Lt, a, a-uri (s.m. Ei s.n.) [Et.: lat. a] Prima literl a
alfabetului limbii rom6ne, sunetul qi semnul gafic
corespunzdtor. o De la a /a z = de la inceput pdn6' la
sftrqifi in inregime.
A2 (interi) [Et.: f.o.] Exclama{ie care exprimd
surprindere, entuziasm, regret, amintirea brusc[ a
unui lucru.
A3 (prep.) [Et.: lat. od] 1. Precedl infinitiwl'
A invdtra.2. Exprimd un raport de compara{ie sau
asemdnare. Miroase a proaspdt.3. Inh[ in compu-
nerea unor adverbe, substantive etc., allturi de /ol'
Atotputemic.
Aa (prep) [Et.: fr: d] Formeaz[ numerale distri-
bulle. Cinci baloturi a o tond.
As [Et.: fr: a-] Element de compunere care indicd
absen{a, excluderea etc. Atemporal.
Aaleni6n, -il, aalenieni, -iene (adj., s'n') [Et': fr'
aalhnien) 1. Primul etaj al jurasicului mediu sau
ultimul etaj aljurasicului inferior. 2. Care apar[ine
aalenianului.
Abh, abale (s..,fl tEt.: tc. aba)Jesdhr[ groasd de
16n6, din care se confecfoneaz[ haine' Sin: dimie,
pdnurd.
AbLc, abace (s.n.) [Et.: fr. abaque, lat' abacus]
Instrument pentru calcule aritmetice elementare'
invald sd socoteascd pe abac. Sn.'. numdrdtoare'
Abairir, abajururi (s.n.) [Et.: fr. abat-iour]Obiect
din pAnz6, hdrtie, sticll etc', fixat pe o lampd pentru
a atenua lumina becului.
Aband6n, qbandonuri (s'n.) [Et.: fr. abandon,it'
abbandonol 1. Plrasire a obliga{iilor familiale'
o Abandon de familie = pdr[sirea familiei de c[tre
persoana care are obliga{ia de intreflnere' 2' Renun-
larea la o acfiune. Boxerul a pierdut meciul pinabandon.3. Renun{area la un bun sau la un drept'
Abandoni (vD. 1) [Et.: fr. abandoner, it' abban-
donaref 1. A pirdsi pe cineva. $i-a abandonat
copilul tn maternitate.2. A renunla la continuarea
unei acliuni. A abandonat competifia.3' Aplrdsi
un loc. I abandonat Bucurestiul pentru provincie'
Aban6s, abanosi (s.m.) [Et.: k. abanos] 1' Copac
cu lemnul de culoare neagr5, foarte dur. 2' Lemnul
abanosului folosit la fabricarea mobilei de lux, a
unor instrumente muzicale etc. 3. Dobor0re a arbo-
rilor in exploatirile forestiere.
Abathj, abataje(s.n.) [Et.: fr. abattage) 1. Opera]ie
de extragere a minereului. 2. Locul de extraclie a
minereului.
Abdtel, abali (s.m.)lEt.: it. abate,lat- abbas-atisl
1. Preot care, in confesiunea catolici, conduce o
aba{ie. 2. Titlu onorific acordat unor clerici catolici'
Ab6te2 (vb. 11/) [Et': lat. abbatere) 1' A (se)
indepdrta de la o direcgie stabilit5" S-a abdtut din
drum. Sn.: a devia.2. Fig. A se abate de la o
regu16, de la o linie de conduit[ sau de judecati
etc. S-a abdtut de preceptele creStine' 3' A se opri
(in treacdt) undeva sau la cineva. in drum s-a
abdtut pe la bunica.4. A se produce, in mod
violent, un fenomen al naturii, o nenorocire'
Furtuna s-a abdtut asupra orasulul' 5' Fig' A-i
trece ceva prin minte. I s-a abdtut sd facd
gimnasticd. Sn.: a cdquna, a ndzdri' 6' Fig'
A intrista, a descuraja. Vutea proastd l-a abdtut'
Abatereo abateri (s.f.) l1t.: abatdl f . indeplrtare
de la un drum, de la o direc{ie. Sin': deviere'
$oseaua are o abatere de 50 de metri' Z'indeplr-
tare de la o regull, de la o linie de conduitl sau de
judecatd etc. Chiulind de la scoald a comis o
abatere gravd. o Abatere de lareguld = excep{ie'
IONAR DE LIMBA ROMANA CONTEMPORANA
Abat6r, abatoare (s.r.) [Et.: fr. abbatoir]Clddirein care sunt sacrificate animalele a ciror carne este
destinati consumului populaliei.
Abafie, abalii (s.f.) lEt.: it. abbazial 1. Mindstirecatolicl aflatd sub conducerea unui abate.2.Clddirea unei aba{ii. 3. Credincioqii dintr-oaba{ie.
