Download - CUIUL DACIC

Transcript

CUIUL DACIC Stimati prieteni, De mai mult timp s-a nascut intrebarea legata de adevarul istoric al devenirii natiei noastre, al realitatii meleagurilor pe care traim, comparativ cu ce ne-a fost oferit spre studiu scolastic si...credinta oarba ! Suntem martori, in viata, a doua curente de opinie : - unul ce incearca, pe baze pur stiintifice, sa devoaleze adevarata istorie, originea limbii si a stramosilor extrem de puternici din care ne tragem neamul; - altul care reuseste, cu sprijin deplin interesat si informat, sa disipe initiative cu demnitate nationala, pentru mentinere sub obroc si continuare a unui parcurs "desenat", de multa vreme, de catre manipulatorii istoriei; Ce este cu adevarat vizibil ? Dezinteresul vadit al conducerii politice, de toate culorile, pentru cultura si educatie, singurele directii care, alaturi de sanatate, pot schimba existenta si destinul acestui neam ! "Intunericul" fiintei nationale vine din greutatea pamantului ce acopera inca vestigii istorice, din mizeria care se strange pe siturile expuse intelegerii, din nemernicia conducatorilor de tara, din valorificarea istoriei ca orice alt bun de piata, din directia privirilor generatiilor recente atrase numai de sclipirea comerciala si de culoarea diferitelor monede... Vine din lasitatea noastra, a tuturor romanilor ! Mugur Preda Bucuresti-Romania

Cititi si va minunati, in continuare : *"CUIUL DACIC" * Pe data de 4 septembrie 1997 soseam la Chisinau sa-mi intalnesc un prieten, Tudor Pantiru - fostul Ambasador al Republicii Moldova la Natiunile Unite. L-am cunoscut pe Andrei Vartic, de profesie fizician-spectroscopist, un pasionat al istoriei dacilor, care-mi spunea: "Este trist sa stai de vorba cu "profesori universitari in arheologie" care sapa tot cu lopata veche de 20-40100 de ani si nimic altceva, mentinand cercetarea arheologica, in Romania,

pe pozitii aproape paukeriste, negand or refuzand sa vada radacinile extraordinare pe care romanii o au in civilizatia lumii". A face azi cercetare arheologica fara laboratoare de teren, care sa-i spuna cercetatorului ce roca sapa, ce compozitie are cutare caramida sau ciob, fara acces la Internet, la cele mai solide baze de date, fara urmarire prin satelit a ceea ce se intampla in Carpati (ca de pilda misterioasele "arsuri"), fara o echipa solida multi disciplinara incluzand sociologi, etnologi, istorici, medici, economisti, este in cercetarea arheologica moderna un fel de a juca turca pe rampa de lansare a unei rachete, nevazand altceva decat tuiul. L-am intrebat cum de ajuns sa fie asa de pasionat de daci, la care Andrei mi-a raspuns: "Pe vremea cand eram student in anul I la Fizica, in 1966 la Leningrad, unchiul meu, Grigore Constantinescu - absolvent al Sorbonei, mi-a facut cadou cartea lui Daicoviciu, "Dacii" - pe atunci o carte interzisa pe teritoriul Republicii Socialiste Sovietice Moldovenesti. Ce a realizat Andrei Vartic, in expeditia sa, este formidabil. Acesta descifreaza Topografia Dacica, redescopera Metalurgia Dacica - cea mai avansata din lumea antica, descrie materialele de constructie dacice, in special Betoanele Dacice, vorbeste despre Cosmogonia Dacica, Moralitatea la Daci si ce este cel mai important, ii redescopera pe Daci, scriind carti ca: "Ospetele Nemuririi", "Enigmele Civilizatiei Dacice", "Fierul-Piatra, Dacii-Timpul", "Magistralele Tehnologice ale Civilizatiei Dacice", publicindu-si cercetarile chiar si in conferinte NATO. El, Andrei Vartic, ridica valul nepasarii de pe trecutul nostru dacic. In timp ce se plimba, acum 7-8 ani, in jurul Movilelor Ciclopice de la Sona, descopera in huma acestora o veritabila Ghiara de Sfinx; fiind un om corect, el cheama Institutul de Arheologie din Cluj, care, trimite pe cineva pe soseste peste noapte, o ridica si ... dispare. "Ei, asa or fi legile pe aici" si-a spus Andrei, putin necajit ca ei, arheologii, nu au discutat si cu el. Era vara, frumos, papadii galbene peste tot, cand, Andrei gaseste calupuri de fier dacic de peste 40kg si din nou, corect, ii anunta pe "tovarasii" arheologi care vin, iau si ... pleaca. Tot el gaseste in sanctuarul dacic de la Racos, Cuie Dacice si din nou "echipa" de bravi arheologi romani (?) soseste in frunte cu dl. prof. dr. Ioan Glodariu si il felicita, iau Cuiele Dacice, nu inainte de ai da "cadou" si lui Andrei ... un Cui Dacic "cu tema" sa-l cerceteze. Andrei trece cu Cuiul peste granita, acasa, de cealalta parte a Prutului, la ceilalti romani. urmasi ai acelorasi Daci, dar despartiti de niste politicieni care i-au convins pe istoricii moldoveni ca ei ar fi de un alt neam si ca ar vorbi si o alta limba, diferita, Moldoveneasca, care ar avea si niste foarte mici asemanari cu Limba

Romaneasca, dar prea mici pentru a fi luate in consideratie. Dar ei, politicienii din dreapta si din stinga Prutului, cand se intalnesc, uita ca nu folosesc traducatori, ba de multe ori sunt veri ori cumnati, avand si aceleasi nume. Dar sa revenim la Andrei Vartic. Se facuse iarna la Chisinau, intr-o zi ningea, in alta ploua, iar el, Andrei, intr-una din dupa amieze se uita cand pe geam, afara la ploaie, cand la Cuiul Dacic vechi de peste 2000 de ani, primit ca "tema de lucru", care nu era nici mancat, nici acoperit de rugina, o adevarata minune. Astfel incepe istoria acelui Cui Dacic, Cui al lui Pepelea (spun eu), primit de la profesorul roman, de arheologie, de din dreapta de Prut. Andrei ia cuiul si fuge cu el la Institutul de Metalurgie de la Balti unde, minune, X-Ray-ul arata ca, acel cui de peste 2000 de ani, acel Cui Dacic care nu vrea sa rugineasca, avea in componenta lui nici mai mult nici mai putin decit alfa-fier pur de 99,97%; nici urma de impuritati, adica de compusi ai carbonului ce raman de la prelucrare. O "Minune Antica", care va atrage atentia, ca se poate obtine numai in conditii speciale de laborator sau in cosmos! Pana la ora actuala sunt cunoscute in lume numai doua exemple de astfel de fier antic: stalpul de fier de la Delhi si un disc din Mongolia, datat din secolul IX, cercetat si in laboratoarele de la NASA, cat si la Universitatea Harvard. Specialistii spun ca procesul modelarii unui obiect din fier pur, este mult mai complicat chiar decat obtinerea lui, data fiind posibilitatea introducerii in el a unor impuritati. Discul din Mongolia putea fi modelat doar in cosmos, sustin specialistii de la NASA, iar cercetatorii de la Chisinau aveau aceasi parere despre Cuiul Dacic. Andrei, pragmatic, mai neincrezator, a fugit cu Cuiul la Leningrad, la Institutul Metalurgic caci, fier pur o fi el, dar poate ca suprafata lui sa fi fost vopsita cu vreo vopsea speciala "dacica", sa nu rugineasca. La Leningrad, cercetatorii au mai descoperit o minune, despre care va voi vorbi mai tarziu. Vrand sa verifice minunea, Andrei ia "Cuiul lui Pepelea" si merge la Moscova. Si de asta data rezultatul a fost acelasi: Cuiul Dacic care nu voia sa rugineasca de peste 2000 de ani, format din alfa-fier pur in proportie de 99,97% era acoperit, nu cu vopsea ci cu 3 straturi moleculare, perpendiculare, care-l protejau impecabil, pastrandu-i puritatea - aceste trei straturi fiind, tineti-va respiratia va rog: 1. suprafata - Magnetita "Fe3O4" 2. oxid de fier "FeO"

3. alumo-silicati. Prin cercetarile efectuate de profesorul Kiosse si de doctorul Galina Volodin, utilizand metode de iradiere cu raze X, aplicate la pelicule subtiri de semiconductori (asa numitele unghiuri mici), s-a putut observa peliculele protectoare despre care am vorbit mai sus. Profesor Daria Grabco a studiat la microscop microstructura deosebita a fierului dacic si a mai observat ca acest fier are doua straturi de "domene", unul central si unul de suprafata. Domenele - si aici este "ciudatenia" - sunt orientate perpendicular unul pe altul, asta insemnand ca, mai intai s-a solidificat (in campul magnetic al Pamantului) stratul interior, apoi, peste el s-a aplicat in stare lichida!!! un alt strat, care s-a solidificat si el, dar ... in alta pozitie fata de campul magnetic al Pamantului!!! Ei, domnilor, si asta se intimpla acum peste 2000 de ani, intr-o tara salbatica, populata de tarani daci, primitivi si salbatici. Cuceriti mai tarziu de romani (numai 14% din teritoriul Daciei) care au sosit cu o "mica" armata de 150,000 de legionari si carora le-au trebuit mai mult de 6 ani sa cucereasca ce ... cativa kilometri din Spatiul Dacic. Oare s-a intrebat cineva cum a putut rezista in fata Romei, o simpla civilizatie taraneasca? De ce se temeau romanii de daci? De ce Cesar si Burebista au murit in acelasi timp? De ce, de la moartea lui Caesar (care dorise sa porneasca razboiul impotriva dacilor) si pana la cucerirea a numai 14% din Dacia, de catre Traian, au mai trebuit sa treaca 150 de ani? De ce, in toti acesti 150 de ani, romanii si dacii nu s-au avantat in conflicte directe? De ce nici o armata romana nu pleca la razboi, fara sa aibe cel putin un Doctor Dac cu ea? Ce or fi avut de impartit ei, dacii si romanii, ca acestia din urma, dupa cucerirea unei bucati atat de neinsemnate din teritoriul Daciei, sa declare cea mai lunga sarbatoare cunoscuta pana in zilele noastre, o sarbatoare de nici mai mult nici mai putin de 123 de zile, in care poporul roman putea sa manance si sa bea gratuity, pe socoteala statului ... 123 de zile?!!! Ce or fi sarbatorit, de fapt, romanii? Astfel se demonstreaza ca ei, Dacii, au lasat documente mult mai rezistente in fata macinarii timpului, decat cele ale anticilor Greci sau Romani, dar in alt limbaj decat in cel scris-vorbit. Limbile sunt si ele supuse distrugerii alfabetele la fel. Ca dacii ne-au lasat mostre de "civilizatie" extraordinara ca: - Betoane perfecte, nedistruse de timp, apa si intemperii, de peste 2000 de ani

- Metalurgie mai avansata decat ceea din zilele noastre - Cuie care nu ruginesc de 2000 de ani, - Calupuri de fier de 40 kg, cand romanii nu puteau sa topeasca in cuptoarele lor bucati mai mari de 25kg. - Modelele Matematice de la Gradistea Muscelului si, desigur, cele Topografice, prin asezarea "asa ziselor cetati" din Muntii Sureanului, Cindrelului, Persanilor (Racos), intr-o ordine perfect geometrica, de invidiat chiar si azi. Dar nimanui, se pare, ca nu ii pasa acolo sus, la nivel "profesoral" ,de acesti daci - iar Andrei Vartic, in loc sa gaseasca nu intelegere, ci dorinta arzatoare din partea compatriotilor romani, sa fie nevoit sa se duca in Rusia cu acel "Cui al lui Pepelea", spre a-i cerceta misterele. De ce nu s-a oferit Institutul de Metalurgie din Romania sa faca studii - daca nu din sentiment patriotic, macar din interes stiintific? Pe Andrei Vartic l-a chemat si presedintele de atunci, Ion Iliescu, pentru o intrevedere de 15 minute, care a durat o ora si jumatate, urmata de promisiuni dar guvernul s-a schimbat! Istoria poporului nostru Carpato-Dunarean, nu a fost scrisa inca, iar Sarmisegetuza este inca un mister acoperit de pamanturi care poate ca o protejaza. Unii spun ca numele ei vine de la Sarmis e (si) Getuza, altii mai initiati in tainele Vedice, il citesc Sarmi Seget Usa, adica "Eu ma grabesc sa curg" (in sanscrita). Din nefericire, azi plang si caprele din Muntii Orastiei de mizeria ce domneste in "Zona Sacra" a Sarmi-Segetusei. Excavatii cu buldozere, nepasare, chiar reavointa, iau locul a ceea ce ar fi trebuit sa fie declarata rezervatie a cetatilor dacice din Muntii Sureanului. Ce nume ciudat si acest Sureanul - ce o fi insemnand, domnilor arheologi, istorici, lingvisti? Il citez din nou pe prietenul meu Andrei Vartic, care spunea ca "Lipsa idolilor in asezarile dacilor din Muntii Suryanului (Surya, zeul soarelui la indienii arhaici, urmasi ai arienilor Carpato Danubieni, spun eu) ne duce cu gandul la Marele creator Divin al poporului dac, Daksha, zapacit si el de Creatia sa, aflata in continua, ireversibila si cuantificata descoperire a Drumului Frumos. De aceea el, daco-romanul, cand spune "buna ziua" de fapt spune "Bun e Dyaus". El Dyaus Pitar (pitar - cel ce aduce pita - in sanscrita) a fost primul mare zeu al arienilor (indo-europeni cum se mai spune). De la el se trage Zeus, Saturn, si intorcandu-ne la cea mai veche,

poate, poveste a genezei, cand Zeului Suprem i-a placut Pamantul, le-a dat nastere prin respiratia sa, celor 7 zei ai genezei lumii, avandu-l conducator pe Marele Zeu Dak-Sha. Acesta, dupa ce s-a uitat peste tot pe Pamant, a gasit un loc unde ape albastre tasneau din munti impaduriti, dealuri blande ii inconjurau, acoperite de covoare verzi de iarba, unde clima era blanda si ... in timpul noptii, a populat acest spatiu sacru cu primii 10,000 de fii, fii lui iubiti Dacii "poporul ales". Mai este un mare semn de intrebare: ce fel de arme aveau dacii? Acele cutitele/sabii, ce le vedem in filme, nu se regasesc in descoperirile arheologice. Ce s-au intamplat cu armele dacilor? Cum de au disparut?!http://dacia.8m.net/Diverse/Cuiul_dacic/cuiul_dacic.html

