INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN SIBIU
Nr. 8593/11.10.2017
Către,
INSTITUŢIA PREFECTULUI - JUDEŢUL SIBIU
Ca urmare a adresei nr. 14344/02.10.2017, înregistrată la Inspectoratul Șolar Județean Sibiu sub
nr. 8593 din 02.101.2017, vă transmitem în anexă informarea pentru Colegiul Prefectural cu tema
”Informare privind măsurile adoptate pentru reducerea absenteismului, a riscului de abandon școlar,
diminuarea fenomenului de violență și creșterea siguranței elevilor în mediul școlar”.
Inspector Şcolar General, Inspector scolar, Claudia Mery SIMTION Daniela MUNTEAN
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN SIBIU
INFORMARE
Privind măsurile adoptate pentru reducerea absenteismului,
riscului de abandon școlar, diminuarea fenomenului de violență și
creșterea siguranței în mediul școlar
Inspectoratul Școlar Județean Sibiu elaborează anual un Plan de măsuri pentru reducerea
absenteismului, riscului de abandon în unitățile școlare din județul Sibiu.
Pentru creșterea gradului de gradului de siguranţă a elevilor şi a personalului didactic şi prevenirea
delincvenţei juvenile în incinta şi în zonele adiacente unităţilor de învăţământ preuniversitar este
elaborat Planul Teritorial de acțiune la nivelul județului Sibiu la care sunt semnatari Instituția
Prefectului Județului Sibiu, Consiliul județean Sibiu, Inspectoratul Județean de Poliție Sibiu,
Inspectoratul Județean de Jandarmi - General de brigadă ”Mihail Rasty” Sibiu, Inspectoratul pentru
Situații de Urgență ”CPT. Dumitru Croitoru” Sibiu și Inspectoratul Școlar Județean Sibiu. De
asemenea, în baza planului teritorial, la nivelul tuturor unităților administrativ teritoriale, respectiv
municipii, orașe și comune, au fost întocmite planuri locale, semnatari fiind unitățile de poliție,
primăriile și unitățile de învățământ cu personalitate juridică de pe raza de competență.
I. Plan de măsuri pentru reducerea absenteismului, riscului de abandon pentru anul scolar
2017-2018
CAPITOLUL I - CONSIDERAŢII GENERALE
Mutaţiile din societate şi din familia contemporană (problemele economice, problemele de relaţionare
între părinţi şi copii, timpul redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul social şi emoţional
redus, supraîncărcarea profesională a părinţilor sau munca în străinătate etc) determină mai multe
probleme emoţionale la copii decât în trecut. La acestea se adaugă presiunea grupului, riscul consumului
de droguri, metode educative slabe sau inconstante, disfuncţiile în notare, frica de examene, etc. toate
acestea constituindu-se în factori de stres pentru elevi, care aleg din păcate fuga de la ore decât
confruntarea cu problemele. Văzut din această perspectivă, absenteismul devine o problemă socială, un
semnal tardiv al existenţei unor probleme, o conduită care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes,
motivaţie, încredere în educaţia şcolară. Din păcate, absenteismul este în creştere, mai ales la nivel liceal,
iar ignorarea sau pedeapsa excesivă pot doar contribui la cronicizarea fenomenului.
Definiții:
• Absenteismul este o problemă socială caracterizată prin conduită evazionistă, cronică, care
reflectă lipsa de interes, de motivaţie, de încredere în educaţia şcolară.
• Abandonul şcolar reprezintă conduita de evaziune definitivă ce constă în încetarea frecventării
şcolii, părăsirea sistemului educativ indiferent de nivelul la care s-a ajuns, înaintea obţinerii unei
calificări sau pregătiri profesionale complete sau înaintea încheierii actului de studii început.
Din punct de vedere economic, abandonul şcolar reprezintă un indicator al eficienţei sistemului
şcolar astfel încât, dacă indicele de abandon este mai mare atunci sistemul şcolar respectiv este
ineficient.
Cauze: Fenomenul de absenteism şi abandon şcolar este generat de cauze complexe, precum:
1. Factori socio-economici: mediul de rezidenţă, nivelul de dezvoltare socio-economică a zonei de
rezidenţă, stadiul de dezvoltare a regiunii, rata sărăciei.
2. Factori de mediu familial: nivelul de educaţie, ocupaţia şi gradul de ocupare al părinţilor, situaţia
financiară a familiei, condiţiile de locuit, tipul familiei, sprijinul/indiferenţa părinţilor cu privire la
educaţia şi activitatea şcolară a copiilor, modelul educaţional oferit de alţi membri ai familiei, gradul de
comunicare în familie, migraţia părinţilor în străinătate.
3. Factori socio-psiho-individuali: genul, etnia, starea de sănătate fizică şi psihică, statutul marital,
folosirea copiilor la muncă în gospodărie, anturajul, implicarea în activităţi aflate la limita legii,
participarea la educaţia timpurie, capacitatea de utilizare a computerului şi accesul la internet, gradul de
încredere în educaţie, nivelul de informare cu privire la accesul la sistemul educaţional, intrarea timpurie
pe piaţa muncii;
4. Factori şcolari: rezultatele şcolare; integrarea în colectivul clasei de elevi; calitatea relaţiilor cu
profesorii şi cu colegii; absenteismul; experienţa repetenţiei; cultura calităţii educaţiei etc. Alte cauze care
ţin de contextul şcolar specific (inclusiv relaţia profesor-elev): presiunea grupului, supraîncărcarea şcolară,
comunicarea defectuoasă elev-profesor (ironizarea, umilirea elevului) evaluarea subiectivă, frica de
evaluare, conflict cu colegii, practici educative percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante,
incompatibilitate între aspiraţiile, trebuinţele de învăţare şi oferta educaţională a şcolii; formă de apărare –
împotriva disciplinei excesiv de rigidă şi severă, politici proabsenteiste ale şcolii la elevii din clasele
terminale (în şcolile de „elită”). O altă cauză importantă este şi variabila vârstă:
▪ la elevii mici - fuga de la şcoală poate fi o manifestare a ,,fobiei şcolare”. Cauzele pot fi:
dependenţă crescută de părinţi, părinţi care valorizează excesiv educaţia şcolară; stiluri parentale
supraprotectoare, autoritare sau indiferente; strategie defensivă faţă de colegii violenţi, eşecul
şcolar, situaţii umilitoare.
▪ la elevii mari - fuga de la ore este rezultatul unei opţiuni (proces de deliberare, luare a deciziei).
Cauzele pot fi: frica de evaluare, de eşec, fobia / anxietatea socială (frecventă în perioada
adolescenţei, manifestată prin anxietate faţă de situaţia de a fi observat de colegi, teama de a vorbi
în public, teama de a interacţiona cu persoane de sex opus, teama de critică, stimă de sine scăzută);
teama de pedeapsă, teama de pierdere a statutului în grup.
▪ riscurile fugii de la şcoală: depresia, consum de toxice legale şi ilegale, acte delictuale, abandon
şcolar.
CAPITOLUL II - CADRUL JURIDIC:
Potrivit prevederilor art. 16 din LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale:
,,(1) Învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar,
învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul liceal
devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.
(2) Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu de 11 clase, la forma cu frecvenţă, încetează
la vârsta de 18 ani.
(3) În scopul realizării finalităţilor educaţiei şi a formării profesionale prin sistemul naţional de
învăţământ, învăţământul liceal de stat este generalizat şi gratuit”.
