SISTEM INTEGRAT PENTRU GESTIONAREA FACTORILOR DE RISC ÎN

PRODUC�IA DE GRÂU, FLOAREA-SOARELUI �I PORUMB ÎN DOBROGEA

I. FACTORI ABIOTICI DE RISC

1. Particularit��i geografice ale zonei Dobrogea

1.1 Relieful

1.2 Clima

1.3 Regimul hidrologic

1.4 Solurile

2. Metode de reducere a efectelor riscurilor factorilor abiotici

2.1 M�suri agrotehnice �i de amenajare a terenului

2.2 Perdele de protec�ie

2.2.1 Structura �i dinamica terenurilor cultivate (influen�a perdelelor de protec�ie)

2.3 Sisteme de iriga�ie

II. GRÂU - FACTORII DE RISC

1. Particularit��i biologice ale grâului

2. Particularit��i tehnologice de cultur� a grâului în Dobrogea

2.1. Alegerea terenului

2.2. Alegerea soiului

3. Factori de risc cu caracter abiotic la grâu

4. Modalit��i de reducere a riscului fa�� de factorii abiotici de stres la grâu

4.1 Lucr�ri agrotehnice

4.2. Perdele forestiere

5. Principalii factori biotici de risc la cultura grâului

5.1 Bolile ca factori de risc

5.2 D�un�torii ca factori de risc la grâu

5.3 Buruienile ca factor de risc la grâu

III. FLOAREA SOARELUI - FACTORII DE RISC

1. Particularit��i biologice ale plantelor de floarea-soarelui

2. Particularit��i tehnologice de cultur� la florea - soarelui în Dobrogea

2.1. Alegerea terenului

2.2. Alegerea hibridului

3. Factori abiotici de risc pentru produc�ia de floarea-soarelui

4. Recomand�ri de limitare a riscurilor fa�� de factorii abiotici

4.1. Lucr�ri agrotehnice

2

4.2. Perdelele forestiere �i rolul acestora pentru reducerea riscurilor în

produc�ia de floarea-soarelui

5. Principalii factorii biotici de risc pentru produc�ia de floarea-soarelui

5. 1. Bolile ca factor de risc

5.2 D�un�torii ca factor de risc

5.3 Buruienile ca factor de risc

IV. PORUMB - FACTORII DE RISC

1. Particularit��i biologice ale plantelor de porumb

2. Particularit��i tehnologice de cultur� la porumb în Dobrogea

3. Factori abiotici de risc pentru produc�ia de porumb

4. Recomand�ri de limitare a riscurilor fa�� de factorii abiotici

4.1. Lucr�ri agrotehnice

5. Principalii factorii biotici de risc pentru produc�ia de porumb

5. 1. Bolile ca factor de risc

5.2 D�un�torii ca factor de risc

5.3 Buruienile ca factor de risc

V. ROZ�TOARELE DIN DOBROGEA

3

I. FACTORI ABIOTICI DE RISC

1. Particularit��i geografice ale zonei Dobrogea

Dobrogea este regiunea geografic� ce ocup� partea nord-estic� a Peninsulei

Balcanice. La nord este delimitat� de Dun�re �i delta sa, la est de Marea Neagr�, la

Vest cu Câmpia Român�, iar la sud regiunea Ludogorie �i gura râului Batova din

Bulgaria.

Teritoriul s�u este împ�r�it în mod conven�ional în Dobrogea de Nord, situat�

pe teritoriul României �i Dobrogea de Sud, care apar�ine Bulgariei. În interiorul

grani�elor României, Dobrogea de Nord este împ�r�it� în zonele administrative ale

jude�elor Constan�a �i Tulcea (fig.1).

1.1 Relieful

Podi�ul Dobrogei Centrale este împ�r�it în:

- Podi�ul Casimcei; cu un relief care înregistreaz� cea mai mare altitudine din

regiune, de la 300 m (la Nord) pân� mai jos de 250 m (la Sud), este traversat de Râul

Casimcea, are o topografie carstic� la Sud, calcar din perioada jurasic�, la contactele

petrografice apar bazine de depresiune cu maluri de povârni�. La Nord exist� desi�uri

de p�dure, step� de p�dure în centru �i step� la sud.

- Podi�ul Daeni Hâr�ova; se întinde c�tre vest în regiunea Daeni Hâr�ova sau

Gârliciului, cu o l��ime de aproximativ 10-15 km cu un relief în dou� trepte (30 m –

65 m) �i depozite la sol considerate terase de abraziune, cu peisaj agricol dominant.

- Podi�ul Istriei este situat în partea de est a regiunii; este alc�tuit din dou�

trepte inferioare, situat în zona de influen�� a M�rii Negre. Exist� mici zone cu soluri

s�rate �i vegeta�ie sau exces de umiditate.

Fig. 1. Harta Dobrogei

4

1.2 Clima

Dobrogea se suprapune regiunii europene cu clim� continental�, caracterizat�

prin ierni relativ reci �i veri fierbin�i. Clima regiunii se formez� sub influen�a maselor

de aer oceanic, care p�trund dinspre nord �i nord-est, precum �i a maselor de aer

continental formate deasupra Câmpiei Europei de Est (Câmpia Rus�). Lipsa existen�ei

unei bariere naturale în partea de nord-est este cauza p�trunderii maselor de aer

arctic, caracteristice climatului subpolar. Influen�a M�rii Negre este direct� �i

puternic�, p�trunzând 40-60 km în interiorul uscatului. Acest lucru se manifest� clar

în timpul înc�lzirii din lunile de prim�var�.

