7/21/2019 Curs sem Id Sem i

1/96

INTRODUCERE INLINGVISTICA

APLICATA

ANUL IMASTER

Limba si Literatura Romana : Identitate

in Multiulturalism

Con!erentiar uni"ersitar

GA#RIELA CUSEN

#RASOV $%&'

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

2/96

CUPRINS1. CURS 1: Lingvistica aplicata

2. CURS 2: Lingvistica generala si implicatiile acesteia in predarea

limbilor straine

3. CURS 3: Discipline inrudite cu lingvistica aplicata4. CURS 4: Cercetarea in lingvistica aplicata (1

!. CURS !: Cercetarea in lingvistica aplicata (2

". CURS ": #nvatarea limbilor (1: L1$ L2 si LS

%. CURS %: #nvatarea limbilor (2: anali&a erorilor

'. CURS ': #nvatarea limbilor (3: stadiul intermediar si transerul in

invatarea unei LS)L2

*. CURS *: #nvatarea limbilor (4: competenta de comunicare

1+. CURS 1+: #nvatarea limbilor (!: strategii de comunicare si strategii de

invatare a LS)L2

O#IECTIVELE CURSULUICursul isi propune:

- sa pre&inte domeniul lingvisticii aplicate si alte domenii inrudite,

- sa ii amiliari&e&e pe studenti cu metode de cercetare proprii stiitelor

sociale,

- sa oere o perspectiva cronologica a teoriilor care stau la ba&a invatarii

limbilor (SL-,

- sa pre&inte o serie de studii empirice care undamentea&a teoriile

avansate in domeniu.

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

3/96

#I#LIOGRA(IE

1. Curs 1

Corder) S*P* +&,-'.*Introducing Applied Linguistics. enguin /oo0s

(pp. 1*31

#ro/n) G. +$%%%.*Canging vies o language in applied linguistics.

In . 5rappesLoma6 (ed.$ Change and Continuity in AppliedLinguistics. 7ultilingual 7atters (pp. 114

2. Curs 2 si Curs "

Ellis) R* +&,,0.*The Study of Second Language Acquisition. 8U (pp.

42*4"!

3. Curs 3

T1omas) 2* +&,,3.* Meaning in Interaction. An Introduction to

Pragmatics. Longman (pp.12%

(airlou41) N. +&,5,.*Language and Power.Longman (pp. 11"

Ram6ton) #. +$%%%.*Continuit9 and cange in vies o societ9 in

applied linguistics.In. 5rappesLoma6 (ed.$ Change and Continuity

in Applied Linguistics. 7ultilingual 7atters (pp. *%1144. Curs 4

MDonou41) 2* and MDonou41) S* +&,,-.*Research Methods for

nglish Language Teachers. dard -rnold (pp. 3%!!

!. Curs !

7at1) E* and La8araton) A* +&,,&.*The Research Manual. !esign

and Statistics for Applied Linguistics. einle and einle ublisers (pp.

*4*

". Curs %

Ellis) R* +&,,0.*The Study of Second Language Acquisition. 8U (pp.

4%%1

%. Curs '

Ellis) R* +&,,0.*The Study of Second Language Acquisition. 8U (pp.

2**3+"

Ellis) R* +&,,0.*The Study of Second Language Acquisition. 8U (pp.

3!+3!3

'. Curs *

S9e1an) P* +&,5,.* Indi"idual !ifferences in Second Language

Learning. dard -rnold (pp. 4!4'

S9e1an) P* +&,,5.*A Cogniti"e Approach to Language Learning. 8U

(pp 1!%1"4

S6ols9) #. +&,5,.* Conditions for Second Language Learning. 8U(pp !1!'

*. Curs 1+

S9e1an) P* +&,5,.* Indi"idual !ifferences in Second Language

Learning. dard -rnold (pp. %3**

!

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

4/96

LINGVISTICA APLICATA

CURS &

L#;

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

5/96

A#nstitutul de Lingvistica -plicataB ondat in 1*!" la Universitatea din

dinburg$ in Scotia .

Dintrun asa&is >accident istoric? tot mai accentuata crestere a

importantei limbii engle&e ca si >limba mondiala? si cresterea in consecinta

a cerintei de specialisti cu studii academice pe plan mondial >lingvisticaaplicata? a ost in principal identiicata cu predarea engle&ei ca limba

straina sau ca a doua limba.

Se pare ca acest termen nu a intrat in u&ul comun cu reerire la cele trei

evidente implicatii pe care le are:

- in primul rand$ ca restrangere a scopului sau la -L#C-R- in

practica a teoriei,

- in al doilea rand$ ca restrangere a scopului sau la aplicarea in

practica a teoriei L#;language education? Ainstruirea in

domeniul unei limbiB in scopul sau pe care il publica inauntrul copertii

iecarui numar:> to promote a principled approac to language education and oterlanguagerelated concerns b9 encouraging enuir9 into te relationsipbeteen teoretical and practical studies? Ade a promova o abordareprincipiala a instruirii in domeniul limbilor si al altor preocupari legatede studiul acestora prin incura@area investigarii realatiei intre studiul

teoretic si cel practicB.

'

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

6/96

&*$* So6ul lin4"istiii a6liate a disi6lina aademia in domeniul

6redarii limbilor straine

Disciplina lingvisticii aplicate nu este dependenta de lingvistica generala ca

singura resursa si$ din motive istorice$ are adesea o orientare puternic

proesionala cu programe speciic proiectate pentru cursuri postuniversitare oerite absolventilor cu mai multi ani de e6perienta in predarea

limbilor straine (mai ales a limbii enlge&e. -ceste cursuri durea&a de

obicei un an si sunt oerite participantilor intro larga varietate de denumiri

si oarte putine institutii de invatamant superior din 7area /ritanie de

e6emplu$ olosesc termenul de lingvistica aplicata. Cursurile acopera un

larg domeniu de discipline de studiu dincolo de componentele >standard?

ale lingvisticii generale. Sociolingvistica si psiolingvistica$ cu accent pe

teorii ale invatarii limbilor straine$ sunt printre cele mai importante

discipline la aceste cursuri. Componentele >proesionale? ale cursursurilor

includ metode de predare a limbilor straine$ proiectarea programei de

invatamant si a materialelor didactice$ metode de testare si evaluare$ etc.Datorita cresterii interesului$ la nivel mondial$ pentru studii la nivel de

doctorat in lingvistica aplicata$ cursurile mai sus mentionate au si

componente care se ocupa de metode de cercetare in lingvistica aplicata. 8

componenta recent introdusa in astel de cursuri este >critical language

teacing? Apredarea critica a limbilor straineB care are ca scop sa gaseasca

raspunsuri la intrebari cum ar i: ale cui interese sunt servite prin ceea ce se

intampla in domeniul predarii limbilor straineE (de e6emplu$ se pun

intrebari reeritoare la limba engle&a ca >veicol al imperialismului

lingvistic?.

&*' Pit Corder si lin4"istia a6liata

#n incercarea sa de a da cititorului o parere asupra a ceea ce este lingvistica

aplicata$ it Corder$ repre&entant de marca al acsestei discipline$ spune

despre cartea saIntroducing Applied Linguisticspublicata in 1*%3$ ca ea nu

este ?o alta carte despre predarea limbilor straine?(p.1+ din multimea de

aslel de carti care sunt care mai de care >mai de incredere sau nu si astel il

induc pe cititor in eroare? (idem. a este o carte$ spune autorul$>despre contributia pe care descoperirile si metodele celor care studia&a

limba in modstiintiic$ adica lingvistii$ psiolingvistii si sociolingvistii$ (ca samentione& doar grupurile cele mai importante o pot avea la solutionarea

unora dintre problemele care apar in cursul planiicarii$ organi&arii sipunerii in practica a programului de predare a limbilor straine. ste o

carte despre lingvistica aplicata? (idem$ traducere apro&imati"a

8 simpla citire atenta a citatului de mai sus poate dovedi ca lingvistica

aplicata nu este numai >language teacing?$ adica un el de >metodica? a

predarii limbilor straine pe care cu totii o cunoastem mai bine sau mai putin

bine si care ne place mai mult sau mai putin din diverse puncte de vedere.

*

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

7/96

entru a isi convinge cititorul ca domeniul lingvisticii aplicate este mult

mai larg decat cel mai sus mentionat$ Corder aduce argumentul teoriilor

care sunt investigate de unii dintre specialistii din lingvistica aplicata: cele

ale naturii limbii omenesti. -ceste teorii sunt$ spune Corder$ >de olos si

altor oameni in aara de proesorii care predau limbi straine?(p. 1+. Si

aceasta ace ca asocierea lingvisticii doar cu predarea limbilor straine sa ieo greseala.

-utorul cartii la care ne oprim in aceasta sectiune a cursului continua in

incercarea lui de a deini lingvistica aplicata. #ata ce spune: lingvistica

aplicata este o aplicare a cunostintelor de lingvistica Aprobabil ca aici

Corder vrea sa spuna lingvistica generalaB la un anume obiect$ pe care el

nul numeste. a este o activitate$ nu un studiu teoretic. -ceasta idee era

probabil valabila in anul 1*%3 cand a ost publicata cartea$ dar de atunci s

au acut mari progrese in modul de a intelge si a deini aceasta disciplina.

Si pentru a da doar un e6emplu nu trebuie dacat sa luam in considerare

teoriile care guvernea&a >second language acuisition? Amai des numita pescurt SL- F invatarea unei a doua limbi sau a unei limbi straine, traducerea

in limba romana repre&inta o incercare de surprinde domeniul acestei

ramuri a lingvisticii aplicate$ dar nu este prea >ericita?$ astel ca de acum

vom utili&a prescurtareaB pentru a arata ca timpul si munca multor oameni

de stiinta au scimbat >statutul? acestei discipline.

Ultima parte a subcapitolului intitulat Applied linguistics and language

teaching (1*%3: 1+11 poate i o completare a celor spuse pana acum

despre lingvistica aplicata.

entru a sublinia aptul ca predarea limbilor straine ca activitate este doar o

ramura a lingvisticii aplicate$ Corder sublinia&a ca acest gen de activitate

nu este tot una cu lingvistica aplicata in intregime. #nterpretata in sensul

sau cel mai larg$ predarea limbilor straine include planiicarea si luarea

deci&iilor care au loc in aara clasei (activitati care pot avea lagatura cu

psiolingvistica$ cu SL- sau cu sociolingvistica si atunci ea poate contine

elemente de lingvistica aplicata. 5ot asa pot e6ista elemente de lingvistica

aplicata in domenii precum logopedia sau critica literara. Si prin urmare se

poate spune ca predarea limbilor straine este lingvistica aplicata daca se iau

in considerare acele parti ale >operatiunii? de predare in care se iau deci&ii

in lumina cunostintelor despre natura limba@ului uman$ despre elul in careacesta se invata si despre rolul lui in societate. a se ocupa cu acele parti

ale >operatiunii? mai sus mentionate care pot i oarecum sistemati&ate pe

ba&a unor cunostinte acumulate in mod stiintiic.