Legea Educaţiei Naţionale (Legea 1/2011) cu modificările şi completările ulterioare şi Legea
272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată 2014 cuprind o serie de
măsuri de prevenire a abandonului şcolar:
▪ gratuitatea învăţământului, a asistenţei şi a bazei logistice şi, respectiv, gratuitatea manualelor,
a asistenţei medicale şi psihologice a elevilor şi copiilor din sistemul de învăţământ general
obligatoriu
▪ asigurarea de servicii şi facilităţi instituţionale: acordarea de burse elevilor cu rezultate şcolare
deosebite şi a unor burse de ajutor social celor proveniţi din familii dezavantajate economic,
reduceri ale costurilor de deplasare cu mijloace de transport în comun; protecţia socială a
copiilor şi elevilor cu nevoi educative speciale prin organizarea şi funcţionarea de instituţii
adecvate, clase/grupe pentru preşcolari şi elevi cu nevoi speciale.
Informaţiile privind absenteismul şi abandonul şcolar sunt colectate de la fiecare unitate de învăţământ
de inspectoratele şcolare. Aceste date sunt transmise şi Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială, care
sistează plata alocaţiei de susţinere a familiei dacă absenţele înregistrate şi nemotivate de un copil din
familia beneficiară depăşeşte numărul de 20 (art. 28 lit. d Legea 277/2010 privind alocaţia pentru
susţinerea familiei republicata 2012 ). Astfel, această prestaţie socială este condiţionată, printre altele, de
frecventarea şcolii de către toţi copiii familiei.
Conform vechiului cod penal, părinţii care nu ofereau copiilor acces la cursurile şcolare nu erau
pedepsiţi de legislație. In prezent, lucrurile se schimbă şi se aduc în discuţie noi aspecte.
Împiedicarea accesului la învăţământul general obligatoriu este o incriminare nouă, fără corespondent
în legea penală anterioară. Conform art. 380 din noul Cod Penal se incriminează împiedicarea accesului
la învăţământul general obligatoriu.
Astfel:
(1) Părintele sau persoana căreia i-a fost încredinţat, potrivit legii, un minor şi care, în mod
nejustificat, îl retrage sau îl împiedică prin orice mijloace să urmeze cursurile învăţământului
general obligatoriu se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Fapta nu se pedepseşte dacă înainte de terminarea urmăririi penale inculpatul asigură reluarea
frecventării cursurilor de către minor.
(3) Dacă până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare inculpatul asigură reluarea
frecventării cursurilor de către minor, instanţa dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau
suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile
prevăzute de lege pentru aceasta.
Introducerea acestei incriminări în peisajul dreptului penal român a fost determinată de creşterea
alarmantă a ratei abandonului şcolar de către elevi de vârstă tot mai mică. Norma de incriminare vizează
situaţiile în care părintele acţionează în mod abuziv, retrăgându-l pe minor de la studii sau împiedicându-l
să le urmeze, deşi ar fi avut toate condiţiile pentru aceasta. Textul de incriminare nu are în vedere cazurile
de abandon şcolar determinat de o situaţie materială precară, întrucât, întru-un astfel de caz, statul are
obligaţia de a interveni prin alte mijloace decât cele penale.
Obiectul juridic special al infracţiunii constă in relaţiile sociale privind obligaţiile de creştere şi de
educare a minorilor.
Infracţiunea de împiedicare a accesului la învăţământul general obligatoriu este o infracţiune cu subiect
propriu, neputând fi comisă decât de o persoană care, în raport cu minorul are calitatea de părinte ori de o
persoană căreia minorul i-a fost încredinţat spre creştere şi educare. Atunci când subiectul activ are
calitatea de părinte, nu interesează dacă este vorba de părinţi fireşti sau adoptivi ai minorului.
In condiţiile în care autorului i se cere o calitate specială, coautoratul nu este posibil, astfel că
participaţia penală poate îmbracă doar forma instigării sau a complicităţii.
Sub aspectul laturii obiective, infracţiunea examinată poate fi comisă prin una dintre următoarele
două acţiuni alternative: retragerea sau împiedicarea minorului de a urma cursurile învăţământului
general obligatoriu.
▪ Retragerea presupune ca minorul a fost înregistrat la o unitate de învăţământ şi a urmat
cursurile şcolare, însă, la un moment dat, părintele sau persoana căreia îi este încredinţat revine
asupra acestei hotărâri şi nu îi mai permite minorului sa frecventeze cursurile. Retragerea nu
presupune neapărat şi o cerere scrisă în acest sens adresată unităţii de învăţământ la care este
înscris minorul, fiind suficientă doar acţiunea faptică de luare a minorului de la cursurile
şcolare.
▪ Împiedicarea constă în orice acţiune sau inacţiune care are ca rezultat oprirea minorului de a
urma cursurile şcolare. În cazul împiedicării nu este necesar ca minorul sa fie înscris la vreo
unitate de învăţământ, fapta de împiedicare putându-se concretiza chiar şi în neînscrierea
acestuia la şcoală. Împiedicarea minorului de a urma cursurile învăţământului general
obligatoriu se poate face prin orice mijloace, inclusiv prin ameninţare sau violenţă fizică. Dacă
mijlocul folosit constituie el însuşi o infracţiune, se vor aplica regulile concursului de
infracţiuni.
Atât retragerea, căt şi împiedicarea trebuie să se refere la frecventarea cursurilor învăţământului
general obligatoriu, care potrivit art. 24 din Legea nr.1/2011 a educaţiei naţionale, cuprinde învăţământul
primar, învăţământul secundar inferior şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior.
Condiţia esenţială pentru realizarea laturii obiective a infracţiunii este aceea că retragerea sau
împiedicarea să se facă în mod nejustificat. Această condiţie presupune ca părintele sau persoana căreia
i-a fost încredinţat minorul să aibă posibilitatea de a-i oferi acestuia din urmă condiţii normale pentru a
frecventa cursurile şcolare (asigurarea unei locuinţe, a îmbrăcămintei, a hranei, etc). Numai într-o atare
situaţie se va putea reţine că retragerea, respectiv împiedicarea de a urma cursurile şcolare au caracter
nejustificat.
Trebuie subliniat ca organul judiciar nu se va limita în aprecierea caracterului nejustificat al faptei la
criterii formale (de exemplu, dacă părintele este sau nu angajat), ci va analiza, în concret, dacă, făptuitorul
avea mijloace suficiente, chiar dacă nu ideale, de a asigura frecventarea de către minor a cursurilor
învăţământului general obligatoriu (spre exemplu, este nejustificată fapta părintelui cu un singur copil de a
retrage minorul în clasa a IV în cazul în care, chiar dacă părintele nu are calitatea de salariat, realizează
venituri din alte surse nedeclarate în cuantum de 5000 lei lunar)
Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru dezvoltarea şi instruirea minorului.
Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea poate fi săvârşită cu intenţie directă sau indirectă.
În alin. 2 al textului de incriminare este prevăzută o cauză de nepedepsire, care presupune ca inculpatul
să asigure reluarea frecventării cursurilor de către minor. Pentru a fi incidentă, este necesar ca asigurarea
reluării frecventării cursurilor să aibă loc pana la finalizarea urmăririi penale. Introducerea acestei cauze
de nepedepsire este justificată de interesul major al minorului de a beneficia de educare prin urmarea
cursurilor şcolare.
