Download - CVJ Nr 825, miercuri 25 martie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 825

Miercuri, 25 Martie 2015

C ei care au preluat de mai puþin de o lunã ComplexulEnergetic Hunedoara vor sã evite cu orice preþ insolvenþa,

care este foarte aproape de a deveni realitate. Mai mult, directorul general Constantin Jujan spune cã vrea sã reducã orice fel de cheltuialã, deci inclusiv salariile ºi acum se poartã discuþii în acest sens. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Conducerea CEHscade salariile

Daniel Pleºcan afost trimis în judecatãîn stare de arest ladomiciliu ºi esteacuzat cã a plasat

„fetiþe” mai multorclienþi. Grav estecã douã dintre ele arfi minore, iar în procesul aflat pe

rolul TribunaluluiHunedoara cele douã

pãrþi vãtãmate suntcitate ºi prezente prin

reprezentantul lorlegal, tocmai pentrucã nu ar fi împlinitîncã 18 ani.

Instrumentat deDIICOT, dosarul încare este judecatDaniel Pleºcan, fostalui iubitã MihaelaCiociu ºi taximetristulSilviu Mihãiþã Praþa.

TribunalulHunedoara a decistrimiterea dosaruluispre judecare, iar ceitrei sunt acuzaþi deproxenetism, trafic de minori (douãinfracþiuni) ºi proxenetism în formãcontinuatã. Daniel

Ovidiu Pleºcan a fost arestat preventivla finele anului trecut,în urma unordescinderi în ValeaJiului a ofiþerilorBCCO Alba, iar încele din urmã a fostplasat în arest ladomiciliu la fel ca ºi„ajutoarele”.

La TribunalulHunedoara s-a consumat, luni, unnou termen de judecatã, dar, la cererea apãrãtorilorinculpaþilor, judecãtorii au amânatcauza pentru data de 6 aprilie.

F aþã de luna trecutã, Apa Serv

Valea Jiului a încasatcu 50 la sutã maipuþin la facturileemise consumatorilor,iar cauza este apropie-rea sãrbãtorilor pascale.

Activitatea operatoruluide apã ºi canal din ValeaJiului este serios afectatãde gradul scãzut deîncasãri, iar conducereasocietãþii cautã soluþii pen-tru a aduna suficiente fon-duri încât sã achite obligaþi-ile cãtre bugetul de stat,dar ºi pentru primele ºilefurile angajaþilor.

„Ne este îngreunatãactivitatea de gradul scãzutde încasãri. Faþã de lunatrecutã am încasat cu 50 lasutã mai puþin, iar cauzaeste apropierea sãrbãto-rilor. Oamenii nu maiplãtesc ceea ce consumãpentru cã vin sãrbãtorilepascale. Din acest motiv nedescurcãm greu ºi astãzi nupot spune dacã vom reuºisã dãm angajaþilor primede Paºti. Deocamdatã suntem în imposibilitate,pentru cã nu pot sã nu-mi

achit obligaþiile la stat”, adeclarat directorul generalal Apa Serv Valea Jiului,Costel Avram.

Operatorul ºi-a sporitnumãrul echipelor decolectare pentru a-ºi recuperadatoriile de la consumatori.

„Chiar acum (n.r. marþi)am convocat o ºedinþã peaceastã problemã, iar pânãacum am detaºat ºi angajaþi din birouri, echipede câte douã persoane,pentru a merge pe teren laîncasãri”, a mai declaratAvram. Pe de altã parte,încasãrile scãzute îngreuneazã activitateasocietãþii ºi pe parteatehnicã, pentru cã o seriede investiþii importante nu pot fi finanþate dupãgraficul stabilit.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Încasãrile Apa Serv Valea Jiuluiau scãzut la jumãtate

E groasã rãu. Agenþia Naþionalã Împotriva Traficuluide Persoane, parte în procesul de proxenetism al fiului consilierei judeþene Dorina Pleºcan

A genþia Naþionalã ÎmpotrivaTraficului de Presoane- Centrul

Regional Alba s-a constituit parte vãtãmatã în procesul lui Daniel Ovidiu Pleºcan, fiul consiliereijudeþene UNPR Dorina Pleºcan. Sunt cel puþin douã minore ce ar fi fostplasate unor clienþi, spun anchetatorii.

Încep lucrãrileºi pe DN 7AD rumul spre Voineasa

intrã în reparaþii.Primarul din Petrila, IliePãducel susþine cã arterace leagã Valea Jiului dejudeþul Vâlcea va fi închisîn scurt timp pentrureparaþiile necesare.

Dupã ce a fost pur ºi simpludistrusã de viiturã vara trecutã, iarpe tot parcursul iernii, s-au for-mat adevãrate cratere, arterarutierã de la Jieþ întrã în reparaþii.Ilie Pãducel spune cã a fãcuttoate demersurile, iar cei de laCNADR au dat asigurãri cã începlucãrile de sãptãmâna viitoare.

„Am, în scris, de la CNADRBucureºti, semnat de domnuldirector general Neagã, cã suntbanii pregãtiþi, formalitãþile gata,inclusiv contractul ºi vor începelucrãrile de reabilitare a drumului

de la intersecþia cu Maleia, pânãla hotar cu judeþul Vâlcea, tot ceînseamnã DN 7A pe teritoriuloraºului Petrila”, a spus IliePãducel, primarul oraºului Petrila,care a primit confirmarea cãlucrãrile sunt pe cale sã înceapãcam din 30 aprilie.

Cel mai probabil, drumul va fiînchis de la finele acestei luni,când începe ºi organizarea deºantier în zona respectivã. Înacest moment, potrivit CNADR,

DN 7A de la km 86+601pânã la km 91, în zona ObârºiaLotrului, pe anumite porþiuni,drumul este încã acoperit cu unstrat de zãpadã de 3 cm.

Artera din defileul Jieþului eradatã cã rutã ocolitoare pentrusituaþia în care se închide DefielulJiului, aºa încât, dacã ambele rutevor fi închise, Valea Jiului varãmâne absolut izolatã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Staþia este inclusã înproiectul „Sistemul demanagement integrat aldeºeurilor în judeþulHunedoara”, semnat deCJ Hunedoara cuMinisterul Mediului ºiSchimbãrilor Climatice ºieste amplasatã în vecinã-tatea fostei mine Dâlja.

