de vedere al nivelului consumatorilor de servicii educaționale, putem afirma că
cheltuielile publice sunt alocate mai mult pentru femei decât pentru bărbați. Să explorăm structura
sectorului de educație la nivelul celor care oferă serviciile, adică cadrele didactice. Cota parte a
bărbaților și femeilor în calitate de cadre didactice poate fi găsită în Figura 2.1.2.
Sursa : Elaborat de autor în baza informației oferite de Biroul Național de Statistică [online].[vzualizat la 6
Februarie 2016]. Disponibil la : <http://statbank.statistica.md/>.
Figura 2.1.2.Cota parte a bărbaților și femeilor în calitate de cadre didactice la diferitenivele de educație, 2014/2015
După cum poate fi observat din Figura 2.1.2, cota parte a femeilor învățători predomină la toate
nivelele de educație. Cea mai mare pondere o au femeile în educația primară și secundară, circa 85,3 % ,
conform datelor Biroului Național de Statistică din anii de studii 2014 - 2015. Acest fapt ar putea fi
explicat de stereotipul, conform căruia rolul principal al femeii este de a educa și de a avea grijă de copii.
În educația primară și secundară bărbații lucrează predominant în școlile profesionale, ceea ce explică
cota lor la acest nivel de 14,7 %. Este bine cunoscut că, băieții preferă să învețe subiecte și specialități
13
mai realiste, cum sunt construcțiile, ingineria, transportul și telecomunicațiile. Iată motivul pentru care
cadrele didactice din aceste domenii sunt reprezentate de bărbați și explică cota parte în creștere a
bărbaților la celelalte nivele de educație, aceștia constituind 30% din profesorii colegiilor și 45,8% dintre
profesorii din educația terțiară. Chiar dacă majoritatea în educație este reprezentată de femei, bărbații sunt
încă cei care dețin pozițiile de vârf și sunt responsabili de luarea deciziilor importante.
În rezumat, putem spune că sectorul de educație este constituit predominant din femei, care
reprezintă majoritatea de ambele părți, în calitate de studenți și de cadre didactice la fel. Aceasta
înseamnă că cheltuielile publice în sectorul respectiv al economiei sunt orientate mai mult spre
populația de gen feminin. Și de asemenea putem afirma și despre influența atât pozitivă, cât și negativă
asupra stării socio-economice a populației. Predominarea femeilor în educație este un aspect pozitiv,
din cauza că reprezintă o strategie eficientă de a reduce sărăcia, deoarece femeile sunt reprezentate
discrepant printre cei mai săraci. Orientarea spre oferirea burselor de studii predominant fetelor ar
putea fi un instrument util pentru a obține beneficii sociale și pentru a crește eficiența internă a
cheltuielilor pentru educație.
În același timp, există o corelație strânsă între nivelul de educație și crimă. După părerea lui Isaac
Ehrlich, persoanele cu un nivel mai redus de școlarizare și pregătire, adică cei cu venit potențial
legal mai jos de medie, au o cotă discrepant de mare în crimele ?mpotriva proprietății, un cost perceput
redus pentru întemnițare și astfel o încurajare robustă de "implicare " în crime ?mpotriva
proprietății .7
În cazul Republicii Moldova un nivel mai redus de educație printre populația de gen masculin
conduce la rate mai mari ale crimelor comise de aceștia. Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne,
în 2014 pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 41, 8 mii de cazuri de crime, 91,8 % dintre
care au fost comise de populația de gen masculin a țării.
Sursa : Elaborat de autor în baza informației oferite de Biroul Național de Statistică [online].[vizualizat la 6
Februarie2016].Disponibil la: Ошибка!Недопустимый объект гиперссылки.>.
Figura 2.1.3. Raportul de gen al criminalilor condamnați, 2014______________________________________________________________
7 Despre legătura între Educație și Crimă, Isaac Ehrlich , 1970, pp. 8 - 10
14
După cum poate fi observat din Figura 2.1.3. în 2014, 17665 persoane au fost condamnate pentru
crime. Majoritatea dintre ei sunt bărbați, 16217 persoane. Cota parte a femeilor în efectuarea
crime este mult mai redusă, numai 1 448 femei, ceea ce constituie doar 8,2 %. Unul dintre motivele
pentru existența acestei situații este lipsa de educație suficientă a populației de gen masculin.
Majoritatea dintre ei nici nu au finisat școala, preferând să caute munci necalificate, în loc să-și
continue studiile.