În alin. 3 al art. 380 C.P. s-a prevăzut un caz special de amânare a aplicări pedepsei sau de suspendare a
executării pedepsei sub supraveghere, care are scopul de a asigura minorului posibilitatea de a urma
cursurile şcolare. Potrivit textului menţionat, în situaţia în care, până la rămânerea definitivă a hotărârii,
inculpatul a asigurat reluarea frecventării cursurilor de către minor, instanţa dispune condamnarea acestuia
şi amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt
întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru aceasta, în funcţie de criteriile generale de individualizare
judiciară prevăzute de art.74 C.P.
In condiţiile în care împiedicarea accesului la învăţământul general obligatoriu reprezintă o
incriminare nouă, problema legii penale mai favorabile, nu se mai pune.
CAPITOLUL III - SITUAŢIA ABSENTEISMULUI ŞI A ABANDONULUI ŞCOLAR LA
NIVELUL JUDEŢULUI SIBIU
Conform statististicilor UNICEF abandonul şcolar este în creştere în ultimii ani, în România, şi
afectează în special patru categorii de copii: cei de etnie romă, cei care au crescut în familii sărace, cei din
mediul rural şi cei cu dizabilităţi.
Rata abandonului scolar în Romania a fost, în 2012, de 17,4%, în scădere faţă de 2011, când a fost de
17,5%, însă mult peste media de 12,8% din Uniunea Europeană, potrivit cifrelor date publicitatii de
Eurostat. Pentru învăţământul primar rata abandonului scolar, a fost de 1,4%, pentru învăţământul
gimnazial de 3% şi pentru cel liceal şi profesional de aproximativ 13%.
Rata abandonului şcolar în judeţul Sibiu se situează la mai puţin de jumătate faţă de rata abandonului
la nivel national.
a. Rata de menținere a elevilor în sistem: fenomenul de abandon școlar în județul Sibiu
În anul şcolar 2016-2017, fenomenul de abandon s-a manifestat în aproximativ aceiaşi parametri
ca şi în anii şcolari precedenţi, la aproximativ 0,60-0,70 % (291 elevi). In anul scolar 2015-2016 au
abandonat școala 297 elevi, 305 elevi au abandonat în anul scolar 2014-2015 și 428 elevi în anul școlar
2013-2014, în medie/an procentul fiind de aproximativ 0,60-0,70%.
Menționăm că în anul școlar 2016-2017 au fost reintegrați în scoli un număr de 34 elevi ( 5 elevi în
mediul urban și 29 elevi în mediul rural) care se aflau în abandon în anul școlar precedent. Așa cum reiese
din datele prezentate, abandonul școlar la învățământul primar și gimnazial este prezent mai ales în
unităţile şcolare din mediul rural. La nivel liceal (în clasele IX și a X – învățământ obligatoriu) elevii care
abandonează școala provin cu precădere din mediul rural. Putem concluziona că în județul Sibiu motivele
abandonului școlar sunt: situația materială precară a familiilor din mediul rural, plecarea elevilor în
străinătate, elevi cu CES (cerințe educative speciale) care nu pot face față sistemului educațional, eleve
căsătorite (în localitățile cu comunitate majoritară romă).
b. Rata participării elevilor la cursuri: fenomenul de absenteism
Nr absențe/elev semestrul I 2016-2017 = 7,93 din care 3,11 nemotivate.
Nr absențe/elev în semestrul II 2016-2017 = 8,55 din care 3,78 nemotivate
Descrierea şi interpretarea datelor: Fenomenul de absenteism
În anul şcolar 2016-2017, fenomenul de absenteism s-a manifestat în aproximativ aceiaşi parametri
ca şi în anii şcolari precedenţi. Cu toate că gradul de participare la educaţie a înregistrat procente
mai ridicate faţă de anul şcolar precedent, şi decât media pe ţară, la majoritatea nivelurilor de
şcolaritate fenomenul absenteismului rămâne o problemă nerezolvată pentru multe dintre unităţile
şcolare, atât în mediul urban, cât şi în cel rural.
Școlile care au înregistrat un număr ridicat de absențe nemotivate:
- Nivel primar/gimnazial: Școala Gimnazială nr. 10 Sibiu, Școala Gimnazială nr. 5 Mediaș,
Școala Gimnazială Nocrich, Școala Gimnazială Blăjel, Școala Gimnazială Brateiu, Școala
Nr.
crt. Nivelul de şcolarizare
Elevi înscrisi la
începutul
anului şcolar
2016-2017
Număr de elevi cu abandon şcolar
an şcolar 2016-2017
Procent
abandon
Total Urban Rural
1 Învăţământ primar de
masă si special
20204
112 14 98 0,55%
2 Învăţământ gimnazial
de masă si special
15912 158 43 115 0,99%
3 Învăţământ liceal zi
(cl. IX-X); învăţământ
profesional; special
7199 21 21 0 0,2%
Total: 43315 291
78 213 0,67%
Gimnazială Bazna, Școala Gimnazială Laslea, Liceul Teoretic Dumbrăveni, Centrul Școlar de
Educație Incluzivă nr 1 Sibiu.
- Nivel liceal/profesional: Liceul Tehnologic ”H. Coandă” Sibiu, Colegiul Tehnic Mediensis,
Liceul Tehnologic „T. Cipariu” Dumbrăveni, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară
”Terezianum” Sibiu, Colegiul Tehnic Independența Sibiu, Liceul Tehnologic Automecanica
Mediaș.
Proporţiile acestui fenomen sunt reflectate în sancţiunile aplicate pentru absenţele nemotivate, în
conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar. Astfel, la nivelul sistemului de învățământ județean s-au înregistrat 472 de note
scăzute la purtare, sub nota 7 și au fost exmatriculați 3 elevi din învățământul liceal și seral. Elevii
de la liceu care au acumulat 10 absențe nemotivate și erau beneficiari de burse ”bani de liceu” au
pierdut această bursă în următoarea lună. Astfel din 222 de beneficiari ai burselor ”bani de liceu”
în medie s-au alocat doar 200 burse/lună. Elevii din învățământul profesional beneficiază de o
bursă în valoare de 200 lei/lună. Din cauza absențelor din cei 2050 de elevi din învățământul
profesional doar 1690 elevi/lună au beneficiat de această bursă.
CAPITOLUL IV- OBIECTIVE ŞI ACŢIUNI SPECIFICE PENTRU PREVENIREA
ABSENTEISMULUI ŞI A ABANDONULUI ŞCOLAR
Obiective generale:
▪ Creşterea gradului de cuprindere a copiilor şi tinerilor în toate nivelurile de învăţământ
▪ Creşterea nivelului de conştientizare în rândul elevilor cu privire la riscurile la care aceştia se
expun prin refuzul de a frecventa cursurile educativ-formative
▪ Identificarea tipurilor de absenteism practicate de către elevi şi luarea de măsuri adecvate de
către factorii responsabili pe linie educativ-formativă din fiecare instituţie şcolară de pe raza
judeţului, în funcţie de aceste tipuri de absenteism, prin personalizări (psiholog, psihopedagog,
diriginte, cadre didactice, director instituţie):
a. absenteism selectiv (fuga de la şcoală este frecventă la o singură disciplină sau la mai
multe);
b. absenteism generalizat (dacă fuga de la şcoală este frecventă şi generalizată -
prefigurează abandonul şcolar);
c. căutarea singurătăţii (reacţie la tensiunea puternică intra sau extra şcolară);
d. dorinţa de apartenenţă la grup ("ritualuri de iniţiere prin mimetism");
e. dorinţa de a fi cu partenerul ( manifestată şi evidentă în general la adolescenţi);
f. atitudine defensivă faţă de autoritatea unui sistem (frica de permanenţă, conduită de tip
evazionist - forme de evadare fizică şi psihologică din situaţia percepută ca fiind
traumatizantă).