Corder continua prin a spune ca si in pre&ent se cunosc destul de putine

aspecte ale limbii in general in ciuda aptului ca ea a ost studiata dea

lungul multor secole. l admite totusi ca in ultimii ani a crescut ritmul

cercetarilor in domeniu si ca metodele de investigare au devenit tot mai

1+

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

8/96

riguroase astel incat se poate spune cu o anume certitudine ca studiul

lingvistic a capatat caracter stiintiic. De aceea$ spune el$ lingvistica

aplicata se ocupa cu acea parte a predarii limbilor care poate i oarecum

riguros sistemati&ata. -cestea sunt$ concide Corder$ motivele pentru care

abia daca se poate pretinde ca lingvistica este capabila sa raspunda la

multitudinea de probleme ale predarii.

#n momentul aparitiei cartii lui Corder (1*%3 lingvistica aplicata$ spune el$

abia daca avea doua&eci de ani. #ata de ce el isi invita cititorul sa decida ce

progrese a acut aceasta stiinta dupa ce va i citit toata cartea. -cesta poate

i o invitatie si pentru noi$ acum la mai bine de o @umatate de secol de

e6istenta a lingvisticii aplicate.

&*0* Asoiatii de lin4"istia a6liata

8amenii de stiinta din diverse domenii isi constituie asociatii al caror rol

este$ printre altele$ promovarea domeniului printre celelalte stiinte$ precumsi populari&area principiilor si re&ultatelor care ac ca un anume domeniu

de studiu sa ie de importanta pentru de&voltarea cunoarasterii in general.

Lingvistica aplicata nu ace e6ceptie in acest sens$ iar organismul

international de prima importanta in domeniu este >#nternational

-ssociation o -pplied Linguistics? (cunoscuta ca -#L-$ dupa numele sau

in limba rance&a: >-ssociation #nternationale de Linguistiue -ppliuGe?.

6ista astel de asociatii in multe tari din lume precum si in Romania.

ublicatia academica repre&etativa a acestei asociatii este Applied

Linguistics care este sponsori&ata de ---L (-merican -ssociation or

-pplied Linguistics si de /--L (/ritis -ssociation or -pplied

Linguistics si apare trimestrial al 86ord Universit9 ress.

&*3* Lin4"istia 1oms9iana

De la @umatatea anilor 1*!+ lingvistica (atat cea generala cat si lingvistica

aplicata sa >ranit? cu scrierile lui ;oam Coms09. Hie ca au ost de acord

cu principiile lui Coms09$ ie ca nu$ lingvistii siau deinit po&itia prin

reactia (po&itiva sau negativa lor la modelele lui nu numai in ceea ce

priveste conceptele generale privitoare la limba si la invatarea acesteia ci si

in ceea ce priveste ormele de descriere a limbii (sinta6a sau onologia.

-cesta sectiune a cursului este$ mai intai$ o surta istorie a principalelor

perioade din gandirea coms0iana si apoi o trecere in revista a ideilor salede ba&a din punct de vedere al abordarii teoriilor sale in pre&ent.

&*3*& E6oi istorie in lin4"istia 1oms9iana

;e ocupam in acesta subsectiune de pre&entarea a ideilor lui Coms09

pentru ca ele pot i intalnite in lucrari din multe alte discipline care siau

deinit diverse concepte pornind de la diverse a&e ale teoriei coms0iene

(unele ara a observa ca aceasta a evoluat de e6emplu$ conceptul de

11

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

9/96

>regula? AruleB$ odata de importanta vitala$ este in pre&ent considerat un

concept perieric$ daca nu ciar inselator.

&*3*&*a Struturi sintatie

rima carte a lui Coms09 Syntactic Structures (1*!% a dat numele

primului set de teorii care se ocupau cu descrierea limbii din punct devedere gramatical. Contributia pe care aceasta publicatie a aduso in

lingvistica a ost aceea de a arata ca gramatica mentalista poate capata un

caracter stiintiic prin utili&area unor orme e6plicite si riguroase ale

enuntului AstatementB$ cunoscuta ca gramatica generativa. Structura

ierarica a constituentilor)grupurilor Ade e6emplu: noun constituent, verb

constituent, ad@ectival constituent$etc.)noun prase, verb prase, ad@ectival

prase$ etc.B era descrisa prin reguli de rescriere Arerite rulesB de tipul:

SAentenceB NP Anoun praseB VPAverb praseB

care permit e6tinderea unui element in altele$ re&ultatul iind structuri de

ba&a A0ernel sentencesB din limba. Dar astel de reguli nu puteau descrie

limba@ul uman in intregime si trebuiau ampliicate prin transormari

AtransormationsB care puteau modiica componenta structurilor de ba&a

pentru a le ace structuri pasive$ interogative etc. Un e6emplu binecunoscut

este:

Colourless green ideas sleep furiously.

l arata dierenta intre corectitudinea gramaticala si sensul structurilor

lingvistice.

Cam in aceeasi perioada Coms09 >distrugea? teoria beaviorista a lui

S0inner cu privire la invatarea limbii pe motiv ca$ printre altele$ aceasta

ignora aspectul creativ al limbii care da omului posibilitatea de a produce sia intelege structuri de limba care sunt pentru el cu totul noi.

&*3*&*b As6ete

-l doilea set de teorii coms0iene siau luat numele de la o alta carte a sa

Aspects of the Theory of Synta&(1*"!. #novatia cea mai importanta aici a

ost recunoasterea aptului ca toate propo&itiile au structuri de adancime

Adeep structuresB care sunt transormate in structuri de supraata Asurace

structuresB. =ocabularul a capatat importanta in sensul posibilitatilor de

subcategori&are a unitatilor le6icale permitand astel cuvintelor sa apara in

anumite conte6te structurale. 5ot in aceasta perioada isi are originea si

teoria onologiei generative care are la ba&a conceptul de orma onologicalagata de repre&entarea onetica prin reguli comple6e.

5eoria aspectelor recunoaste dierenta intre competenta ling"istica

Alinguistic competenceB (cunostinte de limba pre&ente in mintea

individului$ de obicei un vorbitor nativ si performanta AperormanceB

(e6emple de structuri lingvistice produse de individ si procesul prin care

acestea sunt produse. -ceasta teorie se ocupa si de invatarea limbii (L1

mai ales introducand conceptul de L-D Alanguage acuisition device F

12

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

10/96

dispo&itiv de invatare a limbiiB care le da copiilor posibilitatea sa invete L1.

-rgumentul adus in avoarea acestui concept este ca aspectele cruciale ale

cunostintelor de limba sunt >inscrise? in L-D$ cu alte cuvinte sunt

innascute. 6emplele (si ele binecunoscute:

$ohn is easy to please.

$ohn is eager to please.demonstrea&a ca doua propo&itii cu structuri de supraata similare au

structuri de adancime dierite$ dupa cum$ohneste complement sau subiect

in propo&itie. De&voltarea acestui model teoretic a acut ca el sa ie mai

intai cunoscut ca >7odelul Standard? si apoi ca >7odelul Standard 6tins?

care a adus modiicari regulilor utili&ate in special prin restrangerea

olosirii transormarilor.

&*3*&* Teoriile governmentbinding?.>/inding? este relatia intre categorii de

constituenti Aprasal categoriesB.

#n aceasta etapa$ gramatica consta din principii abstracte care nu diera

intre limbi si din parametri care relecta dierentele dintre acestea.

#nvatarea limbii este acum intergata cu descrierea ei, competenta

lingvistica este va&uta in sensul dobandirii ei$ cu alte cuvinte parametrii

sunt initiati de inputul de limba. 5eoria din aceasta etapa a inceput sasi

e6tinda domeniul de aplicare de la limba engle&a la limbile romanice apoi

la @apone&a$ cine&a si mai ales la araba.

&*3*&*d Pro4ramul minimalist

=ersiunea curenta a teoriei coms0iene$ alata inca la inceputuri si e6pusa

in publicatii intre anii 1*'* si 1**4$ isi are originea in >government and

binding? si stabileste proprietati si mai generale ale limbii. #nvatarea este

va&uta ca un proces de acumulare de unitati le6icale cu anumiti parametrii

prestabiliti.

&*3*$ Limba a 6arte a mintii omului

5eoria coms0iana a scos intotdeauna in evidenta aptul ca limba este oproprietate a mintii omenesti mai degraba decat un comportament social al

omului. rin urmare scopul de ba&a al lingvisticii este sa stabileasca ceea

ce stie mintea unui om competenta ling"istica. De aici re&ulta ca

termenul de >gramatica? este mult mai important decat cel de >limba?.

Limba este$ pentru Coms09$ o generali&are artiiciala care are legatura cu

societatea$ gramatica$ in scimb$ este ceea ce stie individul.

13

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

11/96

Cunostintele de limba iau orma unor principii universale comune tuturor

limbilor si a unor parametrii cu valori speciice iecarei limbi. -ceste

elemente au proprietati cat se poate de dierite de alte sisteme cognitive si

nu isi au originile in acestea din urma. rin urmare se sustine ideea ca

limba este o acultate)aptitudine in sine cu totul dierita de alte acultati

mintale. /a mai mult$ sistemele de comunicare animale nu au aceleasiproprietati si nu sa demonstrat ca animalele ar putea sa dobandeasca o

astel de acultate. Hacultatea limbii este deci o >dotare? genetica unica

speciica doar speciei umane. Studierea ba&ei cunostintelor omenesti de

limba poate sa duca la intelegerea calitatilor unice ale mintii omenesti. #n

principiu$ limba este nu numai o parte a psiologiei mintii ci si o parte a

studiului creierului uman$ si aceasta a dus$ la timpul potrivit$ la stabilirea

e6istentei 'ramaticii )ni"ersaleA)ni"ersal 'rammarB.

Ceea ce stie omul despre limba (competenta lingvistica este dierit de ceea

ce ace el cu limba (competenta pragmatica F capacitatea de a comunica in

concordanta cu conte6tul in care este utili&ata limba. entru a e6empliica$sa luam propo&itia:

Inchi*i usa+

pe de o parte omul stie structura si sensul ei$ pe de alta parte$ el stie daca ea

este olosita pentru a pune o intrebare sau pentru a e6prima o rugaminte.

Coms09 nu neaga aptul ca limba are unctii si nici ca este normal ca

acestea sa ie studiate$ dar insista ca acest gen de studiu este un scop

separat al lingvisticii$ subordonat eortului de a raspunde la intrebarea: >Ce

este lim,a+-. l nu admite totusi ca unica unctie a limbii este aceea de

comunicare si sublinia&a multele unctii interne pe care limba le

indeplineste pentru om in special in organi&area vietii sale cognitive. 5ot

astel$ procesele psiologice de producere si intelegere a propo&itiilor sunt

subordonate studiului competentei lingvistice. Cu toate ca aceste procese

ac u& de competenta$ ele sunt limitate de multe elemente psiologice cum

ar i memoria de lucru care sunt total irelevante studiului competentei.