Starea actualã a drumului nu permite,însã, un trafic fluent almaºinilor de gunoi, caresã aducã deºeurile lastaþia de sortare, aºa cãse impune modernizarealui. Pentru realizareaacestui proiect, ConsiliulLocal al MunicipiuluiPetroºani a decisasocierea cu oficialiiConsiliului JudeþeanHunedoara. „ConsiliulJudeeþan Hunedoara ne-a propus încheiereaunui acord de asociere

în vederea realizãrii încomun a obiectivului<<Modernizarea drumu-lui de acces als taþiei desortare/ transfer dinPetroºani>>. În urmasemnãrii acordului pro-pus, Consiliul Judeþeanva finanþa ºi realizãlucrarea în cauzã”,aexplicat Tiberiu Iacob –Ridzi, primarul municipi-ului Petroºani.

Amplul proiect„Sistem de managementintegrat al deºeurilor înjudeþul Hunedoara”, în

valoare de peste 70 demilioane de euro,prevede construirea unuideponeu ecologic cu ocapacitate de patru mil-ioane de metri cubi înlocalitatea Bârcea Mare,dar ºi a mai multor staþiide sortare ºi de transferal deºeurilor. De aseme-nea, vor fi închise celenouã gropi de gunoi dinjudeþ care nu respectãnormele de mediueuropene.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 martie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014Depoziþia experþilorINSEMEX, elementulcheie pentru judecãtorii Curþii deApel Bucureºti

P este o sãptãmânã de zile se vada verdictul final în procesul

„Maternitatea Giuleºti” au decismagistraþii Curþii de ApelBucureºti, instanþã care judecãultima cale de atac a vinovaþilor.

Magistraþii Curþii de Apel ºi apãrã-torii inculpaþilor au cerut cã experþiiINSEMEX sã fie audiaþi ºi la instanþasuperioarã, depoziþia lor fiind crucialãpentru stabilirea adevãrului în cazultragediei din 16 august 2010, produsãla Maternitatea Giuleºti. Solicitarea deaudiere a experþilor din Petroºani avenit atât din partea apãrãtorilor incul-paþilor cât ºi din partea magistraþilor.

„Într-adevãr de la INSEMEXPetroºani au fost solicitaþi experþi pentru informaþii suplimentare, iar noiam trimis un expert pentru a da acestelãmuriri”, a declarat, ieri, directorulºtiinþific al INSEMEX Petroºani,Constantin Lupu. Sentinþa finalã ar fitrebuit datã zilele trecute, însã comple-tul a amânat pronunþarea pentru data

de 2 aprilie a.c. În primã instanþã asistenta Florentinã Cârstea a fost consideratã principalul vinovat demoartea celor ºase bebeluºi ºi rãnireagravã a altor cinci. Aceasta a fost con-damnatã la doi ani ºi douã luni deînchisoare pentru ucidere din culpã ºivãtãmare corporalã gravã din culpã.

Judecãtorul i-a reproºat cã nu a spusadevãrul despre ceea ce s-a întâmplatchiar înainte de producerea incendiuluidevastator ºi cã nu a realizat cât degrave au fost lucrurile. Expertiza tehnicãa avut un rol crucial în stabilireacauzelor care au dus la dezastru. Numai puþin de 30 de specialiºti din cadrulInstitutului Naþional de CercetareDezvoltare pentru Securitate Minierã ºiProtecþie Antiexplozivã INSEMEXPetroºani au muncit la expertiza tehnicãcare cuprinde 2 volume, în total aproxi-mativ 700 de pagini. Raportul a arãtatnegru pe alb cã incendiul a izbucnit dincauza unei prize ale cãrei elemente decontact erau uzate ºi care s-asupraîncãlzit. Focul a fost întreþinut deoxigenul eliberat în exces de cele treiincubatoare din încãpere. Tot primainstanþã a stabilit ca MaternitateaGiuleºti împreunã cu asistentaFlorentinã Cârstea trebuie sã plãteascã4,3 milioane de euro daune. Acestesume nu sunt finale, ele putând fireevaluate de magistraþii Curþii de ApelBucureºti.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

S-a urcat lavolan deºi aveapermisul reþinutU n tânãr de 20 de ani

din localitatea Petrilaa fost prins de poliþiºtii dinGorj conducând prinmunicipiul Târgu Jiu, deºi nu mai avea permis deconducere.

Acesta i-a fost suspendatpentru o altã abatere, dartânãrul n-a avut rãbdare sãaºtepte sã treacã perioada depedeapsã. S-a ales cu dosarpenal ºi riscã sã ajungã dupãgratii.

„Poliþiºtii din cadrul PoliþieiMunicipiului Târgu Jiu —Biroului Rutier au depistat untânãr, de 20 ani, din oraºulPetrila, judeþul Hunedoara, întimp ce conducea un autotur-ism pe strada Traian dinmunicipiul Târgu Jiu, aflându-seîn perioada de suspendare aexercitãrii dreptului de a con-duce autovehicule pe drumurilepublice”, aratã IPJ Gorj.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Maºinile de gunoi vor circula pe un drummodernizat din banii CJ Hunedoara

D rumul spre staþia de sortare de lângã fosta minã Dâlja va fimodernizat cu banii Consiliului Judeþean Hunedoara. Primãria

Municipiului Petroºani va colabora cu oficialii CJ Hunedoara pentrurealizarea proiectului.

P otrivitContractului

Colectiv de Muncã,minerii din cadrulComplexului EnergeticHunedoara ar trebui sãprimeascã în curândprimele de Paºti.

Situaþia CEH este, însã,una extrem de delicatã, dar atât sindicatele, cât ºiadministraþia spun cã vorpurta discuþii pe acestsubiect. Minerii ar trebui sãprimeascã bani ºi nu tichetecadou de Paºti. Cel puþin aºaau negociat sindicatele, daracum, tot liderii de sindicatspun cã vor face un actadiþional, ca mãcar tichete sãprimeascã, datã fiind situaþiaextrem de dificilã în care seaflã acum ComplexulEnergetic Hunedoara.

„Am discutat acest lucru.În CCM avem prevãzutã onegociere între sindicatulreprezentativ ºi adminis-

traþie, negociere care trebuiefãcute în sume de bani, nutichete cadou, cum s-aîntâmplat în anii precedenþi.Este un motiv pentru careîncercãm sã facem o modifi-care prin act adiþional a contractului colectiv de

muncã. Intenþia noastrã estede a achita tichete cadousalariaþilor”, a spus PetreNica, preºedinteleSindicatului Muntele.

Pe de altã parte, adminis-traþia încearcã sã gãseascã osoluþie de moment, pentrucã lucrurile s-au complicatfoarte mult în acest moment,iar negocierile vor fi purtateîn scurt timp cu sindicaliºtii.„Vom discuta cu reprezen-tanþii lor. Prima este prevãzutã în CCM, nu esteînsã, un cuantum. E o situaþie dificilã a societãþii înceea ce priveºte funcþionareaºi nu sunt bani”, a spusConstantin Jujan, directorulgeneral al CEH.