Abltft, -d, abdtuli, -e, (adj.) [Et.; fr. abbatu]1. Care este descurajat. 2. Trist.
Abc (s.n.) lBt.: fr. abecel Cunoqtinle de bazi inh-undomeniu. Calculul este abeceul matemqticii.
Abcts, abcese (s.2.) [Et.: ft. abces)Acumulare depuroi inh-un {esut sau organ.
Abdici (vb. I) lBt.: fr. abdiquer, lat. abdicarel1. A renunja la tton. Napoleon a abdicat primadatd in 1814.2. Fig. A ceda (in fala greutIlilo|. Iabdicat in fala problemelor vietrii.
Abdom6n, abdomene (s.2.) [Et.: lat. abdomen]Parte a corpului in care se afld aparatul digestiv.Sin.: burtd, pdntece.
Abduct6r, abductori (adj., s.m.) [Et.: fr.abducteur, lat. abductorl (Mugchi) care produceabductie. MuSchi abductor.
Abdric{ie, abduclii (s.,{) [Et.: fr. abduction]Miqcare de indepirtare a unui membru de axulmedian al corpului.
Abeceddr, abecedare (s.r.) [Et.: lat. abecedarius,fr. abicidairel 1. Manual pentru invdlareascrisului gi a cititului. 2. Fig. Carte din care se
invali no{iuni elementare dintr-un anumitdomeniu. Cqrtea de anatomie este abecedarulviitorului medic.
Aber6nt, -d, aberanli, -e (adj.) lBt.: k. aberrant,lat. aberrans, -antis]Cue constituie sau conline oaberalie. Are o conceplie aberantd despre via1d.
Aberrifie, aberalii (s.,{) [Et.: fr. abenation, lat.aberrationl 1. Abatere de la ceea ce este normal,corect sau moral 2. FaptI absurdd, inadmisibili.Este o aberalie sd te ascunzi sub copac pe furtund.Sin.: absurditate, prostie. o Aberalie vizuald =astigmatism. o Aberalie a luminii = varia{ie
10
aparentd a unui astru pe cet ca urmare a miqcariiSoarelui gi a vitezei finite de propagare a luminii.
Abhord (vb. I) lBt.: fr. abhorrer,lat. abhonerelA avea un sentiment de ur5, de dezgust, deaversiune fa!5 de cineva sau de ceva.
Abi6 (adv.) [Et.: lat. ad vix] 1. Cu greu, cudificultate. Abia merge pe stradd.2. Foarte pulin.A luat abia doud inghilitui. 3. De foarte pu{iniweme. Abia a plecat.
Abfl, -L abili, -e (adj., adv.) lEt.: fr. habile,lat. habilis] l. adj, Carc este indemdnatic, capabilintr-o activitate sau meserie. 2, adj. Care estedescurclrej. Se descurcd, pentru cd este un tip abil.Sin; Siret, Smecher. 3, adv. Cu indemAnare, cupricepere. MdnuieSte abil acul.
Abilitd (vb. 1) [Et.: germ. habilitieren,ft. habiliter,lat. habilitare] 1. A recunoaqte cuiva o calificare.2. A imputemici pe cineva. il abiliteazd sd iadecizii in lipsa ei.
Abilit6te, abilitdli (s.,{) [Et.: fr. habititi, tat.habilitas] indemdnare, pricepere; qieterue. Mdnu-ieqte sabia cu abilitate. Se orienteazd in viald cu oabilitate ieqitd din comun.
Abiog6n, -d, abiogeni, -e (adj.) lBt.: fr. abiogdnel1. Care este lipsit de forme devialA. Mediu abiogen.2. Care are loc f6r[ participarea materiei vii.Proces abiogen.
Abiogenezi (s.rf) [Et.: fi. abiogendse) Conceplieconform cireia originea materiei vii trebuiecdutatd in mateia frrd viald.
Abi6zi (s.,{) [Et.; fr. abiose] l. Stare lipsitd devia\d,. 2, Procedeu de conseryare a produseloralimentare vegetale sau animale prin distrugereamicroorganismelor.
Abis, abisuri (s.ir.) [Et.: fr. abysse, lat. abyssus]Prdpastie, groapl care pare flrd fund. Abisurileoceanice ating mii de metri addncime. Sin.: hdu,genune.
Abisril, -i, abisali, -e (adj.) [Et.: fr. abyxalll,Care apafiine abisului. o Groapd abisald =regiune de mare addncime in m6ri qi oceane.2. Care se afli sau triiegte la mari adincimi inmlri gi oceane. 3. Fig. De nepitruns cu g6ndul.
ONAR DE LIMBA ROMANA CONTEMPORANA
Tainele abisale ale tJniversului. 4.Cate apartlne,
care se referd la subconqtient. Gdnduri abissle
l-au indemnat la crimd.
