Download - Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
1/235
CURS DENEUROPSIHOLOGIE
Titular:Dr. hab. n biologie, profesoruniversitar Crivoi Aurelia
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
2/235
Organizarea de ansamblu a SN
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
3/235
Sistemul nervoseste format din:
sistemul nervos centralcreierul imaduvaspinarii
sistemul nervos perifericnervii cranieni,
spinali, nervii autonomi iganglionii spinali sistemul nervos vegetativ (simpatic i
parasimpatic)
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
4/235
Organizarea SN
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
5/235
Sistemul nervos central (SNC):
integreaza sI controleaza intregul sistemnervos
primeste informatii (aferente)
interpreteaza informatiile din mediu furnizeaza semnale (aferente) pentru
efectuarea activitatii
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
6/235
Sistemul nervos periferic (SNP)
Sistemul nervos periferic (SNP) conecteazasistemul nervos central cu organele sitesuturile corpului.
Este format din nervi senzoriali (aferenti) simotori (eferenti).
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
7/235
Sistemul Nervos Vegetativ (SNV)
Controleaz ansamblul funciilor autonome(activitatea organelor interne) aleorganismului).
Este format din:
- Sistemul nervos simpatic
- Sistemul nervos parasimpatic
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
8/235
Sistemul nervos simpatic
- Pregateste organismul pentru fuga saulupta
- Creeaza conditiile optime pentru adaptarea lastres
- Are centri nervosi dispusi pe toata lungimeaMS, in coarnele laterale- Controlul centrilor nervosi simpatici se face
de catre hipotalamus- Fibrele nervoase pot fi mielinizate sau
nemielinizate
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
9/235
Sistemul nervos parasimpatic
-
Creeaza conditiile pentru relaxareaorganismului dupa efort
- Are centrii nervosi dispusi in bulb si punte(TC)
- Controlul acestora se face de catrehipotalamus
- Fibrele nervoase pot fi mielinizate sau
nemielinizate
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
10/235
SISTEMUL NERVOS CENTRAL
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
11/235
Componentele SNC
- Emisferele cerebrale (SC, sistem limbic,diencefal, TC, cerebel, precum i formaiunide substan alb: corpul calos, trigonul
cerebral, comisurile albe anterioar iposterioar)
- Mduva spinrii
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
12/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
13/235
Elementele SC
- Circumvoluiune
- Lob- an(mai adanc, separa lobi)
- Scizura (mai putin adanca, separa
circumvolutiunile)
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
14/235
SCOARACEREBRAL
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
15/235
Lobii SC
- Lobii frontali- Lobii parietali
- Lobii temporali
- Lobii occipitali
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
16/235
Lobii
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
17/235
Lobii
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
18/235
Lobii (cont.)
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
19/235
Lobii frontali
delimitat posterior de scizura lui Rolando sI inferiorde scizura lui Sylvius
este traversat de trei santuri sI patru ginusuri
in zona posterioara, intre scizura lui Rolando sIsantul precentral se formeaza ginusul precentral
se imparte in trei parti:
frontala superioara (F1) frontala mijlocoe (F2)
frontala inferioara (F3)
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
20/235
Lobii parietali
se intinde de la santul central pana la celparieto-occipital (scizura perpendicularaexterioara)
posterior santului central se gaseste santulpostcentral, care imparte lobul pariental inginusul postcentral sI o arie posterioaramaimare. Ginusul postcentral = ariasomatosenzitiva sI are numeroase conexiuni
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
21/235
Lobii temporali
este situat inferior de scizura lui Sylvius sIanterior de scizura perpendiculara externa(preoccipitala)
este impartit in trei circumvolutii paralele:temporala superioara, medie sI superioara sIdoua ginusuri plasate anterior sI posterior
ginusul anterior = aria auditiva primara
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
22/235
Lobii occipitali
situat in spatele santului parieto-occipital
este brazdat de numeroase santuri mai mici
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
23/235
Scoara cerebral
Structura scoareidiferde la o zon la alta(ca grosime, densitatea pturii celulare,orientarea celulelor sau numrulacestora).
La acest nivel intalnim mai multe tipuri deneuroni:
- Piramidali
- Stelati (granulari)
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
24/235
Neuronii piramidali- Pot fi mici, mijlocii sau gigantici
- Reprezinta peste 66% din populatia neuronala aneocortexului
Neuronii stelati- Se afla mai ales in straturile II si IV
- Reprezinta aproximativ 33% din populatia
neuronala a tuturor ariilor neocorticale- Sunt celule multipolare
- Au diametru foarte mic
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
25/235
Structura Scoartei Cerebrale
Cortexul prezinta doua regiuni:- Slab stratificata (doua straturi)corespunde
structurilor vechi din paleocortexAllocortex
- Foarte stratificata (6 straturi) - tine de destructurile corticale noiIzocortex
Allocortexul are doua straturi:- Extern (granular)senzorial
- Intern (piramidal)motor (neuroni mari
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
26/235
Izocortexul are sase straturi principale:
I. ZonalII. Granular extern
III. Piramidal extern
IV. Granular internV. Piramidal intern (ganglionic)
VI. Multiform
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
27/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
28/235
IV. Granular intern
- Este mai ingust- Contine neuroni stelati si piramidali
- Este considerat al doilea sediu cortical al sensibilitatii(primeste aferente de la nucleii talamici nespecifici)V. Piramidal intern (ganglionic)
- Contine cei mai mari neuroni piramidali (Betz) dar siunii neuroni mai mici
- Dendritele urca pana in stratul I iar axonii ajung lacentrii subcorticali si medulari
- Axonii alcatuiesc caile piramidale prin care se transmitmesaje de comanda pentru miscarile voluntare
- Este considerat sediul motricitatii voluntareVI. Multiform
- Contine celule de diferite forme si marimi- Axonii trec in substanta alba a EC
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
29/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
30/235
Funcie de predominana celular, ntlnim:
Predominana piramidal- n aria corticalmotorie
Predominana granularn ariile corticale
senzoriale Straturile I, II (chiar III)n ariile corticale de
asociaie (n ntreg neocortexul)
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
31/235
Cortexul este o zon vast de recepie, decomand - central i de integrare a
impulsurilor.Se imparte in:
Cortex somato-senzorial (zona posterioar)
Cortex motor / efector (zona anterioar)
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
32/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
33/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
34/235
Cortexul somato-senzorial primar S I
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
35/235
Cortexul senzorial secundar S II
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
36/235
Homunculus senzitiv (imag.)
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
37/235
Cortexul senzorial somatic primar S I
se gsete n girusul postcentral, anul central iporiunea superioar i inferioar a lobilor parietali
are patru arii funcionale ariile Brodmann 1, 2, 3ai 3b cu roluri diferite n suprafaa somatic
aria 1primete sensibilitatea extern iproprioceptiv prin fibre talamice directe i princolaterale din aria 3
aria 2aici sosesc de la talamus doar fibre subiriproprioceptive i kinestezice contralaterale
aria 3responsabil, deasemenea, desensibilitatea exteroceptiv (dureroas)
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
38/235
Cortexul senzorial somatic secundarS II
se afl pe partea superioar a anului lateral este mai mic dect cel primar
Ambele arii sunt conectate i cu cortexul motorpiramidal i au trei tipuri de conexiuni: de
asociere, colosali i de proiecie.
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
39/235
Conexiunile de asociere unesc neuroniidiferitelor regiuni corticale din aceast
emisfer central.
Conexiunile caloase unesc neuronii aflai n
cele dou emisfere cerebrale.
Conexiunile de proiecie trimit axoni la
structurile subcorticale (ganglioni bazali,talamus, mduva spinrii).
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
40/235
T it d ii
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
41/235
Transmiterea durerii
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
42/235
Cortexul vizual Traseul vizual este urmtorul:
Retin -> nucleul geniculat lateral Retin -> mezencefal (coliculii superiori) Retin -> mezencefal (aria pretectal)
Doar nucleul geniculat lateral prelucreazinformaia vizual, restul genereaz reflexede tipul reflexului pupilar sau micareocular.
Inputul senzorial vizual ajunge n aria vizual1V1 (cortex striat) = cmpul 17 Brodmann. Influxurile care ajung aici sunt contralaterale.
Cortexul vizual primar scizura calcarina
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
43/235
Cortexul vizual primarscizura calcarina
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
44/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
45/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
46/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
47/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
48/235
Ariile vizuale V4, V5i V6au localizri maireduse spaial (ntre celelalte arii sau pe faa
median a emisferelor cerebrale).
V4 are rol n percepia colorat
V5 are rol n perceperea formelor aflate nmicare
V6are rol n reprezentarea spaiului
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
49/235
Cortexul auditiv
Localizarea n spaiu la nivel cortical se realizeaz princompararea diferenelor de intensitate i timprecepionate de fiecare ureche.
Cortexul auditiv este organizat n coloane (la fel ca cel
vizual i somatic) conectate ntre ele dar i cu hartacortical spaial a localizrii sunetului.
