Download - Complicatiile ulcerului duodenal
DIAGNOSTICUL ŞI COMPLICAŢIILE ULCERULUI
GASTRO-DUODENAL
COORDONATOR:PROF. UNIV. DR. ION GEORGESCU
DOCTORAND: DR. FLORIN IULIAN RĂCĂNEL
DIAGNOSTIC CLINIC
DUREREA EPIGASTRICĂ – caracterizată de ritmicitate, episodicitate şi periodicitate
GREŢURI, VĂRSĂTURI, REGURGITAŢII
SIMPTOME DISPEPTICE – eructaţii, senzaţie de plenitudine, dispepsie gazoasă
CONSTIPAŢIA
SIMPTOME SISTEMICE – astenie, pierderea capacităţii de concentrare, nervozitate, ocazional pierdere ponderală
DIAGNOSTIC PARACLINIC
1. ENDOSCOPIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ:
• Acurateţe de 96% în precizarea diagnosticului;
• Permite diferenţierea nişei maligne de cea benignă
prin intermediul biopsiei.
• Este utilă pentru urmărirea evoluţiei ulceraţiei.
• Poate deveni şi metodă terapeutică în ulcerul
hemoragic (aplicare locală de factori de coagulare,
agenţi sclerozanţi, termocoagulare şi agrafe
compresive.
E.D.S. – STADII EVOLUTIVE ALE LEZIUNII ULCEROASE
STADIUL ACUT– A1: nişă rotundă, margini bine tăiate, mucoasă înconjurătoare
hiperemică, fără vizualizarea convergenţei pliurilor
– A2: subacut, cu remisia edemului şi vizualizarea marginilor
STADIUL DE VINDECARE– H1: remisia totală a edemului, reducerea dimensiunilor nişei
– H2: nişă mică, sub 50% din A1; pliuri convergente, vizibile
STADIUL DE CICATRIZARE– S1: cicatrice roşie, nişă absentă, înlocuită de epiteliu de
regenerare bogat vascularizat
– S2: cicatrice albă; ţesut fibros dispus liniar sau convergent.
DIAGNOSTIC PARACLINIC
2. RADOGRAFIA ESO-GASTRO-DUODENALĂ: • Sensibilitate de cca. 70-80% pentru tehnica clasică;• Sensibilitatea creşte în tehnica dublului contrast până la
90%.• Radioscopia permite aprecierea motilităţii gastro-
duodenale• Nişele de dimensiuni mici, mai ales dacă se suprapun
pe cicatrici preexistente, sunt foarte greu de vizualizat• Nu permite aplicarea unor manevre terapeutice
concomitente cu explorarea şi necesită o stare de echilibru hemodinamic pentru a se putea efectua.
RX. ESO-GASTRO-DUODENALĂ
SEMNE RX DIRECTE DE ULCER– NIŞA – este un plus de substanţă radioopacă ce iese din
conturul gastric. Prezintă: linia Hampton (contur radiotransparent subţire ce separă bariul din stomac de cel din nişă), gulerul (imaginea edemului mucoasei) şi gura ulcerului (inflamaţia care depăşeşte craterul ulceros)
SEMNE RX INDIRECTE– Hipermotilitate cu evacuare rapidă– Spasmul periulceros (degetul care arată leziunea)– Deformarea bulbului duodenal, convergenţa pliurilor mucoasei
NIŞA HAUDEK – IMAGINEA TIPICĂ A ULCERULUI GASTRIC
DIAGNOSTIC PARACLINIC
3. DETERMINAREA SECREŢIEI ACIDE GASTRICE:
• metodă neinvazivă, cu indicaţii limitate în prezent
• În ulcerul gastric se constată normo / hipoaciditate
neurogenă, aciditatea endocrină variind în limite largi
• În ulcerul duodenal – hiperaciditate mixtă, predominant
neurogenă
4. DETERMINAREA INFECŢIEI CU H.PYLORI.
INFECŢIA CU HELICOBACTER PYLORI
METODE INVAZIVE DE DETERMINARE– Testul rapid la urează – evidenţiază modificările de pH
determinate de ureaza secretată de bacterie
– Examenul histopatologic – cu evidenţierea germenului pe lamă
– Cultura bacteriologică din fragmentul de biopsie
METODE NEINVAZIVE– Determinarea anticorpilor IgG anti-HP din probele de ser, sânge
sau salivă
– Testul respirator cu uree marcată cu carbon radioactiv
– Testul de identificare a H.pylori din sucul gastric folosind reacţia de polimerizare în lanţ (PCR).