Pitagora ,fiul unui zeu si stapanul lui Zamolxe? Despre Pitagora (marele matematician i filozof grec) circula legenda, probabil lansat de el nsui, cum c ar fi fost fiul lui Hermes (la greci zeul comerului i al drumurilor, dar i al tlharilor). Acesta i-ar fi dat contiina strii sale iniiale dinainte de natere, nct tia cine erau persoanele ale cror corpuri sufletul lui le-ar fi nsufleit pe rnd, ajungnd deja la a cincea rencarnare. Herodot, n ale sale Istorii, ne d informaia ce pentru noi romnii prezint un interes deosebit, c Pitagora a avut un sclav, Zamolxe, care, dup ce a fost eliberat de stpnul su, a devenit marele preot al geto-dacilor, insuflndu-le acestora credina n nemurirea sufletului, ceea ce i fcea s nu se team de moarte. http://www.lovendal.net/wp52/pitagora-fi...i-zamolxe/

Stramosii nostri geto-dacii au fost "crestini" inaintea aparitiei crestinismului ?

Afirmaia prin care se susine c po ia Daciei era cretin nc dinaintea cretinismului nu trebuie luat doar ca simpl aseriune, ci ca o recunoatere de facto c pricipalele percepte religioase, precum i modul de via al geto-dacilor, iar apoi al po iilor strromne, se ncadrau perfect n doctrina cretin, nct aanumita cretinare a locuitorilor de la noi s-a fcut fr nicio asperitate. Iar ca un fapt caracteristic fa de cretinismul nostru arhaic, nativ, va trebui s accentum

cretinarea cu mult mai trzie a tuturor vecinilor notri, botezai doar prin acte de guvernmnt cu mult dup noi. Iar asta, deoarece romnii nu s-au convertit la cretinism la un anume moment neputndu-se pune astfel problema -, ci, convertirea lor s-a fcut cu totul pe nesimite i n timp, tocmai fiindc ei erau aproape cretini chiar nainte de cretinism. S redm cteva aspecte n sprijinul acestor afirmaii de continuitate i sincretism a religiilor. Cultul monoteist al lui Zamolxe, implicnd i credina n nemurire, a fcut marele pas ctre o cretinare aproape total a geto-dacilor, accentuat apoi prin activiti ale unor secte de factur esenian -, ce au fost dovedite arheologic. n acest sens, o sum de trsturi de apropiere, topite prin sincretism, ca i prin complementarism, ne apar ca fiind lesne vizibile: * Zamolxe i Hristos au fost ambii diviniti ale Luminii; * ntoarcerea dup trei ani a lui Zamolxe printre ai si a fost destul de uor nlocuit cu nvierea dup trei zile a lui Iisus Hristos printre cretini; * Iniierile pe care le practica Zamolxe au fost cu uurin preluate de tainele practicate de cretini (n primul rnd botezul i euharistia); * Bravura legendar a geto-dacilor pe cmpurile de lupt mergnd pn la sacrificiul suprem a fost nlocuit prin curajul nebunesc al primilor martiri cretini; * Dreptatea absolut a zeului-rege a fost nlocuit prin morala cretin rscumprtoare ntru Hristos; * nelepciunea btrnilor obtii, nlocuit prin dragostea fa de cei apropiai; * Ptrunderea n cunoaterea firii, prin meditaii isihaste; * Banchetele funerare, atunci cnd nu s-au meninut, au fost nlocuite prin comuniunea euharistic i prin agape; * Scara ierarhic a marilor preoi a fost nlocuit prin episcop, mitropolit i patriarh. Tot aa de sigur poate fi faptul c ceea ce a topit vechea credin a daco-geilor ntrun cretinism timpuriu a fost ideea puritii jertfei oferit lui Zamolxe ca Lumin, printr-o aceeai jertf oferit lui Hristos ca Soare al Dreptii. Dei mereu pus n discuie, religia geto-dacilor rmne, totui, o problem nerezolvat. http://www.lovendal.net/wp52/stramosii-n...inismului/

Religia dacilor Zalmoxis / Zamolxis Religia geto-dacilor a fost henoteist, in jurul zeului suprem Zalmoxis, potrivit

istoricului Vasile Prvan.[1] Potrivit altor cercettori si istorici (Jean Coman, R.Pettazzon, E.Rohde, S. Paliga) religia a fost monoteist. Mai mult, din cele 160 de nume sacre ale tracilor atestate de greci si latini, numai unul este specific tracilor nordici [2] Alii o consider politeist fiindc izvoarele se refer la mai multe diviniti (v. mai jos). Zalmoxis (Zalmoxe, Zamolxis, Zamolxe; numit de ctre unii dintre ei si Gebeleizis) era zeul suprem. El a fost numit de-a lungul timpului: reformator mitic, profet, mare pontif, rege, medic, zeu Grecii l-au numit chiar i arlatan, sclav al lui Pitagora. ns ntlnirea lui Zalmoxis cu Pitagora nu pare a fi fost posibil, ntruct Zalmoxis a trit cu mult naintea lui Pitagora, potrivit lui Herodotus Potrivit surselor din antichitate i Zalmoxis i Deceneu au cltorit in Egypt de unde au primit invturi, de unde a primit de altfel i Pitagora. Similaritatea doctrinelor ia fcut pe Grecii antici s susin o apropiere Zalmoxis-Pitagora Religia geto-dacilor se caracterizeaz prin urmatoarele [3]: 1. credina in Zalmoxis 2. aniconism (include si interdicia scrisului religios) 3. rolul important al muzicii 4. resurectia ciclica a zeului suprem 5. ritualuri privind "imortalizarea" 6. initierea (vezi si Eliade, Istoria Religiilor) Chiar i ritualul de a trimite mesageri la Zalmoxis confirm credina in viaa de dincolo, mesagerii urmnd a-l intlni pe Zalmoxis. Ritualul se presupune c se desfura n incinta sacra circular din Sarmizegetusa, la fiecare patru ani. Sacrificaii erau aruncati n trei sulie ndreptate cu vrful n sus, iar mesajele destinate lui Zalmoxis erau incredinate ct timp mesagerul mai era in via (Istoria de Herodot) Zalmoxis i-a instruit pe geto-daci in medicin. Discipolii si sunt menioni de Platon care relateaz concepia zalmoxiana "nu poi s vindeci trupul fr a ine seama de suflet[4] Invturile cuprindeau i cunotiine profunde i complexe de psihologie, (astronomie, matematic i medicin). Iamblichus a spus ca Zalmoxis a lsat invturi discipolilor, in form scris. [5] Jordanes in Getica afirm i el existena legilor i a invturilor scrise la geto-daci, atribuindu-le lui Deceneu [6] Despre Zalmoxis legenda spune c s-a retras intr-o peter (sub ceasul solar din ceramic de la Sarmizegetusa se presupune c ar fi existat o grot, apoi, n Petera Pahomie, numit i Petera lui Zamolxis sau Petera Polovragi) unde ar fi stat timp de patru ani ca sihastru. Legendele din Valea Olteului susin c Petera Polovragi, aflat in inima muntelui i a crei lungime depete zece kilometri, ar fi fcut legatur cu Transilvania, n apropierea sanctuarului de la Sarmizegetusa. n acele timpuri din antichitate existau oameni care i triau viaa izolai de ceilali, n condiii aspre, ntr-o stare de meditaie i curenie moral. De altfel i dacii se rugau n linitea i ntelepciunea

munilor suri, trecerea lor lsnd dovezi vizibile i n zilele noastre (Ceahlu, Grditea Muncelui, Munii Apuseni). Retragerea n snul naturii poate fi interpretat ca perioad de refacere psihic i fizic a lui Zamolxe, dup ce i-a dus misiunea la sfrit, i nu metod de a se face divinizat. Sarmizegetusa Sarmizegetusa, capitala statului geto-dacilor, a fost totodat sanctuar, centru spiritual, necropol i altar al zeului suprem. Simbolul lupului Lupul, simbol al inteligenei, dreptii i nesupunerii, apare foarte des n viaa dacilor. Ei foloseau capetele de lupi i erpi pentru steagurile de lupt, sunetul produs n timpul alergrii amplificnd rezonana sonor. (Un tip de stindard similar era rspndit la sarmai, de la care l-au preluat diverse uniti militare romane, de cavalerie, ncepnd din secolul II d.Hr. sub denumirea draco (dragon, balaur); purttorul de stindard tip draco se chema draconarius.) [modific] Bibliografie * Dumitru Berciu, De la Burebista la Decebal, Editura politic, Bucureti, 1980 * Diac. Prof. Dr. Emilian Vasilescu, Istoria religiilor, Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 1982 * Liviu Pandele, Transilvania - Terra Dacica, Editura Romprint * R. Vulcnescu, Mitologia romn, Editura Academiei RSR, 1987 * Hadrian Daicoviciu, Dacii ,Editura pentru Literatur, 1968

http://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_dacilor

Statuia Lui Decebal Fiu al lui Scorillo si succesor al lui Duras-Diurpaneus, Decebal (87-106) ocupa tronul Daciei intr-un moment in care tendintele expansioniste ale Imperiului Roman, care-si stabilise durabil frontiera pe linia Dunarii, se accentuau rapid. La inceputul secolului 3, la aproape 150 de ani de la afirmarea lui Decebal, istoricul Dio Cassius ii facea urmatorul portret: "Era foarte priceput in ale razboiului si iscusit la fapta, stiind sa aleaga prilejul pentru a-l ataca pe dusman si a se retrage la timp. Abil in a intinde curse, era viteaz n lupta, stiind a se folosi cu dibacie de o victorie si de a scapa cu bine dintr-o nfrangere, pentru care lucruri el a fost mult timp un potrivnic de temut al romanilor". Aici a inceput constructia n 1998 a efigiei regelui dac Decebal sub auspiciile Fundatiei Europene Iosif Constantin Dragan. Efigia se dovedeste a fi o copie fidela a chipului regelui dac Decebal si este intitulata DECEBALUS REX. Figura lui Decebal sculptata n stanca, este asezata la varsarea raului Mraconia in Dunare si se poate vedea de pe DN 57, care leaga Eselnita de Dubova si de asemenea, poate fi vazuta de pe Dunare. Este amplasata aici ca o replica a monumentului Tabula Traiana ce se afla la cateva sute de metri in aval, pe tarmul sarbesc al Dunarii.