La cortexul auditiv se adaug dou arii funcionale n
lobii frontal (Broca) i temporal (Wernicke) care aulegtur cu percepia sunetelor vorbirii
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
50/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
51/235
C t l diti t
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
52/235
Cortexul auditiv se mparte n:
aria auditiv primar A1(specializatpentru recepia sunetelor de diferiteintensiti),
aria auditiv secundar A2,cmpurile 42,22 (cu importan n discriminareazgomotelor i vocilor),
aria auditiv teriarA3- cmpurile 20 i 21(20memoria auditiv, nelegereacuvintelor i melodiilor; 21 atenia auditiv)
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
53/235
Cortexul gustativ
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
54/235
Cortexul gustativ
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
55/235
Homunculus senzitiv (pentru proiecia limbii)
C t l lf ti
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
56/235
Cortexul olfactiv
capabil s discrimineze extrem de fin ntre mii de
mirosuri are o organizare mai puin precis are cinci pri:
nucleul olfactiv anterior Bulbul (tuberculul) olfactiv cortexul piriform (lobul temporal) nucleul cortical al amigdalei aria intorinal
halucinaiile olfactive apar n cazul leziunilorcortexpiriformepoate marca un debut de epilepsiede lob temporal
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
57/235
C l ii l t t t i f iil
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
58/235
Concluzii n legtur cu structura i funciilecortexului posterior
zonele de proiecie topic sunt zone dinamice, caredepind att de influenele mediului extern ct i deaspectele interne motivaionale;
zonele de asociere au o organizare distinct, prin
aceea c au stratul III foarte dezvoltat (cu rol ncorelarea i integrarea impulsurilor senzorialemodale). Dac stimulm aceast zon rezultfocare de excitaie care vor cuprinde zone maricorticale.
Zonele de asociere secundare stabilesc conexiunicu multe comutri i circuite la nivel subcortical (nspecial la nivel talamic);
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
59/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
60/235
Zonele corticale anterioare
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
61/235
Zonele corticale anterioare
Rolul acestor zone este de a transforma energia
neuronal n energie fizic, prin comenziletransmise de cortex la muchii scheletici. Micrile motorii pot fi clasificate n:
micri voluntare rspunsurile reflexe paternuri motorii ritmice
Ele difer dup gradul de complexitate i de controlvoluntar.
Micrile voluntare sunt cele mai complexe. Pot fiintenionale sau rspuns la o stimulare externspecific. Ele se nva i se perfecioneaz n timp.
Rspunsurile reflexe sunt cel mai puin influenatede controlul voluntar. Sunt rapide, stereotipe iinvoluntare.
Cortexul motor
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
62/235
Cortexul motor
P t il t ii it i ( l f t t l)
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
63/235
Paternurile motorii ritmice (mersul, fuga, mestecatul)reprezint combinaii ntre micrile voluntare i celereflexe. nceputul i sfritul lor sunt voluntare, restul
ine mai mult de aspecte reflexe. Pun n funciedou seturi opuse de muchi agoniti iantagoniti.
Pentru integrarea tuturor acestor tipuri de micri,sistemul motor dispune de dou caracteristici: primete influene senzoriale cu privire la
context/mediu, orientarea corpului i gradul de
contracii musculare. Sistemul motor dispune de o organizare ierarhic,
ce integreaz difereniat inputurile senzorialerelevante pentru funcionarea acestora.
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
64/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
65/235
Au fost descoperite i alte arii motorii considerate
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
66/235
Au fost descoperite i alte arii motorii consideratesecundare (arii premotorii). Axonii acestor neuronise proiecteaz n cortexul motor primar n structurile
subcorticale i n mduva spinrii. n funcie denivelul atins n dezvoltarea unei specii fa de alta,ariile premotorii cresc n extindere i complexitate (laom sunt de peste 6 ori mai mari dect la maimueleinferioare).
La om au fost evideniate 2 arii premotorii. Acestea,mpreun cu cortexul motor primar, au o structurdiferit de a ariilor senzoriale, prin absena stratului
IV i prin dezvoltarea mai mare a stratului V(piramidali giganticiBetz).
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
67/235
Cortexul primar motor prin stimularea diferitor zone ale ei
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
68/235
Cortexul primar motor prin stimularea diferitor zone ale eirezult ohart a corpului uman (homunculus) n care suntreprezentate grupurile musculare buco-linguo-faciale,membrul superior i mna, membrul inferior. Relevana lor
rezult din rolul lor fiziologic (precizia i fineea micrii,mai puin dimensiunea lor anatomic).
i ariile secundare au un anumit grad de somatotopie. Ele
intervin n pregtirea motorie i n controlul micrilor.
Lezarea ariei motorii primareare consecine motoriigrave.
Lezarea ariei motorii secundareare consecine asupracontrolului motor al feei.
Concluzii cu privire la structura i funciile
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
69/235
Concluzii cu privire la structura i funciilecortexului anterior
ntre zonele motorii primare i zonelesenzoriale primare exist o comunicare foarteintens i difereniat, att prin fibre de
asociere ct i prin intermediul zonelor deasociere => aceste conexiuni permit transferulde influen i comunicarea oricrui mesajmodal sau plurimodal, n acest fel putnd s
apar acelai rspuns motor la mai mulistimuli sau rspunsuri motorii diferite la acelaistimul.
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
70/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
71/235
Sistemul limbic (girusul cingulat sus fornix
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
72/235
Sistemul limbic (girusul cingulatsus, fornixla mijloc, amigdalele, hipocampuljos, bulbiiolfactivistanga, corpii mamilari - centru
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
73/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
74/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
75/235
Insula
(l bii t l i f t l f t i d t ti
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
76/235
(lobii temporal si frontal au fost indepartati
pentru a se vedea formatiunea insulei)
Cele mai importante structuri ale sistemului
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
77/235
Cele mai importante structuri ale sistemuluilimbic sunt hipocampulsi amigdala.
Acestea sunt localizate in partea mediala alobului temporal anterior si sunt foartesensibile la leziuni anoxice si la infectii virale.
Hipocampul
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
78/235
Este o structura complexa, situat in peretelemedial al emisferelor cerebrale;
in limba latin = monstru sau calut de mare;
studiul lui este foarte important din cauzaasocierii lui cu epilepsiile de lob temporal;
este format din trei parti principale:
- aria principala receptoare (nuclei granulari,girus dintat);
- hipocampul propriu-zis (campurile piramidale);
- subiculum (sursa de eferenta).
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
79/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
80/235
Girusul dentat (dintat) si Cornul lui AmmonSECTIUNE LATERALA
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
81/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
82/235
AMIGDALA
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
83/235
- stabileste conexiuni directe cu alte arii corticale,hipocampul, talamusul si cu anumite regiuni din TC;
- este formata din 2 parti: o parte corticomediala, de care este atasat un nucleu
de talie mica;
o parte laterobazala, foarte dezvoltata la primate.
- conexiunile sale sunt bidirectionale, atat cu cortexul,cat si cu hipocampul, cu relevanta pentru functiile
cognitive superioare.- deasemenea, amigdala este conectata bidirectional cu
zona subcorticala, in special cu caile vizuale(interpretarea emotionala - furiea stimulilor vizuali);
Amigdala
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
84/235
Dei primeste numeroase impulsuri olfactive, amigdala nueste un centru important pentru discriminarea olfactiva;
Studiile multiple ale amigdalei in ultimii ani au relevat rolulacestei formatiuni in:
realizarea unor modificari visceromotorii sIsomatomotorii;
memorie si emotii (componente afective ale memoriei?); modificarea starii de somn; modificarea motilitatii gastrointestinale; modificarea ratei cardiace;
modificarea TA.Stimularea amigdalei are efect numai daca subiecii sunt instare de veghe (sunt treji). In somn stimularea ei nu arenici un efect, de unde concluzia c amigdala nu esteimplicata in functiile homeostatice normale.
Distrugerea bilaterala a lobilor temporali la maimute(i l i t t i li bi ) d l iti
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
85/235
(inclusiv a unor structuri limbice) duce la aparitia unormodificari emotional-comportamentale foarte importante:
mblnzire; linistire emotionala; tendinte orale (duc totul la gura); hipersexualitate; tendinte compulsive;
hipermetamorfoze (schimbarea frecventa a ateniei i aobiectului sentimentului de placere); lipsa recunoasterii obiectelor familiare
Toate acestea reprezint dovada implicarii amigdalei in
invatare (sau a asocierii unui stimul cu un raspunsafectiv / emotional).Alte studii (realizate pe primate) au evidentiat rolul
amigdalei in comportamentele de evitare, sexuale, dehranire, sociale.
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
86/235
Intens studiata clinic este legatura dintre
amigdala si epilepsia de lob temporal.
Dei epilepsia de lob temporal nu este limitata
la amigdale, ntruct descarcarea electric serspndete rapid n tot lobul, multe dinsimptome sunt asociate cu activareaamigdalei.