Dovada a ceea ce stie omul in domeniul limbii este de multe eluri. Un

e6emplu oarte simplu poate i propo&itia engle&easca:

$ohn ate an apple.

8rice teorie lingvistica$ sustine Coms09$ va trebui sa e6plice modul in

care o astel de propo&itie se potriveste in gramatica limbii engle&e$ cu

conditia ca nimeni sa nu se indoiasca de aptul ca ea este engle&easca. 8data astel de dove&i epui&ate$ lingvistul ar putea sa continue prin a

e6amina e6perimente lingvistice$ disunctii ale limbii$ gramatica copiilor

vorbitori nativi$ etc.

rin urmare obiectul studiului lingvistic este$ dupa Coms09$ 'ramatica

)ni"ersalaAUniversal

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

12/96

nu elementele idiosincratice Aidiosincrasie (din greaca: idios

Fspeciic)particular)deosebit si sugrasisF maladie)boala F mod de a i

speciic iecarui individ si care il ace sa aiba reactii si comportamente care

ii sunt speciiceB care le ac sa diere. Cunoasterea limbii este pusa cu orta

intrun el de >matrita? de catre mintea omului. #ar limbile sunt in general

asemanatoare dierind in special in ceea ce priveste unitatile le6icale sicomportamentul acestora.

&*3*' Detalii ale 6rini6iilor si 6arametrilor

#n toate a&ele sale lingvistica coms0iana sa ba&at pe airmatii precise

despre descrierea limbii. 5eoria principiilor si parametrilor utili&ea&a un

aparat de o comple6itate uimitoare pentru a stabili relatii intre un numar

relativ mic de principii si parametri cum ar i:

a. principiul dependentei de structura Astructuredependenc9B:

airma ca miscarea elementelor propo&itiei pentru a orma de

e6emplu intrebari tine seama de relatiile structurale ale

propo&itiei mai degraba decat de simpla ordine a cuvintelor,b. principiul proiectiei Apro@ectionB: airma ca proprietatile

unitatilor le6icale se proiectea&a in sinta6a propo&itiei$ cu alte

cuvinte$ marea ma@oritate a structurii propo&itiei depinde de

proprietatile idiosincratice ale vocabularului pe care aceasta il

contine. De e6emplu$ in engle&a$ verbul pay Aa platiB

proiectea&a asupra propo&itiei cerinta ca aceasta sa aiba un

subiect$ un complement direct si unul indirect$ ca in/e paid the

money to a middleman,

c. principii de legatura0cone&iune0relatie Abinding principlesB

airma ca modul in care pronumele sunt in relatie cu anumiti

antecedenti este controlat de principii universale care stipulea&a

>domeniul? in care aceasta relatie poate avea loc cu oarecare

dierenta de parametri intre limbi. De e6emplu$ in propo&itiile

engle&esti:

Peter said $ohn will feed him.Aeter a spus ca Ion ii va da

sa mananceB

$ane wondered if /elen had faith in herself.AIane se intreba

daca elen are incredere in ea insasi.B

pronumele himnu trebuie sa ie legat de$ohn$ dupa cum herselfnu

se leaga de

$ane,d. interpretarea completa0deplinaAull interpretationB airma ca nu

e6ista element redundante in structura limbii$ astel ca iecare

element care apare intro structura trebuie sa @oace un oarecare

rol in interpretarea acesteia,

e. principiul economieiairma ca structurile de limba trebiue sa ie

cat mai economice posibil$ cu alte cuvinte$ singurele elemente

care apar intro propo&itie sunt acelea care trebuie sa ie acolo,

1!

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

13/96

. parametrul opacitatii Aopacit9 parameterB airma ca limbile

precum engle&a au un -

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

14/96

importanta pe care o primeste lingvistul atunci cand copilul invata ceva

este ca acest >ceva? isi ace aparitia in competenta lingvistica a copilului.

6primarea ideii ca in procesul de invatare a L1 copii trebuie tratati ca

indivi&i aparte nu ca vorbitori adulti deicitari$ a ost un element de ba&a

inca din primele stadii ale teoriei pre&entate mai sus.

&*3*3 As6ete reente ale eretarii in domeniul in"atarii limbilor

#n vreme ce primele versiuni ale teoriei coms0iene scoteau in evidenta

>problema logica? a invatarii limbii total dierita de orice studiu al unor

copii alati in procesul de invatare$ anii 1*'+ au ost martori ai unui volum

impresionant de cercetari asupra aplicarii acestui model la date culese de la

copii sau de la persoane care invatau o L2. #n aceste studii intrebarile de

carcetare erau de genul:

a. Cum isi setea*a copilul parametrii in L4+Lucrarea publicata de

9ams (1*'" a aratat pentru prima data ca copii engle&i par sa

treaca printrun stadiu in care produc propo&itii ara subiect ca

si cum ar vorbi spaniola, cealalta setare pentru parametrutrebuie sa ie initiata de stimuli po&itivi cum ar i propo&itii cu

theresi it. uniormitati

morologice? in limba. Cu alte cuvinte$ copilul trebuie sa se

descurce si sa identiice ormele lingvistice de care are nevoie

indierent daca limba lui materna are sau nu o uniormitate

morologica la timpul pre&ent al verbului de e6emplu (aceasta

inseamana ca limba are toate ormele le6ionare sau nici una F

uniormitate morologica$ sau are unele orme le6ionare si

altele nu F neuniormitate morologica,

b. 'ramatica )ni"ersala este pre*enta in intregime inca de la

nasterea copilului+6ista doua posibilitati aici: pe de o parte

ipote*a continuitatiicum ca intregul set de principii si parametri

ai U< este pre&ent in mintea copilului la nastere$ pre&enta lor

neiind evidenta datorita restrictiilor impuse asupra

perormantei copilului, pe de alta parte ipoter*a maturariicum

ca principiile si parametrii apar intro ordine i6a precum dintii,

c. Cei ce in"ata o L5 au acces la )'+Cei ce invata o L2 ar putea

avea acces direct la U< si astel ar putea i inluentati de L1.

Sau ei ar putea avea acces indirectla L2 via L1. Sau sar putea

ca ei sa nu ai,a de loc accesla U< si sa invete L2 ara a@utorulacesteia. -u avut loc o multime de discutii pe aceasta tema: unii

cercetatori sustin ca desi se poate demonstra ca cei ce invata L2

stiu U< intro oarecare masura ei nu o stiu asa de bine ca in L1.

-lti cerecetatori au argumentat ca metaora >accesului la U

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

15/96

ar i constituentul inle6ionar Ainlection praseB cercetatorii s

au intrebat cum le dobandesc copii. -bordarea cea mai radicala

este cea a lui Radord (1**+ care sustine ca copiilor le lipsesc

constituentii unctionali pana pe lavarsta de 2+ de luni, aceasta

inseamna ca ei sunt incapabili sa utili&e&e inle6iunile

temporale in engle&a$ determinantii$ etc. si ca in limbi cagermana copii sunt incapabili sa mute verbul in po&itia sa

normala in propo&itie.

&*3*> A6liarea teoriei 1oms9ene in 6redarea limbilor

6ista destul de putine aplicatii directe ale teoriei coms0iene in predarea

limbilor. Hara indoiala atacul virulent al lui Coms09 (1*!* la adresa lui

S0inner a ost unul dintre actorii care au contribuit la declinul

audiolingualismului si la aparitia metodei comunicative de predare a

limbilor. Cu toate acestea$ ideea lui Coms09 despre competenta lingvistica

a ost olosita ca >sperietoare? pentru ai convinge pe lingvisti de

corectitudinea conceptului de >competenta de comunicare? al lui 9mes$ara a se mentiona conceptul coms0ian de competenta pragmatica.

Conceptul gramaticii independente a ost preluat de SL- si interpretat ca

>interlanguage? Astadiu intermediar al invatarii unei L2B aceasta insemnand

ca cei ce invata o L2 au gramatici personale pe care se ba&ea&a in invatarea

limbii. -cest concept a acut ca proesorul sa nu mai ie singura sursa de

cunostinte si a devenit elementul care a dat o @ustiicare academica

metodelor de lucru (din abordarea comunicativa a predarii in grupuri si in

pereci la lectiile de limbi straine.

#ncercarile directe de a aplica lingvistica coms0iana in predare sau ba&at

mai ales pe intelegerea gesita a teoriilor sale. #n asanumitele e6ercitii de

transormare Atransormation drillsB de e6emplu$ se scimba o propo&itie in

alta ara a intelege ca de apt transormarile unctionea&a la nivelul

structurilor nu al propo&itiilor. 7etoda de predare numita >cognitive code?

pretindea ca e6plicatia detaliata a@uta in invatarea L2 dar nu este sustinuta

de teorie care na pretins niciodata ca vorbitorii nativi ar intelege in mod

constient componentele competentei lingvistice. 7etoda de predare numita

>natural approac? si initiata de Jrasen se ba&a pe un model care avea ca

punct central un >dispo&itiv de invatare a limbii? si dadea o mai mare

importanta proprietatilor inputului decat celor ale mintii elevului.

#mplicatiile generale ale teoriei principiilor si parametrilor in predare ar

putea i:

- U< se ocupa doar de esenta invatarii limbii care are loc in mod

automat si deci nu este de prea mare a@utor pentru proesori,

- redarea trebuie sa asigure inputul pentru ca elevii sa sete&e

parametrii si un vocabular adecvat in conte6t pentru a promova

invatarea aspectelor idiosincratice ale sinta6ei,

1'

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

16/96

- readarea limbilor ar trebui sa tina seama de aptul ca limba

repre&inta cunostintele din mintea omului nu doar o interactiune

sociala cu alti oameni.

TEMA:

Raspundeti la urmatoarele intrebari:

1. Ce este lingvistica aplicataE2. Care este contributia lui it Corder la deinirea domeniuluiE

3. Care este esenta ideilor lui ;oam Coms09 si ce importanta au ele pentru studiul

limbiiE

#iblio4ra!ie

Corder) S*P* +&,-'.*Introducing Applied Linguistics. enguin /oo0s (pp.

1*31

1*

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

17/96

LINGVISTICA APLICATA

CURS $

L#;

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

18/96

pentru ca unii (mai ales Coms09 cautau sa il restranga la studiul

sistemelor ormale ale onologiei si gramaticii si la repre&entarea acestora

in mintea omului$ iar altii (cu deosebire repre&entantii lingvisticii

unctionale vedeau limba ca iind inseparabila de conte6tul sau social.

-bordarea unctionala a studiului limbii este inluentata ara indoiala de

principii apartinand disciplinelor mai sus mentionate$ in timp ce abordareaormala$ care tratea&a limba ca enomen mental mai degraba decat social$ a

acut abstractie de principiile educatiei si sociologiei.

