DuurBU hou Popl
O*pattfea,ffi.t .L .L,I JI JL
PuBrrcrsnci gl ESrttBt2014-20t6
sryN.np;*a"ut
Cuprins
insemniri despre limbe si mass-media . .
Bufluel, acest Goya al cinematografului...
Cind cenzura se accepti de bunl voie...
Doris Lessing, in memoriam .
Claudio Abbado - unul dintre ultimii mari maestri
Camus gi FBI-u1
Doliu in lumea filmului: Alain Resnais
Cassese despre Kafka
Futurismul italian la Guggenheim ..
Jacques Le Goffgi Evul Mediu
Lista lui Molly
Birje da, birje ba...
Antonio Lobo Antunes - Premiul Nonino
Cenztra,autocenzura si... bunul simg
Un Nobel pulin agteptat: Patrick Modiano
De 1a Bach la Pink Floyd...
Sfidarea istoriei
Voltaire in actualitate
Astrologul lui Ronald Reagan
5
9
73
77
21
25
29aaJJ
JI
47
45
48
51
55
6L
65
69
73
77
ss,
$"frrol c re a. salvat avangatda rusi . . .... ....... 81
Ginter Grass ........ 85
Tiiumful barbariei? " ..93
Noi gi cuvintele .....97
Recitind CaienlAlbastru . 101
Adio, DoctorJivago...
Ren6 Girard, ultimul mare umanist .. .
De ce religia e din nou in primul plan ..
Umberto Eco - de la semioticd,Ia romane
Despre cafea
Vig6e Le Brun la Metropolitan Museum din NewYork
Ren6e Fleming la Carnegie Hall
Amazon a deschis o libririe! ..
Memoriile Contelui de S6gur ..
Centenarul Dadaismului ...... ..
Legendarul David Bowie
De ce suntem cu toEii freudieni (chiar gi adversarii...)
Un om al Renagterii: Maurice Edwards
106
110
714
118
722
726
130
t34
137
t4L
L46
150
155
Insemniri despre limbe 9i mass-media
vorbi despre lirnba in care g,inde;ti este ca o sdrbdtoare.
Lirnba rorndnd. este patria mea. De aceea, pentru mine,
muntele munte se nume;te, de aceea, pentru mine, iarba iarbd se
s?une, de aceea, pentru mine, izvorul izvord;te, de aceea, pentrumine, r.tia/a se trdie$e.
Ce frumos suni aceste propozigii ale marelui poet NichitaStLnescu! Dar, pentru a vorbi astfel despre limba rominl, se cere
un respect deosebit pentru acest miracol care este limba. Limba eun organism viu, triieste ca o fiin1i 9i reugeste, mai bine ca oriceiri entitate, sd, pistreze spiritul unui popor fXr[ s[ fie opacl la:::::oiri. atunci cdnd ele sunt necesare. Nu e nevoie pentru asta
& ua minister zl apdrdrii ei, cum au inventat la un moment dat
iarce'zii. Ca orice organism viu,limba gtie mai bine decit orice
instirugie ce sI refuze gi ce si accepte. $i o gtie prin vorbitorii ;isciitorii ei, cei care o folosesc ca s5. se inleleagi sau si cteeze.
C:.=te straine adesea se naturalizeazd.,:uneori rezistl, alteori nu.l- --=:r r-r,r:Ei de astizi. de pildI, a iegit dinuzcea mai mare
@ r:rr=FeJtrr si grei'melor aclimatizate pe linie adminis-lEtiri;m km;rpmdc Rcrmane mai ales in secolul optsprezece.
i-frro. troczc, ins5- in limbajul administrativ si nu.r'"nr; &n mht an rtziscat in mare parte, fiindciere nsrrie dc de" numceu realiEgi si concepte pentru care nudsrau echirzlente in limbe" Ia fel ca si cuvintele nemfegti din
Ouurnu Rrnu Popl
limbajul tehnic. Rusismele din anii'50 ai secolului trecut, impuse
de influenla politicl sovietici, au displrut aproape de tot: nu se
potriveau cu structura limbii rom6.ne gi exprimau fie realit5.gi
ingropate ast[zi, fi.e aveau perfecte echivalente in vocabularulrominesc. Lafel se intimpli si cu anumite structuri gramaticalesi semantice, expresii etc.: unele rezisti,clci isi gisesc loc in eco-nomia limbii, altele sunt, pdni la urmi, respinse ca un corp striin.
Dar daci, aga cum spuneam, nu este nevoie de un minister de
apdrare a limbii, in schimb cine ar trebui si o apere, prin vorbirea,scrierea corecti gi evitarea agramatismelor sau a barbarismelor,sunt - mai ales in zilele noastre, cu emanciparea peste misuri a
audio-vizualuhi - ziarelq revistele, radioul gi televiziunea, intr-uncuvint mijloacele de mass-media, care pitrund zinic si atdt deadinc in realitatea rom6.neasci.. Mass-media, in privinga limbii,ar trebui sd aibi un rol formativ si nu deformant cum, din plcate,se mai intdmpli.