Anul trecut, angajaþii CEH au primit tichete cadouîn valoare de 400 de lei, iarcei de la Mintia ºi Paroºeniau primit adaosuri de câte300 de lei. Din pãcate, însã,administraþia crede cã înacest an va diminua aceastãsumã, iar minerii nu vorprimi bani, ci doar tichetecadou.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 martie 2015 Actualitate 3

C EH acum învaþãsã mearã.

Complexul EnergeticHunedoara s-a nãscutcu un handicap grav.

La cârma sa s-au aflatpersoane care nu au avuttact sau pregãtire astfelîncât sã îl vindece încetulcu încetul.

Abia acum la trei ani dela naºtere, ComplexulEnergetic Hunedoara vaînvãþa sã meargã. Toþiprestatorii de servicii dincadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoara vorfi grupaþi într-o singurãentitate. Constantin Jujanvrea sã regândeascãmodul de funcþionare alComplexului EnergeticHunedoara, astfel încâtacesta sã devinã rentabilpe piaþa energiei electrice.

Cu paºi mici, precum uncopil mic, aºa se faceacum la societatea energeticã din judeþulHunedoara.

“Este dorinþa noastrãde a grupa prestatorii deservicii din cadrulComplexului într-o sucursalã care nu se vamai numi Salvamin, darva funcþiona în acelaºisediu, pe acelaºi schelet,dar va cuprindepreparare, transportul pecalea feratã, transportulauto, toate serviciile carepot fi prestate în cadrulComplexului ºi la terþi”, adeclarat Constantin Jujan,directorul general al CEH.

La Salvamin vor fi gru-paþi toþi aceºti prestatoride servicii ai ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Monika BACIU Monika BACIU

C ei care au preluat de mai

puþin de o lunãComplexul EnergeticHunedoara vor sãevite cu orice preþinsolvenþa, care estefoarte aproape de adeveni realitate.

Mai mult, directorulgeneral ConstantinJujan spune cã vrea sãreducã orice fel decheltuialã, deci inclusivsalariile ºi acum sepoartã discuþii în acestsens.

Situaþia financiarã aCEH este în colaps,iar ca sã supravie-þuiascã, cei din

conducere reuºesc sãachite doar salariile ºisã încadreze cât de câtîn costul materialelor.

Piaþa energeticã nueste reglementatã înfavoarea producãto-rilor de energie pecombustibil solid, iar înacest moment sepoartã discuþii chiar de

micºorare a salariilorcelor care sunt angajaþi.

„Avem în vederenegocieri cu partenerulde dialog social peorice reducere de cheltuieli, inclusiv desalarii”, a spusConstantin Jujan,directorul general al

CEH.Pânã la 1 aprilie,

noua conducere trebuie sã vinã cu unplan de redresare,pentru cã atunci vaavea loc întâlnirea cuFMI. Acest plan a fostelaborat în scurtul timpcare a trecut ºi încã semai lucreazã la el.

„Într-o perioadãscurtã de timp trebuiaîntocmit un programcu niºte mãsuri, pecare l-am ºi întocmit,mãsuri pe termenscurt. Programul a fost prezentat CA,AGA ºi Ministerului ºia fost transmis FMI.Cuprinde mãsuri petermen scurt pornind

de la reorganizare, areºi o componentã derestructurare, dar nuimediatã, restructurareînsemnând disponibi-lizãri de personal, oreducere a costurilor,valorificarea materia-lelor din stocurile fãrã miºcare, cumiºcare lentã, la cele 3 sucursale ºi, pânã laurmã, o organizare eficientã a activitãþiiCEH. Principalulobiectiv este evitareainsolvenþei”, a maicompletat ConstantinJujan, directorul general al CEH.

ComplexulEnergetic Hunedoaraare aproape 6.500 desalariaþi, care activeazãîn cadrul a patru minedin Valea Jiului

(Lonea, Livezeni,Lupeni, Vulcan) ºi adouã termocentralecare au acoperit anultrecut ºapte la sutãconsumul de energie lanivel naþional.

Compania, controlatã deDepartamentul pentruEnergie, a fost înfiinþatã în 2012, prin fuziunea termo-centralelor de statDeva ºi Paroºeni, darse pare cã nu a fost înfavoarea celor careproduc energie dinhuilã. Asta o spuncifrele care aratã undeclin uriaº în ultimulan, când s-au acumulatcele mai multe datorii.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Conducerea CEH scade salariile

La trei ani de la naºtere, CEH încearcã sã facã paºi

“Tatãl” Jujan þine demânã “copilul” CEH ºi îlînvaþã sã meargã

Primele minerilor, încã un hop pentru CEH

Un chip luminos, cuzâmbet larg ºi extrem devolubilã, profesorulMargareta Bãdulescu

nu-ºi ”justificã” vârsta –74 de ani. Spirit tânãr,îºi încarcã bateriile dinmunca ºi îndrumareacopiilor care îi calcã zilnic pragul casei, din

activitatea de la CentrulComunitar româno-englez ”Speranþã pentruColonie” Petroºani. ªi

nu îi învaþã doarmatematicã în stilul sãucaracteristic, ci le este ºiconfident ºi prieten.”Au ºi ei probleme speci-fice vârstei, au temeri,

unii nu au încredere în eiºi îi îndemn sã-ºi spunãpãsul, încerc sã-i fac sãînþeleagã ºi sã ledepãºeascã. Am copiicare vin la mine ca la unprieten ºi când aparreuºitele, când evoluþiaeste evidentã sunt încântatã, mã încarc deenergie de parcã îmiîmprumutã din tinereþealor” – spune MargaretaBãdulescu, care a exem-plificat cu cazuri de copiiînfiaþi, copii pãrãsiþi, sau ai cãror pãrinþi suntplecaþi de ani buni înstrãinãtate ºi le oferã cãl-

dura cãminului cu porþia,o porþie mult prea micã.