Cu toate ca Coms09 a sustinut ca lingvistica este o ramura a psiologiei

cognitive$ opinia lui ca invatarea limbii si repre&entarea ei sunt separate de

alte procese mentale a acut ca lingvistica ormala sa ie privita separat de

psiologie. Succedarea in timp a diverselor scoli de lingvistica atat ormala

cat si unctionala a e6ercitat atat o inluenta directa cat si una indirecta

asupra predarii limbilor straine. 6emple de astel de >scoli? sunt:

(a ilologia

(b onetica(c semiotica saussuriana

(d lingvistica structurala

(e lingvistica coms09ana

( studii in domeniul invatarii limbii materne (o vom numi L1$ a unei a

doua limbi (L2 sau a unei limbi straine (LS (ve&i Curs 2

(g sociolingvistica (inclusiv teorii ale competentei de comunicare

( pragmatica

(i anali&a discursului

(@ lingvistica computationala (mai ales lingvistica corpusului.

#n dierite publicatii reeritoare la predarea limbilor straine pre&entarea si

interpretarea conceptelor proprii scolilor mentionate mai sus au avut ca

re&ultat o oarecare distorsionare a ideilor originale si o aplicare intar&iata a

acestora in practica predarii. #nluenta disciplinelor >academice? de mai sus

asupra practicii predarii limbilor straine a avut loc intrun singur sens si de

sus in @os$ de cele mai multe ori lingvistii ignorand sau tratand cu un anume

dispret modul de aplicare in a practica a ideilor lor. racticienii din

domeniul predarii limbilor straine$ pe de alta parte$ tematori din pricina

pretentiilor si statutului academic al lingvisticii$ au ost adesea prea usor

convinsi sa scimbe principiile predarii in conormitate cu noile teorii

despre limba si invatarea ei ara sa ia in seama eectul moderator al altor

actori care$ datorita caracterului de activitate practica al predarii limbilorstraine$ sunt la el de importanti ca si lingvistica. -ceasta pentru ca desi are

si ea ca preocupare invatarea unui cod lingvistic$ predarea limbilor straine

mai are si alte caracteristici:

- are loc intrun cadru social,

- este parte integranta din viata elevilor si proesorilor si din

de&voltarea lor personala,

- este adesea o activitate comerciala si un mi@loc de a stabili si de

a mentine inluente politice,

22

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

19/96

- utili&ea&a mi@loacele tenice pentru comunicare,

- are loc in institutii de invatamant.

Din aceste motive$ scimbarile de >moda? in predarea limbilor straine$ desi

adesea @ustiicate de apelul acut la teoriile lingisticii generale$ au ost de

multe ori determinate si de actori sociali$ economici$ ideologici$

tenologici si administrativi.

De la aparitia ei in anii 1*!+ disciplina intermediara a lingvisticii aplicate

incearca sa imbine inluenta lingvisticii generale cu cea a altor discipline si

cu punerea in practica a conceptelor proprii acestora. Daca ar i sa

subevaluam lingvistica aplicata$ atunci am putea spune ca ea nu ace decat

sa transmita proesorilor idei din lingvistica generala. Dar daca o apreciem

la @usta ei valoare$ atunci lingvistica aplicata este neintrecuta in a veriica

relevanta ideilor preluate din lingvistica generala si in a sublinia potentialul

unei relatii dinamice in care e6perienta acumulata in predarea limbilor

straine ar ace ca practicienii din acest domeniu sa contibuie la studiul

lingvisticii generale in aceeasi masura in care ei beneicia&a de a@utorul ei.

;e vom reeri in continuare la cateva din tendintele lingvisticii generale si

la impactul acestora asupra predarii limbilor straine.

$*$* Primele in!luente

Hilologia si onetica sunt doua dintre domeniile care au aectat predarea

limbilor straine inca din secolul al 1*lea. #n ilologie$ descoperirea

descendentei comune si a relatiilor dintre multe limbi europene si asiatice a

dus la dubii in legatura cu presupusa superioritate a limbilor clasice: latina

si a greaca vece. -stel sa a@uns la un el de indepartare de modelul de

predare a acestor limbi in care accentul se punea pe limba scrisa. #n acelasi

timp onetica$ o disciplina noua in acel moment$ a oerit o ba&a sistematica

pentru studiul limbii vorbite. Specialistii de atunci au criticat metoda ba&ata

doar pe invatarea mecanica a gramaticii si pe traducere Agrammar

translation metodB si sau aratat in avoarea metodei >directe? subliniand

importanta acordarii unei atentii sporite limbii vorbite.

$*'* Semiotia si struturalismul

Celebrul >Curs de Lingvistica =orbesti engle&esteE? sau >-vem nevoie de un vorbitor de

engle&a?. Saussure opina ca relatia intre unitatea lingvistica: >signiiant? si

23

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

20/96

sensul acesteia >signiiG? este de obicei arbitrara si determinata de locul ei

in sistemul sincronic (adica in pre&ent mai degraba decat de orice

asemanare intre >signiiant? si >signiiG? sau de istoria lor diacronica (in

de&voltare. 7odul in care Saussure a tratat comunicarea ca iind mai ales

un act de codare si decodare a mesa@ului depin&and de utili&area unui cod

conventional comun$ a dat o undamentare teoretica ipote&ei conormcareia la ba&a invatarii unei limbi straine se ala dobandirea cunostintelor

de onologie$ le6ic si gramatica mai degraba decat de&voltarea capacitatii

de a utili&a aceste sisteme in conte6t. -ceasta ipote&a a inluentat toate

abordarile predarii limbilor straine din secolul 2+ pana la aparitia

metodologiei comunicative.

#deea de a pune accent pe vorbire si pe limba ca si cod a ost dusa mai

departe si de lingvistica structurala care studia locul si distributia unitatilor

lingvistice intrun sistem lingvistic negli@and aproape in totalitate sensul si

utili&area acestora. -ceasta abordare combinata cu acceptarea

beaviorismului ca teorie a invatarii a avut o inluenta puternica si dedurata asupra predarii limbilor straine$ si a dus la aparitia metodei audio

linguale de predare. #nvatarea$ in aceasta metoda$ era va&uta ca o

acumulare de modele structurale prin ormarea de deprinderi conditionate

si acest lucru se reali&a prin e6ercitii de vorbire ce cuprindeau repetarea

pana la i6area deplina a unor dialoguri sau a unor modele de structuri.

$*0* Lin4"istia 1oms9iana

-devarata revolutie in lingvistica acuta de ;oam Coms09 si de discipolii

lui incepand inca din anii 1*!+ a detronat beaviorismul incura@and opinia

ca invatarea limbii este un proces mental si nu doar o ormare de deprinderi

conditionate. Coms09 a aratat in mod e6plicit ca el nu credea ca ideile

sale puteau inluenta predarea limbilor straine $ cu toate acestea$ datorita

scimbarii generale a opiniei despre limba pe care el a produso$ scrierile

sale au avut o inluenta indirecta considerabila dar nu a dus la re&ultate

radicale in domeniul mai sus mentionat.

Lingvistica coms0iana acorda$ ca si cea structuralista$ o atentie e6clusiva

sistemului ormal al limbii$ prin urmare noua abordare nu a avut ca re&ultat

o indepartare de opinia e6istenta conorm careia onologia si gramatica

sunt cele mai importante sisteme ale limbii. Scimbarea de >ton? pe care a

aduso Coms09 a ost una mult mai subtila si a insemnat o indepartare deormele de supraata (vi&ible ale limbii si de comportament inspre

repre&entarile mentale (codul cognitiv. Cu toate acestea orientarea lui nu a

avut nici un eect ma@or asupra practicii predarii limbilor straine.

5eoriile care guvernea&a SL- Asecond language acuisition F invatarea

unei L2)LSB au ost un adevarat >iltru? prin care ideile lui Coms09 au

a@uns totusi in predarea LS. Cu toate ca ideile lui Coms09 despre

invatarea limbii se reera in mod e6plicit la invatarea L1 de catre copii$

24

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

21/96

multi dintre teoreticienii din SL- au sugerat ca aceleasi procese de invatare

(principiul >gramaticii universale si al i6arii parametrilor ar putea i

activate in invatarea unei L2)LS de catre adulti. -ccentul se pune aici$ ca si

in abordarea structurala a predarii LS$ tot pe cunostinte de gramatica$ desi

de data aceasta pe un el de cunostinte >tacite? a caror de&voltare este

naturala$ neaectata de invatarea constienta e6plicita$ generata din interior$cau&ata de un mediu)conte6t avorabil si urmand o ruta universala. Ca si

copiii care invata gramatica unei L1$ elevii (de orice varsta sunt priviti ca

trecand printrun numar de sisteme apro6imative A>appro6imative s9stems?

F stadii intermediare ale invatarii unei L2)LS F >interlanguage? F un el de

>limba a lor? pe care elevii sio construiesc pe masura ce invata o L2)LSB si$

ca si in invatarea unei L1$ aceste stadii intermediare nu sunt privite ca iind

un enomen ce trebuie descura@at ci ca o cale A>route? F stadiu de tran&itie

prin care trec elevii in invatarea unei L2B naturala spre punctul inal dorit.

Stadiile intermediare in invatarea unei L2 sunt determinate de actori

universali si doar intro mica masura de interventia L1. #n anii 1*%+ aceste

idei cvasicoms0iene au a@uns sa ie e6trem de >la moda? in predarea LS siastel a aparut metodologia >abordarii naturale? A;atural -pproacB a

predarii LS. #nvatarea limbii era considerata ca iind ecivalenta cu

de&voltarea unei repre&entari mentale a gramaticii$ iar reconstiturea

aspectelor meduilui)conte6tului in care se invata L1 era privita ca un actor

avorabil invatarii L2)LS. Se credea ca invatarea gramaticii are loc in mod

natural atunci cand:

- atentia elevului se concentrea&a asupra intelesului AmeaningB

mai degraba decat asupra ormei structurilor de limba,

- atmosera de studiu este prietenoasa si rela6ata,

- elevilor li se permite sa nu vorbeasca in LS in perioada initiala.

#n ultimii ani teoreticienii din SL- siau modiicat aceasta abordare

simplista prin incorporarea notiunilor de dierente individuale Aindividual

dierencesB in SL-$ cai si timp de invatare Aroutes and ratesB in SL- si

rolul cunostintelor e6plicite constiente. 5oate aceste notiuni vor i tratate pe

larg in cursul !.

$*3* Lin4"istia !untionala si om6etenta de omuniare

Scolile lingvistice discutate pana acum impartasesc parerea ca limba poate

i ideali&ata si studiata ara a ace reerire la utili&area si conte6tul ei. #n

teoria coms0iana (si in teoriile din SL- derivate din aceasta aceastapremi&a este subliniata de opinia ca repre&entarea mentala si invatarea

limbii sunt dierite si separate de dobandirea oricarui alt tip de cunostinte si

sunt determinate in mare masura de elemente innascute mostenite genetic.