DupI 7989, observ[ scriitorul gi ziaristul Cristian Teodo-rescu, cine voia si pari pro-occidental incepuse sd anaizajeze gi
sd. achieseze.Iar media era plini de aceste barbarisme. Pe urml au
venit reclamele in englezd.,companiile multinalionale ale cirormanageri nu stiau rom6.negte, plus rominii intorgi de la bursecare voiau si-si marcheze si lingvistic intoarcerea din striinS.-tate. Media s-a umplut astfel de o plsireasci ce nu avea nimiccomun cu spiritul limbii romd.ne. Urmez cu strictefe exemplelecoleclionate de acest atent observator alfenomenului, care este
Cristian Teodorescu. Adjuncgii autohtoni ai sefilor, pardon, ma-nagerilor! de multinagionale au inceput sI vorbeascl o romdn[impestrilatd, cufeed-back-uri gi loca/ii. Secretara nu mai era pur si
simplu... secretari, ci manager asistent. S-a ajuns astfel la o nouilimbn de lemn, neologistici, de sorginte preponderent englezd.,
Dw runru cuLtLrl
intrebuinlati adesea in presI, dar mai ales la radio 9i televiziune,
promovat[ indeosebi de comentatori si oameni politici. Este o
versiune cosmetizatdr cum am vdzutrdar carerin sine, cultivi undiscurs public go1 de semnificagie. Lideri de opinie, personalitilidin lumea spectacolului, politicieni contribuie lz popularizarea
9i mediatizarea ei.
Potrivit acestei noi limbi, nu mai avem prilejuri,ci doar opor-
tunitdli. Nu mai putem fi hotirdli, ci doar determinali. Tot aga
cum nu mai rcalizdm sau punem in practici, ci implernentdm,
nu mai mergem intr-un loc ci intr-o loca/ie, nu mai iuim inconsiderare, deoarece anaizajamrnu mai consimlim ci achiesdm.
Serviciul banal de intrelinere a devenit mentenan/a, ceva care pare
obligatoriu este un must.Cdt despre speranle, ce si mai vorbim:ele au devenit expecta/iuni. in loc si ne concentrlm, rctdzi ne
focusdrn si nu mai agteptim un rispuns , ci unfeed back. Cu multumor, Cristian Teodorescu reugegte chiar si compunl un text.oerent in aceastl limbl rominl mediatici: ,,Definem o o?ortu-
4tate pe care suntern determina/i sd. o implerltentdrn intr-o localie
? ;are am anoizajat-0, achieshnd la o mentenanld care e un must;i
:iu?ra careia ne focusdm cu expecta{iunea unui feed back pozitiv."Imi aduce aminte acest pasaj de celebrul gi atit de amuzantul
PrandiulAcadernic al lui Alexandru Odobescu, care ironiza spu-
:ros rominalztirizanti a lui B. P. Hasdeu.
Tr: ir irrfruenld englezd, este barbarismul a bugeta,preferatb.=:,!*;: ::"'.e;hi.ulu ai6nan/a, sau expresia tot mai r[spdn-
(lr6sc in ntr rnri Suu ce zi.ar ci i s-a o-fertat cuiva un post... Astanu e corErt in rgmins5trs. Se proate oferi, dar nu oferta, sau -ra
f,ate fae oJnto, de lini, gi in acest ca4 tot englezarbat-o vina!
Dar ce si mai spun despre folosirea hi exigenlialitate in loc de
Duurrnu Blou Popa
exigenll sa;.r rn o rta b i I i tate in lo c de mortalit ate, pru d e n /i a li t a t e inloc de prudeng5. gi obligatioitatein loc de obligalie? Asemenea
excentricitefi mediatice vin din derivarea cu totul gregiti. Formaderivati pare probabil mai sofisticati 9i profesionali! Sl maiadaug si popularul a aten/iona cu sensul de a atrage atenlia, care
e prczerfi nu numai in ziarc,la radio 9i televiziune, dar chiar si
in ci4i. Greseala consti aici in preluarea dinkancezi a verbuluiattentionner care inseamni a fi atent la ceya.,aarita sau demonstraatengie, si nu are nimic de frcut cu a atrage atenfia...
Pesemne ar trebui s[ ne referim la adevlrul binecunoscut cIlimba, ca instrument de comunicare interuman[, reflecti realiti-flle sociale ale fiecirui moment istoric. $i atunci, ar rezulta firescci ceea ce se petrece astdzi cu limba romdni pe care o vorbim 9io scriem este reflexul sonor articulat 9i codificarea scrisi a uneiperioade de tranzigie.Tiecerea de la socieatea inchisl la societatea
deschisi nu a insemnat insi 9i disparilia categoriilor de gindirecare ne amintesc de reflexul totalitar. Limba de lemn, aceea a luia-;i aduce aportul,predeterminatl ideoiogic gi puternic cultivatlin comunism, nu a dispirut, ci doar, cum am vdzttt, s-a reinoentat,
s-a transformat intr-o limbi de lemn atranzigiei. Febra impru-muturilor 9i adaptirilor grlbite va trece la un moment dat, dar ar
fi de dorit ca mass-media si fie de partea corectitudinii lingvisticesi a bunului sim!, mai degrabL decit de'aceea a stricitorilor de
limbl. in uru Gl incdt sL putem spune, odati cu Vasile Alecsandri:
,,Limba este cartea de noblele a unui neaftt"
I