A strãbãtut conti-nentele, dar s-a

întors mereu la elevi Prof. Margareta

Bãdulescu s-a pensionatdin anul 2000, dar activitatea sa a continuatintens. ”Nu pot sta fãrãsã activez, deºi sunt unom împlinit ºi Dumnezeum-a iubit pentru cã am vãzut lumea ºi tot cemi-aº fi dorit. Cristina(Cristina BãdulescuFoiºor, mare maestrãnaþionalã ºi internaþiona-lã ºi redutabil antrenor deºah – n.n.) m-a dus cu eaîn toatã lumea, amstrãbãtut aproape toatecontinentele. La fel ºi cunepoatele mele – Sabina Francesca, a luatmasteratul în Baltimoreºi este mare maestrã laºah în lotul StatelorUnite. Apoi Veronica,studentã în Londra, este

ºi ea maestrã internaþionalã la oechipã dinStuttgart. Am vãzuttot ce mi-am doritdatoritã lor, cã vãdaþi seama cã dinpensia mea nuputeam” –povesteºte fericitãmama ºi bunicacampioanelor lumiila ºah. În timp cestãteam de vorbã,telefonul a sunat. EraSabina Francesca, mareamaestrã la ºah aAmericii, care, de pesteOcean, din Dallas, cereaamãnunte bunicii saledespre cum sã facãgãluºtele pentru supã...

Pe masa de lucru aMelaniei Bãdulescutronau sumedenie desuveniruri. ”Aduc mereulucruºoare pentru copiiicare vin la mine. ªi eisunt foarte atenþi ºi mi-audat acum mãrþiºoare ºifelicitãri ingenioasefãcute de mâna lor. Eimpresionant...” – spuneprofesoara, iar ochii i seumezesc de emoþie.

”Greu am fãcutºcoala... Eram

fiicã de chiaburi ºimã dãdeau afarã”

De loc din sudul þãrii,pãrinþii doamnei profe-soare nu au vrut s-o deala ºcoalã considerând cãavând ceva pãmânt, iarmama sa fiind o pri-ceputã croitoreasã, careºi broda ºi þesea lucrurideosebite, fiica avea ceface în viitor, iar în satulPiscu Nou nu era ºcoalãde 7 clase. Fiind bunã la

carte, un profesor delimba rusã a dus-o laºcoalã într-un sat înveci-nat, la Seaca de Câmp.Fãcea, zilnic, pânã laºcoalã câte trei km. Caorice fetiþã, ºi-a dorit sãajungã precum frumoasaprofesoara de matema-ticã. Dar în clasa a V-a s-a desfiinþat ºi ºcoala dinSeacã. La insistenþelebunicului, fetiþa de atuncia fost dusã chiar debunic sã-ºi continueºcoala la Calafat.Margareta Bãdulescu îºiaminteºte, de parcã ar fifost ieri, drumul de onoapte cu cãruþa pânã laCalafat... ”Greu am fãcutºcoala... Ai mei erauconsideraþi chiaburi ºi defiecare datã când veneacâte o inspecþie mãdãdeau afarã. ªi la cata-log eram ultima pentru aevita problemele. Noroccã în 1962 s-a încheiatcolectivizarea, eram înanul II de facultate, laTimiºoara, ºi aºa amputut beneficia de bursade merit. Dar primul ana fost cumplit. La facul-tate l-am întâlnit ºi pesoþul meu, care era înanul III, un bun rugbyst ºicanotor ºi cu o memorie

ieºitã din comun. Terminând cu un an

înaintea mea a alesPetroºaniul. Eu, dupã unan am ales Petrila 3crezând cã este undevaîn centru, dar era înCimpa. Prima mea gene-raþie a fost una bunã, cuRãscolean ºi cei de-oseamã, dar ºi eu puneammult suflet. ªtiu cã tre-buia sã nasc ºi elevii aucerut Inspectoratului sãmã aducã înapoi... Apoila înfiinþarea ªcolii nr.6din Petroºani, amdevenit titularã ºi deacolo am ºi ieºit la pen-sie. Dar am avut ore ºi laLiceul Industrial cel vechide la garã, apoi la celnou ºi la Informaticã. Nuaveam casã, nu aveamnici aragaz, de butelienici nu mai vorbesc. Maitârziu am primit aparta-ment pe str. Viitorului,am fãcut rate ca toþioamenii...” – povesteºteprof. Margareta Bãdulescu.

P e mareamaestrã a

ºahului a nãscut-ojucând table

În casa Bãdulescu sejuca ºah, table... ”PeCristina am nãscut-o

jucând table cu soþul(râde cu poftã –n.n.).Cum în casã jucam ºiºah, ºi Cristina a învãþat.Apoi la ºcoalã cum nule prea plãcea educaþiafizicã, li se permitea sãjoace ºah în clasã la orade sport. A fost o clasãfoarte bunã... PeCristina, vestita Daciadade pe vremea luiCeauºescu a ridicat-o,era un concurs pentrunelegitimaþi, cu scopul dea descoperi talente. CumCristia a parcurs etapelemunicipale, judeþene ºinaþionale, a ajuns laCampionatul NaþionalDaciada ºi a reuºit. Eraîn 1980, era în clasa aVII-a. Cluburile de laBucureºti s-au oferit s-oia, dar era prea micã s-olãsãm. Ne-am ocupat deea cu atenþie, soþul oducea la concursuri. Eu îiluãm notiþele cu lecþii dela ºcoalã, iar ea venea ºicitea ºi noaptea.Educaþia este esenþialã ºimã refer la complexi-tatea ei. De exemplu oluam cu noi la þarã ºimuncea la roºii, la arpa-gic ºi simþea cã estefolositoare, responsabilã,chiar ajungea sã aibãiniþiative. Apoi toatejocurile logice careapãreau le-am luat, darnici sportul nu lipsea. Înfiecare searã mergeam lastadion, eu fãceam oturã, soþul cinci, iarCristina 10. Vreau sãspun cã de copii trebuiesã te ocupi. Dar existã ºiun dar de laDumnezeu...” - a rãspunsprof. Bãdulescu întrebãrii”cum au reuºit sã facãdin copilul lor o cam-pioanã internaþionalã?”

De precizat cã mareamaestrã internaþionalã laºah, Cristina BãdulescuFoiºor este Cetãþean deOnoare al municipiuluiPetroºani. Aceasta ainiþiat ºi organizatConcursul ”CristinaFoiºor” la ºah rapid, laPetroºani.