-lte scoli lingvistice cred totusi ca limba nu ar trebui separata de conte6tul

ei nici in scopul usurarii procesului de cercetare in acest domneniu$ nici

pentru ca ea$ limba$ ocupa un loc distinct in mintea omului. Lingvistica

unctionala$ care se ocupa cu modul in care orma limbii este determinata

2!

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

22/96

de utili&arile ei$ isi are originile in anii 1*2+ in binecunoscuta Scoala de la

raga$ si este continuata in &ilele noaste de si mai bune cunoscutul 7. -.

J. allida9 si discipolii lui. -bordarea unctionala a invatarii limbii este

implicit legata de sociolingvistica pentru ca aceasta studia&a relatia intre

limba si societate.

Cu toate acestea$ nici lingvistica unctionala nici sociolingvistica nu au

avut decat o inluenta marginala asupra predarii L2)LS inainte de

publicarea teoriei competentei de comunicare a lui Del 9mes in 1*%+.

#nluentati de 9mes$ sustinatorii programelor de invatamant

notionale)unctionale Anumite pe scurt programe ;)H problemele care

trebuie predate sunt organi&ate in unctie de notiunile (conceptele si)sau

unctiile (utili&arile limbii considerate a i necesare elevilor care invata o

limba straina intrun anumit scopB si ai competentei de comunicare$ au

aratat ca invatarea unei LS)L2 trebuie sa implice nu numai stapanirea unui

cod lingvistic ci si cunostinte despre elul in care se utili&ea&a corect acel

cod in anumite conte6te sociale. Limba era astel conceputa ca actiunesociala$ iar succesul in invatarea ei nu mai avea sa insemne doar

producerea si intelegerea unor propo&itii corecte din punct de vedere

gramatical$ ci si producerea si intelegerea unor structuri de limba cu sens

intrun anume conte6t si care indeplineau unctiile dorite de vorbitor.

/ineinteles ca si de data aceasta sau acut greseli datorate unei critici prea

dure a ceea ce era veci si acceptarii noului ara a lua in considerare

consecintele.

Ca reactie contra procuparii e6agerate pentru invatarea corecta a

gramaticii$ adeptii acestei noi tendinte in predarea LS)L2 au promovat

eicienta de comunicare imediata in dauna corectitudinii gramaticale Aceea

ce in engle&a se spune >luenc9 at te e6pense o accurac9?B. #n acest

adevarat dispret ata de accentul pus pe orma structurilor lingvistice$ e6ista

o oarecare coincidenta intre abordarea >comunicativa? si cea >naturala? a

predarii limbilor$ ambele sub inluenta SL-. Se pare ca abordarea naturala

ar tolera aptul ca limba pe care o vorbeste elevul devia&a de la cea

standard in cip de >limba a sa? Ainterlanguage ve&i mai susB$ iar

abordarea comunicativa ar tolera o astel de >limba? ca iind unctionala

(adica indplinind unctia pe care io da vorbitorul. ;ici una dintre cele

doua abordari nu tin seama de principiul osili&arii AossilisationB$ principu

care tine tot de SL-$ si care repre&inta pericolul ca utili&area unor structuriincorecte$ dar unctionale$ sa aca sa ie atat de bine invatate de elev incat

ele cu greu mai pot i corectate si ca$ daca elevul este adult$ cu atat ii va i

mai greu sa oloseasca limba corect sau sa a@unga la perormanta de a i

comparat cu un vorbitor nativ.

#n acest sens accentul care se pune in SL- pe rolul crucial al interactiunii

cu sens pare sa se potriveasca oarte bine cu abordarea comunicativa.

-mbele sau alat in ascensiune in anii 1*%+ si 1*'+ si multe materiale

2"

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

23/96

didactice elaborate in aceasta perioada sunt acceptabile pentru amble

>tabere?. -ceasta supericiala dovada ca predarea limbilor straine ar impaca

atat SL- cat si metodologia comunicativa ascunde de apt o divi&are

teoretica intre cele doua. -cest lucru se intampla pentru ca in SL-$ pe de o

parte$ atentia acordata sensului structurilor lingvistice este importanta nu in

ea insasi ci in acea masura in care ea activea&a L-Dul AL-D F languageacuisition device F dispo&itiv de invatare a limbii, este un termen propus

de Coms09$ care sustine ca individul uman se naste cu acest >dispo&itiv?B,

in SL- accentul se pune inca pe sistemul lingvistic el iind scopul inal

dorit in invatarea limbilor straine. #n unele versiuni ale abordarii

comunicative a predarii limbilor straine$ pe de alta parte$ producerea de

catre elev a structurilor gramaticale cu sens este un scop in sine indeplinit

prin invatarea limbii ca si cod impreuna cu alte competente si deprinderi

care sunt esentiale pentru utili&area cu succes a limbii.

Recenta atentie acordata unctiilor limbii si sensului acesteia au descis

drumul inluentei pragmaticii si anali&ei discursului asupra predarii LS)L2.-ceste doua discipline au ca punct comun studiul limbii alate in u&.

ragmatica elaborea&a principii pentru a arata cumreusesc vorbitorii sa dea

sens structurilor lingvistice pe care le rostesc si cum sunt interpretate ele de

interlocutori care le leaga de conte6tul lor nonlingvistic. 5ot pragmatica

e6plica de ceoamenii nu vorbesc direct$ e6plicit si complet si ii lasa pe

interlocutori sa deduca sensul din conte6t si sal lege de ceea ce stiu ei

despre lumea incon@uratoare. #n ceea ce priveste inluenta pragmaticii

asupra predarii LS)L2 se poate spune ca ea a oerit predarii o ba&a pentru a

lua in considerare acuratetea conte&tuala a structurilor lingvistice

A>conte6tual appropriateness? F elul in care structurile de limba se

potrivesc cu conte6tul in care sunt rostite)scriseB (care impreuna cu

posi,ilitatea$ A>possibilit9? F corectitudinea gramaticala si culturala a unei

structuri de limbaBfe*i,ilitatea$ A>easibilit9? F tine de modul in care mintea

omului intelge sau nu si oloseste in mod corect sau nu unele structuri de

limbaB si autenticitateaA>attestedness? F modul in care elevul intelege daca

o structura e6ista sau nu intro limbaB este unul dintre cei patru parametri ai

competentei de comunicarea lui 9mes mai degraba decat corectitudinea

lor gramaticala si semantica. Comunicarea intre culturi dierite prin

studierea asemanarilor si dierentelor in ceea ce priveste acuratetea

conte6tuala$ este o alta contributie a pragmaticii la imbunatatirea predarii

limbilor in care diversele culturi se e6prima.

-nali&a discursului oera si ea predarii LS)L2 modalitati de a intelge mai

bine acuratetea structurilor lingvistice si de a le deduce sensul$ anali&and

nu numai elul in care acestea sunt legate de conte6tul lingvistic$ ci si elul

in care ele capata sens in secventa lor de desasurare. -ceste aspecte sunt

importante pentru predare pentru ca permit elevilor sa vada modul in care

un te6t devine coerent si capata sens$ atat prin interactiunea lui cu actori

din aara te6tului cat si prin intelegerea >semnalelor lingvistice? Acuvinte de

2%

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

24/96

legaturaB din interiorul te6tului. Si anali&a discursului a@uta la intelegerea

asemanarilor si dierentelor intre culturi prin e6plicarea acestora pe ba&a

unor principii care vin din discipline colaterale cum ar i : anali&a

conversatiei$ anali&a interactiunii si studiul genului te6tului A>genres? F

tipuri de discurs vorbit si scris proprii unor anumite comunitati lingvisticeB.

$*>* Lin4"istia or6us;ului

Desi 9mes descrisese cei patru parametri ai competentei de comunicare

Ave&i mai susB ca iind egali in importanta$ la inceputurile ei$ metodologia

de predare comunicativa a LS)L2 sa a6at multprea mult pe acuratetea

conte&tuala a structurilor de limba adesea in dauna calorlalti parametri.

-cest lucru sa petrecut deoarece se considera caposi,ilitateausese prea

mult scoasa in evidenta de abordarile structuraliste (si acestea nu mai erau

>la moda?, despre fe*i,ilitatese credea ca nu are prea mare importanta

pentru invatarea LS)L2, iar despre autenticitateAceea ce ac)spun vorbitorii

nativi ai limbiiB e6istau prea putine dove&i ale e6istentei ei pentru a

distinge acest aspect al invatarii unei limbi de celelalte trei.

#ncepand din 1*'+$ sa de&voltat rapid a lingivistica corpusului Ave&i curs

3B$ ea iind disciplina in care se culeg mostre de limba vorbita)scrisa

a@unganduse la multe milioane de cuvinte anali&ate apoi cu a@utorul

computerului pentru a demonstra recventa si modelul cu)dupa care apar

cuvintele in limba. -ceasta disciplina a acut posibil studiul limbii alate in

u& la un moment dat Aadica ceea ce spun si scriu oamenii indierent daca

este corect sau nu din punct de vedere gramatical$etc.B. Re&ultatele studiilor

din lingvistica corpusului au acut mult mai mult decat sa dea >consistenta?

celui de al patrulea parametru al lui 9mes AautenticitateaB$ ele au scimbat

perceptia asupra limbii si a cunostintelor de limba in general. Dovedirea

aptului ca multe combinatii lingvistice posibile nu apar intro limba in

timp ce altele apar cu o recventa disproportionata$ a dus la o reconsiderare

a relatiei intre le6ic si gramatica si la invatarea si intelegrea limbii

vorbitorilor nativi de catre cei ce studia&a o LS)L2. Lingvistica corpusului

sugerea&a ca regulile gramaticale nu pot i e6primate ara reerire la

anumite unitati le6icale$ si nici sensul unor cuvinte nu poate i e6primat

ara reerire la anumite constructii gramaticale in care ele pot intra.

Cunostintele de limba nu mai sunt va&ute ca implicand doar stapanirea

unor reguli stricte de gramatica care operea&a >elegant? pentru a produce

structuri gramaticale corecte$ ci si ca implicand buna stapanire a unorstructuri lingvistice i6e A>read9made cun0s o language?B care sunt

adesea >e6trase? din memorie in parte sau in intregime le6icali&ate pentru a

i utili&ate in scris)vorbire.

#nluenta pe care lingvistica corpusului o are in predarea LS)L2 este

imensa. Ramane de va&ut$ totusi$ daca aceasta inluenta va avea ca re&ultat

o parere mai ecilibrata asupra cunostintelor necesare pentru a utili&a o

limba cu succes sau daca supraevaluarea pe care structuralismul a acuto

2'

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

25/96

gramaticii si cea pe care metodologia comunicativa a acuto acuratetii

conte6tuale vor i urmate pur si simplu doar de autenticitate. 8 astel de

urmare ar i total neericita pentru ca nu este ca&ul ca orice elev sa a@unga

la perormantele de limba ale unui vorbitor nativ$ nici ca singura utili&are

eicienta a unei limbi straine sa ie aceea ale carei procese si produse le

imita pe cele ale vorbitorilor nativi. Ca si in ca&ul altor >revolutii? inlingvistica$ ceea ce este necesar in conte6tul inluentei pe care lingvistica

corpusului o poate avea asupra perdarii LS)L2 $ este o impletire a

conceptelor teoretice si descriptive ale primei discipline cu criteriile

pedagogice si cu atentia acordata necesitatilor elevilor in cea de a doua.

