GRAM AUR = 230,1503 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4191 RON EURO = 4,8886 RON DOLAR = 4,1348 RON
20 pagini
n PAªTELE SCOATE INSPECTORII DIN BIROURI /Industria alimentarã la control
PAGINA 17
n Economia zonei Euro revine pe creºtere, în martiePAGINA 18
n CIPRIAN TELEMAN, MINISTRULCERCETÃRII, INOVÃRII ªIDIGITALIZÃRII/“Primãriile nu vorsã se înscrie în ghiºeul.ro pentrucã pierd contactul cu alegãtorii”
PAGINA 16
5 lei Joi, 25 martie 2021, nr. 59 (6839), anul XXX
n AFIRMAÞIILE LUI VLAD VOICULESCU APRINDPARLAMENTUL/PSD vrea comisie de anchetãpentru investigarea presupusei mãsluiria datelor privind pandemia PAGINA 3
n Probabil fãrã dividende la ZentivaPAGINA 4
n Cea mai mare companie aerospaþialãdin Italia anuleazã listarea divizieiamericane DRS PAGINA 20
n RAPHAEL BOSTIC, PREªEDINTELEATLANTA FED/“Fed-ul ar putea sãcreascã dobânzile în 2023"
PAGINA 20
BCE accelereazãtiparniþa sã nu piardãluminiþa de la capãtultunelului
Sãptãmâna încheiatã la 19 martie2021 a înregistrat cel mai marevolum al achiziþiilor nete de obli-gaþiuni guvernamentale din ca-drul programului PEPP (Pande-
mic Emergency Purchase Programme)din ultimele patru luni (vezi graficul 1).
“BCE ºi-a îndeplinit promisiunea de acreºte ritmul achiziþiilor astfel încât sãcombatã ameninþarea economicãa creºterii randamentelor”, scrieBloomberg.
Valoarea netã a achiziþiilorprin tipãrire de sãptãmâna trecutãa fost de 21,05 miliarde de euro,dupã achiziþii de 14 miliarde însãptãmâna precedentã.
“Noul ritm al achiziþiilor poatefi suficient pentru a prevenicreºterea în continuare a randamentelor,însã este puþin probabil sã inversezecreºterea recentã”, a precizat un analistde la Bloomberg Economics, în condiþii-le în care costurile finanþãrii pe termenlung ale guvernelor din zona euro s-auangajat pe o tendinþã de creºtere de laînceputul anului (vezi graficul 2).
Într-o analizã de pe site-ul BCE,preºedintele instituþiei, Christine Lagar-de, scrie cã “menþinem opþiunea de a aju-sta ritmul achiziþiilor în orice moment
pentru a rãspunde schimbãrilor potenþia-le în condiþiile de piaþã”, în condiþiile încare “s-a înregistrat un progres semnifi-cativ ºi putem vedea luminiþa de la capã-tul tunelului”.
Dar dacã luminiþa nu este cea speratãºi nici nu se aflã la capãtul tunelului?
“Este înspãimântãtor sã citeºti cãBCE va cumpãra ºi mai multe obligaþiu-
ni pentru a controla doar ocreºtere micã a randamentelor ºiîncã le mai lasã pe unele în terito-riul negativ”, a subliniat recenteconomistul spaniol Daniel La-calle într-un articol din Epoch Ti-mes, unde mai susþine cã “estechiar mai înspãimântãtor sã vezicum investitorii laudã o deciziecare nu face decât sã ascundã ri-
scurile prin injecþii de lichiditate ºi maimari”.
Cel puþin la fel de îngrijorãtoare este ºiceea ce pare a fi schimbarea obiectivuluiprincipal al Bãncii Centrale Europene. Înultima perioadã, oficialii BCE, inclusivdoamna Lagarde, pun un accent deosebitpe “menþinerea condiþiilor de finanþarefavorabile” în toate apariþiile publice, iarþintirea inflaþiei pare sã fi trecut în plansecundar.
(continuare în pagina 20)
IA NAªTERE CEL MAI MARE CREDITORSPANIOL
Fuziunea Bankia-CaixaBank, aprobatãcondiþionatl S&P Global Market Intelligence: Bãncilespaniole, afectate de perspectivele economiceincerte
Autoritatea de supraveghere ac o n c u r e n þ e i d i n S p a n i a(CNMC) a aprobat achiziþia decãtre CaixaBank SA a credito-rului de stat Bankia SA, însã
entitatea astfel creatã va trebui sã accep-te o serie de condiþii privind operaþiunilesale de retail.
Amintim cã, în septembrie anul trecut,CaixaBank a decis sã cumpere Bankiapentru 4,3 miliarde de euro (5,2 miliardede dolari) ca sã dea naºtere celei mai maribãnci din Spania, cu active de peste 650de miliarde de euro.
Potrivit autoritãþii spaniole, noua enti-tate nu va trebui sã renunþe la vreuna din-tre afacerile sale, dar analiza activitãþiibancare de retail a grupului combinat aconstatat o lipsã de concurenþã în 86 delocalitãþi din Spania, iar în 21 dintre ace-stea CaixaBank ar avea monopol. Auto-ritatea a solicitat CaixaBank sã garantezeaceiaºi termeni ºi aceleaºi condiþii clien-þilor Bankia existenþi în zonele menþio-nate, timp de trei ani. În plus, noul grupnu poate închide birouri fãrã autorizaþiaCNMC în orice zonã în care este singurulcreditor.
Autoritatea a subliniat cã nu existãpreocupãri în alte domenii de afaceri alenoii entitãþi, cum sunt serviciile bancarede investiþii sau corporative.