▪ Realizarea unui mediu educaţional stimulativ pentru elevi prin:
a. diversificarea şi atractivitatea activitătilor extracuriculare;
b. promovarea cooperării în clasă astfel încât şi elevii cu performanţe şcolare modeste să
experimenteze succesul;
c. menţinerea în clasă a unei atmosfere care să asigure satisfacerea trebuinţei de siguranţă
afectivă pentru toţi elevii;
d. sistem echitabil de recompense/sancţiuni care să menţină motivaţia şcolară a elevilor - nota
să fie doar o măsură obiectivă a performanţei şi nu o modalitate de sancţionare a elevului;
e. evitarea constituirii în clase a unor elite, concomitent cu etichetarea, marginalizarea celor
care nu aparţin elitei;
f. metodele de predare să propună o învăţare atractivă;
g. creşterea responsabilizării cadrelor didactice;
▪ Deschiderea şcolii către comunitate şi diversificarea proiectelor de parteneriat cu actorii de la
nivelul comunităţii prin:
a. implicarea reală a structurilor comunitare consultative în prevenirea abandonului şcolar şi
soluţionarea unor cazuri concrete ale comunităţii din care fac parte (oameni de afaceri
locali, consilieri locali, poliţişti, cadre didactice, medic, preot);
b. derularea de programe ("Şcoala părinţilor") în cadrul comunităţilor cu număr mare de copii
aflaţi în risc de abandon şcolar;
c. crearea unui forum al părinţilor;
d. colaborarea prin parteneriate interinstituţionale cu autorităţile locale - Poliţia de
Proximitate, Jandarmeria, alte asociaţii sau ONG-uri;
e. implementarea proiectului de educaţie juridică în toate şcolile (cls. V-VIII) şi în liceele din
judeţ, unde li se vor preda lecţii de legislaţie, norme şi principii etice de către procurori,
judecători sau poliţişti voluntari în sensul de a conştientiza pericolele la care se expun prin
consumul de droguri, alcool, tutun sau violenţă.
Obiective specifice:
Obiectivul 1. Elaborarea planului operaţional pentru prevenirea abandonului şcolar şi
absenteismului la nivel judeţean şi la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ
Acţiuni la nivel judeţean:
1.1. Constituirea grupului de lucru pentru siguranţa în şcoli şi prevenirea absenteismului şi
abandonului şcolar
1.2. Aprobarea planului de măsuri privind prevenirea absenteismului şi abandonului şcolar
1.3. Elaborarea unei proceduri privind monitorizarea absenteismul și abandonul școlar la nivelul
județului Sibiu
1.4. Consilierea directorilor unităţilor de învăţământ în vederea elaborării planurilor operaţionale de
prevenire a absenteismului şi abandonului şcolar
Termen: septembrie
Răspund: Instituția Prefectului – județul Sibiu, ISJ Sibiu
Acţiuni la nivel de unitate şcolară:
1.1. Constituirea la nivelul fiecărei unităţi şcolare a Comisiei privind abandonul şcolar (CAS), condusă
de directorul scolii, care analizează şi propune Consiliului de Administraţie soluţii privind
rezolvarea cazurilor de abandon şcolar, în colaborare şi consultare cu Inspectoratul Scolar, cu
Primăriile sau Consiliilor Judetene, sau cu alte institutii sau asociaţii cu preocupări în domeniu.
1.2. CAS alcătuieşte o strategie şi un raport anual privind situaţia abandonului şcolar rezultate pe baza
analizelor de caz, a informărilor sintetizate de catre diriginţii claselor.
Termen: septembrie
Răspund: ISJ Sibiu, directorii unităţilor de învăţământ
Obiectivul 2. Monitorizarea prin măsuri stricte a abandonului şi absenteismului şcolar
Acţiuni la nivel judeţean:
2.1. Colectarea lunară, până la data de 10 a fiecărei luni de la fiecare unitate şcolară a numărului de
absenţe.
2.2. Monitorizarea frecvenţei la ore a elevilor, a activităţilor de consiliere cu părinţii şi a măsurilor
întreprinse la nivelul unităţilor de învăţământ în scopul prevenirii şi reducerii absenteismului şi
abandonului şcolar, prin inspecţii tematice derulate de ISJ Sibiu.
2.3. Analiza în şedinţele de lucru cu directorii unităţilor de învăţământ a problemei frecvenţei şcolare
şi abandonului şcolar.
2.4. Asigurarea unor măsuri de ordine publică în proximitatea instituțiilor de învățământ prin
adoptarea unor metode pentru descurajarea absenteismului: legitimarea elevilor depistați în mediul
stradal pe timpul orelor de curs și comunicarea stării de fapt către conducerea școlilor
2.5. Efectuarea de controale privind respectarea interzicerii comercializării de produse cu conținut de
alcool/tutun către minori
Termen: lunar, semestrial
Răspund: inspectori şcolari, reprezentanți MAI,
reprezentanti ai Comisariatului Județean de Protecție a Consumatorilor
Acţiuni la nivel de unitate şcolară:
2.1. Elaborarea unei proceduri de monitorizare a absenţelor la nivelul unităţii de învăţământ.
2.2. Realizarea unei baze de date cu elevii care prezintă risc prin prisma fenomenului absenteismului
şcolar/abandon şcolar.
2.3. Monitorizarea elevilor aflaţi în situaţie de risc de absenteism sau abandon şcolar, vizite la
domiciliul acestora şi discuţii cu părinţii în vederea identificării factorilor/motivelor pentru care
lipsesc de la şcoală.
2.4. Respectarea normelor din R.O.F.U.I.P. şi Regulamentul de ordine interioară al şcolii privind
motivarea absenţelor şi sancţionarea/recompensarea elevilor în raport cu comportamentul civic
adoptat de aceştia.
2.5. Aplicarea de chestionare în vederea stabilirii cauzelor abandonului şi absenteismului.
2.6. Realizarea unor planuri de intervenţie personalizate prin cooperarea dirigintelui cu profesorii
clasei, cu psihologul şcolii şi cu părinţii.
2.7. Informarea lunară (telefonică/directă) a părinţilor elevilor privind situaţia şcolară a copiilor.
Termen: permanent
Răspund: directorii unităţilor de învăţământ
Obiectivul 3. Identificarea şi promovarea de „bune practici” privind prevenirea abandonului şi
a absenteismului
Acţiuni la nivel judeţean şi de unitate şcolară:
3.1. Implementarea şi continuarea programelor/proiectelor/campaniilor care au avut eficacitate, prin
implicarea tuturor instituţiilor şi organizaţiilor cu rol în protecţia şi promovarea drepturilor copilului
(ex: proiectul „Fiecare copil în grădiniţă”)
3.2. Continuarea programului “A doua şansă” pentru a permite ocuparea unui loc de muncă, în scopul
reducerii marginalizării celor cu vârsta cuprinsă între 14-35 ani care au abandonat şcoala.
3.3. Derularea unor programe sociale şi educaţionale care să atragă elevii spre şcoală (ex. programul
“Lapte-corn”, “Euro 200”, burse bani de liceu și profesionale).
3.4. Asigurarea alocației de hrană pentru elevii din învățământul special, în acord cu legislația în
vigoare
3.5. Organizarea unor activităţi de pregătire suplimentară ,,şcoală după şcoală” pentru cei care
manifestă dificultăţi de asimilare, precum şi în cazul celor cu lacune în pregătire, datorită
absenteismului
3.6. Familiarizarea profesorilor cu tehnici de învăţare activă şi interactive pentru a creşte atractivitatea
orelor de curs; promovarea cooperării în clasă, astfel încât şi elevii cu performanţe şcolare
modeste să experimenteze succesul.
