Download - Curs Investigatii in Pediatrie
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
1/51
Metode de investigatie inpediatrie
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
2/51
dr. Ioana Ardeleanu
Cuprind totalitatea procedeelor care
furnizeaza informatii asupra
functionalitatii diferitelororgane/sisteme ale organismului (stareade sanatate)
evolutia unei stari patologice
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
3/51
dr. Ioana Ardeleanu
Se efectueaza profilactic (periodic/la intrarea in
colectivitate)
la solicitarea medicului de familie/amedicului specialist in caz de
suspiciune/confirmare a unei afectiuni in conditii de spitalizare pt o stare
patologica
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
4/51
dr. Ioana Ardeleanu
Analize de sange (hematologie, chimie, imunologie,hormonologie)
Analize bacteriologice (culturi secretii normale/patologice)
Investigatii imagistice (ecografii, radiografii,tomografii, RMN, scintigrafii)
Aspirat de maduva hematopoietica
ECG EEG
Teste functionale (respiratorii, renale,gastrointestinale)
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
5/51
dr. Ioana Ardeleanu
Analizele de sange
Se interpreteaza in functie de:
valorile normale stabilite statistic in
functie de varsta, sex Context clinic/epidemiologic
Pe toate recipientele se lipeste eticheta
cu cod de bare identic cu cel de pe
cerere
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
6/51
dr. Ioana Ardeleanu
Analizele de sange
Recoltarea probei de sange se face prin venopunctiela nivelul venei antecubitale folosindu-se recipiente
speciale cu/fara anticoagulant
La copilul mic, recoltarea probei de sange se poateface si prin punctie in deget/lobul urechii
Recoltarea probei de sange pentru hemocultura
trebuie facuta inainte de initierea tratamentului cu
antibiotice (risc ca germenii sa nu creasca)
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
7/51
dr. Ioana Ardeleanu
Majoritatea analizelor de sange nu necesita pregatirispeciale in ceea ce priveste regimul alimentar,
putand fi efectuate independent de orarul meselor
Unele analize necesita perioada de inanitie/dieta
Interdictie in consumul unor substante (alcool,
medicamente)
Interdictie in efectuarea unui efort fizic intens
inainte
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
8/51
dr. Ioana Ardeleanu
Copii necesita o pregatire speciala in vederearecoltarii probelor de sange pt reducerea stresului.
pentru a diminua starea de frica, trebuie explicataimportanta actului medical si evitata impresia ca actul
medical este o pedeapsa Se pot initia jocuri cu papusi in care copilul vede
concret actul medical/efectueaza el manevrele
prezenta parintelui in momentul recoltarii poatediminua uneori senzatia de frica.
nu se reprima plansul
La sugari/copii mici e necesara imobilizarea
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
9/51
dr. Ioana Ardeleanu
Tehnica
Ac cu cap dublu/epiflex steril (se desigileaza in fatapacientului/apartinatorilor) cu care se punctioneazavena pacientului.
Recipientul pentru recoltare este vidat; prin
perforarea dopului se realizeaza depresiune cuaspirarea sangelui.
Oprirea recoltarii se realizeaza prin retragerea aculuidin vena; se exercita o usoara presiune 5 minute, cupozitia bratului complet intins, pentru a evita formareade hematoame
Dupa recoltare, recipientul este etichetat cu datele
pacientului si analizele de sange care trebuieefectuate din proba.
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
10/51
dr. Ioana Ardeleanu
Hemograma
Test screening de baza, fiind unul dincele mai frecvent cerute teste delaborator
se poate recolta jeun (pe nemancate)sau postprandial (trebuie totusi evitate
mesele bogate in lipide care potinterfera cu anumiti parametri aihemogramei).
