Download - Cursuri Rezidenti - HTA 2
-
8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2
1/49
HIPERTENSIUNEAARTERIAL
Conf. Dr. F. Mitu, F.E.S.C.
-
8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2
2/49
Hipertensiunea este un uciga silenios
Mai mult de 4,3 milioane decese/an 48% din totalul deceselor
Boala coronariancea maifrecvent cauz de decese din Europa
cu 1,9 milioane de decese/an AVCmai mult de 500.000 decese/an
Principala cauz de boal(23%) Costurile estimate pentru UE
la 192 bilioaneper an
Allender et al. European Heart Network 2008
-
8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2
3/49
Evoluia proiectat a HTA n 2025
0 50 100 150 200 250 300
Sub-Saharan Africa
Other Asia and islands
China
Middle eastern crescent
Latin America and the Caribbean
India
Former socialist economies
Established market economies
Number of people with hypertension (millions)
2000 2025
Kearney et al. Lancet2005;365:21723
-
8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2
4/49
Wolf-Maier, et al. JAMA. 2003;289:23639
Prev
alena
hiperten
siunii(%)
90
80
70
60
50
40
30
2010
0 3544 4554 5564 6574
Vrsta (ani)
Germania
Finlanda
Italia
Canada
Anglia
Suedia
SpaniaStatele Unite
Prevalenahipertensiuniin diferite ri pe grupede vrst
-
8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2
5/49
Lewington S, et al. Lancet. 2002;360:1903-1913;Chobanian AV, et al. JAMA . 2003;289:2560-2572.
Mortalitatea cardiovascular crete o datcu creterea TA*
*Measurements taken in individuals aged 4069 years,beginning with a blood pressure of 115/75 mm Hg.
Riscm
ortalitate
cardio
vascular
TA Sistolic/Diastolic(mm Hg)
0123
5678
115/75 135/85 155/95 175/105
2x
4x
8x
Beneficiiletratamentului
Statement
Fiecare cretere cu 20/10-mm Hg a tensiunii arteriale dubleazriscul pentru evenimente CV.
-
8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2
6/49
Efectele TA sistolice idiastolice asupramortalitii BC(MRFIT)
Neaton JD, et al. Arch Intern Med. 1992;152:56-64. BC = boal coronarianMRFIT = Multiple Risk Factor Intervention Trial
CHD Death RatePer 10,000
Person-Years
SBP(mm Hg)
DBP(mm Hg)
-
8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2
7/49
Afeciunice pot fi atribuitehipertensiunii
HIPERTENSIUNE
Gangrenaextremitilor
inferioare
Insuficienacardiac
HVSInfarct
miocardic
Encefalopatie
hipertensiv
Anevrism
aortic
Afectare
ocularaInsuficienrenalcronic
AVC Preeclampsie/Eclampsie
Hemoragiecerebral
Boalcoronarian
Dustan HP et al. Arch Intern Med. 1996; 156: 1926-1935
-
8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2
8/49
-
8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2
9/49
Risc relativ pentru boala coronarian(CHD)
Odds ratios and95% confidence intervals
0 0.5 1 1.5 2
CHD0.79 (0.69 to 0.90)
He J, et al. Am Heart J. 1999; 138:211-219
Active treatment betterthan placebo
Active treatment worsethan placebo
- 20 %
Risk reduction
Beneficiile tratamentului
One of 10 people with untreated hypertension will likely develop CHD.
Statement
-
8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2
10/49
ComplicaiileHTA: Afectareaorganelor int
Chobanian AV, et al. JAMA . 2003;289:2560-2572.
Boalvascularperiferic IR,
proteinurie
HVS, BC, ICCHemoragie,AVC
Retinopatie
BC = boal coronarianICC = insuficien cardiac congestivHVS = hipertrofie venricular stg
Hipertensiunea
-
8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2
11/49
Raportul dintre HTA icomorbiditi
Comorbiditate Raportul cu hipertensiunea
Boala coronarian50% dintre pacieniicu boal coronarian auhipertensiune
Hipertrofie ventricular stng15% pn la20% dintre adulii hipertensivi
au masa ventriculului stg crescut
AVC ischemic77% dintre pacieni la primul AVC au
TA >140/90 mm Hg
Boal renal cronic8% pn la15% dintre adulii hipertensivi aufuncia renal afectat
Diabet 75% din riscul cardiovascular adugatpacienilor diabetici este atribuit HTA
Boal arterial periferic74% dintre pacieniicu boal arterialperifericau hipertensiune
Diamond JA, Phillips RA. Hypertens Res. 2005;28:191-202; El-Atat F, et al. Curr Hypertens Rep.2004;6:215-223; Pepine CJ. Am J Cardiol. 1998;82(3A):21H-24H; Rosamond W, et al. Circulat ion. 2007;115:69-171; SeguraJ, et al. Curr Opin Nephrol Hypertens.2004;13:495-500; Selvin E, Erlinger P. Circulat ion.2004;110:738-743.