Sculptura este inalta de 55 m si lata de 25 m. Construcia statuii Ideea construirii acestei statui i-a aparinut omului de afaceri romn Iosif Constantin Drgan, un controversat istoric amator, i a durat 10 ani (1994-2004) pentru ca cei 12 sculptori-alpiniti s o termine, realizarea ei costndu-l pe Drgan, n final, peste un milion de dolari. n comparaie cu sculpturile realizate pe Muntele Rushmore, a cror realizare a durat timp de 14 ani (1927-1941), la acel proiect lucrnd peste 300 de sculptori-alpiniti, statuia regelui Decebal s-a desfurat pe parcursul a zece ani, la realizarea ei lucrnd 12 oameni. Executarea acestei lucrri s-a desfurat sub conducerea sculptorului romn Florin Cotarcea, ea realizndu-se n ciuda pericolului reprezentat de nlimi, cldur i vipere. Pe pontonul din golful Mraconia unde se afl cea mai mare sculptur n piatr din Europa se poate ajunge doar cu barca. Pentru modelarea stncii s-a folosit peste o ton de dinamit. Executarea lucrrii a nceput n vara anului 1994, cu defriarea pomilor care mpdureau stnca. Apoi s-a trecut la curarea rocilor, a stncilor masive care puneau n pericol viaa oamenilor. Nu s-au putut folosi nici un fel de utilaje, toate instrumentele de lucru fiind transportate cu barca i cu saci de 40-50 de kilograme n spinare. Acas Mehedini Trasee turistice Statuia lui Decebal pe Dunre, la Cazane 07/22/2008 - 22:00 / Posted by admin Average: 4.833335 Average: 4.8 (6 votes) Your rating: Anuleaz Slab Binior Bun Grozav Formidabil Your rating: None Statuia lui Decebal Statuia regelui dac Decebal este o statuie nalt de 40 m care este cea mai nalt sculptur n piatr din Europa. Se afl pe malul stncos al Dunrii, n apropiere de oraul Orova, Romnia. Acolo este sculptat ntr-o stnc uria capul lui Decebal, ultimul rege al Daciei. Dimensiuni Statuia lui Decebal este nalt de 55 m i lat de 25 m. Ea a fost sculptat dup modelul celei din stnca Muntelui Rushmore i este cea mai mare statuie din Europa: are cu doar ase metri mai puin dect Statuia Libertii, cu opt mai mult dect monumentul lui Christos din Rio de Janeiro, dar cu aproximativ 10 metri mai mult

dect nlimea legendarului Colos din Rhodos. Locul realizrii sculpturii este n apropiere de oraul Orova, n zona cataractelor de la Cazanele Mici (golful Mraconia), pe malul stng al Dunrii, unde adncimea fluviului este cea mai mare: 120 de metri. Cteva dimensiuni ale statuii sunt: * lungime ochi: 4,3 metri * lungime nas: 7 metri * lime nas: 4 metri. Construcia statuii Ideea construirii acestei statui i-a aparinut omului de afaceri romn Iosif Constantin Drgan, un controversat istoric amator, i a durat 10 ani (1994-2004) pentru ca cei 12 sculptori-alpiniti s o termine, realizarea ei costndu-l pe Drgan, n final, peste un milion de dolari. n comparaie cu sculpturile realizate pe Muntele Rushmore, a cror realizare a durat timp de 14 ani (1927-1941), la acel proiect lucrnd peste 300 de sculptori-alpiniti, statuia regelui Decebal s-a desfurat pe parcursul a zece ani, la realizarea ei lucrnd 12 oameni. Executarea acestei lucrri s-a desfurat sub conducerea sculptorului romn Florin Cotarcea, ea realizndu-se n ciuda pericolului reprezentat de nlimi, cldur i vipere. Pe pontonul din golful Mraconia unde se afl cea mai mare sculptur n piatr din Europa se poate ajunge doar cu barca. Pentru modelarea stncii s-a folosit peste o ton de dinamit. Executarea lucrrii a nceput n vara anului 1994, cu defriarea pomilor care mpdureau stnca. Apoi s-a trecut la curarea rocilor, a stncilor masive care puneau n pericol viaa oamenilor. Nu s-au putut folosi nici un fel de utilaje, toate instrumentele de lucru fiind transportate cu barca i cu saci de 40-50 de kilograme n spinare. Statuia lui Decebal privit de pe DunreStatuia lui Decebal privit de pe Dunre Legtura cu pontonul a fost asigurat prin dou staii de emisie-recepie. De la baza stncii pn la schel, alpinitii-sculptori au trebuit s se caere timp de o jumtate de or. S-a lucrat n dou ture de cte 6 ore: de la 7,30 la 13,30 i de la 13,30 pn la 19,30. Lucrrile s-au desfurat n perioada martie-octombrie a fiecrui an. O operaiune la fel de grea i riscant este cea de manevrare a schelelor. Uneltele de lucru folosite de ctre sculptori-alpiniti au fost cele clasice: ciocanul pneumatic, piul i barosul. n perioada de var, stnca se ncingea de la soare, fcnd condiiile de lucru aproape insuportabile. Datorit condiiilor dificile de lucru, au avut loc i cteva accidente. O echip de cinci persoane care lucrau pe schel au czut n gol civa metri, ca urmare a smulgerii a dou pitoane de susinere de pe cablul de susinere montat de jur-mprejurul stncii. Din fericire, alpinitii nu au suferit rni grave. De asemenea, unul dintre alpiniti a fost mucat de o viper ascuns ntr-un punct de susinere, dar i s-a injectat imediat

serul antiviperin. Ca urmare a trepidaiilor, dar i a stncii care ncepea s se macine, nasul lui Decebal (care avea o nlime de apte metri) s-a fisurat i era n pericol s se desprind i s cad. S-a renunat la acel bloc imens de piatr, o parte mare din nasul lui Decebal fiind dinamitat, pentru mai mult siguran. Nasul regelui a fost remodelat i ntrit cu armtur de fier i ciment. Construcia statuii lui Decebal a fost finalizat n anul 2004. Semnificaia statuii Chiar n faa statuii, dar pe malul srbesc, se gsete de aproape 2000 ani o plac memorial antic ("Tabula Traiana"), monument ridicat de adversarul regelui Decebal, mpratul roman Traian, pentru a marca marul trupelor imperiale romane spre Dacia i a comemora victoriile Imperiului Roman asupra regatului dac n anul 105. Sub faa lui Decebal se gsete o inscripie n latin: "DECEBAL REX - DRAGAN FECIT" ("Regele Decebal - fcut de Drgan"). Iosif Constantin Drgan a scris numeroase volume despre istoria dacilor i a tracilor ("Noi, tracii"; "Imperiul Romano-Trac", "Mileniul imperial al Daciei"), intenionnd s construiasc n oraul Cluj i o copie n mrime natural a Columnei lui Traian, proiect oprit deocamdat. Tezele sale sunt deseori asociate protocronismului i extrem de controversate n rndul istoricilor. Prin construcia acestei statui modelat n munte, Iosif Constantin Drgan a dorit s demonstreze ntietatea romnilor n formarea culturii europene, pornind de la premisa c identitatea cultural a romnilor poate fi definit n primul rnd prin componenta ei daco-trac.

http://www.drobetaturnuseverin.net/statu...-la-cazane

SIMBOLISTICA LA PELASGI Daca dupa N. Densusianu pelasgii au construit cel mai mare si mai puternic imperiu in Europa preistorica, intinzandu-se din pustiurile Saharei pana in muntii Norvegiei, din pacate nu au lasat nimic scris care sa le dovedeasca trecutul maret in afara de pietre si ruine cu "zmangalituri" ciudate, despre care nimeni nu s-a gandit ca ar putea reprezenta ceva. Alergand pe ininsurile Europei, raspindindu-si cultura si limba, arienii, pelasgii, tracii au generat "cultura latina". Inotdeauna in spatete unei culturi mari se gaseste o alta, neobservata, uitata, neglijata, ignorata... Si care a fost cultura, civilizatia in spatele celei grecesti, latine? Departe in lume, foarte departe, pe intinsurile Asiei, tocmai in India, o civilizatie

Ariana i-a "invadat", in urma cu 4-5000 de ani, provocind o adevarata "explozie", nu numai culturala, dar si sociala. Indienii isi amintesc si azi de acei arieni, popultie alba, care s-a suprapus populatiei locale negroide si, din dorinta "rasista" de a nu se amesteca fizic cu populatia locala au creat "castele", ei reprezentand-o pe cea a "ramanilor" (brahmanilor). Cultura Vedica, considerata pana azi cea mai veche din lume, din care isi trag originea cele caldeiana, egipteana, iudaica si crestina, care sta la baza intregii civilizatii a lumii, este considerata ca pornind din spatiul Carpato-Dunarean... (si nu de catre romani, ci de cei de la Cambridge-Anglia, precum si de catre americani si asta nu de 5 sau 10 ani, ci de mai mult de o suta de ani!). Cand ni s-a spus noua in istoria "noastra" de posibilitatea originii Culturii Vedice de la noi... cati dintre romani au auzit despre ea?! De multe ori trebuie sa ne uitam la istorie "privind ca in oglinda retrovizoare a automobilului" (privind in ea in spate te ajuta de fapt sa mergi inainte!), observand efectele unei civilizatii asupra altora si descompunand-o cu privirea. Este foarte greu de imaginat cautarea urmelor acelei imense civilizatii pelasgice in... centrul Asiei, dintr-o perioada preistorica fara literatura scrisa (cel putin negasita inca), fara anale si cronici, ci numai cu ce a ramas in "literatura vorbita" ...vedica. Cand, nu de mult, vorbeam cu un prieten, R. Cristian, despre relatia dintre traci si sanscriti, el mi-a replicat imediat: "...cu ani in urma ma aflam in Tibet, intr-unul din templele hinduse, acomodandu-ma religiei locale, am fost surprins de asemanarea cuvintelor acestora cu cele romanesti... nimeni in lume, nici un popor nu are cuvantul OM ". Helena Petrovna Blavatsky (1831-1891) in DOCTRINA SECRETA - o sinteza a stiintei, religiei si filozofiei, aminteste despre acei "pur arieni", ale caror urme se gasesc peste tot in Europa, urme pe care Dr. Schliemann le scoate la iveala din ruinele Troiei, semne si simboluri gravate pe pietre, vase si obiecte, de neinteles si ignorate ca atare ori considerate simple ornamente, dar carora ancestorii nostri le dadeau intelesuri mistice (legate de acel Arhitect al Universului) pe care le mai gasim inca in culturi izolate, uitate in lume. Cand in vara anului 1995 calatoream in Orient, m-am oprit si in insula Bali din Arhipeleagul Indoneziei, a carei populatie hindusa traia intr-o epoca uitata de sute de ani, inchinandu-se la zei si zeite luate dintr-o lume de povesti, construind "in disperare" temple ciudat ornamentate si colorate, cu zvastici desenate pe pietre de hotare si care, cu superstitii necunoscute noua, traieste intr-o lume spirituala amintindu-mi de cea a noastra, tracica, unde un simplu cerc desenat sau sapat in lemn avea o anumita insemnatate, iar daca-i adaugau un punct, o linie ori o cruce in mijloc isi schimba cu totul intelesul. In acest univers difuz de religii uitate, pierdute sau actuale, in care lumea preistorica ne invadeaza prezentul prin simboluri ciudate, in care-i descoperim pe strabunii nostri pelasgii arieni raspandindu-se spre vestul Europei dand nastere la italieni, spanioli, portughezi si francezi - ori raspandindu-se in Asia imprastiind cultura vedica ce renaste acolo departe ori cutreierand drumurile Asiei Mici, trecand peste Egipt pana in Caldeea, creand sacrul si ocultul in Babilon... uneori ai impresia unui chibrit aprins intr-o magazie de praf de pusca, veche si uitata, dar care inca poate exploda. Cine au fost acesti arieni, pelasgi, traci... in ce colturi uitate ale lumii ori... ale tarii noastre vor descoperi arheologii intr-o zi trecutul lor simbolistic-spiritual pe care azi il vedem doar ca reflexii ale unor imagini din oglinzile istorice ale altor popoare, cu care au venit in contact! SIMBOLISTICA LA PELASGII-ARIENI Cercul simplu - pe care-l gasim si azi sculptat pe poarta de la intrarea ograzii