Toate acestea reprezintă consecințele negative ale predominării femeilor în domeniul educației. Iată
de ce cea mai bună opțiune pentru Republica Moldova este de a se concentra pe promovarea obținerii
educației avansate pentru ambele genuri în populație și de a aloca mai multe fonduri în domeniul
educației, astfel încât bărbații să aibă și ei posibilitatea de a obține burse de studii sau granturi. Acest
fapt va avea consecințe pozitive nu numai în aspect social, ci și economic. Îmbunătățirea instituțiilor
superioare și implicarea studenților va economisi nu numai banii națiunii, ci și va salva și viitorul
tinerilor, deoarece “ruta școala-închisoare ” începe și se termină tot cu școala.8
2.2. Cheltuielile pentru agricultură din perspectiva degen
Vorbind despre sectoarele cheie din Moldova, ar trebui menționată și agricultura, care are un rol
esențial și a fost considerată în mod tradițional drept pilonul de bază al economiei naționale a Republicii
Moldova. Venitul din agricultură a constituit peste 13% din PIB în 2014. Acest sector oferă
aproximativ 50% d i n exporturile totale ale Moldovei și utilizează peste 30% din forța de muncă a
țării.
Distribuția persoanelor angajate după activitățile economice demonstrează încă o dată că Republica
Moldova are în mod tradițional caracterul unei țări predominant agrare. La nivel de economie putem
afirma că există un echilibru între cota parte a bărbaților 50,4% și a femeilor 49,6% . Cota bărbaților în
structura angajărilor predomină în agricultură (56,6%), industrie (53,6%), transport (75,5%) și construcții
(91,3%). În același timp, femeile predomină în administrația publică, în educație și în sistemul de sănătate
(71,4%), în comerț, hoteluri și restaurante (58,7%). Analiza sectorului de agricultură din figura 2.1 arată
că 56,6% din numărul total de bărbați angajați și 46,4% din numărul de femei angajate sunt activi în
sectorul dat. Această diferență poate fi explicată prin faptul că în mod tradițional femeile mai ușor își
găsesc de muncă în sectorul serviciilor și mai puțin frecvent în construcții.
Informații mai detaliate privind distribuția angajaților în funcție de gen și de activitățile economice
pot fi găsite în Figura 2.2.1.
8 Ratele de crimă sunt legate de realizările educaționale. Datele Raportului Alianței Noi, 12 septembrie, 2013
15
Sursa : Elaborat de autor în baza informației oferite de Biroul Național de Statistică [online].[vizualizat la 8
Februarie 2016]. Disponibil la <http://statbank.statistica.md/>.
Figura 2.2.1. Distribuția angajaților în funcție de gen și activitățile economice, 2014
În baza faptului că în domeniul de agricultură activează mai mulți bărbați decât femei, putem
afirma că bărbații beneficiază mai mult decât femeile de resursele publice investite în acest sector.
Valoarea cheltuielilor publice de 4,8 % în agricultură este insuficientă pentru o dezvoltare
durabilă și rezultate semnificative. Chiar dacă datele arată că în ultima decadă s-au făcut investiții
substanțiale în acest sector, în particular datorită fondurilor oferite de donatori străini, care au
contribuit la dezvoltarea durabilă a sectorului, dar acestea nu au avut un rol decisiv în reducerea
sărăciei, iar volumul producției animale și a plantelor nu s-a mărit substanțial în termeni reali. Un
motiv întemeiat pentru acest fapt este alocarea ineficientă a resurselor financiare. Noi considerăm că
este foarte important ca un volum mai mare de finanțare a agriculturii trebuie să fie asociat cu o
eficiență mai mare în utilizarea acestor fonduri.
Din punct de vedere regional, dacă luăm în considerare rata bugetului pentru agricultură din PIB și
cota parte a agriculturii în PIB , observăm că Moldova oferă mai puțin pentru agricultură decât vecinii săi
16
din Europa de Sud Est. Acest indicator rămâne mult în urma majorității țărilor din Europa de Est,
depășind doar Ucraina Și România. Totuși, tempoul de creștere în țara noastră este mai mare decât în
unele țări (România, Bulgaria), unde cheltuielile în agricultură sunt mai mari decât în țara noastră.
