Transcript
Page 1: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

Climatul socio-psihologic in colectiv

Page 2: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

Continutul:1.Delimitarea conceptelor: atmosferă şi

climat socio-psihologic;2. Structura climatului socio-psihologic;3. Formele de manifestare a climatului

socio-psihologic in colectiv;4. Dinamica dispoziţiei in colectiv.

Page 3: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

Covaleov A.G. menţionează că, „tensiunea constantă, stresul,

aşteptarea neplăcerilor pot duce la stări de iritare sau depresie care-şi

lasă amprenta asupra stării sănătăţii persoanelor. Conflictele de proporţii afecteaza intregul grup, ducand chiar la desfiinţarea (dezintegrarea) lui”. Despre consecinţele social-psihologice nefaste ale conflictului şi influenţa lor asupra climatului colectivului in general şi stării indivizilor in particular ne vorbesc şi datele unor cercetări: timpul rezonanţei psihologice de după conflict depăşeşte

de zeci de ori (10-20 ori şi mai mult) timpul manifestării conflictului.

Acest fapt, dezorganizează activitatea in ansamblu, oamenii se abat

din calea atingerii scopului, scade capacitatea de muncă, ingeniozitatea

şi creativitatea, iar deseori, se manifestă chiar printr-o „deconectare” generală.

Page 4: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

A. N. Lutoşchin spune că „starea emoţională sau

dispoziţia colectivului este principala componentă ce formează climatul psihologic”. Iar prin dispoziţie el subinţelege – rezultatul tuturor evenimentelor ce se petrec in colectiv şi care se reflectă asupra sentimentelor sale şi relaţiilor din grup.

Page 5: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

B. N. Lebedev subliniază aspectul social al climatului

psihologic şi menţionează că nu orice grupă este un colectiv – ci doar acea fuziune (grupare) de oameni, ce se caracterizează prin scopuri comune, unitate de interese şi activitate in comun, care posedă o structură organizaţională, disciplină conştientă şi responsabilitate reciprocă a fiecăruia faţă de rezultatul muncii colectivului, unde domină relaţiile de cooperare.”

Page 6: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

Climatul social-psihologic are următoarele caracteristici specifice:– in primul rand este una din faţetele vieţii

cotidiene a oamenilor;– in al doilea rand este diferit in diferite

colective;– in al treilea rand influenţează in mod

diferit membrii colectivului;– şi in al patrulea rand influenţa lui are

urmări asupra stării psihologice.

Page 7: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

Climatul social-psihologic posedă dinamică condiţionată in primul rand de determinantele externe (condiţiile material-tehnice şi organizaţionale)

şi in al doilea rand de reflectarea acestor interrelaţii (adică determinanta internă, subiectivă).

Page 8: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

Factori obiectivi:I – tipul de activitate, caracterul şi

condiţiile muncii. Un moment important aici este alegerea profesiei sau orientarea profesională şi anume

gradul de satisfacţie sau insatisfacţie de la muncă.

II – organizarea activităţii de muncă şi factorul economic, adică trebuie să existe atat condiţii bune de muncă, cat şi stimulare materială diferenţiată.

Page 9: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

III – stimularea activităţii colectivului, adică motivaţia oamenilor,

in special trebuie să se stimuleze tendinţa omului de a-şi compara rezultatele sale cu ale altor oameni (concurenţa şi competiţia sporesc productivitatea muncii).In afară de aceasta trebuie să se imbine stimularea materială şi morală pentru a spori iniţiativa şi creativitatea oamenilor.

Page 10: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

Factori subiectivi:I – structura, componenţa colectivului. Din

experienţa şi cercetările sociologice – reiese că structura optimală a colectivului este cea combinată (oameni de diferite sexe, varstă, de diferită calificare, cu diferite experienţe şi cunoştinţe). Insă, ţinand cont de aspectul muncii (conţinutul ei) există colective unde e mai binevenită uniformitatea (sudori, mineri, croitorese). Un aspect important aici ar fi gradul de utilizare a potenţialului uman şi anume in ce măsură cunoştinţele acumulate sunt folosite corespunzător (drept exemplu pot servi absolvenţii instituţiilor de invăţămant superior care nu activează in domeniul său.