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
11/51
dr. Ioana Ardeleanu
Se recolteaza sange venos peanticoagulant (EDTA)
Se amesteca continutul prin inversiuneausoara a tubului de cateva ori
Tubul trebuie sa fie umplut cel putin trei
sferturi pentru ca raportulsange/anticoagulant sa fie optim
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
12/51
dr. Ioana Ardeleanu
se recomanda ca proba sa fie analizatain primele 6 ore de la recoltare
Proba se poate pastra 36-48 ore lafrigider (28C), dar inainte de a filucrata, trebuie adusa la temperatura
camerei
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
13/51
dr. Ioana Ardeleanu
Parametrii hemogramei
numar de leucocite formula leucocitara numar de eritrocite
concentratia de hemoglobina
hematocrit indici eritrocitari (volumul eritrocitar mediu,
hemoglobina eritrocitara medie, concentratia mediede hemoglobina, largimea distributiei eritrocitare)
numar de trombocite si indici trombocitari: (volumultrombocitar mediu, largimea distributiei trombocitare)
+/- numar de reticulocite
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
14/51
dr. Ioana Ardeleanu
Numarul de eritrocite (RBC)
test de baza pentru evaluarea eritropoiezei (indetectarea si monitorizarea anemiei si policitemiei
Eritrocitele
cele mai numeroase celule din sange, anucleate, in forma de disc biconcav
cele mai specializate celule ale organismului
(principala functie consta in transportul 02 de laplaman la tesuturi si transferul CO2 de la tesuturila plaman prin intermediul hemoglobineicontinute)
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
15/51
dr. Ioana Ardeleanu
Hematocritul (Ht)
masoara raportul dintre volumul ocupat de eritrocitesi volumul sanguin total.
In general modificarile Ht sunt concordante cunumarul de eritrocite, dar in talasemie Ht scade intimp ce numarul de eritrocite poate fi normal/crescut(hematiile microcitare ocupa un volum mai mic)
Hct 60% determina coagularea spontana a sangelui
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
16/51
dr. Ioana Ardeleanu
Hemoglobina (Hb)
componentul principal al eritrocitelor careasigura transportul O2 si CO2.
Reprezinta unul dintre sistemele-tampon ale
lichidului extracelular. Forme de Hb prezente in mod normal in
circulatie
deoxihemoglobina (HHb), oxihemoglobina (O2Hb),
carboxihemoglobina (COHb) si
methemoglobina (metHb),
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
17/51
dr. Ioana Ardeleanu
Scaderea Hb sub nivelul normal pt varsta sisex determina aparitia anemiei
La nou-nascut nr de eritrocite este mai mare
decat la adult si scade continuu in primeleluni, Hb poate ajunge pana la 9 g/dL insaptamanile 1112 de viata (anemie
fiziologica). La prematuri scaderea apare maiprecoce si este mai mare. Valorile de la adultsunt atinse in jurul varstei de 14 ani
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
18/51
dr. Ioana Ardeleanu
Hb 20 g/dL poate duce la blocareacapilarelor ca urmare ahemoconcentratiei
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
19/51
dr. Ioana Ardeleanu
INDICI ERITROCITARI
1.Volumul eritrocitar mediu (VEM) volumul ocupat de un eritrocit.
indice util pentru clasificarea anemiilor
normocitare cu VEM normal
microcitare cu VEM scazut (100 fL)
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
20/51
dr. Ioana Ardeleanu
INDICI ERITROCITARI
2.Hemoglobina eritrocitara medie(HEM)
continutul mediu de Hb pe eritrocit anemiile microcitare sunt in general
hipocrome (HEM scazut)
anemiile normocitare sunt normocrome(HEM normal)
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
21/51
dr. Ioana Ardeleanu
INDICI ERITROCITARI
3.Concentratia eritrocitara medie dehemoglobina (CHEM)
masoara concentratia medie de Hb dintr-un
volum dat de eritrocite (raportul dintre masade Hb si volumul de eritrocite).
Largimea distributiei eritrocitare (RDW)
indice eritrocitar care cuantificaheterogenitatea volumului celular (gradul deanizocitoza).
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
22/51
dr. Ioana Ardeleanu
Reticulocite
eritrocite anucleate, imature, care se maturizeazacomplet in circulatia periferica
numarul lor ofera informatii despre capacitateamaduvei osoase de a sintetiza hematii ca raspuns la
scaderea acestora (in anemie) sub stimulare maxima maduva poate produce de 6-8
ori mai multe eritrocite fata de rata normala
Valori normale Adult: 0,5-2% din nr. total de eritrocite
Nou-nascut: 2,5-6,5% din nr. total de eritrocite
(scade la nivelul de la adult din a doua saptamana
de viata).