N u existãgeneraþia

tinerilor rãiÎntrebatã fiind dacã

generaþia de astãzi este,aºa cum se spune, ”maislabã calitativ” decât celetrecute, prof. MelaniaBãdulescu a infirmatargumentat acestã pãreregreºitã ºi atât de vehicu-latã. ”Copiii au fost întot-deauna la fel. Ei sunt aºacum îi formãm noi. Eunu am copii rãi, eu amcopii foarte buni. Doar cãproblemele pe care leridicã societatea de acumdevin ºi problemele lor ºitrebuie ascultaþi ºi îndru-maþi. Am avut de curândcopii în situaþii limitã, înpragul suicidului pentrucã nu se regãseau înlumea în care trãiau, eradisperare ºi asta nuînseamnã cã acel copileste rãu, ci era vorba deblocaj, de confuzie. Amdepãºit momentul împre-unã, le-am arãtat alte cãi,le-am stimulat încredereaîn sine ºi în cei apropiaþi.Este foarte importantãfamilia, pãrinþii ºi bunicii.Or, dacã îi cumperimaºinã de lux unui tânãrde 18 ani, de exemplu,bucuriile vieþii se dilueazãdramatic, iar scara valorilor o ia razna. Euam o vorbã, verificatã detimp: ridicã-te prin pro-priile forþe, cere ajutor lanevoie, dar nu te ridicape umerii altora pentrucã te vei prãbuºi pe interior ºi asta este iremediabil” – spune prof.Margareta Bãdulescu.

La cei 74 de ani, profesoara de matematicã din Petroºani,spune cã va continua sã-ºiîndeplineascã menirea,aºa cum ºtie cel mai bine,cu drag ºi dragoste ºi seva bucura în continuarede cãlãtoriile oferite defiicã ºi nepoate prinlumea cea mare.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 martie 20154 Actualitate Actualitate 5

O peratorul deapã ºi canal

din Valea Jiului,ApaServ Valea JiuluiSA ºi-a câºtigat îninstanþã dreptul de anu plãti corecþiifinanciare pentruproiectul derulat cufonduri europene.Aºa cã, pentruApaServ nici nu mai este nevoie deintervenþia promisãa Guvernului.

La fel ca ºi pentrualte instituþii cederuleazã proiecte cufinanþare europeanã pePOS Mediu corecþiafinanciarã a fost de25%, dar nu s-a calculat unitar pe totproiectul, unitar, ci pefiecare parte compo-nentã a acestuia. Întotal, corecþiile pe careApaServ le-ar fi avut deachitat au fost stabilitela circa un milion de leinoi, însã operatorul deapã ºi canal a contestatîn instanþã raportulîntocmit de DirecþiaGeneralã AM POSMediu. “Am câºtigatprocesul la Curtea de

Apel Alba Iulia ºi numai trebuie sã achitãmacele corecþii financia-re. Oricum, între timpa fost pusã în aplicareºi Ordonanþa 15/2013 a Guvernului depreluare a a acestorala datoria statului. Nunumai pentru ApaServ,

ci pentru toate in stituþiile care au derulatastfel de proiecte ºili s-au calculat corecþiifinanciare. A fost ogreºealã a ANRMAP”,a declarat directorulgeneral al SC ApaServValea Jiului SA, Costel Avram.

U rmeazãrecepþia finalã

Contractul definanþare pentruProiectul “Extinderea ºireabilitarea infrastruc-turii de apã ºi apãuzatã în judeþulHunedoara – ValeaJiului” a fost semnat îndata de 28.03.2011 ºia fost încheiat intreMinisterul Mediului ºiPãdurilor, în calitate deAutoritate de

Management pentruProgramul OperaþionalSectorial „Mediu” ºiS.C. ApaServ ValeaJiului S.A., în calitatede beneficiar, cu viza Asociaþiei de DezvoltareIntercomunitare „APAVALEA JIULUI”.

Valoarea eligibilã aProiectului, conformProgramuluiOperaþional SectorialMediu este de168.500.000 Lei, dincare 85 % contribuþiaUniunii Europene, prinFondul de Coeziune –143.225.000 lei; 13 %Buget de Stat –21.905.000, leirespectiv 2 % dinbugetul local –3.370.000 lei.Proiectul cuprinde treicontracte de asistenþãtehnicã, ºapte con-tracte de lucrãri ºi uncontract de furnizareutilaje. Proiectul, spuneCostel Avram, se vafinaliza în data de 16aprilie, când va avealoc recepþia finalã“Putem spune cã sun-tem primul operatordin þarã care finalizeazãcontractul ºi avemZERO corecþii financia-re la finalul proiectu-lui”, a mai spus CostelAvram.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Mamã ºi bunicã de mari maestreinternaþionale munceºte pe brânci,la 74 de ani

L a 74 de ani face voluntariat în ColoniaPetroºani, la Centrul Comunitar

româno-englez ”Speranþã pentru Colonie”, loc în care persoanele defavorizate – copii,pãrinþi ºi oameni în vârstã – sunt sprijiniþi.Profesorul de matematicã MargaretaBãdulescu este singura persoanã din vecheagardã, plinã de vigoare, cu drag ºi dragostepentru copii ºi tineri, care conduce secþiuneade matematicã a Centrului. În plus, la uºa sãbat zilnic foºti ºi actuali elevi pentru care estepovãþuitor, îndrumãtor, educator ºi profesorde matematicã. Despre ei, prof. Bãdulescu -mama marii maestre internaþionale a ºahuluiCristina Bãdulescu, ºi bunica altor douã marimaestre ale Europei ºi Americii - vorbeºtedespre sine ºi despre aºa-zisa generaþie cuprobleme. ”Copii au fost întotdeauna la fel,buni. Problema este felul cum îi formãm noi -pãrinþi, bunici ºi dascãli”.

Un milion mai mult în conturi

ApaServ a câºtigat în instanþã dreptulde a NU plãti corecþii financiare

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 martie 20156 Actualitate

HAIDEÞI LA TEATRU!Sâmbãtã 28 martie, de la ora 18.00,

din nou PREMIERÃ! „HERGHELIA ALBASTRÃ”,

regia Nicoleta Dãnilã.

Este vorba de mai mulþitineri din oraºul Petrila carevor rãmâne fãrã terenurilepe care administraþia le-aatribuit în vederea constru-irii unor locuinþe. Potrivitlegii, autoritãþile locale potoferi terenuri tinerilor pânãîn 35 de ani pentru a-ºi ridica o locuinþã. La Petrilamai multe persoane vorrãmâne fãrã teren pentru cãnu au respectat legea.

“Conform legii 15 tineriiau dreptul sã primeascã înfolosinþã gratuitã suprafeþede teren în mãrime maximãde 400 de metrii pãtraþi cuposibilitatea ca în termen deun an de zile sã îºi facãproiectul pentru locuinþa ºiconform autorizaþiei întermen de trei sau patru anisã îºi construiascã locuinþa.Din pãcate avem ºi tinericare au primit teren la legea15 dar ºi-au îndeplinit obligaþiile adicã nu au fãcutproiect. Luna aceasta înºedinþã ordinarã de consiliuvom rezilia un astfel deproiect de hotãrâre princare am atribuit teren lalegea 15 pentru cã nu ºi-aufãcut proiectul. Mai avemsituaþii în care ºi-au fãcut

proiectul ºi nu au construit.Urmeazã cã în lunile urmã-toare sã mai reziliem ºi altecontracte”, a declarat VasileJurca, viceprimarul oraºuluiPetrila. Din fericire, tineriinu vor trebui sã plãteascãdespãgubiri cãtre administraþia localã.