Achiziþia, care este aºteptatã sã seîncheie pânã la sfârºitul primului trime-stru din 2021, are nevoie, de asemenea,de undã verde de la Ministerul Econo-miei din Spania, dupã ce a fost analizatãde autoritãþile spaniole ºi europene.
Afacerea va genera economii anualede 770 de milioane de euro, potrivit Reu-ters. Valoarea de piaþã a grupului combi-nat trece de 16 miliarde de euro. Acestava avea 51.500 de angajaþi ºi 6.300 de su-cursale în Spania. Cele douã bãnci nu auoferit vreun detaliu cu privire la potenþia-lele reduceri de personal sau închidereasucursalelor.
La finele lunii ianuarie, Bankia a rapor-tat un profit net de 230 de milioane deeuro pentru 2020, cu 57,6% mai mic decâtcel din 2019. Analiºtii aºteptau 206 milio-ane de euro. Banca ºi-a constituit provi-zioane de 505 milioane de euro anul tre-cut, în contextul pandemiei de Covid.
CaixaBank a realizat un câºtig de 1,38miliarde de euro anul trecut, cu 19% maimic faþã de anul precedent. Banca ºi-apus deoparte provizioane de 1,25 miliar-de de euro în anul pandemiei.
S&P Global MarketIntelligence: Costul riscului acrescut pentru primele cincibãnci spaniole
O perspectivã economicã incertã, opotenþialã întârziere în redresarea extremde importantã a sectorului turismului dinþarã ºi un ritm mai lent de recunoaºtere ariscului de credit comparativ cu rivaliieuropeni vor face ca bãncile spaniole sãrecurgã la provizioane mai mari decâtanticipau pentru 2021, potrivit unei ana-lize realizate luna aceasta de S&P GlobalMarket Intelligence. (A.V.)
(continuare în pagina 20)
CÃLINRECHEA
CORESPONDENÞÃ DIN MALDIVE
Paradisul din OceanulIndian, protejat naturalîn faþa Covid-19
Rãsfirate în Oceanul In-dian, Insulele Maldivesunt protejate natural înfaþa coronavirusului prinizolarea lor faþã de restullumii, fiind înconjuratede ape. Maldive reuºeºtesã-þi readucã sentimen-
tul de liniºte ºi normalitate, iar albastrulsafir al oceanului, care se uneºte cu seni-nul cerului te face sã uiþi de orice virus.
Mohamed Naeem, manager generaladjunct în cadrul Banyan Tree Vabbinfa-ru, ne-a mãrturisit: ”Insulele Maldivesunt cea mai bunã destinaþie pentruturiºtii care îºi doresc sã cãlãtoreascã înaceastã perioadã marcatã de pandemie.Riscul de infectare la destinaþie este foar-te mic. Eºti izolat ºi în siguranþã, datoritãprotecþiei naturale de care fiecare insulã
în parte se bucurã”.O vacanþã în Maldive te deconecteazã
cu adevãrat de restul lumii ºi de proble-mele acesteia. Mersul desculþ pe nisipulfin prin întreaga insulã, chiar ºi la restau-rantul aflat pe plajã te elibereazã degânduri ºi îþi aminteºte sã te bucuri de lu-crurile mici. De mascã poþi sã uiþi, maipuþin la masa de tip bufet, când þi se reco-mandã sã o porþi. Întreg personalul, însã,este în permanenþã protejat de mascã, iarcei care se ocupã de curãþenie au chiar ºicombinezoane.
Insulele sunt micuþe. Pe unele le poþiparcurge în întregime în mai puþin de 20de minute. Plajele cu nisip alb sclipescsub razele soarelui, iar oceanul în nuanþemultiple de albastru care înconjoarã insu-lele se aude în fiecare clipã ºi aproape înfiecare colþ. Prin apa cristalinã întrezãreºti
coralii de pe fundul oceanului ºi vezipeºtiºorii cum înoatã curioºi în jurul tãu.
Deºi turiºtii sunt nelipsiþi de pe insule,resorturile sunt concepute în aºa fel încâtþi se pare ce eºti singurul locuitor. Doar larestaurant realizezi cã de fapt mai suntalþi turiºti care se bucurã odatã cu tine defrumuseþea insulei. Atmosfera e intimã ºinimeni nu te deranjazã, nici mãcar tim-pul care parcã se scurge diferit – maicalm ºi mai prietenos.
De pe plajã poþi vedea pisicile de marecare vin în fiecare zi, la o anumitã orã, lamal unde sunt hrãnite de personalul hote-lului ºi reprezintã un adevãrat spectacolpentru turiºti. Nici puii de rechin nu lip-sesc din apropierea insulelor, fiind ºi ei ocuriozitate pentru turiºti.
Nu este de mirare cã Maldive începu-se în forþã anul turistic 2020, cu un numãr
mare de vizitatori ºi un grad ridicat deocupare a resorturilor. Vestea apariþieinoului coronavirus a încetinit acestavânt, dupã cum ne-a spus MohamedNaeem. Ulterior, graniþele multor þãris-au închis, inclusiv cele ale InsulelorMaldive, astfel cã turiºtii nu au mai avutposibilitatea sã cãlãtoreascã, iar busi-ness-urile din turism au cãzut de la un ni-vel înalt de activitate la aproape de zero.
Mohamed Naeem ne-a povestit:„Aceastã situaþie s-a aplicat ºi celor treiproprietãþi din lanþul nostru – AngsanaIhuru, Angsana Velavaru ºi Banyan TreeVabbinfaru. În iulie, imediat ce graniþeles-au redeschis, am reluat ºi noi activita-tea resorturilor ºi încet, încet turiºtii auînceput sã vinã.
ADELINA TOADER(continuare în pagina 15)