taranului roman ori pe sub cornisele caselor, desenat si multiplicat... Ce o fi insemnand? V-ati gandit ca acum 5-6 milenii avea o insemnatate? Cercul este o unitate divina, de unde totul porneste si se... reintoarce. Este universul fara limite, este energia emanata de zeul suprem, Gebeleizis; circumferinta lui este uneori interpretata ca linistea mentala a fiintei umane. Cand fata discului este alba, fundul negru ar reprezenta marea respiratie, miscarea continua a universului in sens nelimitat. Cercul cu un punct in mijloc - in credinta arienilor din Rig-Veda reprezinta prima diferentiere a manifestarilor periodice si eterne in natura, asexuale si... infinite. Asa il considerau stramosii nostri acum mai bine de cinci milenii. Ce usor le-a fost "filozofilor" greci ai antichitatii sa-i "transfere" aceasta cultura si s-o traduca in... greceste! Cercul cu punctul in mijloc mai reprezinta in cultura Arienilor si spatiul potential in contact cu spatiul abstract. Tot el inseamna si redesteptarea naturii, trezirea universului, fiind un semn Universal pe care-l gasim si in KABALA. Cand acesta a cazut in mainile crestinilor nestiutori ai simbolismului universal, acestia l-au confundat cu "MUNDANE CROSS" (CRUCEA LUMII). Ce spuneti stimati cititori, sa ne continuam calatoria in lumea simbolistica generata de ai nostri stramosi? Cercul in care punctul central se transforma extinzandu-se intr-un diametru simbolizeaza, se pare, DIVINA IMACULATA, MAMA NATURA. Este considerat uneori ca o umbra, o aluzie la procreatie. Cand linia este verticala, cercul simbolizeaza separarea sexelor (sa fi cunoscut acest simbol si sculptorul Brancusi?... cine stie?). Este un semn mai mult feminin, omul isi cunoaste mai bine mama decat tatal (natura si pana la o anunmita limita, chiar unele Spirite, sunt considerate de sex feminin.) Lucrurile incep sa se complice cand punctul central se extinde in patru puncte cardinale dand nastere la asa numita si controversata CRUCE A LUMII - MUNDANE CROSS. La acest moment se considera ca lumea a atins nivelul celei de-a treia rase si este "semnalul inceperii vietii oamenilor" (sa fie si un simbol Lemurian?); simbolizeaza purul PANTEISM, doctrina care considera Zeul Suprem nimic altceva decat fortele si legile Universului, fiind mai mult o "credinta" ateista din acest punct de vedere. Sa fie aceasta oare o simbolistica veche de milenii? Nici nu ne vine a crede! Si azi bunicile noastre la tara il deseneaza pe colaci si cozonaci, avand insa un inteles schimbat; la crestinii mistici este simbolul "unirii dintre spini si cruce", coroana din spini de trandafiri uscati pusa pe capul Domnului Isus Cristos: "The Union of the Rose and Cross" ori "Rosi Cruciati" ("Rose Cross"). Cand cercul dispare simbolul isi schimba si el sensul: lumea se schimba - unii, tilutenii, il considera simbol al aparitiei celei de-a patra rase... Dar crucea, necircumscrisa, devine uneori simbol "phallic". Tarziu in istorie cand va apare crestinismul, ea va deveni un simbol reprezentativ acestuia. Dar, surpriza, punctul central uneori se raspandeste numai in trei puncte cardinale, insemnand "TAU". Cand Biblia ne povesteste de Noe si de Potop nu credem ca se va descoperi aceeasi istorie la Caldeeni, de aceasta data cu cateva sute de ani inaintea crestinismului, avandu-l ca erou pe XISUTHRUS... Dar iata ca si ei, caldeenii, au luat aceasta poveste de la arieni; in alegoria lui VAIVA SWATA MANU se vorbeste despre Potop si aventurile eroului principal. Cum sa nu-i credem acum pe Fenicieni, care-i acuzau pe Caldeeni, pe Egipteni si pe Israeliti, ca-si construiau cultura pe cea a misteriosilor pelasgi? Cand TAU coboara ajungand tangent la polul sudic al cercului regasim Emblema Vietii, cum de altfel o vom gasi mai tarziu la vechii egipteni. Crucea Lumii, Mundane Cross, coborand partial in afara cercului o va simboliza pe Venus (Isis) la vechii greci. Ciocanul lui Thor (Thor's hammer) sau Crucea Jaina sau simplu Zvastica intr-un

cerc... Crucea Hermetica. Cand este separata de cerc are si un inteles "phallic": reprezinta cea mai filozofica stiinta a simbolurilor, fiind cea mai complexa forma a muncii de creatie si evolutie, a renasterii, fiind ascunsa in religiile oricarei vechi civilizatii. La Caldeeni (civilizatie nascuta intre cele doua fluvii Tigru si Eufrat - in zona Irakului de azi, cu orasul Babilon dominand lumea antica) in "Cartea Numerelor" cat si in "Cartea Misterelor Ascunse" se vorbeste despre ciocanul lui Thor ca despre o arma magica folosita de pitici in lupta impotriva gigantilor ori impotriva fortelor Titanice pre-Cosmice ale Naturii. Ciocan al Creatiei, cu cele patru brate indoite in unghiuri drepte, sugerand miscarea continua, revolutia Cosmosului invizibil si el fortelor lui; cele doua linii din mijloc reprezinta spiritul si materia in timp ce bratele indoite (unul in sus -reprezentand Cosmosul, iar altul in jos - Pamantul) si sunt legate intre ele prin Spirit si Materie. Semnul zvasticii, nascut in conceptia mistica a Arienilor timpurii (pelasgilor), dupa Blavatsky (vol. 2, pag. 99) si de ei plasat ca semn al Eternitatii il gasim pe capul lui Ananta, este Alpha si Omega al fortelor creative ale Universului, de la forta pura Spirituala la cea Materiala, este cheia ciclului Stiintific, Divin si Uman. Ea va fi preluata si de Marii Maestri ai lojilor Masonice. Cand Schliemann, sapand in ruinele vechii Troia, a scos la lumina obiecte cu ornamente ciudate si "fara sens", el de fapt scotea la lumina, reanviind traditia pelasgica a celor mai vechi Arieni, simboluri vechi de peste 50 de secole, despre care si N. Densuseanu aminteste in 1884 in a sa "Dacia Preistorica", mentionand Pasarea Phoenix care venea din nordul Egiptului sa moara in Muntii Cernei, pentru a renaste din propria-i cenusa. Ea purta in cioc acest semn al vietii vesnice si al eternitatii. Este un semn sacru care in preistorie simboliza pe al 7-lea Constructor al "Universului de mai jos",al "Universului fizic". El ii reprezinta pe cei sapte constructori ai lumii avindu-l in centru pe conducatorul lor, pe DAKSHA, reprezentind si cele 7 perioade ale creatiei. Si nu ne mira cind autorul lui Qabbalah remarca ca cu sute de ani inaintea Crestinismului, lumea era dominata de religia NOASTRA, RELIGIA INTELEPCIUNII, religie pe care ei Vedicii,Carpato-Dunarenii,au purtat-o prin Asia Centeala,Persia,India si Mesopotamia,de la Ur si Haran pina in Palestina.. Fii ALESI AI MARELUI ZEU DAKSHA, dacii,carpato- dunareni si-au revarsat cultura nu numai asupra Egiptului, dar si a Chinei si in special a Indiei. Cind cu multe mii de ani mai tirziu se nastea crestinismul, el Isus Cristos in cei 17 ani ai disparitiei lui, nu a facut altceva decit sa calatoreasca pe urmele noastre a vedicilor. Si ca un bun elev sa se indoctrineze cu aceasta religie a intelepciunii si ca un adevarat vedic, nascut de doua ori, sa se intoarca si sa o propavaduiasca (dupa cum Elizabeth Clare Prophey in cartea "The Lost Years Of Jesus" incearca sa ne convinga, prezentindu-ne evidente documentare despre aceasta calatorie.) Unul dintre cele mai vechi simboluri este cel ce era tatuat pe capul marelui zeu al creatiei, al Genezei lumii, a celui ce si-a asezat pe primii 10.000 de fii- "pe poporul ales"- pe cele mai frumoase plaiuri ale lumii. Acest semn se gaseste pe capul zeului "DACIA" (DAKSHA)-fiind si un simbol al apei, al potopului si al materiei. Il gasim si astazi peste tot cuprinsul vechii Dacii-tara pe care EL marele zeu al genezei lumii a iubit-o asa de mult" Tara Zeilor". Dar nu numai la noi ci si peste tot in lume, il vom gasi mai tirziu,ca in vechiul alfabet heroglific egiptean avind inteles de apa. El apare persistent pe portalurile caselor taranilor daci, ori pe covoare,ori pe fote si tesaturi, aratind ca respectivii sint alesii fii ai lui DAKSHA a lui Dacia-pe care chiar daca aparent ei l-au uitat, EL inca continua sa-i protejeze pe ei,pe noi, fii lui iubiti, primii fii ai genezei lumii. SPIRALA DACICA este poate cel mai caracteristic, dar si cel mai ermetic simbol al poporului nostru: -simpla, dubla si in special tripla ,ea probabil reprezinta viata

vesnica ce ne-a harazit-o EL, DAKSHA zeul suprem si zamisluitor-creator al poporului DAC. Este semnul nemuririi natiei noastre, al raspindirii noastre in spirala, spre infinit, fara a ne uita niciodata,originea Daca, este semn al poporului ales de el DAKSHA zeu al genezei care sa-l reprezinte aici pe pamint,este semnul nemuririi fiilor lui; este si cu sens de blestem, pentru cei ce-si uita limba, neamul. PENTAGRAMA MAGICA Dacica dupa Prof. Dumitru Balasa face parte din tezaurul de cultura dacica fiind identificata in Pestera de la Chindia, din jud. Mehedinti, de Vasile Boroneant fiind prezentata si in revista "Arhitectura", de Silvia Paun, ca un insemn dacic vechi cu mii de ani inainte de Pitagora; acesta o va studia mai tirziu impreuna cu alti ucenici greci in universitatea Zalmoxiana, ducind acest semn pina in Atena si facindu-l cunoscut sub numele de "Diagrama lui Pitagora". Despre aceasta pentagrama magica gasita si pe o caramida la biserica fostei minastiri Stanesti de linga Dragasani, arhitectul Andrei Panoiu vorbeste in "Arhitectura ... Gorjului", Bucuresti, 1982, P.118: "semn de mare mester". Acest semn, amulet, dupa credinta daco-getilor era asezat in fata templului Zalmoxian pentru a impiedica intrarea strigoiului sau a oricarui duh malefic. El se va transforma in decursul timpului intr-un simbol esoteric, cel a lui Kali Yugo, steaua in cinci puncte inversata; este un semn magic de folosire a puterii primita de la un spirit rau in bine. Cind cele doua picioare de sus sunt indreptate spre rai - este si un semn ocult folosit de multe ori in ceremonii magice. Majoritatea simbolurilor pe care vi le-am descris le intalnim si astazi peste tot in Romania, sculptate pe portile caselor, asezate cuminti si tacute sub cornisele caselor, pe vase si pe covoare, intelesul lor fiindu-ne de cele mai multe ori necunoscut. Vor ramane ele in continuare niste taine?... Sau NOI le vom cauta si interpreta acum?! Ele nu mai sunt "floricele ornamentale", ele sunt simboluri ale culturii noastre spirituale de peste 50 de secole. Sa le cautam... Sa le intelegem... Sa le respectam...

DIURAPNEUS, supranumit si ...DecebalDIURAPNEUS ,,Cel Orfan", un tarabostes din Sud-Vestul Daciei, care a fost apoi divinizat, ca un semizeu, de populatia dacica, supranumindu-l DE-CEBALUS, ,,Neam de Cal" ori ,,Pe Cal", ,,Cavaler", ori ,,I NOROGUL" (Ducipalul)si caruia, regele dac de atunci, DURAS, printr-un gest nobil si inteligent, ii va ceda tronul. Pe vasul funerar descoperit la Gradistea de Munte - Sarmi-seget-usa (eu ma grabesc sa curg sanscrita) - apar doua stampile cu inscriptia: DE CE BALUS PERS CORILO, ce se poate traduce ,,Decebalus a platit inaltarea la cer"... iar daca il citim in oglinda ,,Oliroc Srep Sula Beced: Viteazul Cal s-a sinucis". Dar inscriptia se mai poate citi si: ,,DE CEBALUS PERSCO RILO": ,,De neamul calului va pieri dusmanul" (Adrian Bucurescu, Dacia Secreta, Ed. Arhetip, Bucuresti, 1998, p. 183). Se pare ca acest blestem a circulat printre daci pana la disparitia imperiului Roman. Gotii care se credeau urmasii Getilor au avut un rege cu nume predestinat, ALARIC, Inorogul, nascut in... Dacia, care purta in sufletul lui acest blestem, astfel ca la inceputul secolului V d.H., vizigotii, condusi de Inorog, au parasit Hemus - Peninsula Balcanica si au patruns in Italia. Alaric cucereste Roma la 24 August 410 d.H., distrugand-o pana in temelii, trecand-o prin foc si sabie... Sa se fi indeplinit astfel blestemul lui De-Cebalus ?