“Vor fi reziliate cinci sauºase contracte în perioadaurmãtoare ºi s-ar putea ºialtele în viitor. Din pãcatedouã în proporþie de 30%din cei care au primit teren au ºi reuºit sã-ºi ºiconstruiascã o locuinþã. Noiînþelegem cã situaþia finan-ciarã poate nu le permite

dar trebuie sã se gândeascãde la început dacã pot saunu sã construiascã. Din fericire legea nu îi oblige sãplãteascã nimic în perioadaîn care au avut terenul înfolosinþã ºi nu au construit.Poate dacã ar fi fost obligaþisã plãteascã s-ar fi gândit dedouã ori înainte de a solicita terenul”, a mai spussursa citatã.

Odatã ce aceste con-tracte au fost reziliate pemotiv cã legea nu a fostrespectatã, tinerii nu mai aunicio ºansã de a obþine olocuinþã din fondul locativ.

“Odatã ce au primit terenºi nu au construit ei nu maipot beneficia nici delocuinþa nici de alt teren dinfond locative. Li s-a dat oºansã ºi nu au valorificat-oºi în acest caz sunt foartemulþi care au nevoie. Numaila locuinþa avem 450 decereri de soluþionare. Acumdoi ani am dat în folosinþã65 de unitãþi locative noidar cu acestea nu am reuºit sã rezolvãm problemaspaþiului locative în totalitate în oraº”, a conchisviceprimarul petrilean.

Autoritãþile locale seluptã sã rezolve problemalocuinþelor, însã acest pro-ces este aproape impobililavând în vedere cã de anide zile nu s-au mai construitblocuri.

Monika BACIUMonika BACIU

În timp ce apele sunt sufo-cate de deºeuri de platis, carese degradeazã extrem de greu,ministerul Mediului gândeºteun act normativ care sã obligeproducãtorii de produseambalate sau ambalaje sãasigure reciclarea sauincinerarea lor. PET-urile suntaruncate peste tot, al întâm-plare, iar România se sufocãsub povara acestor deºeuro.Topirea zãpezilor le-a scos laivealã peste tot, iar apele suntpline de PET-uri. Campaniilede strângere a gunoaielor auavut efect doar pe termenscurt, fiind insuficiente sau ine-ficiente. Cele mai periculoasepentru mediu sunt ambalajelede tip PET; sacii sau pungiledin plastic, al cãror proces dedegradare dureazã sute de aniºi pânã atunci contribuie laaccentuarea gradului de poluare pentru care am fostnu o datã criticaþi. Existã, eadevãrat, un sistem de amenzi,însã este greu sã-l prinzi în flagrant pe cel care polueazã.

În consecinþã,ministerul Mediului,Apelor ºi Pãdurilorvrea sã schimbefoaia. A fost elabo-

rat un act normativ care stabileºte concret rãspundereafinanciarã ºi operaþionalã pen-tru valorificarea deºeurilor deambalaje. Potrivit proiectuluide act normativ, autoritãþileadministraþiilor publice locale,în calitate de deþinãtori legali aideºeurilor, au responsabilitateaatât a gestionãrii corespunzã-toare a acestora, cât ºi de avalorificas materialul cu valoarede piaþã. Totodatã, producã-torii de produse ambalate saude ambalaje vor fi obligaþi sãasigure reciclarea sauincinerarea lor în instalaþii deincinerare cu valorificare deenergie electricã pentru toatedeºeurile colectate separat ºisã plãteascã costul net decolectare, sortare ºi, eventual,de tratare a acestora.

Un mecanism care stimu-leazã colectarea selectivã, darcare aruncã responsabilitãþilepe umerii producãtorilor ºiautoritãþilor locale.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

ªi fãrã casã ºi fãrã teren

C ererile devaloare

redusã se judecã laPetroºani întreApaServ ValeaJiului ºi abonaþi.

Procedura cu privirela cererile de valoareredusã reprezintã unnou mijloc procesual cao alternativã la procedu-ra de drept comun ºi lacea a ordonanþei deplatã pentru soluþionareacu celeritate a litigiilorpatrimoniale, atuncicând valoarea obiectuluiacestora nu depãºeºte10.000 lei ºi nu vizeazãmateriile exceptate delege. În cursul anului trecut, pe rolul instanþeipetroºãnene au fostdepuse mai multe astfel

de cereri de cãtreApaServ ValeaJiului ºi toate aufost câºtigate desocietatea de apã.

Astfel, caurmare a soluþiilorinstanþei, debitoriitrebuie sã achite furnizorului de apãrestanþele. Noua proce-durã se distinge prinaccesibilitate (pre-supunând utilizarea unor formulare tipizate –formular de cerere, for-mular tip pentru com-pletarea ºi/sau rectifi-carea formularului decerere ºi formularul derãspuns – care cuprindinformaþii clare privindcompletarea fiecãreirubrici, astfel încât pro-cedurã este la îndemânaoricãrui justiþiabil, fãrã afi obligatorie

reprezentarea prin avo-cat), simplitate (întrucâteste de regulã o proce-durã scrisã, care numaiîn mod excepþionalimplicã înfãþiºareapãrþilor) ºi celeritate(etapele derulãrii proce-durii în primã instanþãfiind stabilite detaliat, înfuncþie de poziþia proce-sualã a pãrþilor, cu speci-ficarea termenelor încare trebuie îndepliniteactele de procedurã ºi asancþiunilor incidente încazul nerespectãrii aces-tora). Pe site-ul societãþiisunt afiºate ºi per-

soanele care au datoriimari. Mii de beneficiariai serviciilor figureazã peaceastã listã neagrã. Maiexact, 2484 de per-soane au datorii cãtrefurnizorul de apã pota-bilã din Valea Jiului. Ceamai mare datorie o areun locuitor din munici-piul Petroºani care aacumulat o datorie de25.868.64 de lei, adicãpeste 250 de milioanede lei vechi. Acesta esteurmat îndeaproape detri locuitori din munici-piul Vulcan care au deachitat sume de peste22 de mii de lei.

Doar de la abonaþii depe lista neagrã, cei de laApaServ au derecuperat 74.183 de lei.La sfârºitul anului trecut,la societatea de apã afost înfiinþat ºi un biroujuridic care are rolul de arecupera creanþele de larãu-platnici.