Țara
Cota parte acheltuielilor publicepentru agricultură
în PIB (%)
Cota parte asectorului de
agricultură în PIB(%)
Cota parte abugetului de
cheltuieli pentruagricultură ajustat
la mărimeasectorului
# 1 2 3=1/2Belarus 3,15 9,93 0,32
Bulgaria 1,05 5,3 0,20Estonia 0,68 3,73 0,18
Lituania 0,97 3,5 0,28Moldova 1,22 14,2 0,09
Polonia 0,73 3,17 0,23Romînia 0,35 6,63 0,05
Rusia 0,56 4,07 0,14Slovenia 1,41 3,27 0,43Slovaciaa
1,04 2,17 0,48Ucraina 0,6 9,17 0,07
Ungaria 0,51 4,27 0,12Sursa: Elaborat de autor în baza informației oferite de Banca Mondială [online].
[vizualizat la 8 Februarie 2016]. Disponibil la http://data.worldbank.org/indicator/NV.AGR.TOTL.ZS.
Figura 2.2.2. Distribuția cheltuielilor publice pentru agricultură în regiune, 2010-2012
Guvernarea ar trebui să investească mai mult în economia agriculturii în Moldova datorită
numeroaselor avantaje oferite. În primul rând, datorită poziției și trăsăturilor geografice
favorabile, există posibilitatea de cultivare devreme a mai multor legume, ceea ce reprezintă un
avantaj competitiv semnificativ pentru Moldova; în al doilea rând, Moldova are resurse bune de
soluri de humus și de apă; în al treilea rând, populația Moldovei a acumulat o experiență bogată
și cunoștințe pentru creșterea fructelor, legumelor și tutunului, precum și pentru viticultură și
producerea de vinuri, iar instituțiile de cercetare ale țării dispun de cunoștințe și experiență
solide în științele agricole, ceea ce contribuie semnificativ la dezvoltarea agriculturii.
2.3. Diferența de Remunerare în funcție de Gen în Republica Moldova
Diferența de remunerare între bărbați și femei a fost intensiv investigată de-a lungul mai
multor decenii, însă rămîne, de asemenea, un domeniu de cercetare activă și inovatoare.
17
Egalitatea de remunerare nu este pur și simplu o problemă a femeii – reprezintă o problemă de
familie. Între 1967 și 2012, ponderea mamelor care au adus în familie cel puțin un sfert din
veniturile acesteia a crescut de la mai puțin de o treime (28 la sută) la aproape două treimi (63 la
sută). Tot mai mult familii se bazează pe salariile femeilor pentru a o scoate cumva la capăt.
Majoritatea mamelor sunt angajate la locuri de muncă plătite, iar un număr tot mai mare
dintre acestea sunt responsabile de întreținerea familiilor sale. Pentru 40 la sută din mamele cu
copii cu v?rsta sub 18 ani, care sunt unica sau principala persoană care, prin veniturile sale,
întreține întreaga familie, diferența de remunerare între bărbați și femei poate determina condiții
precare de viață, nutriție proastă, dar și mai puține oportunități pentru copiii săi. Pentru aceste
femei, eliminarea diferenței de remunerare între bărbați și femei este mult mai mult decît un
fapt de mîndrie.
Diferența de salarizare (diferența de remunerare) reprezintă diferența între veniturile
(salariale) medii ale bărbaților și cele ale femeilor, prezentate, de obicei, fie ca raportul
veniturilor (salariale) între bărbați și femei, fie ca o diferență reală de remunerare, după cum se
definește mai jos. Valoarea medie este valoarea de mijloc, cu un număr egal de lucrători cu
normă întreagă care cîștigă mai mult și care cîștigă mai puțin. Mai jos puteți vedea cum se
calculează raportul de venituri (salariale) și diferența de remunerare.
Raportul veniturilor (salariale)
Diferența de remunerare
Potrivit Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, în perioada 2014,
veniturile salariale lunare medii pentru femei și bărbați, angajați cu normă întreagă, constituiau
3899 și 4450 lei, respectiv. Astfel, putem calcula raportul veniturilor (salariale) și diferența de
remunerare pentru anul 2014 pentru Republica Moldova:
18
În funcție de raportul veniturilor (salariale), femeile obțin aproximativ 87,6% din salariul
bărbaților. Diferența de remunerare pentru anul 2014 era de doar 12,4%, ceea ce este un rezultat
destul de bun pentru țara noastră. Pentru comparație, indicele diferenței de remunerare în Statele
Unite ale Americii pentru 2014 a fost de aproximativ 21% .2
Femeile se confruntă cu o diferență de remunerare în aproape fiecare domeniu de
activitate. Printre multele ocupații pentru care Biroul Național de Statistică colectează date care
permit comparații valabile, veniturile (salariale) ale femeilor sunt mai mari decît cele ale
bărbaților în cazul unui număr mic profesii.