Abittr (adv.) [Et.: tc. beter]Mai mult, mai bine
(decdt...). Aleargd mai abitir decdt un iepure'
Abj6ct, -il, abjecli, -e (adj.) lBt.: ft' abiect, lat'
abiectus)Care inspird repulsie, disprel. Violal e*e
un fapt abject. Sin: mdrqav, josnic, mizerabil'
Abj6c{ie, abieclii (s.f.) [Et.: fr. abjection, lat'
abiectiof Fapti abjecta. Sin.'. josnicie, mdrqdvie,
ticdlosie.
Abjurd (vb. 1) [Et.: fr. abiurer, lat. abiurare] A
renega o credin!6 religioasd, o opinie' A abjurat
credinla strdbund.
Ablativ, ablative (s.r.) [Et': lat. ablativusf Cazal
declinlrii in unele limbi, care exprimd despirtjrea
de un loc, punctul de plecare, instrumentul, cauza'
o Ablativ absolul = construclie sintacticl specificl
limbii latine.
Ablafirine, ablaliuni (s.,f) [Et.: fu. ablation, lat'
ablatio, -onisl 1. Transportare prin intermediul
vintului, apei, ghelarilor a materialului rezultat din
dezagregwea solului sau a rocilor. 2' indeplrtare
chirurgicald a unui organ, a unui membru al
corpului sau a unei tumori. 3. Fenomen fizic prin
care un corp care strdbate atmosfera cu mare viteza
pierde din substan!6, devenind incandescent'
Ablu{irine, abluliuni (s'l) [Et.: lat. ablutio, -nis'
fr. ablution) 1. Sp6lare (cu buretele) a corpului'
2. Sp[lare rituald a corpului recomandat[ de unele
religii.
Abneg6{ie (s.,f ) l}t; lat. abnegation, fr. abndgationl
Devotament (dus pdnd la sacrificiu). ISi ingrijeqte
mama cu abnegalie.
Aboli (r,b. IV) lBt; ft. abolifl 1. A suprima o
institulie. Monarhiq a fost abolitd.2. A anula in
mod democratic o 1ege. Pedeapsa cu moqrtea a
fost abolitd.
Abolu{ionism (s.n.) [Et.: ft. abolitionisme)
Migcare aparuta la sfbrqitul sec' al XVI[-lea, care
urmlrea desfi in{area sclaviei negrilor din America'
Abomindbil, -d, abominabili, -e (adj.) [Et': fr'
abominable, lat. amobinabih"s] infior[tor, dezgus-
tiior. Arefald de animale o atitudine qbominabild.
Sn.: detestubil,
Aboni (vD. 0 [Et.: fr. aboner] 1. A-gi face un
abonament. 2. Fig. A veni cu regularitate intr-un
loc. S-a abonat la mine la masd.
Abonam6n! ab onam ent e (s.n.) lBt. : fr . ab o nn ement]
Convenlie scrisd prin care (in schimbul unei sume
de bani) o persoani (fizic[ sau juridic[) ob{ine, pe
o anumitd perioadd dreptul de a beneficia de
anumite servicii.
Abord6 (vb. /) [Et.: fr. aborder) 1. A trage la ldrm
o navl pentru debarcare. 2. Fig. A se apropia
pentru a incepe o discu{ie. L-a abordat pe polilist'
3. Aincepe o discu{ie, studiul unei probleme etc' labordat tema hqdriL
Abordibil, -il, abordabili, -e (adi.) [Et': fr'
abordable) 1. Care poate fi abordat. Este un tip
abordabil. Sn.'. accesibil.2. Care poate fr discutat'
Disculia aratd cd subiectul este abordabil.
Aborig6n, -i, aborigeni, -e(adj., s.m. pl/) [Et': fr'
aborigdnel B[qtinaq, autohton, indigen. Populalia
aborigend din Australia s-a retras in centrul conti-
nentului.
Abracadibra (interj.) [Et.: fr., it. abracadabra)
Formuli cdreia i atribuie puterea magic[ de a
realiza un lucru suPranatural.
Abracadabrinf, -il, abracadabranli, -e (adj')
lEt.: fu. abracadabrantf 1. Care este cu totul de
necrezut. Ne spunea o poveste abracadabrantd'
Sir..'. ciudqt, derutant. 2. incdlcit. Face niste
manerre abr ac adabr ant e.
Abraziv, -il, abrazivi, -e (s.n.. adi \ lEt.: fr. abrasifl
(Corp, material dur) care are proprietatea de a
roade prin frecate. Am curdlat rugina cu o piatrd
abrazivd.
Abrevii (vb. 1) [Et.: lat.it. abbreviare] Aprescurta
un cuvint, un titlu qi a-l nota cu un simbol' Crind
scrie kg, abreviazd cuvdntul kilogram.
Abrog6 (vb I lBr: lat. abrogare, fr. abrogerl A
suprima, a declara lipsit[ de valabilitate o lege sau
r
ll