Cum vrea Ministerul Mediului sã rezolve problema PET-urilor din ape

Aruncã responsabilitatea peumerii autoritãþilor locale ºi aiproducãtorilor de ambalaje!

A u primit teren pentru a-ºi ridica o locuinþã,însã nu au respectat condiþiile legale, drept

pentru care visul de a avea o casã a lor se va nãrui.

ApaServ câºtigã procesele precumcurge apa la robinet

S tatul românva împrumuta

ComplexulEnergeticHunedoara pentruachiziþionarea cer-tificatelor de CO2.

Cel mai importantpunct pe ordinea de zia Consiliului deAdministraþie aComplexului EnergeticHunedoara a fostavizarea cererii desalvgardare astfel încât societatea sãachiziþioneze acele certificate pentru a nufi obligatã de ComisiaEuropeanã sãplãteascã despãgubiride 100 de milioane deeuro.

“S-a discutat unsubiect extrem deimportant în Consiliulde Administraþie ºianume avizarea aju-

torului de salvgardare,ajutor fãrã de careComplexul EnergeticHunedoara nu poateface achiziþia de certifi-cate CO2, care repre-zintã o obligaþie pecare dacã nu o respec-tãm ajungem la pena-litãþi ce depãºesc 100de milioane de euro,ceea ce ar îngropadefinitiv Complexulfãrã sã mai existe oºansã de reabilitare alacestuia. Acest ajutorde salvgardare careeste un împrumut pecare îl primim de lastatul Român avizat deComisia Europeanã,nu îl putem returna încele 6 luni de zile ºiam solicitat cã în bazaprevederilor regula-mentelor europeneacest ajutor sã seîntindã pe doi ani ºijumãtate pentru cã încele ºase luni de zile

administraþia trebuie sãîntocmeascã un plande restructurare care,dacã va fi avizat deCE, va duce la posibili-tatea de a nu plãtidupã 6 luni cei 10 milioane de euro,în caz contrar falimen-tul CEH este unul care începe sã se vadãfoarte bine”, a declarat Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele.

Ministrul Energiei,Andrei Gerea, adeclarat la Petroºani înurmã cu câteva sãp-tãmâni cã acest ajutoreste singura ºansã aComplexului EnergeticHunedoara.

„Dacã nu vom faceaceastã platã,România va plãti multmai mult decât cele 11milioane de eurodatorate, sã spunem,pentru aceste certifi-

cate. Singura posibili-tate de a da aceºtibani, fãrã cã Româniasã intre în procedurãde infringement ºi sãfie dezavantajatã ulterior pe celelalteprograme de colabo-rare cu UniuneaEuropeanã — ºi aicimã refer în special lanivelul fonduriloreuropene — este sãintrãm birocratic înaceastã procedurã de

divizare”, a precizatministrul.

Programul derestructurare al CEHva trebui finalizat pânãîn luna septembrie ºi

dacã va oferi soluþiileviabile pentru CEH,atunci procedura dedivizare nu va maiavea loc.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 martie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Avocat plãtit din bani publici,absent la un proces importantA vocatul administraþiei

locale de la Petroºani alipsit de la termenul de jude-catã de la Curtea de Apel AlbaIulia, proces prin care munici-palitatea se luptã pentru ascoate din fondul forestier osuprafaþã de 46 de hectare detene pentru a continualucrãrile la domeniul schiabil.

Avocaþi lipsã, cauzã suspendatã.Avocaþii pãrþilor din dosarul dintreRomsilva ºi primãria Petroºani nus-au prezentat la termenul care aavut loc la Curtea de Apel AlbaIulia. Instanþa a dispus suspendareacauzei, iar acum autoritãþile localevor trebui sã facã o cerere pentruca dosarul sã fie repus pe rol. Este vorba de dosarul în caremunicipalitatea se judecã cu Romsilva pentru cele 46 de hectare de teren din Parâng.

“La ultimul termen în litigiu cuRomSilva s-a suspendat cauza pen-tru cã avocatul angajat nu a reuºitsã ajungã la acest termen. Se vaface o cerere de repunere pe rol ºiprocesul îºi va urma cursul. Urmasã se desemneze experþii iar acestlucur nu s-a fãcut. Probabil cã la aldoilea termen se va face acestlucru. Sper sã se finalizeze cu bine

pentru instituþia noastrã”, adeclarat Adrian Negoe, secretarulPrimãriei Petroºani. Dupã ceinstanþa va repune pe rol cauza,judecarea acesteia va continua de lapunctul în care s-a întrerupt. “Vacontinua de unde a rãmas dar vatrebui fãcutã cerere de repunere perol. Presupun cã prin acþiune nu s-acerut judecarea în lipsa astfel încâtnu ºtiu de ce s-a suspendat.Avocatul este angajat pe toatãdurata procesului. Este treaba lui sãfacã demersurile necesare ºi sãinsiste pe acest caz”, a mai spussursa citatã. Toate sentinþele favo-rabile municipalitãþii au fost casate,iar acum litigiul continuã cu unaspect care ar fi trebuit avut învedere de prima instanþã de judecatã. Urmeazã ca un expert sã stabileascã situaþia terenului disputat de autoritãþile locale de laPetroºani ºi Romsilva.

Primãria Petroºani vrea sãscoatã din fondul forestier suprafaþade 46 de hectare de teren în aºa felîncât încât sã poatã continuaproiectul de dezvoltare a domeniu-lui schiabil din Parâng. Soluþiilefavorabile obþinute pânã acum deautoritãþile locale au fost casate.


Primãria Petroºani, alãturi de basarabeniL ampioane pentru

Basarabia. AsociaþiaStudenþilor Basarabeni dinPetroºani organizeazã uneveniment dedicat aniversãriia 97 de ani de la unireaBasarabiei cu România.

Lampioane vor fi lansate înlocalitate cu acest prilej, iar munic-ipalitatea de la Petroºani vrea sãcontribuie la acest eveniment.

“La propunerea primaruluimunicipiului Petroºani astãzi se vadiscuta ºi un proiect de hotãrârecare priveºte alocarea unei sumede 500 de lei de cãtre consiliullocal pentru cã primãria municipiu-

lui Petroºani sã aibã calitatea decoorganizator alãturi de AsociaþiaStudenþilor Basarabeni la FestivalulBasarabiei care va avea loc înperioada 26-28 martie. Acest festival îºi doreºte sã marchezeîmplinirea a 97 de ani de la unireaBasarabiei cu România”, adeclarat Nicu Taºcã, purtãtorul decuvânt al Primãriei Petroºani.