Enigmaticii agatarsi ,stramosii dacilor

Agatrii, poporul care se tatuau pe tot corpul Herodot este acela care ne aduce primele tiri despre agatri (agathyrsi) i el afirm c sunt oameni foarte luxoi i poart podoabe de aur. Ei i tatuau i i pictau faa i tot corpul, iar prul i-l vopseau n albastru dup cum ne relateaz Pliniu cel Btrn. Se tatuau desigur dup obiceiul tracilor cu un ac i cu o culoare albastr ce nu se tergea, iar n afar de bijuteriile lor de aur splat din nisipul rurilor mai purtau i diamante. Agatrii, mari viteji Cea mai mare parte a datinilor i obiceiurilor agatrilor erau la fel cu cele ale tracilor, scrie Herodot despre ei, i aceasta nseamn c, dei au putut exista infiltrri sporadice ale sciilor n inuturile locuite de agatri, la data cnd scrie Herodot prima jumtate a sec. V .Hr. sciii erau complet asimilai n masa trac. Acestea sunt dealtfel i concluziile unui valoros studiu aprut n 1980 i fcut de Valentin Vasiliev (Scii agatri pe teritoriul Romniei), care scrie: Dup mijlocul sec. al Vlea .Hr. grupul scitic este asimilat i dispare ca etnitate etno-cultural din provincia intracarpatic a Romniei. Astfel, agatrii trebuie considerai ca traci, iar sciii n numr foarte redus au putut locui doar o vreme printre ei. Agatrii erau traci i prin vitejia lor care i-a fcut s nu se supun perilor lui Darius I, cum fcuser toate popoarele vecine i atunci cnd ostile persane s-au apropiat de hotarele lor ele au fost vestite prin crainici c agatrii se vor lupta mpotriva lor. Iar perii intimidai i nedorind s lupte n muni s-au retras. Luptndu-se de asemenea cu sciii, agatrii i biruiesc i reuesc chiar s ucid pe regele lor, Spargapithes. Agatrii aveau un stat din Transilvania pn n Moldova Agatrii i creaser un stat n Transilvania pe vile Mureului i n prile de apus ale Moldovei care se pare c a dinuit pn ctre sfritul sec. III .Hr. Cci Aristotel care scria ctre sfritul sec. IV .Hr., i menioneaz pe agatri. Pomponius Mela din sec. I .Hr.,Vergiliu, dar i Pliniu cel Btrn (sec. I d.Hr.) i menioneaz pe agatri, ce nu erau prea demult disprui, astfel c trebuie s admitem c ei au existat, aa cum ne arat i alte surse istorice, pn n sec. III .Hr. Agatrii vroiau un stat unde s nu existe ur, ci doar iubire Dar statul tracilor agatri are o serie de caractere cu totul unice n Antichitate. Trebuie s folosim termenul de stat cnd vorbim de societatea tracilor agatri, fiindc ea era guvernat de legi scrise ntr-un codex pe care tinerii l nvau pe dinafar i mai ales l nvau s-l cnte. Informaia acesta ne este adus de Aristotel, care precum se tie a adunat constituiile tuturor popoarelor cunoscut, dei nu a ajuns pn la noi dect Constituia atenienilor. Se pare c, dup spusele lui Herodot, tracii agatri au urmrit ca n poporul lor s nu fie nici ur, nici pizm, adic au vrut s constituie o societate n care oamenii s

se ndrgeasc ntre ei, i s nu existe ostilitate i lupt pentru ca fericirea s domneasc, toi fiind frai i astfel foarte strins unii ntre ei. La agatri nu exista familie, ci o comunitate a femeilor n acest scop n statul lor se instituie comunitatea femeilor, desigur pornind de la premiza c femeile pot aduce dezbinare i ur ntre brbai. Nu tim care era modalitatea prin care se fceau aceste uniri ntre brbai i femei, dar faptul c brbaii erau foarte luxoi, c se tatuau, c se vopseau, adic faptul c acordau atta nsemntate aspectului lor exterior, apoi faptul c purtau podoabe de aur, dovedete c voiau prin frumuseea i elegana lor s ctige inimile aleselor lor i c alegerea se fcea att de brbai ct i de femei. De asemenea dac femeile erau n comun, cum afirm Herodot, i bunurile i averea trebuie s fi fost tot n comun, pentru c neexistnd o familie nu avea cine s aib grij de bunurile personale, de vite de pild, de cas, de gospodrie. Iar aa precum vom arta n continuare, comunitatea femeilor n istorie a fost asociat totdeauna cu comunitatea bunurilor. Comunitatea femeilor, caz singur n lume, doar la agatri n lumea antic existena comunitii femeilor nu se constat dect la agatri. Nicio cetate greceasc nu a instaurat asemenea legi, dei a existat poliandrie ca la Sparta de pild, unde mai muli brbai aveau o singur femeie, fiind de obicei frai intre ei. Herodot relateaz c un popor din Africa, nasamonii au fiecare de obicei mai multe femei, dar le folosesc pe toate n comun. Cnd un nasamon se cstorete obiceiul cere ca n prima noapte soia s treac de la un oaspete la altul. Tot aa masageii nu aveau femeile n comun, dar se puteau uni cu orice femeie ar fi vrut. ns promiscuitatea propriu-zis n-a existat la niciun popor niciodat, i nici comunitatea femeilor n-a existat la vreun popor vreodat. Aadar, comunitatea femeilor care exista la agatri nu era un fenomen social originar, ci fusese introdus pe cale de legiferare, iar legiferarea nu apare dect la popoare aflate n stadii naintate de dezvoltare. Cci n statul agatrilor tim c existau legi care se nvau pe dinafar i se cntau, dup cum ne asigur Aristotel. Brbaii se mpodobeau mai frumos dect femeile Precum am artat, comunitatea femeilor la agatri presupune c fiecare brbat putea s-i aleag iubita sa, cu condiia ca aceasta s-l accepte. i de aceea brbaii se mpodobeau ct mai frumos, se tatuau i i pictau corpurile, purtnd podoabe i giuvaeruri de aur. Textul lui Herodot indic faptul c doar brbaii se purtau att de luxos, desigur spre a cuceri pe aleasa inimii lor. Astfel brbaii erau mult mai frumos mbrcai i mpodobii dect femeile, i aceast deosebire se regsete ntocmai la unii locuitori din Pacific unde brbaii se decoreaz (prin tatuaje, zugrveli) i se mpodobesc cu coliere, brri etc. mai mult dect femeile. Dar i actualmente n portul po r din Maramure i din nordul Transilvaniei se poate constata c brbaii sunt foarte frumos mpodobii, n contrast cu ce se observ n Oltenia, n Muntenia sau n Moldova de sud unde femeile au costume mult mai frumoase i sunt mai fastuos mpodobite dect brbaii. Agatrii i geii erau comuniti Desigur comunitatea femeilor implica i o comunitate a bunurilor precum am artat, i dealtfel tim din textele lui Horaiu c la gei, deci i la agatri ogoarele sunt

nemprite i produc roade comune. Dar comunitatea femeilor la agatri suprima desigur slbaticul obicei al sinuciderii vduvei rmase dup moartea soului ei, aa cum era datina la unii gei. Este posibil ca aceast comunitate a femeilor s fi fost instituit spre a se suprima datina jertfirii vduvei rmase dup moartea soului su, datin care se tie c a persistat pn n sec. al XIX n India sub numele de sati. Pe de alt parte faptul c alegerea depindea de femei, pentru c doar astfel putem interpreta elegana i luxul agatrilor, le ddea acestora un rol mult mai mare n societate i o autoritate considerabil. Dac avem n vedere c n societatea agatrilor era o continuare a riturilor din Misterele lui Dionysos, ai crui adoratori erau acetia, atunci femeile erau ntrutotul egale cu brbaii i la fel ca n Misterele lui Dionysos nu erau cu nimic mai prejos dect brbaii, ba mai mult, aveau poate un rol mai mare fiindc n ceremoniile Misterelor lui Dionysos, femeile numite bachante sau menade sau thyade, femeile adoratoare a lui Dionysos, erau cele care organizau desfurarea nsi a acestor ceremonii. Agatrii nu credeau n Zamolxis, cci purtau podoabe de aur n ceea ce privete credinele religioase ale agatrilor, putem afirma cu destul certitudine c ei nu aderau la cultul lui Zalmoxis i la Misterele sale, adic la riturile prin care se conferea nemurire geto-dacilor. Aceasta ntruct tracii agatri duceau o via foarte puin ascetic, aveau relaii cu multe femei i purtau podoabe de aur, fiind i tatuai i vopsii spre a place femeilor. Or, pare destul de sigur c n cultul lui Zalmoxis exista o interdicie de ordin religios n acord cu ascetismul i cu simplitatea vieii adoratorilor lui Zalmoxis de a nu purta obiecte i bijuterii de aur, fiindc se constat o absen total, pn i n mormintele ce par a fi ale nobililor, a obiectelor i podoabelor de aur. I.H.Crian scrie cu privire la aceast problem: Rmne n continuare deschis problema ciudat a dispariiei obiectelor de aur n secolele ce au precedat cucerirea roman, atta vreme ct izvoarele literare ne atest clar existena lor. Iar Vasile Prvan scrie: Ceea ce trebuie s mire mai mult dect lipsa chihlimbarului, e lipsa aurului de la Ten-ul getic. Ar fi fost cu totul paradoxal ca oamenii ce aderau la credine ce impuneau nfrnarea i simplitatea vieii s poarte podoabe de aur. O interdicia similar pare s fi existat i n Egiptul antic, i se tiu relaiile care au fost atestate de antici ntre Egiptul antic i Zalmoxis, poate i prin intermediul lui Pitagora. dionysosAgatrii, adoratori ai lui Dionysos, zeul viei de vie i a orgiilor prelungite Agatrii par a fi fost adoratori ai lui Dionysos, zeul viei de vie, dar i ai orgiilor prelungite. Se tie c Dionysos, zeu al crui nume l aflm i n scrierea cretomicenian a alfabetului linear B, n tblie de la Pylos n aa-zisul palat al lui Nestor din sec. al XIII .Hr., era aadar un zeu care fusese adoptat de acheeni micenieni nainte de rzboiul troian. El se afl menionat i n Iliada, mpreun cu adoratoarele sale, numite de Homer doici, dar care sunt denumite menade sau thyade n Misterele sale, precum i n riturile i ceremoniile legate de acestea. Adoratorii lui Dionysos n conflict cu adoratorii lui Zamolxis Fiind Dionysos divinitatea protectoare a viei de vie i a vinului este evident c msura strpirii viei de vie n Dacia pe vremea lui Burebista i a marelui preot

Deceneu era n ultima instan un act de ostilitate vdit mpotriva lui Dionysos i a riturilor sale orgiastice. Lucrul nu trebuie s mire ntruct chiar n Iliada se arat cum un rege trac Lycurg urmrete cu eap sa, vrnd s le ucid pe adoratoarele lui Dionysos, curmnd o scen ce pare a fi o parte din Misterele ce se desfurau n cinstea lui Dionysos. Este de neles c mpotriva orgiilor din riturile lui Dionysos trebuie s existe o mare ostilitate a asceilor ca posteau necurmat i se nfrnau de la orice plceri trupeti, care formau grupul adoratorilor lui Zalmoxis. ntr-adevr cultul lui Dionysos avea un caracter orgiastic, comportnd ceremonii care se desfurau la anumite intervale, n care se bea mult vin, se cnta, se jucau hore noaptea la lumina fcliilor, se striga i se alerga peste dealuri i muni n chiote, rituri la care luau parte despuiate sau mbrcate n costumaii stranii femei amestecate cu brbai. i de fapt aceste Mistere ale lui Dionysos au fost interzise n anul 186 .Hr. la Roma de ctre senatul Republicii ca punnd n primejdie sigurana statului i moralitatea public. Cci, dup adversarii acestor Mistere ale lui Dionysos, n cursul lor nu se considera nimic interzis de moral. Agatrii, geii cu tyrs Un autor latin Valerius Flaccus i numete pe agatri, Tyrsagetae gei cu thirs, apelaie care nu trebuie confundat cu Thyragetae, geii de la fluviul Thyros (Nistru). Aceast apelaie a lui Valerius Flaccus ne dezvluie sensul real al acestui nume de agathyrsi i ne arat originea acestei denumiri, care aa cum crede i I.H.Crian reprezint o porecl dat tracilor din Carpai care n-a fost evideniat pn acuma. Dar aceast denumire thyrsagetae, geii cu thyrs nseamn c agatrii erau adoratori ai lui Dionysos, pentru c n multe din reprezentrile grafice ale acestui zeu, el poart thyrsul i de fapt thyrsul era emblema zeului Dionysos i era constituit dintr-un toiag de lemn sau de trestie care la cap era ncununat cu frunze de vi de vie sau de ieder. Mai toi adoratorii lui Dionysos purtau emblema acestui zeu, thyrsul, i n literatura greac el apare ctre anul 430 .Hr. n marele Dictionnaire des antiquites grecques et romaines (Paris, 1898) ntocmit de Daremberg i E. Saglio, n articolul consacrat thyrsului, marele elenist A.J. Reinach arat c pentru autorii antici, agatrii erau geii cu thyrs, adic adoratori ai lui Dionysos, i se interpreta numele de agthyrsos prin acela care agit thyrsul. Cci prima parte a acestei denumiri aga este verbul grec bine cunoscut ago = a duce, a conduce, iar thyrsos este numele thyrsului nsui. Deci agathyrsul este acela care umbl mereu cu thyrsul n mn, semnalndu-i astfel calitatea de adorator al lui Dionysos. Grecii care i vedeau mereu pe geii adoratori ai lui Dionysos cu thyrsul n mn i-au poreclit agathyrsi (agatri). Aceast etimologie a numelui agatrilor singura deocamdat pe care o cunoatem exclude bineneles orice posibilitate ca agatrii s fi fost scii, pentru c via de vie nu cretea n inuturile locuite de ei iar Dionysos nu era un zeu adorat de scii. Ba mai mult, un rege scit care a fost iniiat n cultul lui Dionysos a fost izgonit de pe tron din acest motiv i apoi ucis, tocmai fiindc i sciii erau ostili ca i romanii sau ca unii dintre greci cultului orgiastic al lui Dionysos. Agatrii sunt dacii de mai trziu S-a scris de ctre W. Tomaschek, dar i de ctre H. Stein c agatrii sunt dacii de mai trziu, i afirmaia acesta este fcut i de I.H.Crian care scrie c agathyrsii pe

limba lor se vor fi chemat ntotdeauna daci. Este foarte probabil c agatrii este o porecl dat de grecii din cetile portuare ale Pontului Euxin traco-geilor din Transilvania pentru c umblau mereu cu thyrsul n mini, dar trebuie artat c acetia nu erau nchintori ai lui Zalmoxis, ci erau adoratori ai lui Dionysis, ale crui Mistere le celebrau n orgii rituale, iar reformele lui Burebista i Deceneu au avut ca scop extirparea acestui cult. De fapt este logic s admitem c la agatri comunitatea femeilor era o prelungire i o continuare a orgiilor n care, pe lng excese bachice propriu-zise, exista i o orgie sexual.