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
87/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
88/235
Ganglionii bazali
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
89/235
- Sunt mase de substan cenuie, dispuse lainterior (n EC)
- cuprind: nucleul striat (format din nucleul caudatsi putamen), globus pallidus, nucleul subtalamici substana neagr
Toate acestea sunt structuri eterogene, diferite castructur i funcie, precum i ca istoriefilogenetic.
Ganglionii bazali (nucleul caudat sus, putamen si
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
90/235
Ganglionii bazali (nucleul caudat sus, putamen siglobus palliduslaterale, nucleul subtalamic sisubstanta neagrajos)
Nucleul striat
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
91/235
- Are form de virgul, cu trei elemente: cap,
corp i coad- Coada se termin n nucleul amigdalian
Substana neagr- Este cea mai voluminoas formaiune a
mezencefalului
- Are o zon dorsal compact i o zonventral de culoare rosie cenusie
Functionalitatea nucleilor bazali:
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
92/235
Functionalitatea nucleilor bazali:- In realizarea activitatilor instinctive (locomotia,
apararea, hranirea si curtarea)- Realizeaza fondul postural pentru activitatile
voluntare, fara a initia insa acele miscari
Patologia nucleilor bazali include:- Tulburari de tonus muscular (rigiditate)- Pierderea miscarilor automate asociate
(rasucirea bratelor, expresia faciala)- Miscari involuntare necontrolabile (1. coreiforme,
2. atetoide, 3. balistice, 4. tremor)
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
93/235
2. Atetoza
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
94/235
= miscari involuntare lente, vermiforme, de
rasucire, care afecteaza extremitatile, uneorisi muschii fetei si gatului
3. Balismul
= accelerarea activitatii unuia sau altuia dintremembrele corpului, functie de localizarealeziunii
4. Tremorul
Cea mai importanta patologie a ganglionilor bazalit B l P ki
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
95/235
este Boala Parkinson= consta din perturbarea profilului cognitiv si
comportamental al pacientilorCauze: pierderea de neuroni corticali si subcorticali,
afectarea circuitelor si diminuarea cantitatii deneurotransmitatori.
Manifestari:- Tremur ritmic de repaus- Cresterea tonusului muscular (rigiditate cu aspect
de roata dintata)- Akinezia (dificultate in initierea de miscari, saracia
sau absenta miscarilor spontane)- Bradikinezia (incetinirea executiei miscarilor)- Afectari cognitive- Compulsii
Afectarile cognitive tin de:- Capacitatea de analiza si tratare secventiala a informatiei
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
96/235
in MSD- Capacitatea de a elabora un plan in baza unei strategii
- Capacitatea de ajustare a planului functie de imprejurari- Disparitia raspunsurilor non-pertinente- Saracia continutului ideativ- In cazul afectarii putamenului apar tulburari de scriere,
semnare si dactilografiere, care nu mai pot fi recuperateulterior
Afectari ale dispozitiei si personalitatii:- Depresie- Rigiditate si hipercontrol- Indiferenta afectiva- Dezinteres fata de propria stare- Lipsa de interes fata de anturaj
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
97/235
DIENCEFALUL
Structurile diencefalice se gsesc n
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
98/235
S gcontinuarea i deasupra mezencefalului, n
jurul ventriculului III, fiind acoperite deemisferele cerebrale.
Se compune din dou formaiuni mari:
- talamoencefalul (talamus, metatalamus,epitalamus) i
- hipotalamus.
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
99/235
Conexiunile talamusului
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
100/235
Talamusul este o structur senzorial crucial
subordonat scoarei cerebrale. La acest nivel facsinaps cile tuturor formelor de sensibilitate, cuexcepia cilor olfactive, care ajung la cortex direct,nu prin talamus.
Nu toate fibrele talamice ajung la cortex: unele setermin n nuclei cenuii subcorticali. Din acestpunct de vedere identificm:
nuclei talamici cu proiecie cortical (nucleul talamic
ventral, nucleul arcuat, nucleul reticulat etc) nuclei talamici cu proiecie subcortical (nucleii
intermediari, nucleii ventriculari) nucleii talamici de asociaie (laterali, laterodorsali etc)
Nucleii din prima categorie au conexiuni n ambelesensuri cu cortexul formeaz deci mpreun cu
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
101/235
sensuri cu cortexul, formeaz deci, mpreun cucmpurile corticale, uniti funcionale stabile.
Cile mari senzoriale se termin n nuclei cu proieciecortical dar trimit colaterale i la nuclei cu proieciesubcortical.
Toate conexiunile eferente ale talamusuluiinflueneaz activitatea cilor extrapiramidale(descendente).
Controlul cortexului se exercit prin mai multe circuitecare includ i talamusul (de ex: circuitul cortico-ponto-cerebelo-talamo-cortical)
Cercetrile desfurate de-a lungul timpului au
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
102/235
evideniat existena a dou tipuri de nucleitalamici:
specificisunt legai funcional de diferite sistemesenzoriale (vizual, auditiv etc); pulvinarul integreaz
impulsurile auditive, vizuale i somatice.
nespecificisunt legai n special de zonele asociativeale talamusului; funcionarea lor nu este pe deplin
cunoscut.
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
103/235
Clinic:
A i lt titi fi l
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
104/235
Apar mai multe entiti nosografice n lezareatalamusului. Cel mai vechi cunoscut este sindromul
talamic, cu urmtoarele simptome neurologice: hemianestezia contralateral (consecutiv unei hemoragii
talamice)
durere de cap de tip arsur, intens (hiperpatie),persistent, se accentueaz n stres emoional i oboseal
tremor intenional (n cazul lezrii nucleului lateral ventral)
ataxia membrelor inferioare (n funcie de tulburareasensibilitii profunde)
tulburri simpatice (ptoz palpebral etc)
tulburri motorii (hemiparez) uneori, tulburri de gust.
O alt afeciune este afazia talamic, care include:
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
105/235
- tulburri de dinamic a expresiei i fluenei verbale
- voce slab
- rspunsuri scurte- debit ncetinit i sacadat
- incoerena discursului
- afectare persistent, disociativ, a memoriei (n special acelei verbale), manifestat prin deficit al memoriei logicei a capacitii de a crea asociaii
Afazia talamic are evoluie favorabil, cu excepiamemoriei verbale, care nu se recupereaz.
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
106/235
Neglijenta contralaterala
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
107/235
n afara acestor simptome mai pot aprea i altele: tulburri de recunoatere a locurilor (familiare)
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
108/235
tulburri de recunoatere a locurilor (familiare) tulburri ale orientrii spaiale apraxie constructiv deficit de memorie anterograd pentru materialul
vizuo-spaial spontaneitate excesiv a limbajului confabulaii extravagante
Alte tulburri in de sfera emoional sunt evidente nmanifestrile motorii sau expresive, pentru ctalamusul intervine ca modulator al proceselorafective.
De aceea, anumite intervenii chirurgicale asupratalamusului sunt destinate reducerii tensiuniloremoionale, anxietii, agitaiei i agresivitiibolnavilor.
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
109/235
Alte aspecte legate de patologia talamusului:
Lezarea nucleilor anteriori duce la modificareastrii de contien i se soldeaz cu scdereareactivitii emoionale.
Stimularea nucleului postero-ventral duce lacreterea nivelului de anxietate n micrileofensive i fenomene vegetativecorespunztoare.
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
110/235
EpitalamusulSe gsete n partea superioar a diencefalului i este compus din
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
111/235
gglanda epifiz (pineal) i din aparatul habenular.
Glanda epifiz dup vrsta de 7 ani involueaz iar dup 14 ani se calcific este o gland endocrin cu rol important n dezvoltare exercit efect frenator asupra sferei sexuale exercit efect important n metabolismul protidic, glucidic i
mineral hormonul principal este melatonina, derivat din serotonin melatonina este secretat maximal noaptea (serotonina ziua) iar
secreia ei scade de la natere pn la btrnee nu s-a demonstrat la om i primate efectul antigonadotrop al
melatoninei (ntrzierea declanrii pubertii, de ex.) rolurile melatoninei sunt: modularea excitabilitii cerebrale;
influenarea fiziologiei somnului; un posibil rol inhibitor asupracreterii tumorilor neoplazice la om; reglarea activitii i a altorglande (hipofizei, pancresului endocrine, suprarenalelor,glandelor sexuale)
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
112/235
HipotalamusulReprezint mai puin de 1% din totalul volumului
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
113/235
p p creierului uman. Este format dintr-o poriunesupraoptic, una tuberal i una mamilar (vzute
din fa n spate).Nucleii hipotalamusului se mpart n patru grupeprincipale:
grupul anteriorformat din nucleul paraventriculari cel supraoptic. Ei secret hormoni care sunttrimii la adenohipofiz.
grupul lateralnucleul tuberomamilar i nucleituberali laterali.
grupul mijlociunuclei hipotalamici ventromedial
i dorsomedial grupul posteriornuclei tuberculilor mamilariFiecare nucleu contribuie la realizarea unei anumite
funcii.