Un domeniu al predarii LS)L2 in care lingvistica corpusului a avut de@a o

mare inluenta este predarea vocabularului. Desi se stie si se spune in mod

obisnuit ca invatarea unui mare numar de cuvinte dintro LS)L2 este de

mare a@utor in stapanirea si utili&area ei$ predarea vocabularului a ost$ in

cele mai multe metodologii$ lasat intrun el la voia intamplarii sau a

bunului simt al proesorului. -ceasta sa intamplat pentru ca ma@oritatea

programelor de invatamant au ost structurate pe elemente de gramatica$notiuni sau unctii ale limbii mai degraba decat pe le6ic. 8piniile

lingvisticii corpusului asupra recventei le6icale sau asupra combinatiilor

i6e de cuvinte AcollocationsB au contribuit la aparitia unor abordari

potrivite ale predarii vocabularului. Ciar si in predarea gramaticii$ anali&a

pe care specialistii din lingvistica corpusului o ac pe transcrieri de date de

limba vorbita va ace posibila o descriere mai sistematica a structurilor

gramaticale ale limbii vorbite care diera in multe privinte de >gramatica

limbii scrise? pe care se ba&ea&a ma@oritatea cursurilor de limbi straine.

$*-* Noi in!luente

-nii din urma au ost martori la o indepartare de inluenta lingvisticii in

predarea LS)L2 si o apropiere de psiologie$ pedagogie si sociologie.

5endinta generala de a inlocui abordarile traditionale ale predarii ba&ate pe

ortarea elevului sa >produca? limba$ cu cele orientate in care elevului i se

pre&inta >procesul? de invatare a limbii si in care elevul si nu proesorul are

rolul cel mai important in invatare Alearnercentred language teacing

approacB$ a dus la o scadere a interesului pentru ideali&area limbii si a

cunostintelor lingvistice (cu toate ca aceasta inlocuire poate i conceputa si

ca o miscare inspirata de idei sociale si interactioniste despre limba in

lingvistica. >5as0based language teacing? Apredare ba&ata pe >sarcini?

didacticeB si >process s9llabuses? Aprograme de invatamant care se ba&ea&ape abordarea limbii ca proces$ nu ca produsB au pus accent pe rolul

proesorului si al elevilor$ pe relatiile dintre acestia si pe strategii de

invatare. #n acelasi timp lingvistica critica (si ramurile sale cum ar i

anali&a critica a discursului a propus o abordare a predarii limbilor ca

mi@loc de actiune politica si reconstructie sociala$ ceea ce este in totala

contradictie cu prtentiile de obiectivitate stiintiica ale lingvisticii

traditionale Ave&i cartea lui Haircloug (1*'*Language and PowerB.

2*

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

26/96

#n mare masura aceste miscari depun marturie impotriva >atotputerniciei?

teoriei lingvisticii generale in predarea LS)L2$ si sunt o reactie impotriva

scimbarilor de >moda? care au re&ultat cand scimbarile din teoria

lingvistica au ost urmate ara atentia cuvenita acordata unor actori

importanti din pedagogie. Specialistii din lingvistica generala si lingvistica

aplicata sunt pe buna dreptate criticati pentru ca au ost in avoarea ie aunei inluente directe si immediate ie pentru ca au ost complet rupti de

realitatea predarii limbilor si de ceea ce se petrece in timpul unei astel de

lectii. Cu toate acestea$ lingvistica ramane sursa de ba&a pentru inormatia

in legatura cu natura limbii si cu invatarea ei (ie ea spontana sau la clasa

si putem spera ca in anii care vor urma se va reali&a o impletire tot mai

deplina a re&ultatelor ei cu necesitatile predarii.

TEMA:

Raspundeti pe scurt la urmatoarea intrebare:

Care este 5eoria U< si cum se relecta acesta in studii acute in SL-E

#n raspuns:

-enuntati si e6plicati teoria Ubilingual? AbilingvB si derivatele lui. #n limba de iecare &i$ o persoana

bilingva este$ ara indoiala$ privita ca o persoana care vorbeste doua limbi

la el de bine.

Deintii oarecum >tenice? ale termenului se reera$ pe de o parte$ la

persoana care >stapaneste? doua limbi si le utili&ea&a ca un vorbitor nativ$

pe de alta parte$ la ideea de utili&are a celor doua limbi$ si$ in aceasta

acceptiune$ bilingualismul >incepe in momentul in care vorbitorul poate sa

produca enunturi (utterances cu sens intro a doua limba?. #ata un e6emplu

care ilustrea&a a doua acceptiune a termenului: un turist care poate obtine o

ceasca de caea in

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

28/96

/ilingvul care stapaneste perect doua limbi este de apt o raritate, marea

ma@oritate a utili&atorilor unei L2 stapanesc in masura dierita anumite

>registre?(dierente in utili&area unei limbi in unctie de accent$ dialect$

etc. si stiluri (>stilul?se conunda intro anume masura cu >registrul? dar se

reera si la aspecte ca e6primarea >oiciala? sau >neoiciala? ale celor doualimbi. 7area ma@oritate a studiilor in acest domeniu au demonstrat ca

e6ista dierente subtile in modul in care bilingvul stapaneste cele doua

limbi astel incat in limba dominanta el are vite&a de reactie mai mare$

poate ace mai multe asociatii de cuvinte si)sau @udecatile sale gramaticale

sunt dierite in cele doua limbi.

#n ine$ pentru a pune punct incercarii de a deini termenul$ se poate spune

ca persoana care vorbeste o L2 la el de bine ca si limba 1 (L1 sau limba

materna de acum incolo se poate numi vorbitor al unei L2 sau utili&ator al

unei L2 sau$ cu un termen engle&esc greu de tradus in limba romana$ L2

>learner? Acel ce invata: elev sau studentB.

Specialistii in domeniu considera caracteristicile bilingvismului ca iind

date de masura in care bilingvul se identiica cu ambele limbi mai degaba

decat cu una dintre ele$ de tipul de situatie in care acesta invata limbile (la

scoala sau in aara acesteia sau de varsta la care incepe invatarea unei L2.

6ista multe motive pentru care o persoana devine bilingva. -stel$ unii

sunt determinati sa o aca de sistemul de invatamant. e de o parte$ unele

limbi sunt predate din motive locale$ apartinand unei anumite tari$ de

e6emplu$ in unele tari copiilor comunitatilor minoritare li se cere sa invete

limba ma@oritara pentru ca au nevoie de ea in viata de toate &ilele. #n multe

tari se invata o limba straina (sau mai multe pentru ca stapanirea acestora

este in mod traditional va&uta ca un semn al educatiei. e de alta parte$

e6ista motive internationale pentru care se predau limbile straine$ de

e6emplu$ slu@bele pe care le ocupa sau in viitoarea lor cariera studentii au

nevoie sa utili&e&e o alta limba, engle&a este esentiala pentru multe cariere

in domeniul stiintiic datorita utili&arii ei ca limba internationala a stiintei.

6ista si motive personale pentru invatarea unei alte limbi. posibil ca unii

sa admire o anume tara si deci ii invata limba. 8ri$ e posibli ca un anume

sistem de invatamant sa impuna celor implicati in activitatea de invatare

scopuri la care acestia pot a@unge prin insusirea unei limbi straine. -stel descopuri ar putea i: intelegrea unei culturi straine$ dobandirea unor

deprinderi cognitive suplimentare$ intelegerea naturii limbii$ etc.

8 ultima problema care trebuie abordata in conte6tul discutarii

bilingualismului este >code-switching?Ascimbarea coduluiB. -cesta un

enomen propriu invatarii unei L2 in care vorbitorii alternea&a doua limbi

intro singura secventa discursiva. #n conte6tul discutarii bilingvismului se

pune intrebarea daca acest >codesitcing? este un lucru bun sau nu. Ceva

32

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

29/96

mai inainte am tratat olosirea unor (oarte putine structuri ale unei L2 ca

iind cunostite sumare de L2$ cu toate acestea studiile eectuate in aceasta

directie arata ca acest enomen este deosebit de comple6 si ca are reguli

stricte de utili&are.

'*$* Com6utational lin4uistis ?lin4"istia om6uteri8ata@

oate i va&uta ca o ramura a lingvisticii aplicate care se ocupa cu

procesarea computeri&ata a limba@ului uman. 5raducerea automata din si in

limbi naturale$ procesarea de te6t si comunicarea intre om si computer sunt

principalele sale domenii de aplicare. #ntelegrea si recunoasterea cuvantului

rostit si sinteti&area vorbirii omenesti le permit oamenilor sa comunice cu

computerele prin utili&area limbii vorbite. rograme sot care contin

gramatici computeri&ate sau care permit invatarea unei limbi straine sunt

doar doua dintre numeroasele aplicatii ale tenicii de var in domenuil

studiului limbii.

'*'* Cor6us lin4uistis ?lin4"istia or6us;ului@

Un >corpus? (plural >corpora? este o colectie oarte mare de te6te (scrise$

vorbite sau de ambele eluri si care constituie o ba&a de date pastrate in

computer. le sunt mostre repre&entand o anume limba sau o parte din ea.

-ceste corpora asigura date precise si usor accesibile olsitoare lingvistilor

de orice orientare. le pot i olosite penrtu a calcula recventa aparitiei

anumitor cuvinte intro limba si$ pentru ca sunt ba&e de date care includ

structuri olosite in limba la momentul constituirii corpusului$ ele isi au un

loc bine deinit in alcatuirea manualelor de limbi straine. Cele mai

cunoscute corpora sunt /ritis ;ational Corpus (1++ milioane de cuvinte

si Longman)Lancaster Corpus (3+ milioane de cuvinte. Unele corpora sunt

astel adnotate incat sa se poata identiica$ de e6emplu$ anumite parti de

vorbire. 6ista si corpora care contin te6te comparabile din doua limbi

dupa cum e6ista unele care contin >learner language? Amostre de structuri

de limba olosite de elevi)studenti la un anumit moment al evolutiei lor in

invatarea unei limbi straineB.

'*0* Critial lin4uistis ?lin4"istia ritia@

ste o miscare initial asociata cu lingvistii care Universitatea ast -nglia.

-ceasta miscare incearca sa e6plore&e relatiile intre utili&area limbii siconditiile sociale ale acelei utili&ari. Cuvantul >critical? din numele acestei

miscari este asociat cu >critiue? si ideea de a ace vi&ibla >te

connectedness o tings? Acalitatea lucrurilor)cuvintelor de a i legate de

ceea ce e6primaB mai ales prin a e6plora (mai mult de cat ar putea ace

lingvistica descriptiva conotatiile sociale mai largi ale utili&arii limbii.