În timp ce diferență de remunerare există în aproape orice domeniu ocupațional, locurile
de muncă asociate, în mod tradițional, bărbaților tind să fie mai bine plătite decît locurile de
muncă asociate, în mod tradițional, femeilor, chiar dacă este vorba de același nivel de calificare
necesar. Și chiar și în 2014, femeile și bărbații încă tind să activeze în diferite tipuri de locuri de
muncă. Această segregare a ocupațiilor constituie un factor major în spatele diferenței de
remunerare.
De asemenea, ar trebui să menționăm că salariul mediu în sectorul public este mult mai
jos decît cel în sectorul privat. Drept confirmare este Figura 2.3.1.
2 The Simple Truth about the Gender Pay Gap, AAUW 2016.
19
Sursa: Elaborată de autor în baza informațiilor oferite de Biroul Național de Statistică [on-line] [vizualizate la 06februarie 2016]. Disponibile la adresa: <http://statbank.statistica.md/>.
Figura 2.3.1. Evoluția salariului mediu lunar în sectorul public și cel privat, 2010-2014
După cum se poate observa pe graficul de mai sus salariul mediu în perioada 2010-2014
a crescut cu aproape 1,4 ori, constituind 4172 lei în 2014. Diferența de salarizare între sectorul
public și cel privat este de aproximativ 16,09% în 2014, aceasta fiind 3673.9 și 4378.6
respectiv. Se poate observa o scădere a diferenței dintre salariile din sectorul public și cel privat
al economiei. În 2010, diferența dintre salariile din sectorul public și cel privat a fost de
aproximativ 20,5%, ceea ce este cu 4,41% mai mult decît s-a înregistrat în perioada curentă.
Potrivit Biroului Național de Statistică, sectorul public al economiei este reprezentat în cea mai
mare parte de populația de sex feminin, aproximativ 71,4%. Bărbații, de cele mai multe ori,
preferă să activeze în sectorul privat al economiei. Acest factor explică, de asemenea, diferența
de remunerare existentă între bărbați și femei în Republica Moldova.
Cea mai mare parte a angajaților de sex masculin poate fi găsită în domenii cum ar fi
agricultură, construcții, transport și depozitare, activități de prestare a serviciilor în domeniul
administrativ și de suport. În principiu, ei aleg locuri de muncă care nu necesită calificare
specială sau cele care sunt mai prestigioase, caz în care aveți nevoie de cel mai înalt nivel de
studii.
Pentru a studia mai detaliat compoziția pe sexe, rata de remunerare lunară și diferențele
de salarizare în fiecare sector al economiei, ar trebui să analizăm Tabelul 2.3.2.
20
Tabelul 2.3.2. Compoziția pe sexe, diferența de remunerare și veniturile lunare pesectoare ale economiei
Femei BărbațiDomeniu % Salariu, lei % Salariu,
lei
Diferențade
remunerareAgricultură, silvicultură și pescuit 28,02 2624,13 71,98 2899,59 9,5Industrie 47,40 4025,7 52,60 4927,42 18,3Construcții 15,94 4039,26 84,06 4463,28 9,5Comerț cu ridicata și cu amănuntul;repararea autovehiculelor și amotocicletelor
49,23 3273,65 50,77 3593,47 8,9
Transportare și depozitare 29,94 3987,28 70,06 4048 1,5Activități de prestare a serviciilor îndomeniul cazării și alimentației 68,04 2685,58 31,96 2938,28 8,6Informații și comunicații 42,42 7459,39 57,58 9687,53 23Activități financiare și de asigurare 65,42 6430,01 34,58 8881,23 27,6Activități imobiliare 42,75 3464,34 57,25 3845 9,9Activități profesionale, științifice șitehnice 52,32 5479,22 47,68 5885,3 6,9Activități de prestare a serviciilor îndomeniul administrativ și de asistență 30,81 3583,54 69,19 2966,5 -20,8Administrație publică și apărare;asigurări sociale obligatorii 42,12 5043,19 57,88 5653,81 10,8Educație / Învățămînt 75,76 3320,1 24,24 3597,08 7,7Activități în domeniul sănătățiiomului și asistenței sociale 80,63 3911,86 19,37 4390,42 10,9Arte, divertisment și recreere 58,41 2540,44 41,59 2992,28 15,1Alte activități în domeniul prestăriiserviciilor 57,19 5228,63 42,81 5544,67 5,7Sursa: Elaborat de autor în baza informațiilor oferite de Biroul Național de Statistică [on-line] [vizualizate la 06februarie 2016]. Disponibile la adresa: <http://statbank.statistica.md/>.