3.7. Diversificarea activităţilor educative din cadrul orelor de consiliere şi orientare şi implicarea
elevilor în activităţi/proiecte extraşcolare, programe de petrecere a timpului liber;
3.8. Activităţi preventiv - educative şi de informare desfăşurate în cadrul orelor de dirigenţie sau la
diverse activităţi în cadrul campaniilor tematice desfăşurate cu elevii. Se va pune accent pe
consecinţele legale ale delincvenţei juvenile şi impactul social pe care îl are un asemenea
comportament pe termen mediu şi lung.
3.9. Organizarea şi desfăşurarea unor acţiuni de parteneriat cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie și
Jandarmerie în scopul susţinerii şi reintegrării şcolare şi sociale a elevilor ce au săvârşit acte
infracţionale, abateri disciplinare grave, abandon şcolar, absenteism ridicat, etc.
3.10. Asigurarea calităţii serviciilor de sprijin educaţional personalizat pentru copiii cu CES, orientare
şcolară şi consiliere profesională
3.11. Formarea cadrelor didactice pentru asigurarea unui bun parteneriat în vederea intervenţiei în
echipă, în cadrul sprijinului acordat copiilor cu CES integraţi în învăţământul de masă
3.12. Derularea de programe de consiliere individuală/ de grup a elevilor cu risc/absenteism şcolar,
corelate nevoilor individualizate ale acestora
3.13. Derularea de programe de consiliere individuală/ de grup a părinţilor elevilor cu risc de
absenteism şcolar; responsabilizarea părinţilor prin implicarea în activităţtile şcolare astfel încât
dezinteresul unor părinti să fie diminuat
3.14. Organizarea de seminarii educaţionale în scopul informării părintilor cu privire la variantele
optime de şcolarizare pentru elevi.
Termen: permanent
Răspunde: ISJ Sibiu, directorii unităţilor de învăţământ,
CCD Sibiu, CJRAE, I.J.J. Sibiu, IPJ Sibiu
Obiectivul 4. Implicarea factorilor de decizie, autorităţile locale, servicii sociale, ONG-urile,
firme, în prevenirea şi combaterea abandonului şcolar
Acţiuni la nivel judeţean şi de unitate şcolară:
4.1. Formarea unor echipe interinstituţionale din reprezentanţi ai I.S.J. Sibiu, I.P.J. Sibiu, I.J.J. Sibiu,
D.G.A.S.P.C., cu atribuţii în monitorizarea şi diminuarea absenteismului în mediul şcolar
4.2. Încheierea unui parteneriat la nivel local între unităţile de învăţământ - poliţia locală –
jandarmerie- asociaţiile de părinţi - alte instituţii cu rol în promovarea şi protecţia drepturilor
copilului, cu sarcini clare pentru fiecare partener.
4.3. Înființarea și susținerea Serviciilor de zi și consiliere de către SPAS-uri pentru copiii cu risc de
abandon școlar și/sau familial, în funcție de nevoile din comunitate.
4.4. Respectarea de către fiecare Primărie a prevederilor Legii nr. 272/2004 privind protecția și
promovarea drepturilor copilului, art. 114 referitoare la înființarea și funcționarea Consiliilor
Comunitare Consultative la nivelul fiecărei comunități locale, ca măsură de prevenire a
abandonului școlar și familial, a instituționalizării copilului, precum și înaintarea de rapoarte de
activitate referitoare la abandonul școlar.
4.5. Identificarea şi sprijinirea familiilor cu risc de marginalizare, pentru prevenirea abandonului şcolar
al copiilor;
4.6. Acordarea de sprijin financiar sub formă de rechizite, îmbrăcăminte, transport şcolar al elevilor
din mediul rural în mediul urban; sprijinirea familiilor cu venit scăzut (burse ”Bani de liceu”,
burse pentru elevii din învățământul profesional, burse sociale).
4.7. Realizarea unor Centre de consiliere pentru elevi şi părinţi care să acorde consiliere socială,
psihologică, individuală, suport material şi activităţi de grup pentru copii şi părinţi
4.8. Crearea unor spaţii pentru activităţi de timp liber (informatică, vizionări filme, teatre, bibliotecă,
sport); punerea la dispoziţia copiilor a celor existente în prezent, pe timpul vacanţelor şcolare.
4.9. Organizarea unor tabere gratuite pentru elevii cu risc de abandon şcolar în scopul furnizării
competenţelor şi abilităţilor de bază pentru toate categoriile de elevi expuse acestui risc, precum
şi pentru creşterea şanselor de succes şcolar.
4.10. Sprijinirea tinerilor pentru accesul pe piaţa muncii: târguri de Job-uri, orientarea tinerilor spre
cursuri de formare în calificările de pe piaţa forţei de muncă, pregătire profesională pentru
absolvenţii din învăţământul gimnazial care nu continuă studiile în învăţământul liceal.
4.11. Realizarea unor parteneriate cu agenti economici, pentru formare profesională pe baza de
contracte de şcolarizare incluzând burse de studii şi asigurarea locurilor de muncă absolvenţilor
participanţi la program, în scopul atragerii şi inserţiei profesionale a elevilor cu tendinţe de
abandon şcolar.
Termen: anual
Răspund: Consiliul local, Consiliul Judeţean,
ISJ, CJRAE, AJOFM, I.J.J. Sibiu, IPJ Sibiu,
DGASPC, directorii unităților școlare
II. Măsuri privind diminuarea fenomenului de violență și creșterea siguranței în mediul școlar
CAPITOLUL I - CONSIDERAŢII GENERALE
Violența scolară este doar una dintre manifestările violenței cotidiene. Dezbaterile privind relația
între conceptul de „drept la siguranță” si mediul scolar au căpătat în Europa o dezvoltare continuă si
constantă, cu diferențe de la țară la țară, devenind oficial o problemă politică în urma unei întâlniri a
experților, organizată de Comisia Europeană la Utrecht, în anul 1997.
Mass-media acordă din ce în ce mai multă atenție violenței, contribuind la constientizarea si cresterea
interesului public față de violența tinerilor, inclusiv față de violența scolară.
Cauzele violenţei şcolare:
• Mediul familial: mediul conflictual, familii dezorganizate sau monoparentale, lipsa de comunicare şi
afecţiune, consum de alcool, lipsa unei minime exigenţe parentale;
• Mediul social: situaţia economică precară, inegalităţile sociale;
• Mediul şcolar: managementul defectuos al clasei de elevi şi al situaţiilor de criză, ignorarea sau
tratarea preferenţială a elevilor, abuzul de măsuri disciplinare, programa supraîncărcată;
• Mediul contextual: gaşca de prieteni, schimbarea mediului;
• Mediul individual: trăsăturile de personalitate, impulsivitate, teribilism, căutarea de senzaţii, imaginea
de sine scăzută, opoziţionism, instabilitate emoţională, probleme specifice adolescenţei;
Tipologia conduitelor de violenţă în şcoală:
- agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg;
- agresiuni active fizice indirecte: lovirea unui substituit al victimei;
- agresiuni active verbale directe: înjură, ameninţă;
- active verbale indirecte: calomnia;
- agresiuni pasive fizice directe: împiedicarea producerii unui comportament al victimei;
- agresiuni pasive fizice indirecte: refuzul de a realiza o sarcină, de a da curs unei rugăminţi;
- agresiuni pasive verbale directe: refuzul de a vorbi;
- agresiuni pasive verbale indirecte: negativism.