-
8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2
12/49
Kearney et al. J Hypertens2004;22:119*Sephar, 2005
Controlul TA nu este satisfctor chiar in prezenaghidurilor i a intelor clare
USA53,1
Canada41,0
Mexico21,8
Turkey19,8
Germania33,6
Spain15,5
Greece49,5
England29,2
Egypt
33,5
South Africa47,6
Italy37,5
Japan
55,7
China28,8
Taiwan18,0
Procentul pacienilor cu TA controlat prin tratament(%) Romnia17,8*
-
8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2
13/49
Procentul pacienilor a cror HTA este binecontrolat este mic
n Europa procentul pacienilor cu TAacceptabil estede ~30%, chiar i n cazulpacienilor diagnosticai i tratai
Redon et al. J Hypertens2008;26(Suppl. 4):S1S14
-
8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2
14/49
Factorii de risc conduc la creterea risculuiCV iafectarea renal: continuum cardio-renal
Factori de risc
Stres oxidativ imecanicInflamaie
Disfuncie
tisular precoce
Aterotromboziboal CVprogresiv
Leziune tisular(IM, AVC,insuficien renal)
Remodelarepatologic
Insuficien de
organ int(BC, BRSF)
Death
Leziune deorgan int
Dzau et al. Circulation2006;114:285070BC, boal coronarian;BRSF, boal renal stadiu final; IM, infarct miocardic
Aterotromboziboal CVprogresiv
Leziune tisular(IM, AVC,insuficien renal)
Remodelarepatologic
Aterotromboziboal CVprogresiv
Leziune tisular
(IM, AVC,insuficien renal)
Aterotromboziboal CVprogresiv
Remodelarepatologic
Leziune tisular
(IM, AVC,insuficien renal)
Aterotromboziboal CVprogresiv
Leziune deorgan int
Remodelarepatologic
Leziune tisular
(IM, AVC,insuficien renal)
Aterotromboziboal CVprogresiv
Insuficien de
organ int(BC, BRSF)
Leziune deorgan int
Remodelarepatologic
Leziune tisular
(IM, AVC,insuficien renal)
Aterotromboziboal CVprogresiv
Death
Insuficien de
organ int(BC, BRSF)
Leziune deorgan int
Remodelarepatologic
Leziune tisular
(IM, AVC,insuficien renal)
Aterotromboziboal CVprogresiv
Leziune tisular
(IM, AVC,insuficien renal)
Aterotromboziboal CVprogresiv
Leziune tisular
(IM, AVC,insuficien renal)
Remodelarepatologic
Aterotromboziboal CVprogresiv
Leziune tisular
(IM, AVC,insuficien renal)
Leziune deorgan int
Remodelarepatologic
Aterotromboziboal CVprogresiv
Leziune tisular
(IM, AVC,insuficien renal)
Insuficien de
organ int(BC, BRSF)
Leziune deorgan int
Remodelarepatologic
Aterotromboziboal CVprogresiv
Leziune tisular
(IM, AVC,insuficien renal)
Death
Insuficien de
organ int(BC, BRSF)
Leziune deorgan int
Remodelarepatologic
Aterotromboziboal CVprogresiv
Leziune tisular
(IM, AVC,insuficien renal)
Dzau et al. Circulation2006;114:285070
Death
Insuficien de
organ int(BC, BRSF)
Leziune deorgan int
Remodelarepatologic
Aterotromboziboal CVprogresiv
Leziune tisular(IM, AVC,insuficien renal)
Stres oxidativ imecanicInflamaie
Dzau et al. Circulation2006;114:285070
Death
Insuficien de
organ int(BC, BRSF)
Leziune deorgan int
Remodelarepatologic
Aterotromboziboal CVprogresiv
Leziune tisular(IM, AVC,insuficien renal)
Factori de risc
Stres oxidativ imecanicInflamaie
Dzau et al. Circulation2006;114:285070
Death
Insuficien de
organ int(BC, BRSF)
Leziune deorgan int
Remodelarepatologic
Aterotromboziboal CVprogresiv
Leziune tisular(IM, AVC,insuficien renal)
Disfuncie
tisular precoce
Factori de risc
Stres oxidativ imecanicInflamaie
Dzau et al. Circulation2006;114:285070
Death
Insuficien de
organ int(BC, BRSF)
Leziune deorgan int
Remodelarepatologic
Aterotromboziboal CVprogresiv
Leziune tisular(IM, AVC,insuficien renal)
-
8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2
15/49
Clasificarea HTA conformghidurilor*
CategorieTAS
(mmHg)
TAD
(mmHg)
Optim < 120 i < 80
Normal 120129 i/sau 8084
Normal nalt 130139 i/sau 8589
Hipertensiune grad 1 140159 i/sau 9099
Hipertensiune grad 2 160179 i/sau 100109
Hipertensiune grad 3 180 i/sau 110
Hipertensiune sistolic
izolat 140 i < 90
-
8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2
16/49
-
8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2
17/49
Riscul cardiovascular total
Riscul total nseamn riscul absolut de a suferi uneveniment CV timp de 10 ani.