După cum putem vedea în tabelul de mai sus, cea mai mare diferență de remunerare în
RM este în domeniul activităților financiare și de asigurări, care constituie 27,6%, cu condiția că
65,42 din angajații înscriși în acest sector sunt femei. Salariile lunare în acest domeniu sunt mult
peste nivelul mediu de salarizare în țară și reprezintă 183,5% din venitul mediu lunar în
Republica Moldova. Acest decalaj poate fi explicat prin calificarea necesară în acest domeniu,
care este obținută, în cea mai mare parte, de femei decît de bărbați. Cel mai plătit sector al
economiei este cel al informațiilor și comunicațiilor, aproximativ 205,5% din venitul mediu
lunar. Acest domeniu este predominat de bărbați, iar diferența de remunerare în acest domeniu
este de aproximativ 23%, ceea ce, de asemenea, reprezintă discrepanțe mari în rata de
remunerare între bărbați și femei. Sectorul cel mai puțin plătit al economiei este cel agricol,
21
doar 66,2% din venitul mediu lunar. Diferența de remunerare în acest sector este de doar 9,5%,
ceea ce este un rezultat destul de bun pentru țara noastră. Acest sector este reprezentat în cea
mai mare parte de populația de sex masculin, 71,98%. În acest sector al economiei, în mare
parte, sunt angajate persoane din mediul rural, cu un nivel scăzut de studii.
Cea mai mică diferență de salarizare o putem observa în domeniul Transporturilor și
depozitării, doar 1,5%, ceea ce este aproape de nivelul ideal al diferenței de remunerare. Acest
domeniu al economiei este predominat de populația de sex masculin, 70,06%, iar rata de
remunerare este cea mai aproape de rata medie a veniturilor salariale lunare ale țării.
Există o diferență salarială negativă în domeniul Activităților de prestare a serviciilor
administrative și de asistență, care este de -20,8%, ceea ce înseamnă că angajații de sex feminin
din acest sector al economiei sunt plătiți cu 20,8% mai mult decît cei de sex masculin. 69,19%
din angajați sunt bărbați, astfel încît aceste discrepanțe salariale pot exista cu scopul atragerii
populației de sex feminin în acest sector al economiei.
Ca o concluzie, putem afirma că populația de sex feminin, avînd un nivel de instruire
academică mai avansată, este de cele mai multe ori concentrată în acele domenii ale economiei
în care aceasta își desfășoară activitatea preponderent intelectuală, care este, de asemenea, foarte
remunerată. Dacă vorbim despre populația de sex masculin a țării noastre, ponderea cea mai
mare este concentrată în domeniile în care aceștia prestează muncă fizică grea, care este, de
asemenea, mai puțin remunerată, dar în schimb nu este nevoie de vreo calificare profesională.
2.4. Participarea bărbaților și a femeilor în viața publică
Societatea moldovenească este una patriarhală, iar relațiile între bărbați și femei sunt
încă tradiționale, ceea ce implică cele mai conservatoare convingeri despre rolul femeilor și
bărbaților în societate. În același timp, din cauza schimbărilor fundamentale în relațiile gender
în Occidentul contemporan și efectele fenomenului de migrație în Moldova, sunt evidente unele
modificări, inclusiv pentru dimensiunea socială. Forța motrice care le determină este, în primul
rînd, factorul educației, rata femeilor implicate în toate nivelurile de învățămînt este de 68%,
comparativ cu 61,3% pentru bărbați, și al doilea factor important, creșterea veniturilor, mai
specific, salariul mediu al femeilor în 2011 a constituit 8,8% din salariul mediu al bărbaților,
22
comparativ cu 3% în 2008 și 68% în 20063. Aceste schimbări au implicații nu numai asupra
poziției femeilor în societate, dar, de asemenea, asupra economiei și organizării generale a
statului.
Astfel, analizînd ponderile de participare a femeii în viața noastră publică, putem vedea o
mică schimbare în dinamică, astfel încît, în comparație cu anul 2008, în 2014 în conducerea
executivă erau prezente femei cu 4,4% mai puțin, cea mai mare pondere fiind atinsă în anul
2009, de 33,3%, iar cea mai mică pondere – în perioada 2010-2011, de 6,3%.