Page 11: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

Acest fenomen este foarte răspandit la noi, mai ales in prezent). Jurnalistul rus A. Agranovschi menţiona in acest sens:

„Atunci cand cunoştinţele acumulate de om „nu lucrează” putem vorbi despre un capital ingropat. Cand posibilităţile şi talentul răman nedescoperite, aceasta este o mare pierdere pentru societate, cu mult mai mare decat utilajul care staţionează”. Am putea vorbi aici şi de caracteristica cantitativă a colectivului: sub conducerea unui

manager trebuie să fie nu mai mult de 15 oameni.

Page 12: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

II – compatibilitatea dintre membrii colectivului (influenţa particularităţilor individuale)

– fiziologică – necesară in muncă unde se cere forţă fizică, rapiditatea mişcărilor, rezistenţă, indemanare, iscusinţă, dibăcie.

– psihologică – in muncă ce necesită rapiditatea reacţiilor, atenţiei,

sincronizarea mişcărilor, precizie, coordonare, dibăcie in acţiuni.Compatibilitatea psihologică nu trebuie inţeleasă ca o asemănare intre oameni, ci mai degrabă complementaritate de caractere,temperamente, calităţi emoţional-volitive.

– socială – un nivel superior, ce presupune unitatea orientărilor, intereselor, aprecierilor, valorilor (morale, spirituale, politice), concepţiilor,opiniilor.

Page 13: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

III – interrelaţiile existente in colectiv – oamenii se supun unor anumite

norme in grup. Trebuie să ţinem cont de apariţia grupelor neformale in colectiv, de caracterul lor (pozitiv sau negativ), mecanismul lor de funcţionare.

Liderii neformali pot fi:– „profesionali”, recunoscuţi pentru experienţa

sa;– „intelectuali”, recunoscuţi pentru cunoştinţe;– „emoţionali-volitivi”, recunoscuţi pentru

iniţiativă, umor etc.

Page 14: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

Ideal ar fi ca liderul neformal să coincidă cu cel oficial. Atunci cand măsurile luate (convorbiri, incercări de a-l convinge etc.) pentru neutralizarea influenţei liderului neformal nu se soldează cu succes, conducătorul poate folosi şi alte mijloace, incepand cu opinia publică şi exercitarea influenţei,pană la transferarea intr-un alt colectiv, unde acesta din start nu poate deveni lider.

Page 15: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

După Lebedev, formarea climatului moral-psihologic depinde de personalitatea şi autoritatea conducătorului, de capacitatea de influenţă asupra oamenilor prin exemplul propriu cu ajutorul mecanismelor decontaminare,sugestie, convingere şi imitare.

Page 16: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

Deci, ce calităţi trebuie să posede unconducător pentru a cultiva un climat moral-psihologic sănătos in colectiv?

Page 17: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

a) calităţi ce caracterizează orientarea valorică şi morală a personalităţii

conducătorului, capacitatea de a influenţa asupra oamenilor, şi anume de a crea in colectiv o ambianţă de responsabilitate, exigenţă reciprocă cat şi stimă reciprocă, perseverenţă şi creativitate in atingerea scopului.

b) capacităţi organizatorice;c) competenţă, cunoştinţe ample (să fie la

curent cu inovaţiile);

Page 18: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

d) calităţi moral-psihologice: empatie, tact, stimă, amabilitate, modestie,perseverenţă, reţinere, corectitudine, bunăvoinţă etc.

In urma chestionării angajaţilor unei organizaţii (experiment) s-a constatat că este dificil de lucrat cu un şef caracterizat drept „nervos, neechilibrat,dur, suspicios şi arogant” chiar dacă el este un bun specialist. Un alt experiment a demonstrat că conducătorul schimbandu-şi doar atitudinea faţă de un subaltern a obţinut o mai mare productivitate a muncii cu 15% faţă de colegul său in decurs de o lună (adresare pe nume, interes faţă de starea sănătăţii, familiei, consultarea in legătură cu unele probleme de lucru).

Page 19: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

Structura climatului socio-psihologic Structura climatului social-psihologic este

determinată de sistemul relaţiilor formate in colectiv intre membrii săi, cepoate fi caracterizată prin următoarele elemente:

1. relaţii sociale (colective), adică caracterul social al relaţiei dintre oameni,

din care fac parte: relaţiile de producţie, economice, politice,de drept, etice, estetice, care sunt strans legate de următoarea

grupă,insă prezintă o sferă mai largă.2. interrelaţiile dintre oameni (cooperare, concurenţă,

compatibilitate,prietenie, inţelegere etc.), cat şi prin calităţile de personalitate de

caredepinde specificul comunicării in colectiv (comunicabilitate,

reţinere,timiditate, fire inchisă, indepedenţă, principialitate, dreptate ş.a.).