Lingvistul >critic? vede lumea in cip de structuri sociale care e6prima

diverse ideologii si studia&a modul in care limba relecta aceste aspecte.

7iscarea este asociata mai ales cu lingvistica unctionala a lui allida9 si

33

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

30/96

cu parerea ca sistemul gramatical al unei limbi este strans legat de nevoile

sociale si personale pe care le serveste limba. Lingvistica critica se ocupa

de nivelurile de anali&a lingvistica$ iar ramura lingvisticii aplicate de ale

carei principii este mai apropiata este >critical discourse anal9is? Aanali&a

critica a discursuluiB.

'*3 Disourse analsis?anali8a disursului@

#nainte de a arunca o privire succinta asupra acestei disciplina de

importanta ma@ora in domeniul lingvisticii aplicate$ trebuie sa incercam sa

deinim conceptul de discourse AdiscursB si$ in acest scop$ vom lua in

considerare parerea unuia dintre cei mai de seama repre&entanti ai acestei

discipline: ;orman Haircluog. entru Haircloug (1**'>discourseAisB K language as a orm o social practice. Mat precisel9does tis impl9E Hirstl9$ tat language is a part o societ9$ and not

someo e6ternal to it. Secondl9$ tat language is a social process. -ndtirdl9$ tat language is a sociall9 conditioned process$ conditioned tatis b9 oter (nonlinguistic parts o societ9?.

(p. 22$m9 empasisA>discursul este Klimba ca orma de practica sociala. Ce implica aceasta

de aptE 7ai intai$ ca limba este o parte a societatii si nu oarecume6terna ei. #n al doilea rand$ ca limba este un proces social. Si in altreilea rand$ ca limba este un proces conditionat social$ adica ea esteconditionata de alte parti (nelingvistice ale societatii?B

(p. 22

-nali&a discursului este studiul modului in care anumite >streces o

language? Aragmente)structuri de limbaB utili&ate in comunicare capata

sens$ scop si unitate pentru utili&atorii lor$ adica$ acea calitate numita

coerenta. 6ista un consens general asupra aptului ca aceasta coerenta nu

deriva doar din ormele lingvistice si continutul de idei al unui te6t$ desiacestea pot contribui la stabilirea coerentei te6tului. a deriva si din

interactiunea dintre un te6t si anumiti participanti la discurs si nu este o

proprietate absoluta a acestuia$ ea este intodeauna legata de conte6tul

discursului. Conte6tul include cunostintele participantilor despre

paralimba@ si perceptia acestuia$ alte te6te$ situatia$ cultura$ lumea in

general si rolul$ intentiile si relatiile dintre participanti. rimele incercari$in

anali&a discursului$ de a descoperi reguli care sa opere&e dincolo de

limitele ra&ei sau de a creea reguli speciice gramaticii te6tului Aeste o

incercare de a e6prima reguli lingvistice si semantice stricte care sa

guverne&e o secventa de ra&e intrun anume tip de te6t si in acest sens este

o componenta a lingvisticii te6tuluiB au ost inlocuite sau completate de

teorii si tenici care permit investigarea te6tului in conte6t. rintre aceste

teorii si tenici cele mai importante sunt:

(a teorii ale pragmaticii care tin de >speec acts? Ateoria actelor de

vorbire F este o parte din pragmatica si e6plica modul in care

enunturile (utterances aectea&a actiunea sociala si elul in care

oamenii inteleg unctia unui enunt cand el nu este e6plicit

e6primatB,

(b ale anali&ei conversatiei Aconversation anal9sis ve&i mai @osB,

34

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

31/96

(c cele legate de >scema teor9? Ao >scema? (plural >scemata?

este un cadru mental ba&at pe o e6perienta trecuta si utili&ata ca

mod de a percepe situatii)apte complet noi si prin urmare un

mod de a intelege noul. -ceasta teorie se ocupa cu cunoasterea

lumii nelingvistice. #mportanta$ in aceasta teorie este si

cunoasterea structurilor retorice mai e6tinse si a modului incare aceeasi inormatie sau aceleasi unctii se pot intelege dierit

in >genres? dierite.B,

(d teorii legate de >genre? A>genres? sunt tipuri de discurs vorbit si

scris recunoscute de o comunitate cu preocupari si interese

comune. >critical discourse anal9sis? Aanali&a critica a

discursului ve&i mai @osB

( studiul elementelor de legatura Acoesive devicesB$ care sunt

>semne? ale legaturilor semantice si pragmatice dintre propo&itii$

este de obicei considerat un element al anali&ei discursului.

6ista un numar de abordari dierite ale anali&ei discursului si adesea e6ista

concepte$ precum discoursesi discourse analysis$ asupra carora specialstii

din domeniu nu cad de acord. -bordarea per&entata in acest curs poate i

descrisa ca apartinand scolii britanicoamericane si a avut un impact

deosebit atat in lingvistica aplicata cat si in predarea limbilor straine. a

este$ in linii mari$ o abordare care isi are originile in studiul detaliat al

limbii. Conruntata cu absenta e6plicatiilor lingvistice sau semantice pentru

conceptul de coerenta$ anali&a discursului a cautat inormatia necesara in

alte discipline. Din punct de vedere istoric$ anali&a discursului a evoluat de

la studiul celor mai speciice enomene te6tuale$ cum ar i coe&iunea$ la

concepte de o actura globala cum ar i >scemata? si >genres?.

'*>* Critial disourse analsis ?anali8a ritia a disursului@

#n conceptia lui Haircloug (1*'*: !"$ in denumirea >critical discourse

anal9sis? sau >critical language stud9? Astudiul critic al limbiiB$ cuvantul>critical? este utili&at de autor cu sensul special de a arata cone6iunile care

ar putea parea ascunse nespecialistilor$ intre limba$ putere si ideologie.

-ceasta disciplina anali&ea&a interactiunile sociale punand accent pe

elementele lor lingvistice si avand ca scop sa scoata in evidenta

determinantii lor in general ascunsi in sistemul de relatii sociale precum si

eectele asunse pe care ele le pot avea asupra acelui sistem. -vand in

vedere multitudinea de abordari ale studiului limbii$ se pune intrebarea: de

3!

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

32/96

ce mai este necesara si anali&a critica a discursuluiE entru ca$ celelalte

domenii ale studiului limbii au limite din punctul de vedere al notiunii de

>critical? e6plicate mai sus. Ceea ce anali&a critica a discursului gaseste ca

iind de importanta ma@ora pentru studiul limbii este conceptul de studiu al

aspectelor sociale ale limbii cu accent pe studiul gramaticii din perspectiva

>unctionala? a lui 7icael allida9 mai degraba decat din perspectiva>ormalista? a lui ;oam Coms09 si a discipolilor acestuia.

'*-* Con"ersation analsis ?anali8a on"ersatiei@

ste o abordare a discursului din perspectiva anali&ei conversatiei si este

strans legata de etnometodologie. reocuparile specialistilor din acest

domeniu vi&ea&a structura conversatiei (regulile care guvernea&a inceperea

si inceierea unei conversatii$ de e6emplu o conversatie la teleon cu

accent pe probleme cu ar i >turnta0ing? (prin utili&area conceptului de

>ad@acenc9 pairs? Ain conversatie$ anumite uterante cer anumite raspunsuri,

de e6emplu unui salut i se raspunde cu o alta ormula de salut, doua astel

de replici ormea&a o >ad@acenc9 pair?B si scimbarea subiectuluiconversatiei. -nali&a conversatiei este olosita ca instrument de cercetare in

SL- pentru a studia diverse tipuri de interactiune relevante pentru

invatarea limbilor si include probleme legate de >discourse management?

Agestionarea discursuluiB cum ar i >topic nomination? Anumirea temei

discutieiB si >communication bea0don? Aintreruperea comunicariiB.

'*5* (irst and seond lan4ua4e auisition ?in"atarea limbii

materne si in"atarea unei limbi straine sau a unei a doua limbi@

-ceasta sectiune a cursului va trata pe scurt o ramura de ba&a a lingvisticii

aplicate$ Second Language -cuisition sau SL- care$ pornind de la studii

acute mai ales in psiologie cu privire la modul in care se invata limba

materna (de acum inainte vom olosi: L1$ se ocupa cu studierea modului in

care se invata o a doua limba sau o limba straina (L2 sau LS. #nainte de

toate trebuie sa lamurim distinctia intre o a doua limba (L2 si o limba

straina (LS. /a&a acestei distinctii consta in dierenta de conte6t geograic

in care se vorbeste o anume limba. Daca luam e6emplul limbii engle&e$ ea

este L2 daca se oloseste pe scara larga in unele tari in comert$

administratie sau in invatamant (de e6emplu in unele tari din -rica$ in

Canada$ etc.. ngle&a este LS intro tara in care ea nu are rolul discutat

mai sus. Cand este predata unor vorbitori nenativi$ intro tara de e6presie

engle&a$ L2 inseamna de obicei ca ea este invatata de imigranti$ pe candengle&a ca LS poate i predata in aceeasi tara unor persoane care se vor

intoarce in tara lor de origine dupa un timp.

Sa revenim la cele doua concepte de ba&a e6primate in titlul acestei

sectiuni din curs:

'*5*&* (irst lan4ua4e auisition ?in"atarea L&@

3"

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

33/96

#nvatarea L1 are anumite caracteristici care sunt comune tuturor copiilor

normali care sunt e6pusi unei anumite limbi pe o perioada de timp

considerabila:

- este rapida,

- e6ista stadii sistematice in evolutia lingvistica a unui

copil care invata L1,- invatarea re&ulta din simplul contact natural si

permanent cu structuri din limba materna si nu prin

activitati de corectare$ rasplata si i6are (ca la o lectie de

LS,

- >gramaticile mentale? pe care le de&volta copiii sunt mai

cuprin&atroare decat inormatia gramaticala pre&enta in

inputul de limba cu care ei vin in contact,

- invatarea este inevitabila si are succes.

6ista cel putin doua abordari in e6plicarea acestor caracteristici:

(a abordarea nati"ista care sustine ca orice copil se naste cucapacitatea de invatare a limbii$ o capacitate care presupune o

dotare a individului uman cu cunostinte despre orma pe care o

ia limba@ul uman$ si un astel de individ trebuie doar sa ie

e6pus la o anume limba pentru ca >gramatica sa mentala? sa se

i6e&e si sa actione&e in consecinta,

(b abordarea interactionista care sustine ca de&voltarea limbii la

individul uman are la ba&a capacitati cognitive proprii speciei

umane cu caracter mult mai general cum ar i memorarea$

invatarea si generali&area. Din aceasta perspectiva$ cunostintele

lingvistice apar si se de&volta ca re&ultat ai interactiunii

copilului cu lumea$ cu cei ce ii cresc si ii educa iar aceasta

interactiune devine progresiv mai comple6a. 5oate acestea duc

atat la de&voltarea cunostintelor despre lumea incon@uratoare cat

si a celor despre ceea ce este limba si cum unctionea&a ea.