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
23/51
dr. Ioana Ardeleanu
Numar crescut de reticulocite(reticulocitoza): indicator deeritropoieza regenerativa (crestereaproductiei eritrocitare medulare subactiunea eritropoietinei)
Numar scazut de reticulocite(reticulocitopenia): in anemii non-regenerative
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
24/51
dr. Ioana Ardeleanu
Trombocitele
fragmente citoplasmatice anucleate,plate, in forma de disc, cu diametrul de2-4
Trombopoieza are loc in maduva osoasa
2/3 din nr de trombocite se gasesc in
circulatie, iar 1/3 sunt stocate in splinaValori normale 150-450 x 103/L
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
25/51
dr. Ioana Ardeleanu
Cresterea numarului de trombocite(trombocitoza/trombocitemie) - risc detromboza
Scaderea numarului de trombocite(trombocitopenia) prin distructie crescuta/productie redusa
cea mai frecventa cauza de hemoragieinterna/externa (risc de hemoragiiintracraniene)
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
26/51
dr. Ioana Ardeleanu
Volum trombocitar mediu (VTM) indica uniformitatea de marime apopulatiei trombocitare
Largimea distributiei trombocitare(PDW)
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
27/51
dr. Ioana Ardeleanu
Numarul de leucocite (WBC)
Leucocitele se impart in doua grupeprincipale:
granulocite (neutrofile, eozinofile si
bazofile) agranulocite (limfocite si monocite)
La nou-nascuti si copii nr de leucocite estecrescut, cu atingerea valorilor de la adult intre18-21 ani
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
28/51
dr. Ioana Ardeleanu
Leucocitoza (L >10000/L) in specialin infectii bacteriene
Leucopenia (
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
29/51
dr. Ioana Ardeleanu
Formula leucocitara
diferentierea numarului total deleucocite circulante in cele cinci tipuriexprimate procentual si in numarabsolut
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
30/51
dr. Ioana Ardeleanu
1.Neutrofilele (granulocitelepolimorfonucleare PMN)
cel mai numeros tip de leucocite,
rol major in apararea antiinfectioasa aorganismului prin fagocitarea si digestiamicroorganismelor
Scaderea nr
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
31/51
dr. Ioana Ardeleanu
2.Limfocitele 65-80% sunt celule T (implicate in raspunsul imun
mediat celular)
8-15% sunt celule B (controleaza raspunsul imun
umoral mediat de anticorpi specifici pt un antigen.Celulele B cu memorie au durata lunga de viata siproduc anticorpi doar in momentul restimulariiantigenice)
~10% sunt celule natural killer (NK)
Plasmocitele reprezinta celule B complet diferentiatecare nu sunt prezente in mod normal in sange.
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
32/51
dr. Ioana Ardeleanu
3.Monocitele cele mai mari celule din sange
eliberate in sange, dupa un scurt timp in circulatie,migreaza in diferite tesuturi, unde se diferentiaza in
macrofage tisulare Functii
distrugerea particulelor straine si celulelor
moarte/alterate (tumorale) reglarea functiilor altor celule,
procesarea si prezentarea de antigene in reactiileimune
participarea in diferite reactii inflamatorii
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
33/51
dr. Ioana Ardeleanu
4.Eozinofilele La indivizii sanatosi se gasesc in numar
mic in sange, dar devin predominante in
sange si tesuturi in diferite boli alergice,parazitoze sau boli maligne
5.Bazofilele
produc citokine,
rol in procese inflamatorii
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
34/51
dr. Ioana Ardeleanu
Teste de coagulare
masoara timpul necesar sangelui unuipacient de a coagula in conditiistandard
Indicatii
inaintea unei interventii chirugicale, in
vederea aprecierii tendintei la sangerare diagnosticarea bolilor de sange
monitorizarea tratamentului anticoagulant
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
35/51
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
36/51
dr. Ioana Ardeleanu
Teste generale Nr trombocite
Timpul de protrombina (timpul Quick, INR) - perioadanecesara formarii chegului de fibrina (valori normale
sunt cuprinse intre 11 13 sec) Timpul de sangerare - se masoara timpul scurs intre
practicarea unei mici incizii si oprirea completa asangerarii
Timpul de trombina (plasmatica) - masoara vitezaformarii cheagului de fibrina
Fibrinogenul plasmaticmasoara nivelul fibrinogenului
in sange
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
37/51
dr. Ioana Ardeleanu
Teste diferentiate Timpul de generare al tromboplastinei -
permite diferentierea tulburarilor decoagulare produse de deficitul de FVIII(hemofilia tip A) sau FIX (hemofilia tip
B)
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
38/51
dr. Ioana Ardeleanu
Probele pentru biochimie
se lucreaza din ser (recoltarea de sange peeprubete fara anticoagulant ) obtinut dupacentrifugarea sangelui.