CAPITOLUL II – CADRUL LEGISLATIV
Acte normative:
• Legea Educaţiei Naţionale -2011, cu modificările și completările ulterioare
• Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin
OMEN. Nr.5079/2016
• Legea nr. 35/2007 privind creşterea siguranţei în învăţământ si Legea nr. 29 /2010, completare a
Legii nr. 35/2007
• OMECT nr.1409/2007 cu privire la aprobarea strategiei Ministerului Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului cu privire la reducerea fenomenului de violenţă în unităţile de învăţământ
preuniversitar.
Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu elaborează anual Planul operaţional privind reducerea fenomenului
violenţei în mediul şcolar, în vederea aplicării Strategiei Ministerului Educaţiei Naţionale cu privire la
reducerea fenomenului de violenţă în unităţile de învăţământ preuniversitar. Astfel la nivel judeţean există
o procedură privind modalităţile de gestionare şi intervenţie în cazul unor situaţii concrete de violenţă
şcolară şi de raportare a situaţiilor de violenţă din unităţile şcolare.
La nivelul unităţilor şcolare sunt active comisile de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar,
conform OMEdCT nr. 1409/2007 şi au loc întâlniri, dezbateri, ateliere de lucru (cu directori, cadre
didactice, diriginţi, consilieri educativi, elevi, reprezentanţi ai Inspectoratul de Poliţie a Judeţului Sibiu) în
vederea cunoaşterii normelor legislative privind violenţa în şcoli (Legea nr. 272/2004, Ordinul MECT
nr.1409/29.06.2007, Legea nr. 35 din 2007, Legea nr. 29 din 2010).
Pentru creșterea gradului de gradului de siguranţă a elevilor şi a personalului didactic şi prevenirea
delincvenţei juvenile în incinta şi în zonele adiacente unităţilor de învăţământ preuniversitar este elaborat
Planul Teritorial de acțiune la nivelul județului Sibiu
În vederea asigurării securităţii şi siguranţei elevilor, unităţile şcolare au elaborat o procedură privind
reglementarea accesului persoanelor în incinta şcolii şi au actualizat Regulamentul Intern, cu precizarea
condiţiilor de acces în unitatea de învăţământ al personalului didactic şi nedidactic, elevilor, părinţilor şi al
vizitatorilor, conform art.3 din Legea nr.35 din 2 martie 2007 privind creşterea siguranţei în unităţile de
învăţământ modificată şi completată de Legea nr. 29/2010, precum şi a sarcinilor ce revin cadrului
didactic şi elevului de serviciu. Regulamentul fiecărei unităţi şcolare este afişat la loc vizibil pus la
dispoziţia Inspectoratului de Poliţie Judeţean şi a Inspectoratului de Jandarmi Judeţean.
În ceea ce priveşte securizarea clădirilor unităţilor de învăţământ prin achiziţionarea de camere de
supraveghere Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu a consiliat directorii unităţilor şcolare pentru a se adresa
în regim de urgenţă Consiliilor locale/Consiliului Judeţean în vederea asigurării sumelor necesare
securizării perimetrelor şcolare, în acord cu articolul art.4 din Legea 29/2010.
Diriginţii/învăţătorii şi comitetele de părinţi pe clasă analizează lunar starea disciplinară, frecvenţa
elevilor, implicarea copiilor şi părinţilor în procesul de învăţământ şi siguranţa civică din clasă.
Incidentele/faptele deosebite la nivel de clasă/unitate şcolară privind încălcarea prevederilor
Regulamentului Intern sunt consemnate într-un registru special al unităţii şcolare. Deasemenea la nivelul
unităţilor şcolare se organizeză permanent sesiuni de consiliere a părinţilor referitor la prevenirea şi
combaterea fenomenului de violenţă şcolară şi derulează activtăţi educative şcolare şi extraşcolare pe tema
prevenirii şi combaterii violenţei şcolare. Reprezentantii Politiei si Jandarmeriei au desfasurat activitati de
prevenire si combatere a violentei in unități școlare prin participarea la ore de dirigentie si prin consilierea
elevilor cu probleme.
Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu avizează proiectele educative şi parteneriatele cu ONG-uri, care au
ca obiect de activitate combaterea violenţei în mediul familial, violenţa împotriva femeii, răul tratament
aplicat minorilor, combaterea alcoolismului şi a consumului de droguri şi organizează activităţi
extraşcolare menite să contracareze influenţa negativă a industriei divertismentului şi massmediei. In
scopul prevenirii şi combaterii violentei, unitatile scolare din judetul Sibiu deruleaza numeroase activitati educative.
CAPITOLUL III – DATE STATISTICE PRIVIND FENOMENUL DE VIOLENȚĂ ȘI
SIGURANȚA ÎN MEDIUL ȘCOLAR IN JUDEŢUL SIBIU
A. Siguranță Școlară - an școlar 2017-2018
INDICATORI URBAN RURAL TOTAL
Unitate școlară - formă de proprietate publică privată publică privată
1. Numărul total al unităţilor de învăţământ
din aria de competenţă 144 32 175 0 351
- grădiniţe 56 22 61 0 139
nr. elevi 8905 1120 0 0 10025
- şcoli gimnaziale 56 2 112 0 170
nr. elevi 23193 98 12390 0 35681
- licee, colegii, etc. 32 8 2 0 42
nr. elevi 13734 1391 317 0 15442
2. Numărul unităţilor de învăţământ
preuniversitar asigurate cu pază 39 5 3 0 47
- pază proprie (exclusiv) 0 0 0 0 0
- pază cu societăţi specializate (exclusiv) 1 1 0 0 2
- pază mixtă 38 4 3 0 45
3. Nr. unităţilor de învăţământ care nu au
niciun fel de pază 28 10 95 0 133
4. Numărul unităţilor de învăţământ
preuniversitar dotate cu sisteme de
supraveghere video 34 13 123 0 170
- în interior (exclusiv) 1 4 16 0 21
- în exterior (exclusiv) 5 0 12 0 17
interior şi exterior 28 9 95 0 132
5. Nr. şcoli cu plan de siguranţă al şcolii 80 2 50 0 132
6. Nr. şcoli cu plan de pază aprobat de poliţie 39 5 3 0 47
7. Nr. şcoli care au încheiat acorduri de
cooperare privind siguranţa şcolară 31 2 13 0 46
8. Nr. şcoli cu registre ale incidentelor 76 2 35 0 113
9.Nr. unităţi de învăţământ care nu au gard 0 0 1 0 1
împrejmuitor
10. Nr. unități de învățământ amplasate într-o
zonă iluminată necorespunzător 0 0 0 0 0
11.Nr. unități de învățământ amplasate într-o
zonă periferică /izolată 1 0 1 0 2
B. Situație privind faptele de violenta – an școlar 2016-2017
1. Categoria atac la persoana
Perioada de
raportare
Insulte
grave
repetate
Amenințări
repetate
Violențe
fizice
ușoare,
fără
arme
Fapte
privitoare
la viața
sexuală
Total Rural Urban Masculin Feminin
Semestrul I 2 4 9 1 16 8 8 13 3
Semestrul II 0 2 11 0 13 5 8 9 4
Total an
școlar 2 6 20 1 29 13 16 22 7
2. Atac la securitatea unitații
Perioada de
raportare
Introducerea
unor persoane
străine în
incinta școlii
Incendiere și
tentativă de
incendiere
Total Rural Urban Masculin Feminin
Semestrul I 2 1 3 1 2 1 2
Semestrul II 0 0 0 0 0 0 0
Total an
școlar 2 1 3 1 2 1 2
3. Atentat la bunuri
Perioada de
raportare
Furt și
tentativă de
furt
Distrugerea
bunurilor școlii
Total Rural Urban Masculin Feminin
Semestrul I 5 0 5 0 5 0 0
Semestrul II 5 1 6 2 4 1 1
Total an
școlar 10 1 11 2 9 1 1
4. Alte fapte de violenta
Perioada de
raportare
Alte tipuri de
violență – folosire
petarda
Total Rural Urban Masculin Feminin
Semestrul I 1 1 0 1 1 0
Semestrul II 0 0 0 0 0 0
Total an școlar 1 1 0 1 1 0
Număr total acte de violenta:
NR.