Page 20: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

Formele de manifestarea climatului socio-psihologic in colectiv Nivelul conlucrării in muncă

demonstrează o repartizare raţională amuncii intre membrii colectivului, conform verigilor tehnologice.

Nivelul conflictogen in colectiv depinde de gradul de inţelegere reciprocă intre angajaţi in ceea ce priveşte activitatea in comun. Se are in vedere acceptarea şi susţinerea opiniilor, poziţiilor altor oameni referitor la obiectul muncii, prezenţa scopurilor şi modurilor de realizare unice, ceea ce orientează efortul colectivului in aceeaşi direcţieuluide producţie.

Page 21: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

Coeziunea caracterizează unitatea existentă in colectiv şi capacitatea de a se opune, dacă este necesar, influenţelor externe.

Coeziunea colectivului creşte odată cu atingerea compatibilităţii psihologice dintre membrii grupului (montaje, opinii, motive, trebuinţe, interese, capacităţi,cunoştinţe, experienţă, caractere, voinţă, sentimente, atitudini ş.a.).

Page 22: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

Formele de comunicare, in dependenţă de cele care prevalează –

ordine sau rugăminţi, propuneri sau intrebări, sfaturi – caracterizează specificul climatului social-psihologic in colectiv. Studiind legăturile comunicative, numărul, direcţionarea (orientarea) contactelor, sau conţinutul lor ne putem crea o impresie despre starea reală a climatului social-psihologic.

Dezvoltarea unor relaţii defectuoase intre angajaţi duce treptat la izolarea unor subiecţi, reducerea numărului contactelor, prevalarea legăturilor intermediate asupra celor directe, reducerea legăturilor comunicative pană la cele formale strict necesare, reţinerea informaţiei, deficienţe de feedback (legătură inversă) in procesul muncii.

Page 23: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

Dinamica dispoziţiei in colectiv Dispoziţia este mai mult sau mai puţin o stare

emoţională longitudinală (de durată), ce colorează activitatea omului. Dispoziţia reprezintă un indice emoţional situativ al climatului social-psihologic. (In urma unei cercetări după metodica lui Lutoşchin A.N. „Цветописи настроений” lucrătorii alegeau dintre culorile:

roşu – entuziasmată, inflăcărată (3 puncte la prelucrare), oranj – incantată, bucuroasă (2), galben

– luminoasă, plăcută (1), verde – liniştită, calmă (0), albastru – nesatisfăcătoare, tristă (-1), violet– incordată (- 2), negru – apatie, incapacitatea de muncă (-3) şi gri – „greu de definit” ).

Page 24: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

Astfel s-a constatat că deficienţele in organizarea tehnologică se răsfrang negativ asupra dispoziţiei, mai profund sunt retrăite conflictele interpersonale, lucrările suplimentare neplanificate, cat şi activităţile rău organizate.

O creştere a dispoziţiei s-a observat in ziua primirii salariului, in rest dispoziţia era relativ constantă atat la inceputul, cat şi la sfarşitul zilei de muncă.

Page 25: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

Dispoziţia mai este influenţată de următorii factori:

– gradul de ocupare (optim);– conducerea adecvată a proceselor muncii;– starea sănătăţii muncitorilor;– disciplina;– relaţiile din colectiv.Ţinand cont de ei se poate organiza o programă

de acţiuni orientată spre lichidarea condiţiilor traumatizante.

Page 26: Climatul Socio-psihologic in Colectiv
Page 27: Climatul Socio-psihologic in Colectiv

Concluzie: In dinamica opiniilor individuale opinia socială

serveşte drept criteriu extern de apreciere a evenimentelor, joacă rolul montajului social-psihologic asupra opiniei publice.

Opinia colectivă asimilează in sine opiniile individuale a majorităţii pe baza discutării problemei şi exprimă poziţia colectivului in ceea ce priveşte relaţiile cu alte colective şi societatea.

Ţinand cont de aceste particularităţi, cat şi respectand principiile elucidate in celelalte capitole se poate alcătui şi implementa un program de optimizare a climatului psihologic din colectivul condus.


Top Related