Conexiunile hipotalamusului
Hi t l l d b t d i i
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
114/235
Hipotalamusul posed o bogat reea de conexiuni,att interne ct i externe, care influeneaz att
sistemul nervos central ct i pe cel vegetativ.Este, deasemenea, foarte important pentru sistemul
endocrin, prin intermediul hipofizei.
Cile aferente: fascicolul telencefalicleag scoara de hipotalamus,
avnd efect excitator i inhibitor. Principalele functii suntlegate de organele viscerale.
Fascicolul talamo-hipotalamicleag talamusul de
hipotalamus. Stria terminalisleag amigdala de hipotalamus.
Fibre directe spinotalamicevin dinspre talamus.
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
115/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
116/235
Funciile hipotalamusului
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
117/235
p
Hipotalamusul are atribuii directe n reglareamediului intern al organismului:
neuroendocrin
autonom
motivaional
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
118/235
n primul rand, hipotalamusul controleaz activitateaglandei pituitare care controleaz la rndul ei
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
119/235
glandei pituitare, care controleaz, la rndul ei,celelalte glande endocrine (tiroida, paratiroidele,
suprarenalele, glandele sexuale etc). Aceste glandedescarc hormoni care regleaz activitateahipotalamusului i hipofizei.
Hipotalamusul
Feed-back
Hipofiz
gland gland gland
hormon hormon hormon
Muli neuroni hipotalamici sunt specializai n secreiapeptidelor Acestea ajung fie n spaiul sinaptic (ca
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
120/235
peptidelor. Acestea ajung fie n spaiul sinaptic (caneurotransmitori), fie n circulaia sangvin, de unde
acioneaz ca hormoni, controlnd excitabilitateaneuronal i eficacitatea sinaptic. Pot, deasemenea,controla eficacitatea sistemului endocrin, fie direct, fieindirect.
Controlul direct se exercit prin descrcarea ncirculaia sangvin a neurohipofizei de produineuroendocrini.
Controlul indirect se face prin intermediul
adenohipofizei. Neuronii peptidici sunt magnocelulari i parvocelulari.
Neuronii magnocelulariElibereaz oxitocina i vasopresina
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
121/235
Elibereaz oxitocina i vasopresina.
Vasopresina:
- este secretat n hipotalamus i depozitat n hipofiz.- produce vasoconstricie i reabsorbia apei de ctre rinichi (n
absena ei volumul urinar ar putea ajunge la 15-20 litri n 24 h).- intervine n mecanismul nvrii i memoriei (nu se cunosc exact
mecanismele), probabil prin influenarea secreiei de ARN.
Oxitocina:
- este secretat n nucleul paraventricular din hipotalamus.- Efectele sale sunt contracia uterin i secreia lactat. La
brbai efectele sale sunt mai obscure.- alcoolul, stresul i serotonina inhib secreia de oxitocin, n
vreme ce dopamina stimuleaz descrcarea de oxitocin.
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
122/235
S ti d h i t l til fii d d t i
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
123/235
Secretia de hormoni este pulsatila, ea fiind descarcata insange in valuri pe parcursul unei zile.
Neuronii magnocelulari si parvocelulari contin peptide dediferite tipuri, raspandite in tot sistemul nervos.
Disfunctiile hipotalamusului
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
124/235
Tumorile si alte procese patologice influenteaza
dezvoltarea sexuala se pot solda cupubertate precoce sau, opus, hipogonadism(subdezvoltarea caracteristicilor sexualesecundare, asociate cu somnolenta,
obezitate si diabet insipid).
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
125/235
Reglarea sistemului nervos autonom si a functiilorvegetative
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
126/235
vegetative
Functionarea autonoma nu este difuza, asa cum s-a crezut
multa vreme, ci este inalt specializata la nivelulhipotalamusului, pentru ca stimularea unor centri produceraspuns la un organ periferic specific
Hipotalamusul are ca atributie principala coordonareafunctiilor autonome (vegetative) intre ele, precum si aacestora cu activitatile intregului organism.
Hipotalamusul este cel mai important centru subcortical
de reglare a activitatii simpatice si parasimpatice; roluleste acela de mentinere a unei stari interne desupravietuire a organismului in diverse conditii deactivitate.
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
127/235
Afectarea hipotalamusului posteriorduce la letargieti l l i d t t ii
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
128/235
emotionala, somn anormal si scaderea temperaturii caurmare a diminuarii generale a activitatii somatice si
viscerale. Leziunile hipotalamice induse experimentalconduc la lezari ale mucoasei esofagului, stomacului siduodenului, ulcere acute ale stomacului si perforareamucoasei gastrice, plus hemoragii si ulceregastrointestinale.
Afectarea hipotalamusului anteriorse soldeaza cuhipermotilitate a tractului gastrointestinal, plus evacuare(defecatie) si mictiune frecvente.
Stimularea hipotalamusului lateral are ca efect
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
129/235
Stimularea hipotalamusului lateral are ca efectproducerea hipertensiunii arteriale.
Tulburarile cardiovasculare insotesc afectarile trunchiuluicerebral si hipotalamusului si se reflecta inhipertensiune, aritmii cardiace si modificari ale EKG-ului
(= simularea unui infarct miocardic acut la bolnavi faraantecedente cardiace)
Tulburarile respiratorii sunt frecvente in structura
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
130/235
Tulburarile respiratorii sunt frecvente in structurasindroamelor hipotalamice. Experimental, lezarea
hipotalamusului la animale duce la edem pulmonar sihemoragii pulmonare).
Tulburarile gastrointestinale sunt omniprezente. Pot
merge pana la hemoragii si ulceratii (dupa interventiichirurgicale pe creier, cu afectari hipotalamiceconsecutive).
Epilepsia diencefalica
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
131/235
Poate sa apara atunci cand este lezata o parte dinstructura hipotalamusului sau a structuriloradiacente acestora.
Se pune acest diagnostic atunci cand criza epilepticase asociaza cu alte disfunctii hipotalamice precisidentificate (criza epileptica apare pe fond decefalee puternica, la care se asociaza ameteala,
tendinta de a cadea, inrosirea fetei si a bratelor, pulsslab, ochi exoftalmici).
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
132/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
133/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
134/235
H anterior
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
135/235
-
Este centrul neuronal al inlaturarii caldurii.- Lezarea lui produce hipertermie cronica
- Febra hipotalamicaproduce o curba termica in platousau neregulata, lipsa reactiilor vasomotorii, iar
temperatura centrala este mai mare decat temperaturaperiferica; se diagnosticheaza prin eliminare.
H posterior
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
136/235
- Este centrul nervos de producere sau conservare acaldurii.
- Lezarea lui produce hipotermie rapida in conditii vitregede mediu, din cauza pierderii mecanismelorhomeostatice de conservare a caldurii;
- daca lezarea se intinde si asupra altor regiuni (de ex.,corpii mamilari), atunci simptomele se agraveaza
H controleaza si raspunsurile endocrine la modificarile detemperatura din mediul exterior. De exemplu, expunereai d l t l f i d l t t t ii
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
137/235
indelungata la frig conduce la o crestere a temperaturiicorpului prin descarcari de tiroxina, care accelereaza
metabolismul tisular.
Deasemenea, H integreaza informatiile relevante centrale siperiferice de reglare a temperaturii corpului.
La nivelul H a fost identificata si o arie antipiretica, carelimiteaza amplitudinea febrei. Activarea zonei are o actiuneasemanatoare celei data de medicamentele antipiretice.
In afectiuni hipotalamice apare sindromul
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
138/235
In afectiuni hipotalamice apare sindromul
termic, care include:
- Poikilotermia
- Hipotermia sustinuta
- Hipotermia paroxistica- Hipertermia sustinuta
- Hipertermia paroxistica
Reglarea foamei si a aportului de hrana
Se afla sub controlul a doi centri hipotalamici:
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
139/235
Se afla sub controlul a doi centrihipotalamici:- Nucleul hipotalamic ventromedialsi a tesutului
inconjurator (lezarea lui produce hiperfagie siobezitate severade aceea a mai fost numitcentrul satietatii)
- H lateral(lezarea bilaterala produce afagia simoarte, chiar in conditiile hranirii fortatede aceea
a mai fost numit centrul foamei)
Functia de hranire se asociaza cu reglareatemperaturii, astfel apar diferente in aportul dealimente si lichide in conditiile modificariitemperaturii corpului (temperatura scazuta activeazacentrul foamei, iar temperatura ridicata activeazacentrul satietatii)
In cazul diferitelor leziuni intalnim urmatoarele situatiipatologice:
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
140/235
patologice:
- Hiperfagie, asociata cu alterarea raspunsurilor
senzoriale (prin lezarea nucleului ventromedial),- Alterarea punctului de referinta pentru reglarea
greutatii corporale,
- Alterarea balantei hormonale (in cazul unor leziunihipotalamice extinse,
- Afagie si emaciere,
- Etc
In activitatile de hranire sunt implicate si alte instante(lobii frontali, mezencefalul, rinencefalul etc)
Hipotalamusul si obezitateaImplica controlul asupra aportului caloric, in vederea
mentinerii gre tatii corporale
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
141/235
mentinerii greutatii corporale.