CRT.
CATEGORIA TOTAL MASCULIN FEMININ
Semestrul
I
Semestrul
II
An
școlar
Semestrul
I
Semestrul
II
An
școlar
Semestrul
I Semestrul II
An
școlar
1 ATAC LA
PERSOANĂ 16 13 29 13 9 22 3 4 7
2 ATENTAT LA
SECURITATEA
UNITĂȚII
ȘCOLARE 3 0 3 1 0 1 2 0 2
3 ATENTAT LA
BUNURI 5 6 11 0 1 1 0 1 1
4
ALTE FAPTE
DE VIOLENȚĂ
SAU
ATENTATE LA
SECURITATE 1 0 1 1 0 1 0 0 0
TOTAL GENERAL: 25 19 44 15 10 25 5 5 10
CAPITOLUL IV- OBIECTIVE ŞI ACŢIUNI SPECIFICE PENTRU PREVENIREA
FENOMENULUI DE VIOLENȚĂ ȘI CREȘTEREA SIGURANȚEI ÎN MEDIUL ȘCOLAR
Prevenirea violenţei este o preocupare permanentă a diriginţilor şi totodată a conducerilor
unităţilor şcolare. Aceasta reiese şi din activităţile extraşcolare care completează demersul educativ,
din implicarea elevilor în campanii de prevenire, la nivel local şi judetean, din proiectele parteneriale
existente la nivelul fiecarei unităţi şcolare.
Planul operaţional al Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu pentru prevenirea violenţei în şcoli
cuprinde următoarele acţiuni:
• identificarea situaţiilor de violenţă generate de elevi sau grupuri de risc din cadrul şcolilor sau
perimetrul acestora;
• derularea unor programe educative în care să fie implicaţi părinţii şi elevii identificaţi ca
potenţiali factori delictogeni;
• identificarea zonelor de risc din cadrul perimetrelor şcolare precum şi din zonele limitrofe,
precum şi intervalul de timp în care copiii şi tinerii sunt expuşi unor pericole iminente;
• prevenirea comportamentelor violente prin dezvoltarea unor servicii de consiliere individuală
şi de grup, pentru copil şi familie;
• promovarea programelor educative curriculare şi extracurriculare cu impact asupra tinerilor
(sport, artterapie, meloterapie, ludoterapie) şi diseminarea exemplelor de bună practică obţinute
în activitatea desfăşurată cu tinerii predelicvenţi şi delicvenţi;
• avizarea proiectelor educative şi parteneriatele cu ONG-uri, care au ca obiect de activitate
combaterea violenţei în mediul familial, violenţa împotriva femeii, răul tratament aplicat
minorilor, combaterea alcoolismului şi a consumului de droguri;
• organizarea unor activităţi extraşcolare menite să contracareze influenţa negativă a industriei
divertismentului şi massmediei;
• avizarea programelor întocmite de unităţile şcolare care au ca scop combaterea absenteismului,
abandonului şcolar şi a vagabondajului;
• informarea cadrelor didactice cu privire la prevederile Legii 272/2004 referitoare la drepturile
copilului, respectiv Legea 61/2001;
• monitorizarea modului de aplicare a Regulamentului de ordine interioară şi de aplicare a
Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar.
In Procedura elaborată de I.S.J. Sibiu sunt stabilite responsabilități la nivelul unităților de
învățământ și modalități de intervenție în cazul unui incident cu caracter violent.
A. RESPONSABILITĂŢI LA NIVELUL CONDUCERII UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
DIRECTOR
- Răspunde de actualizarea Regulamentului Intern al fiecărei unităţi de învăţământ de către consiliul
profesoral, cu precizarea condiţiilor de acces în unitatea de învăţământ al personalului didactic şi
nedidactic, elevilor, părinţilor şi al vizitatorilor, precum şi a sarcinilor ce revin cadrului didactic,
elevului şi pedagogului de serviciu. Regulamentul va fi afişat la loc vizibil şi va fi pus la dispoziţia
Inspectoratului de Poliţie Judeţean Sibiu şi a Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Sibiu;
- Răspunde de stabilirea în consiliile profesorale, cu acordul consiliului reprezentantiv al părinţilor şi
cu consultarea reprezentanţilor elevilor, unui semn distinctiv ( ecuson, uniformă, eşarfă, etc) pentru
elevii unităţii de învăţământ;
- Întocmeşte planul de pază al unităţii cu sprijinul organelor de poliţie/jandarmerie şi răspunde de
asigurarea eficientă a pazei şi securităţii şcolii;
- Desemnează persoanele responsabile pentru controlul accesului în unitatea de învăţământ;
- Controlează modul în care personalul de pază îşi execută atribuţiile de serviciu;
- Controlează modul în care membrii comisiilor din şcoală îşi exercită atribuţiile în domeniul
securităţii şi siguranţei elevilor;
- Colaborează cu reprezentanţi ai Poliţiei, Jandarmeriei şi ai ONG-urilor şi încheie acorduri de
colaborare în vederea prevenirii situaţilor de violenţă;
- Soluţionează problemele conflictuale apărute;
B. RESPONSABILITĂŢI LA NIVELUL MEMBRILOR COMISIILOR SPECIFICE:
COMISIA PENTRU PREVENIREA ŞI ELIMINAREA VIOLENŢEI
Este responsabilă de elaborarea, aplicarea şi evaluarea modului de îndeplinire a obiectivelor
incluse în cadrul planului operaţional al unităţii şcolare privind reducerea fenomenului violenţei
- Întocmeşte o procedură operaţională pentru sporirea siguranţei elevilor şi a cadrelor didactice în
şcoală/ plan de siguranță
- Verifică respectarea acestei proceduri;
- Gestionează sistemul de comunicare între şcoală, autorităţi şi familie pentru identificarea,
monitorizarea şi prevenirea actelor de violenţă/infracţiunilor, prin implicarea tuturor factorilor
educaţionali;
- Sesizează conducerea şcolii şi comisia judeţeană pentru prevenirea şi combaterea violenţei în
mediul şcolar în legătură cu fenomenele şi actele de violenţă constatate;
- Analizează cauzele fenomenelor şi actelor de violenţă constatate;
- Urmăreşte modalităţile de aplicare a prevederilor legale, privind creşterea siguranţei la nivelul
şcolii;
- Evaluează şi monitorizează activităţile de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar
propriu;
- Centralizează lunar situaţiile de violenţă semnalate de către diriginţi;
- Propune măsuri de prevenire şi combatere a actelor de violenţă;
- Elaborează semestrial un raport de activitate şi îl transmite comisiei judeţene pentru prevenirea şi
combaterea violenţei în mediul şcolar.
