8/17/2019 Costache Negruzzi - Alexandru Lapusneanul, Caracterizarea Lui Alexandru Lapusneanul

1/1

Caracterizarea personajului Alexandru Lăpuşneanul(nuvela istorică)

Personaj istoric, consemnat în cronicile moldave ( Letopiseţul Ţării Moldovei, de Grigore Ureche),Lăpuşneanul este prezentat în spiritul ideologiei paşoptiste. n des!ăşurarea epică, "le#andru Lăpuşneanul principalul element, celelalte personaje gravit$nd în jurul personalită%ii sale.

Portretul personajului se construieşte prin replici şi ac%iune, adică prin metode preluate din arta dramadiscursul personajului este alcătuit în 'ună măsură din a!irma%ii de!initive care nu permit replică ( #.„Dacă voi numă vreţi, eu vă vreau.”) şi prin care scriitorul îi ilustrează caracterul despotic. l întruchipeazătipul domnitorului tiran şi crud , per!ect integrat în mentalitatea epocii, care guverneazăa'solutist într*o societate dominată de anarhie !eudală. ste personajdilematic , alcătuit din contraste 'l$nde%e şiviolen%ă, luciditate şi ne'unie. +*a spus că este„un damnat romantic, osândit de Providenţă să verse sânge şi sănăzuie spre mântuire.”(George ălinescu). "!irma%ia„ u nu sunt călugăr, sunt domn!”re!lectă !aptul că nu a'dicăde la propriul destin nici în !a%a limitelor umane ('oala, moartea).

Hotărârea de a se reînscăuna a doua oară este implaca'ilă şi, ajuns domn, conduce cu ajutorul terorielimin$nd orice opozi%ie posi'ilă.Abilitatea în ceea ce priveşte rela%iile umane îl determină să îl !acă s!etnic pe -o%în ciuda dispre%ului pentru acesta. Promisiunea !ăcută acestuia „...sa"ia mea nu se va mân#i de sângele tău”estemachiavelică, deoarece ascunde un plan dia'olic. -o%oc s!$rşeşte linşat de„prostimea” adunată în curtea palatului„Du$te de mori pentru "inele moşiei dumitale”, spune Lăpuşneanul cu cinism. un cunoscător al psihologieicolective, el manipulează mul%imea revoltată de a cărei putere este conştient„ % Proşti, dar mulţi.” Stăpânirea desine este dovedită în momentul în care îl o!eră mul%imii pe -o%oc, drept %ap ispăşitor.

"tunci c$nd are impresia că domni%a /u#andra vrea să se amestece în tre'urile %ării îşi stăpâneşte impulsulviolent „mâna lui, prin deprindere, se rezemă pe #ung&iul din cingătoarea sa”şi, cuumor negru , îi promite„un leacde 'rică”. l este !iebrutal de sincer , !ie că nu*şi deconspiră inten%iile din dorin%a de a savura surpriza.

0escrierea vestimenta%iei de săr'ătoare a domnitorului su'liniază amănun%ita premeditare a măcelului, prin îm'răcămintea pompoasă („purta coroana Paleologilor şi peste dulama poloneză de cati'ea roşie, avea ca"aniţaturcească”) vrea să impună respect 'oierilor. +merenia lui ascunde de !apt o cursă in!ernală.

0eşi nu dezvăluie inten%ia voievodului de a*i ucide pe 'oieri, prozatorul anticipă s$ngeroasa scenă, sugeg$ndurile criminale ale voievodului prin amănunte sugestive se îngăl'eneşte, sărut$nd moaştele +!$ntului 1oa 2ou, iar racla tresare. 2aratorul etichetează su'iectiv cuv$ntarea din 'iserică, numind*o„deşănţată”.

Caracterizarea realizată dealte personaje este succintă„(rud şi cumplit este omul acesta” (mitropolitul

3eo!an),„...sângele cel pângărit al unui tiran ca tine”(+pancioc).Caracterizarea indirectă reiese dinfaptele care, în lumina esteticii romantice, pun în eviden%ă cruzimedomnitorului. "cesta ucide şi schingiuieşte 'oieri, arde cetă%ile ridicate pe vremea lui 4te!an cel -are, reduce număoştilor moldovene, inten%ionează să*şi ucidă !iul în care vede un uzurpator al puterii sale.

2aratorul încearcă să e#plice cruzimea dementă a personajului printr*o su'tilă prezentare a rela%iei sal0umnezeu. n acest sens, insistă pe atitudinea ca'otină a eroului care !ace gesturi evlavioase, inocul$nd 'oierilor idcă este o !iin%ă smerită. n !inal, c$nd ne'unia eroului ajunge la apogeu, prozatorul creează un întreg capitol pecă Lăpuşneanul nu numai că nu*şi acceptă destinul şi soarta de muritor, dar respinge categoric ritualul pregătirii pmoarte, prin călugărire. l re!uză împăcarea cu 0umnezeu pentru că îi lipseşte dimensiunea religioasă şi cere săcălugărit pentru a avea acces la m$ntuire, dar trezit din delir, se revoltă împotriva celor care*l călugărisamenin%$ndu*i„De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu!”

5erm, convins că tre'uie să instaureze autoritatea !eudală prin orice mijloc, el domină celelalte persona

Propriul s!$rşit va sta su' semnul cruzimii şi al răz'unării celorlal%i„)nvaţă a muri, tu care ştiai numai a omor*”, îispun cei doi 'oieri, +pancioc şi +troici, atunci c$nd desăv$rşesc ceea ce începuse domni%a /u#andra./ela%ia cu domni%a /u#andra, !iică a lui Petru /areş şi nepoată a lui 4te!an cel -are, este construită p

antiteza angelic 6 demonic. "titudinea lui di!erită !a%ă de domni%a /u#andra re!lectă la'ilitatea !irii sale. +e căsătcu ea „ca să atragă inimile norodului *n care era vie *ncă pomenirea lui +areş”. 2u o respectă nici pentru ascenden%aei no'ilă şi nici pentru că este mama copiilor săi. 0eşi !ace gesturi curtenitoare (îi sărută m$na, apoi duce instincm$na la jungher), nu îi va ierta amestecul în tre'urile sale, dăruindu*i un incredi'il„leac de 'rică” (piramida decapete). Personajul este monumental, deşi 2icolae -anolescu consideră că este doar„un +ic&ard al $lea sangvinar şi teatral demonic, 'ără comple-itate”.-achiavelic, nea'ătut în planurile sale, em'lematic pentru o perioadă istoricăşi pentru o doctrină estetică, el este un„persona# rotund”.

ntr*o scrisoare intitulatăc&ire retrospectivă, ostache 2egruzzi pare că găseşte justi!icări comportamentuluitiranic al domnitorului. n spiritul epocii sale, scriitorul condamnă marea 'oierime medievală şi laudă urcarea pe trunui om din clasele de jos„/cesta, su" numele de /le-andru Lăpuşneanul, va sparge cui"ul şi va strivi acest 'urnicar de intriganţi ce 'ăcea şi des'ăcea domni.”