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
ULCER GASTRIC vs ULCER DUODENAL ULCER GASTRIC vs CANCER GASTRIC SINDROM ZOLLINGER-ELLISON, DISPEPSIA FUNCŢIONALĂ ESOFAGITA PEPTICĂ, GASTRITA CRONICĂ PROCESE INFILTRATIVE GASTRICE (B.CROHN, TBC etc.) POLIPOZA GASTRICĂ PROLAPS DE MUCOASĂ ANTRALĂ, STENOZĂ HIPERTROFICĂ DE
PILOR DIVERTICULOZĂ GASTRO-DUODENALĂ, DUODENITĂ BOLI PANCREATICE (PANCREATITĂ CRONICĂ, CANCER) COLECISTOPATII COLON IRITABIL, APENDICITĂ CARDIOPATIE CRONICĂ DUREROASĂ
COMPLICAŢIILE ULCERULUI
HEMORAGIAHEMORAGIA
PERFORAŢIAPERFORAŢIA
PENETRAŢIAPENETRAŢIA
STENOZASTENOZA
MALIGNIZAREAMALIGNIZAREA
ULCERELE REFRACTARE LA TRATAMENT MEDICALULCERELE REFRACTARE LA TRATAMENT MEDICAL
HEMORAGIA
CEA MAI FRECVENTĂ COMPLICAŢIE A ULCERULUI GASTRIC ŞI DUODENAL
SE MANIFESTĂ PRIN HEMATEMEZĂ, MELENĂ ŞI SEMNE ALE ŞOCULUI HEMORAGIC
LOCALIZAREA GASTRICĂ PREDOMINANT PE MICA CURBURĂ, IAR LA NIVELUL DUODENULUI PE FAŢA ANTERIOARĂ
DIAGNOSTICUL DE ELECŢIE ESTE EDS CARE POATE DEVENI ŞI METODĂ TERAPEUTICĂ ÎN URGENŢĂ
PERFORAŢIA
Este complicaţia directă cea mai severă, fiind o urgenţă
absolută datorită riscului de deces prin peritonită şi
septicemie
Debut brusc prin DURERE epigastrică intensă însoţită,
uneori, de GREŢURI ŞI VĂRSĂTURI. Rapid se instalează
STAREA DE ŞOC şi celelalte semne ale PERITONITEI.
Radiografia abdominală evidenţiază pneumoperitoneul
PENETRAŢIA
Se poate produce în organe parenchimatoase (penetraţie
adevărată) ori în organe cavitare (cu producerea de fistule).
Se constată MODIFICAREA CARACTERELOR DURERII
(iradiere dorsală, caracter nocturn, localizare difuză cu
extindere în suprafaţă şi iradiere în funcţie de organul
penetrat, rezistenţa la medicaţia antiulceroasă anterior
eficientă).
Aspectul tipic al penetraţiei ulcerului gastric – NIŞA HAUDEK
STENOZA
Este o complicaţie cronică a ulcerului, produsă datorită edemului periulceros, a spasmului de vecinătate asociate fenomenelor de fibroză cu care se finalizează vindecarea unei mai vechi ulceraţii.
Clinic se caracterizează prin sindromul insuficienţei evacuatorii a stomacului (durere abdominală, vărsături) şi semne generale (pierdere în greutate, deshidratare cu anemie, hipoproteinemie, dezechilibre acido-bazice)
Radiologic se constată stomacul mult dilatat, aton, cu timp de evacuare crescut, chiar cu lipsa completă de pasaj a bariului.
EDS permite diagnosticul leziunii care a produs stenoza, diferenţiind, în acelaşi timp, caracterul leziunii.
MALIGNIZAREA
EXISTĂ CONTROVERSE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE
MALIGNIZAREA ULCERULUI GASTRIC
ARGUMENTE PRO:– Apariţia carcinomului gastric la pacienţi ulceroşi supuşi unor cure
prelungite cu inhibitori de H2
– Dezvoltarea leziunii maligne în marginea ulcerului gastric
– Studii care arată că malignizarea se poate produce în orice
moment al dezvoltării ulcerului gastric, atât în stadiul acut cât şi în
cel de cicatrizare
ULCERUL REFRACTAR LA TRATAMENT MEDICAL
REPREZINTĂ ULCERELE CARE NU CEDEAZĂ DUPĂ 4-8 SĂPTĂMÂNI DE TRATAMENT MEDICAL CORECT APLICAT
CRITERII MODERNE CE DEFINESC ULCERUL REFRACTAR: RECURENŢE FRECVENTE ŞI TRATAMENT DE
ÎNTREŢINERE CU BLOCANŢI DE RECEPTORI H2 APARIŢIA COMPLICAŢIILOR SUB TRATAMENTUL CU
BLOCANŢI DE RECEPTORI H2 ABSENŢA CICATRIZĂRII DUPĂ 8-12 SĂPTĂMÂNI DE
TRATAMENT CORECT CU BLOCANŢI AI POMPEI DE PROTONI.