http://www.lovendal.net/wp52/enigmaticii...i-dacilor/

Zeii la geto-daci Zeii Din lipsa izvoarelor, s-au emis mai multe teorii cu privire la caracterul religiei getodacilor. Astfel, din faptul ca Herodot vorbeste pe larg numai despre Zalmoxis, spunand ca unii geti "ii mai spun si Gebeleizis" si ca getii "cred ca nu exista alt zeu afara de al lor" (IV, 94), precum si din faptul ca numele Gebeleizis nu mai apare nicaieri la scriitorii antici, s-a tras concluzia ca religia geto-dacilor a fost monoteista, teorie respinsa insa de cvasitotalitatea cercetatorilor romani si straini.

S-a facut greseala sa se afirme ca si marele invatat roman Vasile Parvan (18821927) ar fi fost adeptul acestei teorii; ceea ce este inexact. Parvan nu vorbea despre monoteismul geto-dacilor, ci despre henoteismul acestora. In henoteism, divinitatea principala este adorata ca si cand ar fi singura, dar fara sa fie singura divinitate. Henoteismul reprezinta numai o ierarhizare a divinitatilor, nu un monoteism.

Teoria care s-a impus in istoriografia romaneasca actuala este aceea a politeismului geto-dacic, desi acordul intre cercetatori cu privire la numarul, numele, caracterul, atributele divinitatilor geto-dacice este departe de a se fi stabilit, din cauza lipsei izvoarelor. Totusi ne putem ingadui unele afirmatii.

Astfel, zeul principal al geto-dacilor, Zalmoxis, chiar daca a avut, intr-o perioada foarte indepartata, caracter demonic, htonian, in perioada de inflorire a civilizatiei dacice el avea cu siguranta caracter uranian, era zeu al cerului, cum a sustinut Parvan, nu al lumii subterane si al vegetatiei, cum sustine, de pilda, prof. I. Russu. "Oricare ar fi fost preistoria sa, Zalmoxis, asa cum era venerat de geto-daci, nu era un zeu al pamantului, nici al fertilitatii agrare, nici un zeu al mortilor", spune Mircea Eliade.

O a doua divinitate importanta a geto-dacilor va fi fost Gebeleizis, chiar daca numele acestui zeu apare in literatura antica numai la Herodot. Gebeleizis va fi fost un zeu al cerului si in special al furtunii si al fulgerului. Sanctuarele dacice descoperite la Gradistea Muncelului, Costesti si in alte parti, par sa fi fost inchinate uneia sau mai multor divinitati de acest gen, urano-solare.

Cercetatorii inclina sa vada zeitati dacice in unele dintre numirile de zeitati romane sau tracice descoperite in inscriptiile dacice din perioada romana a Daciei. Vasile Parvan, de exemplu, era de parere ca Diana ar fi o divinitate getica al carei nume a fost schimbat. C. Daicoviciu considera ca Bendis, divinitate tracica, ar putea fi Hestia si ca alti zei geto-daci ar corespunde numirilor greco-romane Liber, Libera, Hercule, Terra Daciae, Genius Daciae, Terra Mater etc.

Date istorice

Catre sfarsitul neoliticului si inceputul epocii bronzului (c. 2500-2000 i. Hr.) s-a produs marea migratie a triburilor indo-europene, care s-au raspandit apoi in toata Europa. In Europa de sud-est, din amestecul acestora cu populatiile neolitice, s-au nascut grecii, ilirii, tracii si ramura cea mai nordica a acestora din urma, geto-dacii.

Primele stiri scrise despre geto-daci, "cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci", se gasesc in izvoarele grecesti, unde ii intalnim sub numele de geti. Numele de daci este prezent mai tarziu si este folosit de romani. Faptul ca erau numiti geti sau daci nu are nici o importanta, deoarece inca din antichitate s-a stiut ca getii si dacii erau de acelasi neam tracic si vorbeau aceeasi limba.

Ocupatiile lor de capetenie erau agricultura si pastoritul, dar se indeletniceau si cu viticultura, albinaritul, extragerea si prelucrarea metalelor etc. Pe langa metalurgia fierului, ei s-au remarcat si in mestesugul lucrarii aurului si argintului, in ceramica lucrata la roata si in arta constructiilor. Cunosteau scrisul sub forma alfabetului grec si latin si sint indicii ca nu era folosit numai de capeteniile lor si de preoti ci si de mestesugari.

In ceea ce priveste relatiile geto-dacilor cu alte popoare si influentele reciproce care au avut loc, trebuie mentionati in primul rand grecii, care, prin coloniile lor de la Marea Neagra -Histria, Tomis, Callatis - au grabit dezvoltarea societatii geto-dacice. Pe la mijlocul secolului al IV-lea i. Hr. au patruns in Transilvania celtii, care au

convietuit cu geto-dacii timp de aproximativ trei secole, sfarsind prin a fi asimilati de geto-daci.

Sub raport social, geto-dacii erau impartiti in doua mari categorii: tarabostes sau pileati ("cei care poarta pileum", caciula), clasa suprapusa, si capillati sau comati ("pletosii", "cei cu par lung", care umblau descoperiti), oamenii de rand.

Sub raport politic, dintre faptele importante din istoria geto-dacilor, amintim in primul rand rezistenta opusa regelui Darius, in expeditia sa impotriva scitilor din regiunea Marii Negre (514 i. Hr.), apoi a lui Alexandru cel Mare, cand acesta a intreprins o incursiune la nordul Dunarii (335 i. Hr.).

In secolul I i. Hr., Burebista (c. 82-44 i. Hr.), a reusit sa uneasca toate triburile getodacilor, intemeind astfel primul stat geto-dac centralizat si independent.

In anul 106 Dacia devine provincie romana. Acum incepe perioada romana, in care are loc procesul de romanizare a Daciei si de formare a poporului roman si a limbii romane.

Simbolismul lupului i al arpelui. Dragonul dacic

Stindardul naional al dacilor era format dintr-un dragon ridicat n vrful unei sulie. El este figurat pe numeroase metope ale Columnei Traiane iar romanii nii i-a dat denumirea de draco. Acest dragon era format prin ngemnarea a dou animale: capul de lup i trupul de arpe, ambele avnd o simbolistic foarte bogat i plin de surprize. Stindardul dac este n sine un simbol iniiatic ascunznd n sine att imaginea Principiului ct i imaginea Centrului Spiritual al lumii.

Dragonul cu cap de lup i corp de arpe sintetizeaz n sine nsui ntregul simbolism zamolxian ntruct att lupul ct i arpele sunt simboluri ale Principiului-Zamolxe care manifestndu-se n cadru ciclului se descompune n energiile creatoare, masculin i feminin, zeul i zeia, Apollo i Artemis, desemnai prin erpii Caduceului Hermetic ce tind s se reuneasc n vrful su n ceea ce filozofii medievali numeau Aor sau realizarea deplin a Marii Opere Alchimice.

Din legendele antichitii aflm c Apollo/ Zamolxe se mai numea i Lykos ceea ce se traduce prin lup iar, printr-o asimilare fonetic deloc ntmpltoare Lykos devine Lyke ceea ce n greac nseamn lumin. Nu ntmpltor insula sfnt a lui Apollo de numea Leuke (Alb , Luminoas) echivalent fiind cu Avalonul celtic i cu insula fericiilor din mitologia greac. Prin urmare, Apollo/Zamolxe este Marele Lup Luminos. n plan material el este Soarele, Cerul cel care d lumina att de necesar vieii; Interesant este faptul c lumina alb cuprinde n sine cele apte culori ale spectrului vizibil, dup cum Principiul cuprinde n sine toate formale manifestrii! n plan spiritual el este lumina iniierii dobndit prin cunoaterea adevrurilor transcedentale! Pe de alt parte, numele Daoi sub care erau cunoscui dacii n antichitate devine n dialectul traco-frigian daos, care n tlmcire nseamn lup. Prin urmare, dacii se identific cu lupul, animal totemic desemnndu-l pe Marele Zamolxe/Apollo. Mai mult , printr-o alt asimilare lingvistic, att Daos, ct i daoi, se reduc la epitetul dioi, nume ce-l ddeau grecii, pelasgilor, locuitorii din nordul Dunrii de Jos, din Dacia strveche, pe care i considerau cei mai vechi oameni de pe pmnt deci oameni primordiali! Prin urmare, concluzia care se impune de la sine, urmnd datele expuse este c Dacii se considerau Fii Marelui Lup Luminos Zamolxe/Apollo.

Peste tot pe ntinsul lumii unde s-au aezat pelasgii (dacii preistorici) acetia au pstrat amintirea lupului. n Asia Mic, bunoar, una dintre Iradierile Centrului Suprem din Hiperboreea dacic, aflm toponime precum: Lycia, Lykaonia, Cilycia. ntr-o alt parte a lumii, n nordul ndeprtat de aceast dat, Odin , zeul spiritualitii germanice, era mereu nsoit de doi lupi. ntemeierea Romei se afl i ea sub semnul lupului ceea ce ne arat c, nceputurile sale, cel puin epoca regal, se afl n legtur cu Centrul Spiritual din Carpai! Dac avem n vedere consideraiile de mai sus, Centrul Spiritual al Lumii este Hiperboreea, ara lui Zamolxe/Apollo Lykos, Dacia strveche care prin aceasta se legitimeaz drept ara Lupului! Aceasta cu att mai mult cu ct Ovidius, poetul roman exilat la Tomis, ne spune c a fost silit s triasc sub axa lui Lykaon. Aceast ax a lui Lykaon nu este alta dect Axis Mundi, Columna Cerului de-a lungul creia Zamolxe/ Apollo (Lykos) trimitea Lumina Cunoaterii(Lyke) pe pmnt! Aceast Column a Cerului, Pomul Vieii pe care urc arpele (Iniiatorul) devine astfel Coloana Luminoas peste care coboar literalmente lumina din cer i, n acelai timp, Coloana Marelui Lup Luminos (Alb) Zamolxe/Apollo!

arpele este azi un animal foarte blamat, imagine arhetipal a rului, identificat n Biblie cu Satan. Ca fapt divers este de observat c toate simbolurile pelasgo-dacilor, i mai ales cele care-l reprezentau pe Zamolxe, au fost satanizate! S fie oare doar o coinciden? Sau cineva se chinuie, cu tot dinadinsul, s oculteze tradiia primordial pelago-hiperboreean? Nu rspundem acum la aceast ntrebare dei att Biblia ct i alte texte sacre vorbesc despre un rzboi n cer. Nu este nici locul,

nici momentul s detailm aici acest subiect.

arpele, reprezenta pentru pelasgo-daci Principul Creator, pe Zamolxe ca zeu creator al omului i al lumii, care divizndu-se n forele ce-l compun da natere Dublului Zamolxe, reprezentat hermetic prin cei doi erpi ntreptruni ai Caduceului lui Hermes. Ca Principiu Unic, dar cu acelai sens ca al Caduceului, Zamolxe este reprezentat prin toiagul lui Aesculap, patronul greco-roman al medicinii i vindecrii.