In conditiile variatiei aportului alimentar, aparmodalitati de reglare ulterioara a cantitatii dealimente, pana la revenirea la greutatea normala.
Lezarea bilaterala a nucleilor ventro-mediali conducela obezitate, hiperfagie si comportament salbatic laanimalele din experiment.
Lezarea H lateral duce la afagie si emaciere.
CELE DE MAI SUS INDICA EXISTENTA UNORMECANISME ANTAGONICE IN H.
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
142/235
Metabolismul lipidelor
- Este corelat cu metabolismul glucidic
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
143/235
- n H exist neuroni sensibili la nivelul
grsimilor din snge, exercitnd un efectlipostatic al ingestiei alimentare
- Este corelat cu centrii foamei i saietii
Aportul lipidic- Este imatur pana la varsta de un an- Devine major, in cazul lezarii bazei H- Dereglarea aportului lipidic este intalnit in
cateva tipuri de sindroame
Sindroame cu dereglare de aport lipidic
1. Sindromul BabinskiFrhlichsemne: obezitate si infantilism genital
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
144/235
- semne: obezitate si infantilism genital- Este de natura tumorala
- Este provocat de lezarea H bazal si medial
2. Sindromul Laurence Moon Bardet- semne: obezitate, hipogonadism, deficienta mintala, deformatii
craniene si malformatii congenitale (polidactilie)- Are un caracter ereditar- Nu s-au evidentiat totdeauna leziuni hipotalamice
3. Sindromul Prader Labhart Willi
- semne: obezitate, hipogenitalism, statura mica, tendinta la diabetzaharat- Probabil nu este ereditar
Metabolismul proteinelor
Este una dintre funciile specifice ale H
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
145/235
- Este una dintre funciile specifice ale H
- Datele clinice arat c arii din H anterior icel lateral sunt implicate n metabolismulproteinelor i n meninerea troficitiiesuturilor, dovad fiind scderea nivelului deproteine i leziunile aprute n esuturi, ncazul lezrii acestor zone
Metabolismul glucidelor- Numeroase cercetri au evideniat existena
i t hi li i t l i l l H
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
146/235
unui centru hiperglicemiant la nivelul H
anterior i a celui lateral, totui acest centrunu este singurul responsabil de controlulnivelului glicemiei
- n plus, n H ventromedial a fost evideniat
prezena unor glucoreceptori, care obininformaii asupra nivelului glucozei din snge,precum i asupra vitezei cu care esteconsumat glucoza de ctre esuturi (= viteza
scderii glicemiei) efect glucostatic- Este corelat cu centrii foamei i saietii
Hipotalamusul, anorexia i emacierea
Anorexia
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
147/235
- Este o dereglare psihologic, care poate avea i
cauz hipotalamicEmacierea
- Este lipsa apetenei, asociat cu iritabilitate sauapatie, slbire sever
- Moartea poate surveni ca urmare a complicaiilor
- Dac se produce ntre 6 luni i 2 ani, supravieuireapeste aceast vrst este foarte rar
- Cauza poate fi de natur hipotalamic (H anterior,aria preoptic)
Reglarea setei i a ingestiei de lichide
- Se afl sub controlul anumitor regiuni ale H
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
148/235
- H lateralstimuleaz aportul de ap
- H medialinhib aportul de ap- Lezarea minor produce adipsie- Lezarea major produce adipsie i afagie- Reglarea aportului de ap este dat de
osmoreceptori i de hormonul aldosteron(corticosuprarenal)
- Setea poate fi controlat i de: uscciunea limbii,hipertermie, aciunea angiotensinei (care regleaz
aportul de aldosteron), aciunea vasopresinei (caredetermin reabsorbia apei la nivelul rinichilor), detulburri emoionale, tensiune, anestezice i alcool
Diabetul insipid
- Rezult din secreia anormal de hormon
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
149/235
antidiuretic (vasopresin)
- Principalele simptome: sete excesiv iconsum exagerat de ap (15 20 litri/ 24 h)
- Poate fi temporar (n cazul lezrii tijei
pituitare) sau permanent (lezarea H anterior/medial)- Cauze frecvente: tumori, inflamaii, probleme
vasculare sau traumatice
- Poate s apar: ca urmare a unor leziuni, cao consecin a interveniilor chirurgicale, pelinie familial (ca predispoziie)
Functia de reproducere
Zona tuberala a hipotalamusului este
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
150/235
Zona tuberala a hipotalamusului esteesentiala in mentinerea nivelului bazal dehormon gonadotropic, in vreme ce ariapreoptica este necesara pentru eliberareaciclica a gonadotropinei (inainte de ovulatie).
Tumorile aprute la nivelul H implic n multecazuri (i) disfuncii sexuale: pubertateprecoce sau hipogonadism (cu
subdezvoltarea caracterelor sexualesecundare)
Pubertatea precoce: apare n leziunihipotalamice caudale
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
151/235
Hipogonadismul: se asociaz cu obezitatea,somnolena i diabetul insipid; apare prinlezarea prii anterioare a tijei pituitare.
La om lezarea unilateral produce rareorisimptome (din cauz c proieciile n H nusunt lateralizate, ca la senzaii).
Pentru apariia simptomelor este necesardistrucia bilateral a H.
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
152/235
CEREBELUL
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
153/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
154/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
155/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
156/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
157/235
Partile laterale controleaza extremitatile corpului
Partea mediana controleaza partea din mijloc a corpului
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
158/235
p j p
Nucleul floccular controleaza miscarile ochilor si
echilibrulPe mijloc se observa homunculusi
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
159/235
II. Paleocerebelul
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
160/235
este format din lobul central plus lobulpatrulater anterior
primeste aferente de la maduva spinarii sitrunchiul cerebral
trimite eferente la formatiuni din cerebel sitrunchiul cerebral (cele responsabile de
controlul tonusului muscular)
III. Neocerebelul
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
161/235
eoce ebe u
cel mai voluminos si mai nou aparutfilogenetic
Este constituit din mai multe formatiuni careau conexiuni cu toti lobii sistemului central
Cerebelul are trei fete:
superioara
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
162/235
p
anterioara inferioara
Cantareste intre 120-150 g = a opta parte din
greutatea totala a creierului si are numeroasesanturi si circumvolutiuni care cresc multsuprafata acestuia.
Cerebelul are o portiune mediana unica -
vermisulcare se conecteaza cu emisferelecerebeloase.
Exterior, cerebelul se conecteaza prin treiperechi de fibre, numite pedunculi cerebelosi.
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
163/235
Pedunculii cerebelosi inferiori contin fibre care merg la maduva spinarii,
bulb si punte
primeste impulsuri senzoriale de tipproprioceptiv si vestibular si semnale motoriide la sistemul extrapiramidal
trimite eferente la olivele bulbare si nucleiivestibulari
Pedunculii cerebelosi mijlocii contin fibre care leaga cerebelul de punte, de
SC si o emisfera de cealalta emisfera
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
164/235
SC si o emisfera de cealalta emisfera
cerebeloasa
Pedunculii cerebelosi superiori contin fibre aferente si eferente fibrele care vin de la maduva spinarii, trunchiul
central si SC fibrele care merg la maduva spinarii, trunchiul
cerebral, talamus si SC sunt cei mai mici deoarece contin cele mai
putine fibre
Structura cerebeluluiSubstanta cenusiese gaseste la exterior si la
interior
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
165/235
interior
La exteriorse afla scoarta cerebeloasaare oorganizare stratificatacu 3 straturi si 5 tipuri de
celule:- La exteriorcelule granulare, celule in forma decos, celule stelate, dendritele neuronilor Purkinje.Celulele cos au traseu orizontal
- stratul intermediarganglionar contine celule Purkinje (foarte mari, forma de
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
166/235
para si formeaza un singur strat) dendritele Purkinje fac sinapsa cu axonii
celulelor din stratul exterior iar axonii parasescscoarta cerebeloasa; efectul axonilor Purkinjeeste unul inhibitor.
- stratul interngranular contine celule granulare si celule Golgi; aceste
celule sunt in numar foarte mare
axonii ambelor tipuri de celule urca spre stratulexterior
Functia scoartei cerebeloaseAceasta functie este legata in principal de
activitatea neuronilor Purkenje
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
167/235
activitatea neuronilor Purkenje.
Acestia primesc impulsuri de la celelalte celuleale scoartei cerebeloase si descarcaimpulsuri frecvente pe secunda.