Sursa: Elaborată de autor în baza informațiilor oferite de Biroul Național de Statistică [on-line] [vizualizate la 06februarie 2016]. Disponibile la adresa: <http://statbank.statistica.md/>.Figura 2.4.1. Ponderea de participare a femeilor în viața publică a Republicii Moldova, %,
2008/2014
În ceea ce privește structura Parlamentului pe sexe, în perioada analizată, în 2014, este
înregistrat cel mai mic procentaj de femei în calitate de adjuncți, 18,8%, cea mai mare pondere
fiind în 2009, de 24,8%. Un progres vizibil este observat în evoluția ponderei de participare a
femeii în cadrul departamentelor de poliție și în calitate de judecători.
Barometrul opiniei publice din 2014 afirmă că societatea noastră este plină de
stereotipuri. De exemplu, soțul trebuie să aibă un salariu mai mare decît soția, soarta sau
3 Daniela TERZI-BARBAROȘIE „Participarea femeilor la viața publică și politică din Republica Moldova”,Chișinău, Mai 2013
23
menirea femeii este să aibă grijă de familie, să crească copiii și să se ocupe de treburile casnice.
De asemenea, mai mult de jumătate dintre respondenți au afirmat că locul femeii nu e în
politică. Dacă comparăm ponderele pe sexe în dinamică a femeilor în calitate de candidați în
parlament, a femeilor în calitate de consilieri locali și a femeilor în calitate de primari, putem
observa o creștere de 1,65%, 1,4% și, respectiv, 1,99%. În scădere cu 2,97% vedem femei în
calitate de deputați în Parlament, chiar dacă ponderea femeilor în calitate de candidați a crescut
în 2014 cu 1,65%, ceea ce înseamnă că mai puține femei ajung în primele rînduri ale listei
partidelor.
Tabelul 2.4.2. Ponderea de participare a femeilor în politică, Republica Moldova,
2009/2014
2009 2014Indicatori Bărbați Femei Bărbați Femei Decalaj
Ponderea candidaților la alegerileparlamentare (%) 71,6 28,4 69,95 30,05 1,65Ponderea deputaților în Parlament(%)
75,24 24,76 78,21 21,79 -2,97
Ponderea candidaților în calitatede consilier local (%) 71,6 28,4 70,2 29,8 1,4Ponderea candidaților în calitatede primar (%) 81,1 18,9 77,5 22,5 3,6Ponderea primarului ales (%) 81,49 18,51 79,5 20,5 1,99Sursa: Elaborat de autor în baza informațiilor oferite de Biroul Național de Statistică [on-line] [vizualizate la 06februarie 2016]. Disponibile la adresa: <http://statbank.statistica.md/>
Potrivit Transparency International, în ceea ce privește prevenirea corupției, se
recomandă ca numărul femeilor în componența guvernului să fie egal cu cel al bărbaților.
Studiile au arătat că femeile tolerează mai puțin corupția și, în baza statisticilor, în țările în care
ponderea femeilor în parlament este mai mare, indicele de percepție a corupției este mult mai
mic.
În Republica Moldova mai mult de jumătate din populație sunt femei și este foarte
necesară implicarea femeii în politică. Țara are nevoie de un guvern echilibrat, cu implicarea
ambelor sexe, care să reflecte realitatea societății. În această direcție ar trebui să lucrăm cu
partidele politice, să insistăm pe crearea unor condiții sau măsuri adecvate pentru a asigura
participarea femeilor în viața politică. În ceea ce privește obținerea unui succes de răsunet în
toate sferele publice, ar trebui să promovăm femeile în procesele de luare a deciziilor, dat fiind
24
faptul că statisticile ne arată că femeile sunt slab reprezentate la toate nivelurile de luare a
deciziilor.
Un alt rezultat al spiritului patern al societății moldovenești este decalajul de distribuție a
antreprenorilor în funcție de sex. Distribuția întreprinzătorilor pe sexe arată că ponderea
bărbaților este de aproximativ 72%, în timp ce a femeilor este de 28%, ceea ce înseamnă că
numărul de bărbați întreprinzători este de 2,6 ori mai mare decît numărul femeilor, ceea ce nu se
potrivește cu proporțiile numărului de femei ca fiind o populație ecconomic activă (49,4%) și
numărului total al populației Republicii Moldova (51,9%). Concluzia este că femeile tind să fie
mai puțin optimiste și mai puțin încrezătoare decît bărbații atunci cînd lansează o afacere, iată
de ce trebuie să le încurajăm și să spargem stereotipurile precum că femeile sunt sexul cel
„slab”.