Probele recoltate se lucreaza in max 6 ore dela recoltare si nu se pastreaza de pe o zi pealta
nu se lucreaza probe hemolizate,
serul hiperlipemic/icteric este trecut peraportul final de analiza.
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
39/51
dr. Ioana Ardeleanu
Probele pentru determinarihormonale
se recolteaza pe eprubete cu aditivi/gelseparator.
Probele recoltate sunt stabile la frigider 14
zile la 2-8 C (in eprubete cu gel separator)sau 6 luni la -20C, scoase de pe depozitul dehematii (nici o proba nu se congeleaza pedepozit de hematii)
se noteaza faza ciclului menstrual/trimestrulde sarcina/menopauza.
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
40/51
dr. Ioana Ardeleanu
Recoltarea urinii
dupa toaleta zonei genitale cu apa si sapun
probele de urina nu se pot conserva
Pentru ex obisnuit de urina (biochimie si sediment)recoltarea din prima urina de dimineata, in recipient deunica folosinta, cu capac etans
la sugari se folosesc pungi cu banda adeziva care seataseaza de zona genito-urinar
Pentru determinari cantitative (glucoza, proteine urinare)se recolteaza urina din 24 ore (in dimineata inceperii
recoltei prima urina se arunca, apoi se colecteaza toateurinile intr-un recipient curat, acoperit, pastrat la rece si laintuneric, timp de 24 ore inclusiv ultima urina de la aceesiora la care a inceput recoltarea. Se masoara cantitatea
totala de urina din care se iau 100 ml care se aduce lalaborator)
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
41/51
dr. Ioana Ardeleanu
Pentru urocultura recoltarea se face tot din primaurina de dimineata/la cel putin 4 ore de la ultimamictiune in recipient de recoltare steril, inainte deinitierea tratamentului cu antibiotice, antiseptice,
antifungice Transportul recipientului la laborator trebuie s se
faca in mai putin de 1 ora de la recoltare
Din cauza eliminrii intermitente a germenilor, se
recomand 3 uroculturi succesive. in cazul urmaririi eficientei tratamentului cu
antibiotice, recoltarea se repeta dup 48-96 ore.
Urocultura de control se va efectua dupa 3-5 zile dela intreruperea tratamentului.
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
42/51
dr. Ioana Ardeleanu
Recoltarea materiilor fecale
se face in recipiente speciale (coprocultoare deplastic cu lingurita) din materii fecale emise spontan,fara utilizarea de purgative,
Se preleveaza fragmente din diferite parti/orice
fragment suspect, mucozitati, produse nedigerate Pt ex. coproparazitologic/teste rapide - coprocultor
fara mediu de cultura
coprocultura - in coprocultor cu mediu de cultura
pt test de digestie - dieta speciala
pt depistarea hemoragiilor oculte se foloseste metodaimunologica si nu este necesara dieta
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
43/51
dr. Ioana Ardeleanu
Recoltarea secretiilor provenite din zonagenitala impune incetarea administrarii
tratamentelor endovaginale, a irigatiilor
vaginale, precum si a contactului sexual cu48 de ore inaintea de prelevarea probelor.
n cazul secretiei uretrale, pacientul nu
trebuie sa urineze cu o ora inainte derecoltare.