Rata descarcarii acestor impulsuri se modificain functie de anumite mecanisme, acest faptfiind responsabil pentru unele forme deinvatare motorie.
La interior, substanta cenusie se organizeaza in nuclei cerebelosi,in interiorul substantei albe.Nucleii:
t t i i t i i i f l b l
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
168/235
- se gasesc atat in vermis, cat si in emisferele cerebeloase
- sunt patru perechi de nuclei cerebelosi:-nucleii fastigiali(in paleocerebel) care sunt in legatura cumaduva spinarii, nucleii vestibulari, substanta reticulata,trunchilcerebral
- nucleii globulariin emisferele cerebeloase:
- globos- emboliform (sunt in legatura cu
nucleul rosu si talamus)- nucleii dintati (dantelati)se afla in centrul emisferei
cerebeloase si tin de neocerebel fiind in legatura cu nucleul rosu,
talamus si alte formatiuni
Substanta alba este formata din fibre mielinice:
- de asociereleaga centri din aceeasi emisfera
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
169/235
g- comisuraleleaga centri din emisfere diferite- de proiectiepermit interactiunea cerebelului
cu alte formatiuni ale sistemului nervos central la nivelul cerebelului majoritatea fibrelor de proiectie
sunt ascendente (aferente) principalele aferente sunt:
- vestibulareajung in lobul flocculonodular- spinaleajung in vermis
- corticaleajung in lateralele EC- olivareajung in scoarta cerebeloasa
Functiile cerebelului Sunt multiple
lt t b l l t i
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
170/235
multa vreme s-a crezut ca cerebelul are trei
functii elementare:- imitarea miscarii
- miscarile complexe
- corectia miscarilor descrierea functiilor s-a facut prin extirparea
cerebelului la animale si prin studiile in lumea
umana
Studiile mai recente arata ca cerebelul:
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
171/235
este o veriga importanta a feed-back-ului
chinestezico-motor, contribuind la tonusulmuscular, pozitia corpului, contractia sirelaxarea adecvata a muschilor implicati inmiscare,
asigura precizia miscarilor voluntare (apucareasi manipularea adecvata a obiectelor)
modulator de impulsuri ale sensibilitatii
proprioceptive vestibulare si tactile, care ajungla SC reglarea functiilor vegetative ale organismului
Partea anterioara a cerebeluluipaleocerebelulcontroleaza muschiiantigravitationali
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
172/235
antigravitationali.
Partea posterioara a cerebeluluineocerebelulactioneaza ca o frana pentru miscarilevoluntare, mai ales cele ale maniei.
Lezarea cerebelului are ca efect afectarea uneifunctii mai generale, legate de evaluarea
temporala a unei sarcini (retroactiv), precumsi ca discriminare intre doua sarcini cu duratediferite.
Simptomele lezarilor cerebeloase Holmes a fost primul care a descris simptomele lezarii
cerebeloase.- hipotonie
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
173/235
hipotonie
- ataxie (erori de miscare, regularitatea miscarilor)- tremor intentional (mai marcat la terminarea miscarii) Afectarea se produce la membrele ipsilaterale. Se
manifesta prin dificultati de ortostatism si dizartrie(vorbire sacadata sau exploziva).
Afectarea membrelor atinge mai mult membreleinferioare, cele superioare fiind practic normale. Cu timpul, leziunile cerebeloase tind sa se amelioreze
daca procesul patologic nu progreseaza. O leziune cerebrala aparuta ulterior poate sa duca la
reaparitia semnelor de disfunctie tipic cerebeloasaceea ce demonstreaza ca, cel putin la tineri, functiilecerebeloase pot fi preluate de alte formatiuni alecreierului.
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
174/235
TRUNCHIUL CEREBRAL
Trunchiul cerebral este o structura anatomica
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
175/235
constituita din trei formatiuni distincte:IBulbul rahidian (medula oblongata)
IIPuntea lui Varolio (protuberanta, pons)
IIIMezencefalul
I - Bulbul rahidian (medula oblongata) se afla deasupra si in continuarea maduvei spinarii superior ajunge pana la nivelul puntii lui Varolio, de
care este separata prin santul bulbo pontin
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
176/235
care este separata prin santul bulbo-pontin
(transversal) are forma unui trunchi de con, cu baza mica (2 cm.)
spre maduva si baza mare spre punte. Lungimeatrunchiului este de 3 cm.
Bulbul are o fata anterioara, una posterioara si 2 fetelaterale. Pe fata anterioara, de o parte si de alta asantului median anterior, se gasesc piramidelebulbare (2 cordoane nervoase). Acestea contin fibremotorii cortico-spinale, care in proportie de 80% trecdintr-o parte in alta incrucisandu-se, formanddecusatia sau incrucisarea piramidelor
In fata anterioara isi are originea aparenta nervulhipoglos
Pe fatele laterale ies radacinile nervilor
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
177/235
Pe fatele laterale ies radacinile nervilor
glosofaringian, vag si spinal. Tot pe fetele lateralese gasesc olivele bulbare.
Fata posterioara are o structura diferita inferior sisuperior. In partea inferioara structura sa seamana
cu cea a cordoanelor posterioare din maduvaspinarii. In zona superioara cele doua fascicole Gollsi Burdach se indeparteaza unul de celalalt. TractulBurdach se prelungeste cu pedunculul cerebelos
inferior (corpul restiform) iar fascicolul Goll devinepiramida bulbara posterioara.
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
178/235
In partea superioara si posterioara a bulbului segaseste planseul ventriculului al IV-leacerebral.
In grosimea planseului se gasesc nucleii deorigine ai perechilor de nervi cranieni IX, X,XI sI XII.
Structura bulbului
Aceasta seamana cu maduva spinarii din mai
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
179/235
multe puncte de vedere, inclusiv din cel aldispunerii substantei nervoase: substantaalba la exterior iar cea cenusie la interior.
Totusi, substanta cenusie este fragmentata in
nuclei sau insule (coarnele anterioare,laterala sau posterioare devin nuclei motori,vegetativi sau senzitivi). Nucleii se mai
numesc si nuclei echivalenti, fiind omologicelor din maduva spinarii.
Nucleii motori: nucleul nervului hipoglos (XII) nucleul nervului glosofaringian (IX)
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
180/235
nucleul nervului glosofaringian (IX) nucleul nervului vag (X) nucleul nervului accesoriu (XI)Nucleii senzitivi
nucleul solitar / facial (VII) nucleul vag (X) glosofaringian (IX)
nucleul trigemen (V)partial nucleii vestibulari si cohleari (VIII)
Nucleii vegetativisunt parasimpatici nucleul solitar inferior (glandele salivare) prin glosofaringian si vag
(cord, plaman si organele abdominale) nucleul salivator inferior
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
181/235
nucleul cardio-pneumoenteric
Nucleii proprii nucleul Goll nucleul Burdachdeutoneuronii pentru analiza secundara a
semnelor sensibilitatii proprioceptive constiente oliva bulbara conexiuni cu cerebelul, nucleul rosu, corpii striati, creierul mare si
maduva se ataseaza sistemului extrapiramidal si participa la realizarea
miscarii semiautomate si involuntare
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
182/235
Identificam, de asemenea, substantareticulata bulbaracare, impreuna cu cea dinmezencefal, au un rol extrem de important in
tonificarea generala a dinamicii activitatii.