'*5*$* Seond lan4ua4e auisition ?in"atarea unei L$ sau a unei LS@

SL- are un numar de caracteristici comune cu invatarea L1 dar e6ista si

dierente intre ele:

- e6ist a stadii sistematice de de&voltare a cunostintelor de

L2,

-

corectarea$ rasplata si i6area nu par sa aiba o inluentadirecta in SL-$ de si pot e6ista diverse eluri in care

elevii Avom olosi termenul de >elev? pentru ceea ce in

limba engle&a se numeste >learner?B devin constienti de

ceea ce ac,

- cunostintele de L2 pe care le dobandesc elevii merg

adesea dincolo de ceea ce ei primesc drept input,

- SL- nu este inevitabila (L2 pe care o dobandesc unii

elevi se poate >osili&a?Ave&i cursul despre SL-B in

3%

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

34/96

diverse stadii ale de&voltarii ei iar invatarea unei L2

este rareori incununata de succes deplin.

Si inca&ul SL- au e6istat cel putin doua abordari ale e6plicatiei modului in

care se invata L2:

(a abordarea nati"ista care sustine ca acea capacitate innascuta

implicata in invatarea L1 este implicata si in invatarea L2,(b abordarea cogniti"istasi cea a >strategiilor de perceptie? care

sustine aptul ca baga@ul de cunostinte lingvistice de L2 se

de&volta ca re&ultat al aplicarii de catre elevi a mecanismelor

speciice invatarii in ca&ul invatarii unei L2.

'*,* Et1no4ra61 o! ommuniation ?etno4ra!ia omuniarii@

-ceasta disciplina este adesea considerata o ramura a sociolingvisticii si

este strans legata de etnolingvistica (ve&i mai @os. -re ca scop sa descrie

ormele si unctiile comunicarii verbale si nonverbale in anumite medii

culturale sau sociale. -ccentul in descrierile enomenelor din etnograia

comunicarii se pune mai ales pe unitatile lingvistice alate dincolo denivelul ra&ei$ cum ar i

- >speec situations? Asituatii de vorbireB ca: ceremonii$

lupte$ vanatori,

- >speec events? Aevenimente de vorbireB ca: petreceri$

consultatii medicale,

- >speec acts? Aacte de vorbireB ca: glume$ ormule de

salut$ complimente.

#n relatia sa cu SL-$ etnograia comunicarii a a@utat la ormularea

conceptelor din predarea comunicativa a limbilor straine mai ales prin

contributia lui 9mes la ormularea conceptului de competenta de

comunicare.

'*&%* Et1nomet1odolo4 ?etnometodolo4ia@

ste o ramura a sociologiei care se ocupa cu probleme de ordine sociala$

organi&are si (interactiune. De vreme ce ma@oritatea acestor procese sunt

mediate prin limba$ etnometodologii utili&ea&a transcrieri Ave&i cursul

despre metode de cercetareB ale unor conversatii care au loc in mod natural

pentru a a@unge la descrieri ale cunostintelor participantilor la astel de

interactiuni despre structura sociala in care ei operea&a. Spre deosebire de

anali&a discursului si anali&a conversatiei care sunt in mare masura

interesate de structura conversatiei (de e6emplu de organi&area >turnta0ing?$ etnometodologia$ in abordarea sa inductiva ba&ata pe datle pe care

le anali&ea&a$ este in mod deosebit interesata de modul in care indivi&ii isi

constituie cunostintele comune despre lumea incon@uratoare in cadrul

discutiei.

'*&&* Lan4ua4e testin4 ?testarea unostintelor de limba straina@

#mplica metode si teinici dierite de predarea limbilor straine si totusi este

strans legata de ma@oritatea aspectelor predarii limbilor straine. #n mod

3'

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

35/96

traditional se ace o dierenta intre testarea nivelul cunostintelor de limba

straina AproficiencyB si cantitatea de cunostinte de limba straina acumulate

la un moment dat (de e6emplu$ la sarsitul unei serii de lectii de gramatica

AachievementB. Cu alte cuvinte$ testele care vi&ea&a achie"ementevaluea&a

cat de bune sunt cunostintele elevului acumulate intro anumita perioada de

studiu iar testele care vi&ea&aproficiencyevaluea&a nivelul cunostintelor delimba acumulate de un elev in comparatie cu o scala absoluta creata de cel

ce administrea&a testul de limba sau in comparatie cu speciicatiile vreunui

post a carui ocupare impune cunoasterea unei)mai multor limbi straine.

-mbele genuri de testare au urmatoarele caracteristici:

(a se ba&ea&a pe teorii care evaluea&a validityAvaliditatea F testul

masoara ceea ce sia propus sa masoare, de e6emplu un test care

trebuie sa masoare cunostintele de gramatica nu poate$ teortic$

include un >item? care sa# ceara elevului sa scrie un te6t corect

din punctul de vedere al regulilor de redactare al unui te6tB si

reliabilityAiabilitatea F testul trebuie sa aiba aceleasi re&ultatedaca este administrat unor grupuri de elevi asemanatoare (de

aceeasi varsta$ in aceeasi clasa etc. in conditii asemanatoare (la

aceeasi ora$in aceeasi sala de clasa etc.B,

(b utili&ea&a metode statistice pentru a monitori&a perormanta

testului ca test si itemii individuali din test,

(c utili&ea&a procedee proprii lingvisticii aplicate si cercetarii

lingvistice pentru a produce diversii itemi dintrun test.

7ai mult ciar$ ambele genuri de testare sunt strans legate de speciicatiile

de producere)editare a manualelor de limbi straine sau a materialelor

didactice produse de proesori pentru un anume curs de limba straina in

sensul de a asigurara validitatea testarii si de a olosi materiale

asemanatoare cu cele studiate de elevi in producerea itemilor din teste.

7etodele de predare a limbilor straine stau si ele la ba&a elaborarii testelor

de limba iar evaluarea necesitatilor populatiei care da testul (needs

analysis este si ea un pricipiu de ba&a in elaborarea unor astel de teste

pentru ca asa se asigura legatura intre genul de sarcini didactice ce se cer

elevului la clasa si genul de itemi inclusi intrun test.

Un alt principiu de ba&a in testarea cunostintelor de limba straina este cel

de washbackadica eectul pe care un anumit tip de test de limba straina (de

e6emplu$ de acum celebrele$ e6amene Cambridge asupra predarii acesteilimbi in scoala. laborarea testelor standardi&ate de limba straina de genul

celor mai sus mentionate a ost ceruta de necesitatea de a raspunde:

(a cerintelor >pietii? ca testele sa evalue&e eicienta in comunicarea

in limba straina cu relavanta in mod deosebit in situatii in care

cei de dau testul trebuie sa demonstre&e cunostinte de limba in

domenii ca$ de e6emplu$ business sau comert international,

(b probemelor de teorie a masurarii cunostintelor de limba in asa

el incat sa se poata stabili ce masoara un test (>validit9? cat o

3*

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

36/96

ace de bine (>reliabilit9? si sa se poata evalua calitatea itemilor

dintrun test,

(c cresterii varietatii metodelor$ materialelor didactice si a modului

de organi&are a lectiei de limba straina la clasa.

'*&$* Pra4matis ?6ra4matia@ste studiul modului in care limba este interpretata de utili&atoriir ei in

conte6tul sau lingvistic si nonlingvistic. Conte6tul nonlingvistic poate

include relatiile dintre participantii la interactiune$ atitudinile si emotiile

lor$ modul in care acestia ac deductii in legature cu enomenele limbii

cunostintele lor culturale si despre lumea incon@uratoare$ modul in care ei

percep situatiile de limba si paralimba@ul Ade e6emplu vorbitul in soaptaB

lor. Conte6tul lingvistic poate include alte parti ale aceluiasi te6t Ain

acceptiunea cea mai larga a cuvantuluiB (ele se numesc uneori cote6t si

cunostintele participantilor despre alte te6te (interte6t. Sensurile

pragmatice ale structurilor lingvistice care varia&a in unctie de conte6t

sunt privite in contrast cu sensurile semantice care sunt mult mai i6e.

;e vom ocupa in continuare de cateva notiuni)concepte cu care operea&a

pragmatica:

'*&$*& Pra4mati om6etene ?om6etenta 6ra4matia@este un

aspect al competentei de comunicare si se reera la capacitatea de a

comunica in concordanta cu conte6tul in care este utili&ata limba.

Competenta pragmatica se ale in contrast cu competenta de

comunicare care se reera la stapanirea regulilor genrale ale limbii$

reguli abstracte si privite separat de modul in care limba este

utili&ata.

'*&$*$Politeness ?6olitetea@* #n pragmatica principiul >politetii?

AB e6plica aspecte ale modului in care oamenii isi interpretea&a

reciproc sensurile de limba e6primate. entru a i politicosi

vorbitorii incerca sa e6prime opinii$ sa evite intru&iunea si sasi aca

interlocutorul sa se simta bine. ;erespectarea indica graba$

intimitate$ agresivitate$ sau lipsa de prietenie. Respectarea poate

uneori sa# aca pe vorbitori sa neveridici (ca atunci cand lauda o

coaura ara ca aceasta sa le placa cu adevarat. Desi este

universal$ reali&area acestuia varia&a de la o cultura la alta.

#ntelegrea si respectarea $ care ii ace pe vorbitori sa ie politicosi

sau nepoliticosi$ dupa cum cere situatia$ repre&inta un aspectinterpersonal oarte important al discursului si ii conera un rol de

ba&a in predarea limbilor straine.

'*&$*' S6ee1 at t1eor ?teoria atelor de "orbire@repre&inta o

parte a pragmaticii care e6plica elul in care uterantele AutterancesB

aectea&a actiunea sociala$ si elul in care oamenii inteleg si deduc

unctia data acestor structuri cu o anume intentie atunci cand ea nu

este e6plicit e6primata. 5eoria sustine ca e6ista conditii necesare

pentru anumite acte. #ntrun ordin$ de e6emplu$ vorbitorul trebuie sa

4+

7/21/2019 Curs sem Id Sem i

37/96

aiba dreptul de a da ordine si trebuie sa se reere la o actiune

viitoare posibila pe care interlocutorul trebuie sa o indeplineasca. #n

ine$ interlocutorul trebuie sa aiba obligatia si capacitatea de a

indeplini actiunea. Daca vorbitorul se reera la orice conditie (de

e6emplu$ >ar trebui sa aci ordine aici? aceasta va i suicienta

pentru a indeplini actul de a ordona. Specialistii sustin ca e6ista>amilii? de acte de vorbire care au aceleasi conditii.

'*&$*0 Turn;ta9in4

Competenta pragmatica include si inormatia despre cine si cand

vorbeste. =orbitorii limbii engle&e demonstrea&a o preerinta pentru

a evita pau&ele si suprapunerile in dialogul intre vorbitori. >5urn

ta0ing?ul este oarte bine structurat iar vorbitorii semnalea&a

momentul in care sunt pregatiti sa cede&e cuvantul si