Download - Determinarea Clorului Rezidual
DETERMINAREA CLORULUI REZIDUAL
Generalităţi: după contactul dintre clor şi apa de 30 minute, rămâne in apă un exces de clor care
se numeşte clor rezidual.
Clorul rezidual se poate prezenta sub 2 forme şi anume: acid hipocloros sau hipoclorit care
poartă denumirea de clor liber şi cloramină care se numeşte clor legat.
Aceste 2 forme ale clorului rezidual sunt importante deoarece actiunea şi stabilirea lor in
app este diferită. Prezenţa clorului rezidual in apa supusă dezinfecţiei are o importanţă sanitară
deosebită, indicând pe de o parte că s-a introdus o cantitate de clor suficientă pentru a asigura
dezinfecţia, iar pe de altă parte indică integritatea reţelei de distribuţie a apei clorului rezidual
liber este un indicator mai valoros decât cel legat deoarece este mult mai sensibil.
METODA CU METILORANJ
Principiul metodei: clorul molecular decolorează soluţia de metiloranj proporţional cu
concentraţia sa.
Reactivi:
- metiloranj soluţie 0,46 ‰ . Standardizarea soluţie de metiloranj se realizează astfel incât 1
ml metiloranj să fie decolorat de 0,1 Mg de clor;
- Metiloranj soluţia de lucru se obţine din soluţia de metiloranj amintită mai sus, diluată de
10 ori ; 1 ml din această soluţie este decolorată de 0,01 MgCl ;
- acid sulfuric soluţie 1:3 .
Modul de lucru:intr-un flacon Erlenmayer se introduc 100 ml apă de analizat şi se adaugă
0,5 ml acid sulfuric 1:3 . Se titrează cu metiloranj soluţia de lucru până ce se obţine o coloraţie
roz persistentă timp de 2 minute. Paralel se face şi o probă martor folosind apă bidistilată.
Cantitatea de metiloranj folosită la proba martor se scade din cantitatea de metiloranj folosită la
probă.
Calcul:
ml Cl liber/dm3= N/10
N= cantitatea de metiloranj folosită la titrare.
DETERMINAREA CLORURILOR DIN APA
Generalităţi: Clorurile din apă provin din sol sau in urma unei poluări de origine animală sau
umană când concentraşia variază in timp.
Principiul metodei: ionul clor reacţionează cu azotul de argint in mediul neutru pentru a
forma clorura de argint, insolubilă.
Sfârşitul reacţiei este indicat de cromatul de potasiu.
Cl ֿ + AgNO3 → AgCl + NO3 ֿ
CrO4K2 + 2AgNO3 → CrO4Ag2 + 2KNO3
REACTIVI:
- azotat de argint, soluţie 0,02 N sau 0,1 N ;
- cromat de potasiu 10% .
MODUL DE LUCRU:
Se iau 100 ml apă de analizat, se introduce intr-un flacon Erlnmayer, se adauga 1 ml
cromat de potasiu şi se titrează cu azotat de argint 0,02 N ( daca conţinutul in cloruri este de sub
50 mg / l ), sau 0,1 N ( daca conţinutul de cloruri este peste 50 de mg / dm3 ) până ce culoarea
virează de la galben-verziu la galben-brun.
Calcul:
mg Cl ֿ / dm3=(v·f·3,55/100) ·1000
v = volumul azotatului de argint introduşi in probă la titrare ;
f = factorul soluţie de azotat de argint 3,55= echivalentul in MgCl ֿ al unui neazotat de argint, 0,1
N .
DETERMINAREA ALCALINITATII APEI
Generalităţi: Alcalinitatea apei este dată de prezenţa bicarbonaţilor, carbonaţilor alcalini,
alcalino-teroşi şi a hidroxizilor.
Principiul metodei: neutralizarea unei cantităţi din apa de analizat cu un acid diluat in
prezenţă de indicator.
Alcalinitatea determinată in prezenţa metil-oranjului ( pH=4,4 ) constitue alcalinitate totală
şi este dată de bazele libere, carbonaţii şi bicarbonaţii alcalini.
NaOH + HCl → NaCl + H2O
Ca(HCO3)2 + 2HCl → CaCl2 + 2H2CO3
Interferenţa: determinarea este interferată de prezenţa clorulu rezidual care este indepărtat
prin tratarea apei de analizat cu câteva picături de tiosulfat de sodiu 0,1 N.
Recoltarea probelor: se face in flacoane de pirex sau polietilenă, care vor fi păstrate la rece
până se vor lua in lucru, determinarea făcându-se in prima zi de la recoltare.
Reactivi:
- acid clorhidric 0,1 N ;
- metiloranj 0,1% in apă ;
- tiosulfat de sodiu 0,1 N ;
Modul de lucru: se iau 100 ml apă de analizat intr-un flacon Erlenmayer, se adaugă 2-3
picături de metiloranj şi se titrează cu HCl 0,1 N până ce culoarea virează de la galben citrin la
galben portocaliu.
Calcul:
ml HCl N/dm3=V · f
V= ml HCl 0,01 N folosiţi la titrare;
f= factorul acidului clorhidric 0,1 N.