Substanta alba - Este formata din fibre mielinizate,grupate in tracturi care trec prin bulb ascendente si
descendente si care isi au originea in bulb
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
183/235
Ascendente: Fascicolul lui Goll
Fascicolul lui Burdach
Tractul spinocerebelos
Dorsal
Ventral
Tractul spinotalamic
lateral
Descendente: Tracturi corticospinale
(in piramide)
Tractul rubispinal
Tractul sectospinal Tractul olivospinal
Tractul reticulospinal
Tractul vestibulospinal
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
184/235
Tracturi care isi au originea in bulb fibre olivocerebeloase
fibre spinocerebeloase
fibre arciforme/arcuate externe
interne
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
185/235
Functiile bulbuluiAcesta are trei functii importante:
Functia de integrare reflexa
Functia de conducere Functia de reglare
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
186/235
Functia de integrare reflexa - centrul respirator,centrul cardiac, centrul vasomotor, centrulsalivatiei, centrii unor reactii de aparare
(stranutul, tusea, clipitul, voma) centrii dereglare a tonusului muscular (intensificare)
Functia de conducere:
- mijloceste transmiterea intre zonele
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
187/235
receptoare si centrii superiori ai integrariiaferente (senzoriale)
- mijloceste transmiterea intre centrii decomanda (motori) si organele de executie
corespunzatoare
Functia de reglarese realizeaza cu
precadere prin intermediul substanteireticulate
Puntea lui Varolio apare la mamifere si este cea mai dezvoltata la om este dispusa transversal deasupra bulbului si are un
aspect cuboid, intinzandu-se de la o emisferab l l lt
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
188/235
cerebeloasa la alta deosebim o fata anterioara, o fata posterioara, doua
fete laterale si marginile superioara sI inferioara
fata anterioara
dispune de un sant median, pe marginile caruia segasesc piramidele pontine (prelungiri ale piramidelorbulbare)
de aici pleaca nervul trigemen
fetele lateralese continua cu pedunculii cerebelosimijlocii
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
189/235
Substana cenuie
- Conine nuclei ai unor nervi cranieni (motori,senzitivi i vegetativi) i formaiuni specifice punii
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
190/235
senzitivi i vegetativi) i formaiuni specifice punii
- Aici i au originea nervii V (trigemen - mixt), VI(oculomotor - motor), VII (facialmixt) i VIII(acustico-vestibularmixt)
Substana reticulat
- Are o dispunere dezordonat i conine fibre(spinoreticulat, reticulospinal, reticuloreticulat,
rubroreticulat) i celule nervoase (formeaz nucleulreticular)
Substanta alba
- fibre ascendente care vin dinspre maduva si bulb si ajung lacerebel nuclei subcorticali talamus si tectum:
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
191/235
cerebel, nuclei subcorticali, talamus si tectum: spinotalamic spinocerebelos anterior etc
- fibre descendente: tractul piramidal fascicolul corticospinal rubrospinal tectospinal reticulospinal
Funciile punii1. Reflex2. De conducere
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
192/235
1. Funcia reflex:Reflexe somatice i vegetative: lacrimal, salivar,
masticator, cornean, sudiopalpebral, audio-oculogir,sudoripar i sebaceu (pentru fa i pielea capului),
contracia muchilor feei (mimica expresiv),lateralitatea globilor oculari, tonusul muscular
2. Funcia de conducere:Asigur circulaia informaiei extrase din mediul extern i
intern ctre centrii subcorticali i corticali, precum imesajele de comand n sens descendent ctreorganele de execuie
Patologia bulbului i puniiEste considerat foarte grav atunci cnd se refer la
centrii vitali.
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
193/235
Leziunile din interior se numesc intra-axialesauparenchimale, iar cele situate la exterior se numescextra-axiale(de obicei, in de afectarea nervilorcranieni)
Exemplu de afectare extra-axial:NEURINOMUL DE ACUSTICse dezvolt din celulele
Schwann ale nervului acustic, cu urmtoarelesimptome: pierderea auzului, diminuarea reflexului
cornean, parez facial periferic, ataxie i tremor,ulterior hidrocefalie i cretere a presiuniiintracraniene
MEZENCEFALUL
Structura anatomica separata de perete prinsantul pontopeduncular iar de diencefal printr-un
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
194/235
plan ce uneste comisura posterioara a creierului cumarginea posterioara a corpilor mamilari.
Are patru fete: aria anterioara, aria posterioarasi doua laturi.
- Fata anterioara - identificam mai multe
formatiuni, din care mai evidente sunt picioarelepedunculilor cerebelosi. Aici se afla origineaaparenta a nervului III
- Fata posterioara este invizibila la adult, fiindacoperita de cortul cerebelului si de lobii occipitali.
Pe aceasta fata se gasesc coliculii cvadrigemeni.- Fetele lateralecorespund tegmentului
mezencefalic si piciorului peduncular
In sectiune, mezencefalul separa formatiunidin trei etaje:
etajul superiortectum
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
195/235
etajul mijlociusegment / calota etajul anteriorpicioarele pedunculilor
cerebrali Intre segment si picior exista o zona numita
substanta neagra (locus niger). Din mezencefal se dezvolta doua formatiuni
structurale:
pedunculii cerebrali (picioarele + segment) tuberculii (tectum)
- Picioarele pedunculiorformate numai din substantaalba si fibre nervoase care pornesc de la SC siajung la punte si maduva (tractul piramidal, fibrecorticopontine)
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
196/235
corticopontine)
- Calota/ tegmentulformat din substanta alba sicenusie.
Substanta alba - fibre cu originea in diencefal, inmaduva spinarii sau punte.
Substanta cenusieformeaza nuclei specificipentru mezencefal (substanta neagra si nucleul
rosu)
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
197/235
Tectul / TectumContin tuberculii cvadrigemeni : structurile contin o alternanta de
substanta alba si substanta cenusie. Distingem 2 perechicoliculii superiori si coliculii inferiori
Coliculii superiori
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
198/235
p
- primesc aferente de la corpul geniculat lateral, sistemul central,maduva spinarii si dau eferente care ajung finalmente la muschiigatului si la neuronii somato-motori din maduva cervicala.
- regleaza automat miscarile oculare, realizeaza reflexul deorientare la stimuli vizuali si fixarea obiectului in zonaperceptibilitatii optime;
Coliculii inferiori- sunt sub cei superiori si au dimensiuni mai reduse.- contin substanta cenusie la interior (ganglionul central) si
substanta alba la exterior.- primeste aferente de la corpii geniculati mediali si dau eferente
catre celelalte formatiuni ale trunchilui cerebral si catre maduvaspinarii
- coliculii inferiori se leaga de realizarea reflexelor motoriineconditionate la stimulii acustici si a reflexului de orientare careprecede perceptia auditiva
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
199/235
Pe ansamblu, mezencefalul indeplineste functiifoarte importante legate de:
distributia normala a tonusului muscular
realizarea reflexelor de redresare realizarea reflexelor de orientare
Patologia mezencefalica
Se refera la anumite sindroame (tegmentalcentral, Benedikt, Claude) care au ca
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
200/235
, , )
elemente comune paralizia nervului cranianoculomotor, anestezii contralaterale (cauzatede lezarea fasciculelor spinotalamice) saumiscari involuntare.
Sindromul substantei negretulburare detonus muscular
Sindromul imobilitatii (prin lezarea tracturilor
corticospinal si corticobulbar)bolnavul parein coma, neputand face nici o miscare, darare ochii deschisI si iI poate misca voluntar.
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
201/235
Au fost descrise 5 categorii de nuclei:
nuclei care comunica exclusiv cu cerebelul
nuclei mediali
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
202/235
nuclei mediali
nuclei laterali
nucleii rafeului
nucleii lui Nanta
Un axon al formatiunii reticulate poate intra incontact cu alti aproximativ 27.000 neuroni.Astfel se explica posibilitatea extraordinara a
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
203/235
difuzarii informatiilor de catre aceastaformatiune subcorticala.
Neuronii formatiunii reticulate sunt dispusi
sub forma de retea in afara nucleilortrunchiului cerebral, reprezentand la o scaramai mare si la un nivel mai dezvoltat reteauainterneuronala a maduvei spinarii. Nucleii
sunt dispusi in jurul axelor medial (nucleiirafeului) si lateral, iar nivelul mezencefaluluiin special la nivelul tegmentului
Axonii formatiunii reticulate ajung: la maduva spinarii la truchiul cerebral
l t l b l I i t l t l i fib ifi
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
204/235
la talamus, cerebel sI sistemul central prin fibre specifice
Prin experimente specifice s-a demonstrat existenta unuiSRAA, care se intinde de la nivelul trunchiului cerebralpana la cortex. El stimuleaza difuz cortexul, mentinandu-
i tonusul/vigilenta.
In formarea SRAA deosebim: o activitate tonica (de mentinere a starii de veghe)
o activitate fazica - de trezire a scoartei
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
205/235
Exista si un sistem reticulat descendent, cu rol in reglareatonusului muscular. Sistemul descendent primesteimpulsuri de origine corticala, extrapiramidala,cerebeloasa si vestibulara
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
206/235
cerebeloasa si vestibulara.
Rolul SR descendent este de a controla activitateamotoneuronilor medulari.
In 1972 Danaila a descris un sistem reticulat inhibitorascendent (SRIA) a carui lezare duce la aparitiasindromului de logoree si hiperkinezie.
In ansamblu, formatiunile reticulate (activator/inhibitor,ascendent/descendent) au un efect modulatorimportant atat asupra sistemului central cat si asupramaduvei spinarii
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
207/235
maduvei spinarii.
Formatiunea reticulata regleaza:
vigilenta corticala
perceptia
discriminarea spatio-temporala memorizarea
expresia emotionala
homeostazia
ritmurile biologice starea de somn
Controleaza:
activitatea muschilor scheletici;
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
208/235
reajusteaza pozitia sI locomotia; influenteaza indemanarea, gesturile, expresia
faciala, masticatia, deglutitia, respiratia,
circulatia grosier, sistemul somatosenzorial si
neuroendocrin
Sindroame reticulate Mutismul akineticlipsa de raspuns la intrebari,
imobilitate a corpului, ochi deschisi, lipsaraspunsului emotional si motor, fara paralizie,
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
209/235
p p
prezenta reflexului de orientare (lezarea SRAA) Sindromul de lezare cu hiperkinezie(lezarea
SRIA)- apare pre si post operator la pacienti cu leziuni ce
implica atingeri corticale- se caracterizeaza prin hipermnezie, exagerarea
atentiei, a miscarilor, a reflexului de orientare, simtcritic ascutit, somn putin (2-3 h/24 h), rationament
normal / deteriorat (functie de localizarea siintinderea leziunii corticale).