Iat deci cum toiagul lui Aesculap devine el nsui o emblem a Axului Lumii pe care arpele urc. Numai c urcarea presupune i coborrea ceea ce confirm legtura Cer Pmnt, Principiu Om, manifestarea Divinitii Unice n Creaia multipl de-a lungul Axei Lumii, a Stlpului Cerului, a axei lui Lykos de care amintete Ovidiu. Iat cum Zamolxe/ Apollo identificat cu Marele Lup Alb (Luminos) devine arpele iniiator. Aceasta cu att mai mult cu ct insula sfnt a lui Apollo, Leuke (Alb, Strlucitoare), plasat n Marea Neagr de ctre toi autorii antici care o menioneaz, se mai numete i Insula erpilor! arpele dacilor, lsnd la o parte capul de lup, are o caracteristic ciudat: zboar purtat n vrful unei sulie. Aceasta ne demonstreaz c este vorba de un personaj celest i l identific cu arpele cu pene (Quetzalcoatl) al aztecilor, cu rol de iniiator i creator, venit (culmea!) dinspre rsrit! Iar n Rsritul Americii este Europa iar n Europa era Dacia! Mai mult imaginea s-a umanizat era cea a unui om din rasa alb! arpele a fost identificat i cu lebda, care n zbor seamn uimitor de bine cu un arpe. Or, lebda era adorat n Dacia nc din paleolitic, fiind emblema lui Apollo Hiperboreul/Zamolxe. Legendele greceti ne spun c Apollo pleca din Hiperboreea spre Grecia ntr-un car tras de lebede. Ori lebda apare i pe paftaua lui Negru Vod, flancat fiind de doua turnuri i reprezentnd astfel ntreitul Stlp al Cerului de pe muntele sacru al dacilor Kogaion. ntruct epitetul Lykos ce-l desemneaz pe Apollo/Zamolxe ca Marele Lup Alb l leag nemijlocit de lumina spiritual prin transformarea lui Lykos n Lyke (lumin). Prin urmare i n consecin arpele este Iniiatorul suprem, Cel ce d Lumina Cunoaterii de dincolo de lume, de aparene. i cam peste tot pe unde apare arpele el are rol de iniiator. De fapt e frontispiciul templului apolinic din Delfi scria: Cunoate-te pe tine nsui un ndemn tipic iniierii. Pe de alt parte, grecii denaturnd adevratul sens al tradiiei motenite de la pelasgi i hiperboreeni au spus c Apollo a omort cu sgeile sale pe arpele Python. Numai c cea mai cea mai mare profetes apolinic a antichitii se numea chiar Pythia (a se observa asemnarea fonetic dintre Python i Pythia). Prin urmare greci au rsturnat valorile: Apollo/Zamolxe nu a omort arpele ci s-a identificat cu el. Aceasta pentru c Iniiatorul suprem, deintor al nelepciunii transcedentale, pe care o conine n sine este n toate tradiiile izvorte din spiritualitatea primordial hiperboreean reprezentat sub form de arpe. C tot veni vorba de rsturnri ale valorilor. n cretinismul actual arpele l desemneaz pe Satan, principiul primordial al rului. S fie oare acesta sensul su adevrat? Nu credem. Povestea pcatului primordial este una simbolic i mai ales rstlmcit. Povestea ne spune c dup ce Dumnezeu (Yahwe) l-a creat pe om la pus n grdina Edenului ca s-o lucreze dndu-i porunc s nu mnnce din pomul

Cunoaterii binelui i rului. Apare arpele i o ispitete pe Eva s mute din fructul oprit i aceasta mucnd l ademenete i pe Adam. Si li s-au deschis ochii i au vzut c erau goi. Dumnezeu se manie pentru neascultarea celor doi i-i alung din Eden. Acum ntreb eu pe dumneavoastr ce fel de tat este acela care nu le asigur fiilor si un minim de cunotine ca de exemplu s discern ntre bine i ru? Ochii nchii ai lui Adam i ai Evei reprezint tocmai ignorana. arpele apare aici ca un nitiator ca un personaj luminos contrastnd cu obscuritatea lui Yahwe. Yahwe spune : dac o s mncai o s murii! arpele apare ca Marele Iniiator Celest n acest poveste deoarece ofer prin mucarea din fructul oprit nu moartea oferit de Yahwe ci a doua natere, regenerarea spiritual care e tot una cu iniierea. Mai mult, iconografia Cderii omului n pcat ne demonstreaz c respectivul arpe era unul celest deoarece el coboar din frunziul arborelui.

Pomul este Axa Lumii, arpele are un caracter luminos, el este Zamolxe/Apollo, Iniiatorul Suprem, fructul oprit, mrul din grdina Hesperidelor este iniierea, prin care se dobndete nemurirea, n care credeau din cele mai vechi tmpuri dacii iar Yahwe este un mic zeu egoist i mnios. Cu att mai mult cu ct Iisus, marele iniiat din Dacia i Fiu al lui Zamolxe (v. mai multe n articolul intitulat Iisus, Marele iniiat din Dacia) este reprezentat n heraldica hermetismului medieval ca un arpe cu cap de leu ncoronat (deci tot un dragon), imagine cunoscut sub numele de Regele Lumii.

Pe de alt parte, Iisus nsui ndeamn : Fii nelepi ca erpii! Ca i Satan? M ndoiesc! Mai degrab ca i Zamolxe arpele Zburtor, Principiul Iniiator din care vin toate lucrurile i n care se resorb toate. Zamolxe n ipostaza sa de arpe iniiator a fost reprezentat de daci prin arpele Glykon, descoperit n tezaurul de statui de la Tomis, al crui corp ncolcit desemneaz semnul matematic i metafizic al infinitului, un opt rsturnat! constanta-glikon Concluzii

Conform tradiiei, pstrate pn la noi, Polul Pmntesc este o reflectare a Polului Celest fiind unul i acelai cu Centrul Lumii pentru c Centrul Lumii este locul unde se manifest direct activitatea Principiului, aciune care se exercit de-a lungul Axei Lumii, a Columnei Cerului. Dragonul dacic ngemnnd lupul i arpele aflat n vrful unei sulie care reprezint chiar Axa Lumii este chiar imaginea acestui adevr. n plan terestru acest adevr se manifest prin dragonul desenat de lanul muntos carato-balcanic expresie a unitii primordiale nsei acesta fiind spaiul n care a emers cultura i civilizaia pelago-hiperboreean. Pe de alt parte, dar cu acelai sens, dragonul cu cap de lup nu este doar arpele Zburtor, emblem a Principiului Creator Zamolxe ci i capul nelepciunii divine n ordinea lucrurilor vizibile. Prin urmare, stindardul dacic ngemneaz dou aspecte ale lui Zamolxe Apollo: unul vizibil lupul i altul iniiatic, invizibil arpele. i n acest

ultim sens al simbolismului degajat de dragonul dacic gura de lup devine o gur de rai iar prin revelarea Adevrului de dincolo de aparene obinut prin iniiere el este echivalent cu o gura de aur

Zamolxe

Bibliografie orientativ:

1. Biblia 2. Cristina Pnculescu, Kogaion muntele sacru al dacilor, Ed tefan, Buc, 2008 3. Al. Dobo, Dacia Izvorul neamurilor, Ed Obiectiv, Craiova, 2008 4. Al. Dobo, Dacia contra Anticrist, Ed Obiectiv, Craiova, 2007 5. Dan Oltean, Religia dacilor, Ed Saeculum I.O, Buc,2002 http://quadratus.wordpress.com/2008/11/1...nul-dacic/

Viata de apoi la geto-daci Viata de dincolo "Credinta lor este ca ei nu mor, ci ca cel care piere se duce la Zalmoxis", spunea Herodot. Aceasta afirmatie, ca si aceea cu trimiterea solului la Zalmoxis, a acreditat parerea, unanima, ca viata geto-dacilor era stapanita de credinta in existenta unei alte vieti dupa moarte. Curajul si usurinta cu care acestia se sinucideau cand erau infranti in razboaie arata ca intr-adevar ei se credeau "nemuritori".

Este greu de spus daca nemurirea geto-dacica a fost ceva cu totul spiritual, cum afirma Vasile Parvan, sau numai o continuare a vietii de aici in conditii mai bune. Pentru intrebarea daca "raiul" dacic era "in cer", cum sustinea Parvan, sau "undeva in adancurile pamantului", este greu de raspuns. cum a afirmat prof. I. Russu, este greu de rezolvat, din cauza aceleiasi saracii a izvoarelor.

Unii cercetatori, au crezut ca pot descoperi la geto-daci si credinta in trecerea

sufletelor dintr-un trup in altul dupa moarte. Nu sunt insa temeiuri sigure pentru o astfel de afirmatie.

In privinta riturilor de inmormantare ale geto-dacilor, potrivit cercetarilor arheologice s-a putut constata ca, in perioada veche a fierului, a predominat inhumarea cadavrelor, iar in perioada noua a fierului a predominat incinerarea. In rare cazuri sa folosit inhumarea, pentru copii si pentru persoane de mare importanta. Mormintele descoperite sunt unele plane, altele sub forma de movile de pamant, unele continand urna, altele fara urna. In unele cazuri, incinerarea s-a facut chiar pe locul mormantului, alteori pe alt loc.

Obiceiul general indo-european ca femeile sa se sacrifice de bunavoie sau sa fie omorate pe mormantul sotilor lor se pare ca a existat si la geto-daci. http://www.crestinortodox.ro/religiile-l...71847.html

Zamolxianismul- Religia Strabunilor Nostri

Un articol interesant: http://www.docstoc.com/docs/21799493/REN...-ROMANILOR

Invataturile de baza ale zalmoxianismului -Dumnezeu Zalmoxis,este in acelasi timp zeu,rege si profet. -traiesc dupa legile date de Hestia lui Zalmoxis cand acesta a trait pe pamant. -credinta in reincarnare -initierea in misterele vietii de apoi facuta in timpul ospatului din camera interioara a templului -zeita Bendis,zeita principala -pestera lui Zalmoxis si raul sargetia sunt considerate locuri sacre

-pestera lui Zalmoxis si raul sargetia sunt considerate locuri sacre Cine stie unde sunt locurile astea?

Nu ma pot sa ma abtin. De unde vin aceste date? Pentru ca oficial, de la daci nu avem decat o singura inscriptie, aia cu "Decebalus per Scorillo". Poate ne completeaza altcineva, cu cunostinte mai multe! Eu doar am facut o semnalare!

Am cerut ajutor extern de la bunul meu prieten, Danko, va posta aici si puteti sa-l intrebati orice despre subiectul acesta, este in tema!

Si raspunsul documentat al lui Danko din Arad! Zamolxis, un mit, o legend. (Extras din : Ioan Marius Grec, Zamolxis. Realitate i mit n religia geto-dacilor, Editura Institutul European, Iai, 2009, p. 95-96) Se spune c un get cu numele Zamolxix a fost sclavul lui Pitagora i c ar fi deprins de la aceste cunotine astronomice, iar o alt parte ar fi desprins-o de la egipteni, cci cutreierrile sale l-ar fi dus pn acolo. ntorcndu-se la el n ar, s-ar fi bucurat de o mare trecere la conductori i la popor ntruct, ntemeiat pe semne cereti, el fcea prorociri. n cele din urm l-a convins pe rege s-l fac prta la domnie spunndu-i c este n stare s-i vesteasc voina zeilor. Mai nti (Zamolxix) s-ar fi fcut preot al zeului cel mai slvit la el. n cele din urm, l-a nduplecat pe rege s mprteasc domnia cu el, ntruct este n stare s le vesteasc zeilor. La nceput el a fost ales mare preot al celui mai venerat zeu al de-al lor, iar dup un timp, a fost socotit zeu el nsui, iar dup aceea a primit i numele de zeu, petrecndu-i viaa ntr-o peter pe care a ocupat-o el, i un de ceilali nu puteau intra. Se ntlnea rar cu cei de afar, cu execpia regelui i a slujitorilor acestuia. Regele lucra n nelegeree cu el fiindc vedea c oamenii ajunser mult mai asculttori dect nainte. Cci supuii lui credeau c regele d poruncile sftuit de zeu. Obiceiul acesta a continuat pn n zilelel noastre pentru c mereu se gsea cineva care s-l sftuiasc pe rege i acelui om geii i spuneau zeu. Muntele(unde se afla petera) a fost socotit sfnt i s-a numit Coganoion i la fel a fost i numele rului care curgea pe lng el. Pe cnd domnea asupra geilor Burebista, mpotriva cruia s-a pregtit s porneasc divinul Cezar, cinstirea mai sus amintit o avea Decaineos. A dinuit la gei obiceiul pitagoresc, adus lor de Zamolxis, de a nu se atinge de carnea animalelor. (Strabon, Geografia, VII,3,5)

Bibliografie : Ioan Marius Grec, Zamolxis. Realitate i mit n religia geto-dacilor, Editura Institutul European, Iai, 2009. Ioan Marius Grec, Zalmoxis sau Religia geto.dacilor ntre mit i realitate, EdituraGutenberg, Arad, 2002.