Sursa: Elaborat de autor în baza informațiilor oferite de Biroul Național de Statistică [on-line] [vizualizate la 06februarie 2016]. Disponibile la adresa: <http://statbank.statistica.md/>.
Figura 2.4.3. Distribuirea antreprenorilor pe sexe, 2014
Implicarea activă a femeilor în dezvoltarea unei țări înseamnă utilizarea unui potențial
înalt al talentului, care poate fi asigurat pe baza principiului egalității de șanse. Acest principiu
pune bazele unei societăți moderne în ceea ce privește îmbunătățirea calității vieții femeilor,
elimină toate formele de discriminare pe piața muncii, în avansarea în carieră, dreptul la odihnă
și asociere, salarii, etc.
25
CONCLUZII
Analizînd cheltuielile publice, în general, în dinamică și în anumite sectoare, cum ar fi
învățămîntul, protecția socială, agricultura, și intrînd tot mai mult în esența diferenței de
salarizare și stereotipurilor din societatea noastră, care influențează echilibrul între femei și
bărbați în țara noastră, am ajuns la concluzia că:
reputația femeii în cadrul societății este afectată de o serie de stereotipuri, cum ar fi că
„este mai slabă”, mai puțin talentată în afaceri decît bărbații și mai greu recunoscută ca
un lider politic;
femeile sunt mai puțin încrezătoare și optimiste atunci cînd vine vorba de inițierea unei
afaceri;
femeile reprezintă mai mult de jumătate din populația țării și au o reprezentare doar de
22% în Parlament;
femeile sunt sexul care necesită o cantitate mai mare de resurse pentru a putea lucra
asiduu și calitativ, pentru menținerea stării de sănătate și creșterea productivității
muncii;
din punct de vedere social, cultural și financiar, femeile sunt mai vulnerabile, dar, pe de
altă parte, sunt bărbați care au nevoie de resurse mai mari în domenii cum ar fi apărarea
națională, transport și telecomunicații, datorită principiului că bărbații sunt mai puternici
și sunt născuți pentru astfel de activități cum ar fi conducerea mijloacelor de transport,
telecomunicații și armată;
în domeniul asigurărilor sociale, putem observa o asimetrie determinată de un complex
de factori, cum ar fi nivelul scăzut al vîrstei femeilor, vîrstei de pensionare diferențiată și
diferențierei în speranța de viață;
în domeniul educației, băieții și fetele sunt tratați în mod egal, deoarece în acest
domeniu nu ar putea fi o delimitare strictă între fete și băieți, într-adevăr, deoarece după
număr prevalează fetele, iar resursele naționale nu pot fi divizate într-un grup de băieți și
altul de fete, reprezintă un fond comun pentru educație. Cu toate acestea, există, de
asemenea, o polarizare între bărbați și femei: în nivelul primar de învățămînt sunt mai
multe fete, în timp ce în colegii sunt mai mulți băieți datorită orientării tehnice a acestora
în domenii concrete ale învățămîntului, cum ar fi energia electrică, mecanică, inginerie și
alte specialități;
26
chiar dacă femeile sunt mai învățate decît bărbații, acestea cîștigă un salariu care este cu
circa 30% mai mic decît salariul bărbaților;
aproximativ 60% din cadrele didactice sunt reprezentate de femei, femeile predomină
aproape la toate nivelurile de învățămînt;
aproximativ 71,4% din lucrătorii din cadrul administrației publice sunt femeii, pe de altă
parte, acest sector de activitate este mai puțin plătit decît altele;
în agricultură ponderea cheltuielilor publice este insuficientă, iar fondurile sunt utilizate
în mod ineficient;
ponderea bărbaților angajați în agricultură prevalează asupra ponderii femeilor, ceea ce
înseamnă că bărbații beneficiază de mai multe investiții publice în domeniul agriculturii.
