Transcript

Consangvinizarea si consecintele sale genotipice si fenotipice Imperecherile dintre rude, in functie de gradul lor de asemanare genetica (grad de inrudire) se impart in doua categorii si anume: 1. Consangvinizarea curenta, care cuprinde la randul ei: - imperecherile incestuoase - imperecherile apropiate Incestul se realizeaza atunci cand au loc imperecheri intre indivizi care au intre ele un grad mare de inrudire (R) asa cum sunt imperecherile de tipul: parinte x descendent si ffate x sora, unde gradul de asemanare genetica R=0,5. Consangvinizarea apropiata se realizeaza atunci cand au loc imperecheri intre indivizi care au intre ei un grad de inrudire mai mare de 12%, asa cum sunt imperecherile de tipul semifrate x semisora (R=0,25); bunic x nepoata (R=0,25) sau dubli veri primari intre ei (R=0,125). Imperecherile incestuoase fac si creasca frecvenfa locilor homozigoti in populatie (Fx) cu 12-15%, iar cele apropiate intre 6-15% intr-o singura generatie. 2. Consangvinizarea necurenta cuprinde: - consangvinizarea moderata - consangvinizarea indepartala In cazul consangvinizarii moderate (R


Top Related