C. PROFESORUL DE SERVICIU:
- Colaborează cu persoanele care controlează accesul în unitatea de învăţământ pentru a interzice
intrarea persoanelor străine
- Verifică spaţiile unităţii de învăţământ, pentru evitarea situaţiilor care contravin regulamentului
şcolii
- Monitorizează comportamentul elevilor
- Semnalează conducerii şcolii toate situaţiile de violenţă apărute şi le consemnează în Registrul de
incidente
D. PERSONALUL DE PAZĂ:
- Previne introducerea, în incinta şcolii, de materiale care pot pune în pericol integritatea fizică şi
psihică a elevilor şi a angajaţilor şcolii;
- Monitorizează intrarea sau ieşirea unei clădiri, astfel încât să împiedice persoanele neautorizate să
intre în clădire
- Înregistrează persoanele străine în Registrul pentru evidenţa accesului vizitatorilor în spaţiul
unităţii de învăţământ,
- Intervine în situaţii de violenţă apărute;
- Semnalează profesorului de serviciu/directorul/director adjunct problemele disciplinare apărute.
E. DIRIGINŢII:
- Prelucrează ROFUIP şi ROI la clasă;
- Stabilesc responsabilităţi la nivelul fiecărei clase, cu privire la disciplina în rândul elevilor;
- Analizează situaţiile disciplinare la nivelul fiecărei clase, în cadrul orelor de consiliere cu elevii şi
în cadrul orelor de consiliere cu părinţii, şi verifică permanent starea disciplinară a elevilor din
colectivul îndrumat;
- Aplică măsuri disciplinare, conform ROFUIP;
- Dezbat situaţiile de violenţă apărute la clasă, în cadrul Consiliului clasei;
- Solicită prezenţa la şcoală a părintelui/tutorelui legal al elevului care a creat probleme de
violenţă/disciplinare.
F. CADRELE DIDACTICE:
- Monitorizează comportamentul elevilor;
- Consemnează în Registrul de incidente toate situaţiile de violenţă apărute;
- Aduc la cunoştinţa profesorului diriginte situaţiile de violenţă apărute.
G. PSIHOPEDAGOGUL ŞCOLAR: (Consilierul şcolar)
- Consiliază elevii cu manifestări violente;
- Consiliază părinţii;
- Organizează activităţi educative privind combaterea şi prevenirea violenţei în şcoală.
H. ELEVII:
- Respectă ROFUIP şi ROI
- Nu părasesc incinta şcolii în timpul programului şcolar
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN CADRUL PRODUCERII UNOR INCIDENTE CU
CARACTER VIOLENT
Soluționarea cazurilor de violenţă din şcoli şi raportarea acestora se face conform unei proceduri
elaborată de reprezentanţii Inspectoratului Scolar Judeţean Sibiu în colaborare cu Inspectoratul
Judeţean de Poliţie, Compartimentul de Analiză și Prevenire a Criminalității.
- Astfel, în condiţiile producerii unui incident cu caracter violent, unitatea şcolară va urma prezenta
procedură:
A. În condiţiile producerii unui incident cu caracter violent, unitatea şcolară va urma prezenta
procedură:
1. Constatarea faptei / autosesizarea/ verificarea informaţiilor.
2. a. Anunţarea, de îndată, a profesorului de serviciu,
b. Informarea conducerii unităţii.
3. Acordarea primului ajutor victimei/victimelor în acord cu normele de prim-ajutor ori în funcţie de
natura şi gravitatea vătămărilor corporale suferite*.
* Dacă situaţia impune, se solicita ajutorul ambulanţei, prin apelarea serviciului 112.
4. Anunţarea imediată, de către conducerea unităţii a părinţilor/tutorilor legali şi a autorităţilor
competente** (112, Medic şcolar, Jandarmeria/Poliţia de Proximitate/DGASPC).
** Dacă există riscul de producere iminentă a unei fapte cu violenţă, ori este în curs de desfăşurare, se
va solicita sprijinul Jandarmeriei / Poliţiei prin intermediul apelului de urgenţă 112. În cazul în care
fapta s-a produs şi nu există riscul revenirii agresorilor sau al escaladării conflictului, se apelează la
poliţistul de proximitate. (în cazul programului de după-amiază se va apela echipajul de intervenţie al
Poliţiei 0269 208205).
5. Informarea ISJ Sibiu (inspector şcolar educativ/ inspector şcolar de sector) de către conducerea
unităţii de învăţământ, în cel mai scurt timp, cu privire la evenimentul produs, consecinţele acestuia şi
măsurile luate până la acel moment (Ex. anunţarea părinţilor şi a autorităţilor, acordarea primului
ajutor, etc).
6. Analizarea cazului şi dispunerea de măsuri în Comisia pentru prevenire şi combatere a violenţei,
Comisia de disciplină, Consiliul Profesoral, atât pentru victimă***, cât şi pentru agresor.
*** Pentru victime se vor respecta prevederile Legii 211/ privind unele măsuri pentru asigurarea
protecţiei victimelor infracţiunilor. Pentru agresor(i) se vor respecta prevederile specifice în vigoare
(ROFUIP, ROI), în cazul în care aceştia sunt elevi.
7. Aplicarea sancţiunii de către diriginte/ învăţător şi comunicarea acesteia părinţilor.
8. Completarea de către diriginte a Fişei de înregistrare a cazului de violenţă, în registrul de incidente
al unităţii şi transmiterea acesteia persoanei desemnate de Comisia pentru prevenire şi combatere a
violenţei de la nivelul unităţii de învăţământ.
9. Transmiterea, în cel mai scurt timp, a datelor referitoare la incident, la ISJ Sibiu (în macheta de
raportare a incidentelor violente), de către persoana desemnată de Consiliul de administraţie sau de
către Comisia anti-violenţă de la nivelul şcolii.
10. Monitorizarea de către Comisia pentru prevenire şi combatere a violenţei a măsurilor de intervenţie
aplicate şi evaluarea impactului creat asupra elevilor implicaţi în cazul de violenţă respectiv.
B. În condiţiile producerii unui incident incadrat in categoria actelor de violenta (exceptand
violenta fizica), unitatea şcolară va urma prezenta procedură:
1. Este sesizată comisia de violenţă şi conducerea şcolii
2. Comisia de violenţă → realizează o anchetă detaliată → convoacă Consiliul Profesorilor Clasei
Consiliul Profesorilor Clasei - analizează cazul şi stabileşte o sancţiune, conform ROFUIP, în cazul în
care autorii sunt elevi.
3. Dirigintele → aplică sancţiunea → Completează Fişa de înregistrare a cazului de violenţă în registrul
de incidente şi o transmite persoanei desemnate de Comisia pentru prevenire şi combatere a violenţei de la
nivelul unităţii de învăţământ
→ Informează părinţii
→ recomandă măsuri de asistenţă a elevilor implicați în acte de violență
→ monitorizează intervenţiile, colaborând cu părinţii şi consilierul şcolar
4. Transmiterea, în cel mai scurt timp, a datelor referitoare la incident, la ISJ – inspector şcolar educativ,
de către persoana desemnată de Consiliul de administraţie sau de către Comisia anti-violenţă de la nivelul
şcolii.
5. Profesorul din cabinetul de asistenţă psihopedagogică (Consilierul şcolar) → realizează consilierea
psihologică a elevilor implicați în acte de violență
6. Comisia pentru prevenire şi combatere a violenţei se asigură că fenomenul de violenţă a fost
înregistrat (macheta de raportare a incidentelor violente), că măsurile de intervenţie au fost puse în
aplicare şi urmăreşte impactul acestora asupra actorilor implicaţi în cazul de violenţă respectiv.
Inspector școlar,
Daniela Muntean
Inspector Școlar General,
Claudia Mery Simtion