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
44/51
dr. Ioana Ardeleanu
Recoltarea secretii
pentru examene bacteriologice, micologice simicroscopice
recoltarea se face obligatoriu in recipiente sterile
Se evita contactul secretiilor cu substante bactericide
sau bacteriostatice Se evita contaminarea mediului/ personalului
Recoltarea exsudat faringian - dimineata, pe
nemancate, inainte de efectuarea toaletei orale cuajutorul unui tampon cu vata steril (o amigdala, boltapalatina, cealalta amigdala, partea posterioara afaringelui. Nu se ating peretii laterali ai faringelui)- se pastreaza la temperatura camerei si seinsamanteaza in maxim 12 h
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
45/51
dr. Ioana Ardeleanu
Recoltarea secretiilor nazale
se realizeaza din fiecare nara, se introduce tamponul in cavitatea nazala, cu
atentie, si se roteste tamponul
dupa recoltare se extrage tamponul recoltarea trebuie sa se faca din fiecare nara
cu un alt tampon.
se pastreaza la temperatura camerei, seinsamanteaza in maxim 12 h
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
46/51
dr. Ioana Ardeleanu
Recoltarea secretiilor conjunctivale
Cu policele sting cu o compresa sterila se coboarapleoapa inferioara pentru a evidentia fundul de sacconjunctival; cu indexul cu o compresa sterila seridica pleoapa superioara
Se recolteaza cu tampon umezit in ser fiziologicsteril, din fundul de sac conjunctival, dinspre unghiulinterior spre unghiul exterior al ochiului.
tamponul cu exsudat se introduce in tubul cu mediu
pe care se noteaza de la care ochi este recoltat Se pastreaza la temperatura camerei si se
insamanteaza in maxim 12 h
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
47/51
dr. Ioana Ardeleanu
Recoltarea din secretii otice
Se introduce un tampon in conductul auditivextern si se roteste usor. Daca secretia esteabundenta se recomanda stergerea secretieiscurse in pavilion cu un tampon steril si apoirecoltarea secretiei.-
Pe tuburile de exsudat se specifica din careureche este recoltat
Se pastreaza la temperatura camerei si seinsamanteaza in maxim 12 h;
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
48/51
dr. Ioana Ardeleanu
Recoltarea din secretii purulente
Nu se recomanda recoltarea din colectiipurulente deschise dupa efectuarea
tratamentelor locale cu
antiseptice/antibiotice.
se pastreaza la temperatura camerei,
se insamanteaza in maxim 12 h;
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
49/51
dr. Ioana Ardeleanu
Cariotip
In momentul recoltarii pacientul nu trebuie sa
fie sub tratament cu antibiotic/minim la 2saptamani de la terminarea tratamentului(antibioticele influenteaza tehnica de lucru si
obtinerea rezultatului). recoltarea se face prin punctie venoasa in
eprubete cu heparina sodica
Imediat dupa recoltare, sangele seomogenizeaza cu heparina printr-o miscarede inversare a tubului de cateva ori (pentruevitarea coagularii)
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
50/51
dr. Ioana Ardeleanu
Recoltare celule stem
Cordonul ombilical - sursa importanta de celule stemmezenchimale (celule capabile sa dea nastere altorcategorii de celule)
pregatire cordon ombilical pentru recoltare - spalare
cu ser fiziologic si pulverizare cu solutie dezinfectanta(pentru reducerea contaminarii cu microorganismeexistente in mod normal in flora vaginala sau,patologic, in lichidul amniotic).
Se punctioneaza vena ombilicala si se recolteazasangele ramas la nivelul cordonului ombilical(cantitatea de sange prelevata variaza intre 20 si 200ml)
-
8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie
51/51
dr. Ioana Ardeleanu
Sangele din cordonul ombilical se separa cu ajutorulunei centrifuge, iar globulele rosii si plasma sunteliminate
se selecteaza celulele stem viabile, care se stocheaza
la temperaturi < -160C, (in faza gazoasa a azotuluilichid)
Contraindicatii absolute ale recoltarii:
infectia materna cu HIV sifilis activ
infectie activa cu HVB, HCV, CMV.