În concluzie am dori să constatăm că, pe termen lung, Republica Moldova ar trebui să
efectueze o analiză gender detaliată în ceea de privesc cheltuielile publice, cu scopul identificării
modului de optimizare și folosire eficientă a resurselor publice prin utilizarea conceptului de
integrare a dimensiunii de gender, ceea ce va duce în mod direct la creștere și prosperitate
economică. Odată cu creșterea economică cresc și veniturile, fiind generată baza de impozitare
pentru finanțarea cheltuielilor investițiilor publice. În acest context și pe baza analizei efectuate
am dori să venim cu cîteva recomandări:
este nevoie de mai multe date cu privire la economia națională prin prisma statisticii
între bărbați și femei pentru o mai bună înțelegere a specificului și pentru a fi în măsură
de a analiza lacunele și de a găsi soluțiile potrivite;
ar trebui să îmbunătățim cadrul nostru legislativ pentru a crește participarea femeilor la
viața politică, de exemplu, cota obligatorie de reprezentare, sancțiuni și stimulente;
mobilizarea femeilor în sfera politică reprezintă un instrument necesar pentru o mai bună
reprezentare a preocupărilor, necesităților și intereselor acestora, de exemplu,
constituirea unor alianțe sau unui grup al Femeilor Parlamentare, pentru a ajuta la
crearea unei platforme de comunicare și colaborare între femeile-politicieni și societatea
civilă;
stereotipurile și barierele culturale sunt printre cele mai dificil de îndepărtat, dar nu și
imposibil, iată de ce ar trebui să implicăm activ instituțiile media și organizațiile non-
guvernamentale pentru a ajuta la modelarea atitudinilor culturale; promovarea prin
intermediul mass-media a femeilor de succes în domeniul politicului;
27
organizațiile societății civile ar trebui să continue să desfășoare, în mod activ, diverse
activități de advocay și lobby pentru necesitățile femeilor și pentru a le ajuta să lupte cu
temerile interne și pentru a încuraja deținerea funcțiilor de conducere de către femei;
administrația sau conducerea Sistemului de Sănătate trebuie în continuare să ia în
considerare incidența diferitelor boli în funcție de aspectele de gen și să aloce mai multe
fonduri bănești pentru a asigura accesul egal și cantitatea necesară de servicii medicale
pentru ambele sexe;
o atenție mai mare ar trebui să fie acordată discrepanțelor între sexe în sectoarele precum
învățămîntul, asistență medicală, apărare națională, transporturi și telecomunicații –
sectoare în care poate fi observată o polarizare evidentă între femei și bărbați;
implicarea tinerilor – băieți și fete – în activități educaționale pentru sensibilizarea cu
privire la gender, în vederea sporirii culturii de gender în societate;
creșterea culturii politice a populației cu privire la importanța participării femeilor în
viața politică.
28
BIBLIOGRAFIEI. Cadrul legislativ
1. Legea Republicii Moldova Nr. 172-XVI din 07.10.2008 privind modificarea și
completarea unor acte legislative.
2. Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor
(CEDAW), ratificată de Parlamentul Republicii Moldova în conformitate cu Decizia Nr.
87-XII din 28.04.1994 (în vigoare pentru Republica Moldova din 31.07.1994).
3. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 933 din 31.12.2009 privind aprobarea
Programului Național de asigurare a egalității de gen pentru 2010-2015.
4. Codul Educației al Republicii Moldova Nr. 152 din data de 17 iulie 2014, art. 9II. Cărți
5. BAURCIULU A., BELOSTECINIC M., CASIAN A., PARŢACHI I., PETROIA A.
Bugetare sensibilă la gen. Chişinău: Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM, 2009
6. ȚURCANU Ghenadie, DOMENTE Silviu, BUGA Mircea, RICHARDSON Erica.
Republic of Moldova: health system review. Health Systems in Transition. vol. 14, 2012.
III. Articole în publicații seriale
7. PETROIA A., MUNTEANU O. Gender analysis of public expenditures for education,
health care and social insurance in the Republic of Moldova, Chișinău 2015.
8. The Simple Truth about the Gender Pay Gap, AAUW 2016.
9. Improving Gender Targeting of Public Expenditures, The World Bank, 2009
10. Gender analysis of expenditure project, HM Treasury, 2004
11. Raport privind executarea bugetului public naţional, 31 decembrie 2015
12. Gender Analysis in Education: Conceptual overview, UNGEI, 2012
13. Crime Rates Linked To Educational Attainment, New Alliance Report Finds, 2013
14. EHRLICH Isaac, On the Relation between Education and Crime, 1970, pp. 8 – 10
15. Daniela TERZI-BARBAROŞIE „Participarea femeilor la viaţa publică şi politică din
Republica Moldova”, Chişinău, Mai 2013
IV. Resurse electronice
16. Statistici [on-line]. [vizualizate: 06 februarie 2016]. Disponibile la adresa:
[http://statbank.statistica.md/pxweb/database/RO/databasetree.asp]
17. Raportul privind executarea bugetului public național pentru anii 2014-2015. Ministerul
Finanțelor [on-line]. [vizualizat: 06 februarie 2016]. Disponibil la adresa:[http://mf.gov.md/files/reports/BPN_2.pdf]