Datoritdependeneide vrsta riscului total, la tineri,riscul total poate fi sczut, chiar n prezena unei TAmari i a FR adiionali. De aceea la ei trebuie calculatriscul relativ adic creterea riscului n raport cu risculmediu din populaie.
-
8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2
18/49
Tensiunea arterial(mmHg)
Ali factori de risc,LO sau alte boli
NormalTAS 120-129
mmHg
sau TAD 80-84
mmHg
Normal naltTAS 130-139
mmHg
sau TAD 85-89
mmHg
HTA grad 1
TAS 140-159
mmHg
sau TAD 90-99
mmHg
HTA grad 2
TAS 160-179 mmHg
sau TAD 100-109
mmHg
HTA grad 2
TAS 180mmHg
sau TAD 110mmHg
Frali factori derisc
Risc mediu Risc mediu Risc suplimentarsczut
Risc suplimentarmediu
Risc
suplimentar
mare
1-2 factori de riscRisc suplimentar
sczutRisc suplimentar
sczutRisc suplimentar
mediuRisc suplimentar
mediu
Risc
suplimentar
foarte mare
3 sau mai mulifactori de risc, SM,LO sau diabet
Risc suplimentarmediu
Risc suplimentarmare
Risc suplimentarmare
Risc suplimentarmare
Riscsuplimentar
foarte mare
BCV cunoscutsauboalrenal
Risc suplimentar
foarte mareRisc suplimentar
foarte mareRisc suplimentar
foarte mareRisc suplimentar
foarte mare
Risc
suplimentar
foarte mare
SM - Sindrom Metabolic; LOLeziune de organESH and ESC Guidelines 2007
Stratificarea riscului pentru cuantificarea prognosticului
-
8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2
19/49
Riscul cardiovascular total
-
8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2
20/49
Evaluarea n scop diagnostic
SCOPURI: Stabilirea valorilor TA
Identificarea cauzelor secundare de HTA
Stabilirea:
Altor FRLeziunilor subclinice de organ
Bolilor concomitente
ComplicaiilorCV irenale asociate
METODE: Msurarearepetata TA
Istoricul familial iclinic
Examenul fizic
Investigaiide laborator iinstrumentale
-
8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2
21/49
Msurarea TA Aspecte:
Pacientul sfie linitittimp de cteva minute Se fac minim 2 determinrila 12 min interval Manetstandard (12-13 cm lungime, 35 cm lime),iar de rezerv
manet mai mare (brae groase) i mai mic (brae subiri saucopii)
Maneta se poziioneaz la nivelul cordului, indiferent de poziiapacientului
Manetase decomprimcu o vitezde 2 mmHg/sec Se utilizeaz faza I i V (dispariia) a zgomotelor Korotkoff pr
identificarea TAS iTAD TA se msoar la ambele brae la prima consultaie, pentru a
detecta posibile diferene date de afeciuni vasculare periferice. nacest caz se ia ca referincea mai mare valoare
Se msoar TA la 1 i 5 min de la trecerea la ortostatism lavrstnici, diabetici sau orice situaie de suspiciune de hipoTAortostatic.
Se msoarFC prin palparea pulsului
-
8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2
22/49
Msurarea TA n ambulator (ABPM) Indicaii:
Variabilitate marcata TA de cabinet TA de cabinet crescutla subiecicu risc CV total sczut Diferenntre valorile TA msuratela cabinet ila domiciliu Se suspecteazrezistenala tratamentul medicamentos Sunt suspectate episoade hipertensive, mai ales la vrstnici i la
diabetici
Este suspectatapneea n somn TA msurat la cabinet crescut la gravid, fiind suspectatpreeclampsia
Valori normale pt TA medie pe 24 ore: mai mici ca celemsuratela cabinet: TAS < 125-130 mmHg, TAD < 80 mmHg Valori diurne: TAS < 130-135 mmHg, TAD < 85 mmHg
-
8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2
23/49
Msurarea TA la domiciliuAvantaje:
Ofer informaii despre efectul tratamentuluiantihipertensivAmelioreazcomplianapacientului la regimurile
terapeuticeApreciazinfluenamediului asupra TA
Neindicat: Cnd induce anxietate Cnd determin automodificarea regimului
terapeutic Val TA sunt mai mici ca cele determinate la cabinet: TAS