Deci, trebuie sa credem un danai (care erau recunoscuti in antichitate pentru chiroanele taiate) care nici el nu are informatii directe, ci asterne pe foaie o legenda, la randul lui. Nu?

Increde-te in Dumnezeu si tine-ti praful de pusca la adapost de umezeala! (Oliver Cromwell)

Cam asa ceva, dar nu este obligatoriu sa aderi! Eu spun ca trebuia sa ne pastram din religia nostra originara, nu sa importam crestinismul prin Sf.Andrei!

Inscriptia "Decelalvs Perscorilo" nu inseamana "Decebal, fiul lui Scorilo" Materialul lingvistic cu certitudine trac este nc relativ srac. Dar chiar i cercetarea acestui material prin metoda comparativ poate duce la rezultate uneori surprinztoare privind limba geto-dac i mai alesii motenirea romneasc. Pn astzi singura inscripie sigur dac (n afara unor cuvinte singulare) descoperit pe teritoriul Romniei pare a fi doar DECEBALVS PERSCORILO. Cea mai rspndit traducere a inscripiei, acceptat de muli lingviti i istorici, este Decebal, fiul lui Scorilo. Dar oare chiar nseamn asta? S prezentm n continuare opinia prof. Adrian Bucurescu. Este clar c DECEBAL e numele regelui dac. Dar VS? Prof. Bucurescu consider c VS nu este un sufix latin (n pofida caracterelor literelor) ci este un cuvnt aparte nsemnnd cas, palat, curte. La aceast traducere el a fost condus de urmtoarele observaii: 1) HUS n suedez, HOUSE n englez, HAUS n german nseamn cas. Din studiile noastre de pn acum, rezult unele asemnri ale limbii dace cu cele germanice, asemnri provenite probabil din fondul comun indo-european. Apoi e posibil ca daca s nu fi avut H iniial. n cuvintele pe care romna le-a motenit din latin H iniial a disprut. (aici, iarb, om etc) 2) Nici cuvntul latin CASA nu e prea departe de forma din dac. Mai rmn dou cuvinte scrise mpreun: PERSCORILO. Ce nseamn SCORILO? Este oare numele regelui care apare la Iordanes sub aceast form? inem s subliniem c numai la istoricul got apare astfel i c ali cronicarii antici ii numesc Coryllus sau Curyllus. Dar Iordanes nu transcrie ntotdeauna corect numele trace. n De origine actibusque Getarum Deceneos apare la el Dicineus, regele trac Seuthes apare ca Zeuta, iar geii ca goi. Prof. Bucurescu afirm c SCORILO este un cuvnt dac, un participiu cu sensul de creat, mpodobit, desenat, scris. Nu trebuie s ne mire multitudinea de sensuri ale cuvntului, deoarece se presupune c vocabularul limbilor vechi era n general srac i se preta la polisemantism. Pentru rdcina SCORI- i sensul cuvntului se aduc ca argumente forma i sensul a dou cuvinte indo-europene: latinul SCRIBO a scrie i vechiul skandinav SKORA cresttur pe rboj. Din SCORIS, avem verbele romneti A SCORMONI i A SCURMA.

Trecnd la -LO, prof. Bucurescu afirm c aceast terminaie era marca unor participii de genul neutru. Iat c este posibil ca daca s fi avut neutru i ca romna s-l fi motenit din substrat i nu din latin. L-am gsit deci pe -LO n slava veche i nu e mirare, ntruct spre nord-est dacii se nvecinau cu slavii i se poate ca pe plan indo-european s fi avut unele nrudiri de limb. ntr-adevr slava avea un participium praeteriti activi ale crui terminaii dup genuri erau: b pentru masculin, -b pentru feminin i -o pentru neutru. Mai formau derivate cu ajutorul sufixului -LO latina (nume de agent: bibulus, cred-ulus, trem-ulus) i armeana (participiu: qerea-l-em). Urmtorul cuvnt este PER. Dac PER este considerat drept postpoziie, atunci el poate fi tradus ca pentru. i latina folosea acest procedeu (cf. vobiscum cu voi). Sensul i forma lui PER a fost comparat cu latinul per prin, datorit, pe, cu albanezul per pentru, peste, cu skandinavul for pentru. E posibil s fi rmas n limba romn veche sub forma pre. Prin urmare inscripia s-ar putea traduce aa: CREAT PENTRU CASA LUI DECEBAL. Alte argumente gsite de prof. Bucurescu: grecii, latinii i tracii nu despreau lexemele ci le scriau continuu. Inscripia noastr ns este desprit ntre DECEBBALVS i PERSCORILO. De ce? Pentru c tampila PERSCORILO creai pentru rmnea valabil pentru toate vasele comandate, pe cnd numele destinatarului se schimba: *ROLIS PERSCORILO, *ZOLTES PERSCORILO etc Pe de alt parte din vasul cu o inscripie n grecete descoperita la Buridava, unde este ncrustat numele basileului dac Thiamarkos, s-a mai descoperit un fragment de text care n limba elen nseamn a fcut (deci a creat). Textul ntreg sau intenia lui va fi fost: (A) FCUT PENTRU REGELE THIAMARKOS (eventual PENTRU CASA REGELUI THIAMARKOS). Deci cele dou inscripii ar putea coincide ca sens dei difer prin limb. http://www.lovendal.net/wp52/inscriptia-...i-scorilo/

Eu de fel nu prea sunt adeptul religiilor. Dar prefer ceva autohton in ciuda colectiei de mituri iudaice. Totusi imi puneam intrebari privind datele reale ale religiei dace. Anuk, habar nu aveam de asta. Multam.

Axa Lumii n Masivul Godeanu? Miturile sumeriene, egiptene, mayae, chineze, ca s citm numai pe cele mai cunoscute, vorbesc despre fluviul ceresc al creaiei, denumit cnd coloana de susinere a cerului, cnd croodil sau dragon. Cert este c toate aceste denumiri se refer la cordonul ombilical care fcea legtura dintre Cer i Pmnt, fiind o poart de legtur cu Universul, nimeni alta dect ceea ce anticii o denumeau Axis Mundi (Axa Lumii). Conform unei teorii controversate, dar nu lipsit de argumente, prin axa

lumii, favorizat de puternicul flux energetic au debarcat extrateretrii, crend Oamenii Primordiali. Dup unii cercettori n frunte cu gen. V. Dragomir, Axa Lumii trece prin maximul energetic al planetei, situat n Masivul Godeanu, dup alii ar trece prin muntele sacru al dacilor Kogaionon. Adamclisi, pmntul lui Adam, conine codul genetic Conform Scripturii, Dumnezeu a creat din lut prima fiin oemneasc, pe Adam, care n limba ebraic nseamn Om. n 2003, cercettorii amerciani i francezi au ajuns, independent unii de alii, la concluzia senzaional c elementele de baz ale vieii biologice se ascund n pmntul obinuit, confirmnd concepia biblic a originii omului. Isabela Iorga ajunge la concluzia c, prin numele de Adam se nelege ADNul uman, care conine nsui codul genetic al organismului, intrat n subcontientul popoarelor drept Arborele Vieii. Scriitorul E. Delcea remarc pe bun dreptate c respectivul arbore este unul dintre cele mai vechi elemente decorative prezente n arta populr romneasc. Prof. T. Diaconu, pe baza unei metode proprii de analiz a scrierii hieratice (sfinte), scrie despre cuvntul Adamclisi c are dou pri clare, Adam i Clisi, iar nelesul este pmntul lui Adam. Or, nc din paleoliticul mijlociu (100.000-40.000 .e.n.), peterile Cheia (La Izvoare) i Trguor (La Adam) din Dobrogea au fost locuite. Dr. D.D. Farca, vicepreedintele Asociaiei pentru Studiul Fenomenelor Aerospaiale Neidentificate din Romnia, apreciaz c prezena extrateretrilor pe Terra dateaz de cel puin 25.000 de ani. ntr-o cronologie discutabil, E. Delcea coboar experineele extrateretrilor n spaiul carpato-danubiano-pontic, acum 10 milioane de ani, avnd ca rezultat po ia ramani, toate civilizaiile terestre avnd iniiatori venii din zona stelei Sirius din Constelaia Orion. n sprijinul teoriei c Oamenii Primordiali au fost pe plaiuri mioritice, scriitorul respectiv aduce ca argument Australopithecus Oltensis de la Bugiuleti (Vlcea) cu o vechime de dou milioane de ani, dar aici este vorba numai de oase de animale folosite ca unelte, singura dovad cert ca vechime (cca 50.000 de ani) fiind falanga de picior a unui om de tip Neanderthal, descoperit la Ohaba-Ponor (Retezat), lsnd la o parte controversele legate de subiect, cecetrile recente duc ctre localizarea Edenului inclusiv n Carpai i la Dunre. Herculane, cel mai ncrcat punct energetic din lume ? Cercettorii geneticieni de la Berkeley (California), comparnd tipul de ADN mitocondrial care se transmite numai pe linie matern au ajuns la concluzia pe cat de indiscutabil, pe att de senzaional c toi oamenii de pe Pmnt se trag dintr-o singur femeie, care a trit acum 350-200 de mii de ani. Deci Eva biblic, a crei nume nseamn n ebraic via, a existat, completnd perfectul echilibru al Creaiei i e posibil ca acele fiine perfecte de tip Havva (Eva), create din eter i ap, s fie chiar ngerii din ceruri, respectiv cei 144.000 de sori cu care a cobort Dumnezeu pe Pmnt. Adam i Eva triau pe mirificul Eden, unde totul era nvluit ntr-o lumin roz, rezultat din reflexia razelor pe suprafa bolii de ghea din jurul Terrei, devedindu-se experimental c erau asigurate condiii optime att pentru conservarea ADN-ului uman n starea iniial, ct i pentru dezvoltarea optim a celulelor plantelor.

Spaiul cu vegetaie luxuriant al Edenului trebuie lrgit la patru fluvii: Ghihon (Nilul), Hidechel (Tigrul), Eufrat i Pison. n ce privete Pisonul exist dou variante, dar ntre Gange i Dunre, ambele considerate sfinte, considerm c varianta corect ar fi Dunrea, locuitorii antici riverani numindu-se fisonii sau dabieni care, n opinia lui Pseudo Cesarius erau foarte cucernici, abinndu-se de la consumul legitim i nevinovat al crnii. I. Iorga deduce c ara Havila se afla la nord de Dunre, fiind de acord cu scriitorul S. Coryll, care echivaleaz Havila cu Valahia. Pare o teorie destul de greu de digerat, dar N. Densuianu, membru corespondent al Academiei, a murit convins c centrul po iunii neolitice din Europa, al oamenilor nscui din pmnt, a fost n zona Porile de Fier-Munii Bucegi-Munii Buzului.

Marele istoric V. Prvan scrie c eroul Hercule, de la care i trage numele staiunea Herculane era dac. Celebrul bioenergetician Iulian Urziceanu, primit de nsui Papa Ioan Paul al II-lea, a constat c la Bile Herculane la Cascad, spre 7 izvoare (...) este cel mai ncrcat punct energetic din lume. n zon, la Petera Hoilor, s-a semnalat prezena unor vntori i pescari acum 10.000 de ani, iar puin mai departe, la Toteti n inutul Haegului, au fost gsite brri de aur n chip de capete de viper din specia Amodites, specie comun n tot SV Daciei i, dup cum se tie, arpele a fost vrful de lance care a dus n Grdina Raiului, pcatul de moarte. Conform mitologiei Hercule (dac) a avut cu Echidna (trac) trei fii din care se trag neamurile nfrite ale agathyrilor, gelonilor i sciilor, nrudite bineneles cu dacii i tracii. Dup Homer, sciii ocupau ntreaga regiune de nord a lumii vechi cunoscute sub numele de Terra antiqua. Socotindu-i pe pelasgi drept strmoi a ramanilor, avd unul dintre centre la Porile de Fier, se poate lansa supoziia c Edenul se ntindea i la nord de Dunre, la Herculane, unde exist i o clim submediteranean care pstreaz pn astzi exemplare endemice a unei flori luxuriante care exista nainte s aib loc procesul de separare a polilor. Nu trebuie ignorat complet teoria lui Rene Guenon, unul dintre cei mai mari savani sufiti ai sec. Al XX-lea, potrivit creia Axa Lumii nu coincide n mod necesar nici cu axa de rotaie i nici cu axa magnetic a Pmntului, dei acest lucru se poate ntmpla uneori.

Pori de legtur cu Universul, n Carpaii romneti ntorcndu-ne la miturile antice, trebuie specificat c Axis Mundi era canalul de energie cosmic. N. Densuianu menioneaz c dup ideile astronomice i g


Top Related