Unirea Basarabiei cu Româniaa avut loc la 9 aprilie 1918 (27martie pe stil vechi) ºi a fost în fapt reunificarea vechii provinciiromâneºti Basarabia, ruptã deMoldova ºi alipitã de Rusia în1812. Basarabia a fost primaprovincie care s-a unit cu Româniapentru a forma România Mare.Efectele Unirii au fost anulate la28 iunie 1940, atunci când Rusiaa anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.


CEH se împrumutã de la statul român

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 martie 20158 Sport

Ionuþ Popa este,fãrã îndoialã, un personaj atipic în fotbalul românesc.Acum, la 62 de ani,antreneazã o pârlitãde echipã numitãªoimii Pâncota,

undeva pe la coadaclasamentului Ligii a II-a.

El a fost adus la JiulPetroºani prin 2003de Alin Simota dupãun ºpriþ la prima sanuntã. A produsmarea dezamãgire cu

ratarea promovãrii în2004, acel 0-0 cu GazMetan Mediaº acasã,apoi, deºi a declaratcã nu mai suportãoraºul, este readus dintoamnã, unde lasã,într-adevãr, echipa pelocul 1 ºi pleacã laPolitehnica Iaºi.Recent, într-un ampluinterviu acordat„Gazetei Sporturilor”,maestrul Ionuþ Popa

aruncã cu noroi,povestind la sosirea laIaºi: „Venisem de laPetroºani, ce dracu` sãfac în oraºul ãla?Alergam toatã ziua, erau condiþiiextraordinare (!?) pentru a face sport(râde tehnicianul)”.

Pãi, mãi monsieur,dar cine te-a pus sã viiaici? Trebuia sã mergidirect la Iaºi sau la

U.T.A. ta iubitã, carenu te-a vrut niciodatã.A fost bunã pâinica pe care þi-a dat-ofraierul de Alin Simotaºi primarul GeorgeDavid, Dumnezeu sã-lierte. Alþii au fostmândri cã jucau sauantrenau la Jiul, iarmatale eºti jenat.

Mâncaþi-ai Pâncotapânã la finalul carierei!

Henþ cu mâna MIªTOCARULNERECUNOSCÃTOR

Liga a II-arãmâne cea mai marecaterincã, iatã, înetapa a 21-a, s-aujucat opt meciuri înambele serii în care s-au marcat 14 goluri!

În Seria 1, F.C.Voluntari mergeceas, cu încã o vic-torie în deplasareetapa trecutã, 1-0 laC.F.R. Suceava.

Lucrurile s-aucam clarificat pentruplay-off, singurulsemn de întrebarefiind locul 6, undebãtãlia se dã întreC.S. Baloteºti ºiC.F. Brãila.

În Seria a 2-a,Recaºul timiºorean asmuls „penele”ªoimilor dinPâncota, echipa luiIonuþ Poparãmânând bine

înfiptã pe ultimul loc.Ultima poziþie

pentru play-off, locul6 pe care se aflãOlimpia Satu Mare, arputea fi ameninþatã deC.S.M. Rm. Vâlcea.

UnireaTârlungeni, fãrã niciunban în cont, continuãsã lupte cu disperare,obþinând un 1-0 laOradea.

V alea Jiului a avut de-a

lungul vremii douãechipe în Liga I(Divizia „A”), JiulPetroºani ºi MinerulLupeni. În ediþiile

noastre de miercurisau joi, vã prezentãmun remember cu unmeci al uneia dintrecele douã echipe,raportat la etapa la zia Ligii I actuale.

Ediþia 1982-1983,etapa a 21-a

Jiul 3F.C. Constanþa 0

„Lanternã”surclasatã

Jiul venea dupã un0-2 la Steaua, mecipierdut din faze fixe...Se afla pe o poziþieliniºtitoare, locul 8,meciul cu ultimaclasatã, F.C.Constanþa, pãrea laîndemânã.

N-a fost chiar aºa,chiar dacã Jiul adeschis repede scorulprin Nelu Varga (min.16), cu un ºut magis-tral la vinclu, de la 18m. Va fi 2-0 abia sprefinal, când

ªumulanschi va reuºidubla în minutele 74 ºi86, spre bucuria celorpeste 4.000 de specta-tori prezenþi pe sta-

dionul „Jiul”.De remarcat cã la

F.C. Constanþa juca înlinia medianã ºi tânãrulde 18 ani Gheorghe

Hagi, iar antrenorulconstãnþenilor,Constantin Tâlvescu,era fostul jucãtor alJiului din anii `60.

Fotbal, Liga I

Se strânge„laþul” la vârf

Steaua – sau cum s-o mai finumind acum... – pare sã-ºi fi revenit,în meciul de 4-1 cu Viitorul Constanþademonstrând cã ºi-a mai revenit.

Nicandro Breeveld fostul jucãtoral Jiului ºi-a fãcut bine treaba, având oevoluþie bunã.

Dinamo rãmâne o echipã de plu-ton, 0-1 la Braºov, fiind mai aproapede retrogradare decât de titlu.

O mare revelaþie aceastãA.S.A. Tg. Mureº, 2-1 la Botoºani,echipa ardeleanã fiind deja califi-catã în cupele europene.

Dupã euforia cu Dinamo ºiSteaua, echipa Pandurii Tg. Jiu nu-ºi mai revine (0-1 cu Gaz MetanMediaº), fiind acum la un punct delocul retrogradabil 13.

Dacã nu-ºi primesc puncteleînapoi, cei de la C.F.R. Cluj suntvirtual retrogradaþi, practic distanþade 13 puncte pânã la locul salvator12 fiind irecuperabilã.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Amintiri din Liga I

Jiul Petroºani 3 (1)F.C. Constanþa 0 (0)

Jiul Petroºani (antr.Ladislau Vlad): Cavai – V. Popa(min. 55 Gr. Petre), Fl. Neagu,Vizitiu, Stana - Dina (min. 61Muia), Varga, Dosan – Stoinescu,ªumulanschi, Bãluþã

F.C. Constanþa (antr.Constantin Tîlvescu): Lascu –Licã, G. Zahiu, George Dinu,Caramalãu (min. 52 Mãnãilã) - ªt.Petcu, Gache, Hagi – Cr. Rusu(min. 64 Buduru), Peniu, I.Moldoavan

Arbitru: Mihai Niculescu –Bucureºti

Au marcat: min. 16 Varga, min 74 ºi 86 ªumulanschi

În Liga a II-a, fotbal mimat

Ex-jiulistul Nicandro Breeveld, dince în ce mai bine integrat la Steaua

Download - CVJ Nr 825, miercuri 25 martie

Top Related