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
210/235
MDUVA SPINRII
Este conectat cu nervii spinali i reprezint structura princare creierul comunic cu toate prile corpului sub nivelcranian.
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
211/235
Prin mduv trec: impulsurile pentru senzaiile generale (tactil, termic,
dureroas) care se formeaz la nivelul membrelor,gtului i trunchiului;
comenzile pentru micrile voluntare ale membrelor,trunchiului i gtului.
Afectarea mduvei spinrii poate conduce la pierdereasenzaiilor generale i la paralizia micrilor voluntare nregiunile corpului inervate de nervii spinali.
Anatomia mduvei spinrii Este situat n canalul vertebral, format n mijlocul
celor 7 vertebre cervicale, 12 toracale, 5 lombare i 5sacrate, care formeaz coloana vertebral. Mduva
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
212/235
sacrate, care formeaz coloana vertebral. Mduva
spinrii se ntinde de la baza craniului pn la disculintervertebral situat ntre prima i a doua vertebrlombar.
Superior mduva spinrii se continu cu substana
cerebral i inferior se termin cu conul medular, careposed prelungiri ale nervilor spinali numite coad decal (cauda equina).
Dei canalul vertebral este foarte solid, traumele
mecanice puternice pot afecta i implicit afecteazmduva spinrii.
Cele mai vulnerabile zone sunt:
C5C6
T12L1
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
213/235
C1C2
La nivelul mduvei spinrii se identific 31 perechi denervi spinali:
8 Cervicali, 12 Toracali, 5 Lombari, 5 Sacrati si 1Coccigian
Nervii se numesc aa dup locul prin care ies dincanalul vertebral.
Mduva spinrii este nconjurat de 3 membraneconjunctivemeninge spirale:
- pia mater- arahnoida
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
214/235
- arahnoida- dura mater Pia mater-nconjoar complet i ader la mduva
spinrii Arahnoida-nconjoar mduva spinrii i se
ataeaz de dura mater. Dura mater -nconjoar mduva spinrii; n partea
caudal (inferioar) a mduvei spinrii formeazsacul dural, care conine filum terminale - coada de
cal! Puncia lombar se face n acest spaiu.(utilitateextragere lichid cerebro-spinal, anestezii)
Structura intern a mduvei spinrii
Mduva spinrii prezint o structur relativ similar de-a lungul su.
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
215/235
La exterior se afl substana alb, format dinmilioane de axoni ce transmit impulsuriinferior/superior. Fibrele sunt n mare msurmielinizate ( substanta alb).
Substana alb este mprit n arii numite cordoane: Posterior Lateral Anterior
La nivelul fiecrui cordon ntlnim grupe de fibrenumite fascicule sau tracturi.
Sectiune in maduva spinarii si nervul
spinal corespunzator
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
216/235
La interior se afl substana cenuie, formatdin corpii celulelor nervoase i restul maseinervoase (dendrite, esut glial interneuronal,
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
217/235
capilare sangvine). Identificm i fibremielinice care intr sau ies din ea. Coloraiaeste cenuie.
Substana cenuie este divizat n patru mari
regiuni: coarnele posterioare sau dorsale coarnele anterioare sau ventrale zonele intermediare
coarnele laterale
Coarnele posterioare Conin neuroni care au legtur cu nervii care
intr prin rdcinile posterioare. Ceea ce
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
218/235
rezult reprezint partea senzorial asubstanei cenuii spinale. Neuronii de aici itrimit axonii ascendent prin substana albspre creier.
Coarnele anterioare
sunt situate ntre cordoanele anterior si cellateral
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
219/235
cei mai muli dintre neuronii de aici au rol nmicrile voluntare, dnd natere axonilor ceies prin rdcinile anterioare => coarnele
anterioare sunt n principal partea motorie asubstanei cenuii spinale.
Zonele intermediare sunt situate ntre cornul anterior i posterior
sunt compuse din neuroni de asociere sau
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
220/235
p
interneuroni pentru integrarea segmentar iintersegmentar a funciilor mduvei spinrii
se mai numesc pri de asociaie ale
substanei cenuii spinale
Coarnele laterale
sunt o extensie mic a zonelor intermediare
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
221/235
n cordonul lateral toracal i lombar (T1-L2). Conine corpii celulari ai neuronilor
preganglionari ai sistemului nervos simpatic
Nucleii/Coloanele celulare neuronii substanei cenuii sunt dispui n
grupuri celulare similare funcional, dispuse
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
222/235
longitudinal, numite coloane/nuclei. Unii nuclei se ntind de-a lungul ntregii
mduve a spinrii, n vreme ce alii se gsescnumai la anumite niveluri.
Ex. Nucleul propriu senzorial (are legtur cuimpulsurile dureroase provenite de la nerviispinali) se ntinde n toat mduva spinrii;
nucleul intermediolateral (are legtur cucerebelul) se gsete n anumite zone.
Laminae substana cenuie spinal poate fi divizat n
lamine sau straturi, care rezult n urma
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
223/235
stratificrii neuronilor similari morfologic furnizeaz o identificare mai precis a ariilor
substanei cenuii i folosesc la descrierea
locaiilor originilor sau terminaiilor cilorfuncionale
identificm 10 lamine (6 la nivelul cornuluiposterior, 1 n zona intermediar, 2 n cornulanterior i una n jurul canalului ependimar).
Nervii spinali Fiecare nerv spinal (cu excepia primului i
ultimului) este ataat unei pri a mduvei
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
224/235
spinrii prin dou rdcini posterioare i 2rdcini anterioare cte una de fiecareparte.
n interiorul rdcinii posterioare se gsesc
ganglionii spinali (care conin grupuri deneuroniprotoneuronul cilor ascendente).
Rdcina anterioar conine axonii careajung la musculatura scheletic sau neteddin zona inervat.
Centrii nervoi ai mduvei spinrii(funcia reflex)La nivelul maduvei se inchid circuite complexe care includ:
- Veriga receptoare (receptorii)
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
225/235
- Veriga receptoare (receptorii),
- Veriga senzitiva (nervii aferenti),
- Veriga de comanda (centrii nervosi si axonii neuronilormotori),
- Veriga de executie (musculatura scheletica si neteda)Axonii neuronilor din coarnele anterioare ajung lamusculatura scheletica, in vreme ce axonii neuronilor dincoarnele laterale ajung la musculatura neteda.
Unii centri nervosi se gasesc pe toata lungimea MS (ex.pilomotori, vasomotori), in vreme ce altii sunt binelocalizati (ex. vezicospinal, genitospinal).
Funcia de conducere a mduvei spinriiIn ansamblul functionarii SN, MS joaca mai curand un
rol de transmisie, de legatura.Printre cele mai importante tracturi la nivelul MS
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
226/235
remarcam:- Tracturi aferente: spino-talamic (sensibilitatea tactilasi dureroasa din piele), spino-bulbar (sensibilitateaproprioceptivastarea de tensiune din muschi),spino-cerebelos (impulsuri legate de starea
articulatiilor in timpul starii de repaus)
- Tracturi eferente: corticospinal sau piramidal(controleaza activitatea muschilor scheletici),extrapiramidal (miscari involuntare), tecto-spinala(comenzi musculare pentru muschii gatului)
Aspecte legate de patologia mduvei spinrii ipsihologia bolnavului medular
Principalele probleme legate de patologia mduveispinrii:
pierderea sensibilitii (prin lezarea tracturilor
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
227/235
pierderea sensibilitii (prin lezarea tracturilorsensibilitii cutanate) mono sau bilateral
pierderea capacitii de control al tonusului muscular(prin lezarea nervilor descendeni) mono saubilateral
apariia unor tumori subdurale apariia unor tumori medulare secionarea parial sau total a mduvei spinrii
(consecutiv unui accident/traume mecanice care asecionat complet coloana vertebral)
tumori vasculare sau inflamaii ale rdcinilor nervilorspinali
Consecine: dureri de diverse tipuri (nevralgic, mialgic) pierderea sensibilitii n anumite zone ale corpului
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
228/235
piederea tonusului muscular (incapacitatea de acontracta muchii n funcie de necesiti) pareze pariale parapareze sau totale
tetrapareze
Efecte n plan psihologic a suferinei medulare: modificri n planul personalitii dispariia tonusului afectiv aplatizarea afectiv,
depresie apariia unor nevroze confuzie i dezorientare psihic
Indicaii psihoterapeutice
edine de relaxare / antrenament autogen
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
229/235
psihoterapie individual i de grup.
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
230/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
231/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
232/235
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
233/235
Seciune parasagital prin creierul uman, care prezint cteva elemente alesistemului limbic
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
234/235
Alzheimer (st.) si creier normal (65 ani)
-
8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)
235/235