Vânturile sunt un fenomen des întâlnit în aceast� regiune. Principalul flux de

aer vine dinspre nord �i nord-est. O influen�� semnificativ mai slab� o exercit�

vânturile de component� sudic�. Frecven�a zilelor cu vreme „lini�tit�” este extrem

de sc�zut�, iar viteza medie a vântului este de aproximativ dou� ori mai mare decât

cea pentru restul teritoriului ��rii.

Un element important în evaluarea poten�ialului natural al acestei regiuni este

str�lucirea soarelui.

Radia�ia solar� reprezint� principala surs� de energie pe care o prime�te

suprafa�a solului, fiind un factor important în procesele de fotosintez� �i maturare a

fructelor �i a semin�elor. Plantele folosesc atât efectul caloric, cât �i cel luminos

Fig. 2 Spectrul radia�iei solare

al radia�iei solare. Din tot spectrul radia�iei solare (fig. 2) plantele folosesc energia

luminoas� ce apar�ine intervalului lungimilor de und� de la 400 la 700 nm. Radia�ia

de la 300 la 400 nm produce modific�ri ale structurii ADN-ului, distrugeri la nivel de

membrane celulare �i promoveaz� apari�ia de compu�i reactivi ai oxigenului. Toate

aceste modific�ri, la nivelul frunzei creaz� susceptibilitatea îmboln�virii cu diferi�i

agen�i patogeni. Astfel, dup� cîteva zile cu insola�ie ridicat� �i umiditate sc�zut�,

5

riscul îmboln�virii este foarte ridicat, dac� se formeaz� rou� sau vin ploi de scurt�

durat� �i intensitate mic�.

Din punct de vedere al temperaturii, media multianual� din 1950 �i pîn� în

2006, pentru zona Dobrogei, este cuprins� între 11 �i 12 0C (Fig. 3), iar înc�lzirea

global� în ultimii cincizeci de ani este în jurul valorii de 0,7 0C.

Temperatura are un rol important în mobilitatea s�rurilor minerale, astfel în

perioadele de secet� înso�it� de temperaturi ridicate, s�rurile de potasiu �i sodiu se

acumuleaz� în straturile superficiale ale solului �i în plant�. Acest fapt duce la

m�rirea rezisten�ei insectelor d�un�toare în lunile cu temperaturi sub 00C. La

alegerea materialului de sem�nat trebuie s� se �in� cont �i de zona de provenien�� a

acestuia, deorece în procesul de maturare a semin�elor, condi�iile agro-meteo locale

î�i pun puternic amprenta asupra capacit��ii de germinare. Astfel, trebuie folosite

semin�e din zone cu caracteristici climatice asem�n�toare.

Unul din cei mai importanti factori de risc, pentru culturile agricole din

Dobrogea, este seceta. Pentru Dobrogea, cantitatea de ap� disponibil� proceselor de

evapotranspira�ie (fig. 4) este cuprins� între 300 �i 500 mm/an.

Fig. 3 Media multianual� a temperaturii (1950-2006)

6

Fig. 4 Evapotranspira�ia anual� (media multianual� 1950-2000)

1.3 Regimul hidrologic

Caracteristicile hidrologice ale zonei, sunt influen�ate de clima excesiv

continental� (precipita�ii sc�zute �i distribuire extrem de inegal�) �i de roci

permeabile mari. Faliile de ap� de suprafa�� sunt aproape inexistente. Funda�iile de

fli� �istos prezint� fluxuri sc�zute �i sunt extrem de volatile. Straturile de ap�

subteran� prinse între straturile impermeabile sunt bogat carbogazoase. Re�eaua de

ape de suprafa�� constituie un afluent al M�rii Negre �i al Dun�rii. Cele mai multe au

cursuri intermediare. Majoritatea sunt canale înguste prin care, în perioadele de

clim� uscat�, curge un flux sc�zut de ap� cu noroi, care cauzeaz� un puternic proces

de eroziune. Râurile care str�bat Podi�ul Dobrogei Centrale sunt Casimcea, Topolog,

Carasu, Hamaragia.

1.4 Solurile

Din punct de vedere pedogeografic, Dobrogea se încadreaz� în spa�iul Est-

european, Danubiano-pontic. Un rol distinct în dezvoltarea tipurilor de soluri l-a avut

climatul excesiv continental. Se întâlnesc soluri de tip cernoziom, brun-ro�cat, aluvial

�i erodat. În anumite zone se g�sesc molisoluri �i arii limitate, impuse de c�tre roci.

Specifice suprafe�ei Podi�ului Dobrogei Centrale sunt rezine �i cernoziomuri.

7

2. Metode de reducere a efectelor riscurilor datorate factorilor abiotici

2.1 M�suri agrotehnice �i de amenajare a terenului

În vederea conserv�rii apei în sol se recomand� alegerea de soiuri �i/sau

hibrizi cu o suprafa�� foliar� mai sc�zut� fa�� de medie, dar cu frunze mai groase a

c�ror reflectan�� (luciu) este mai ridicat�. Mulcirea terenului, imediat dup�

recoltare, cu resturi vegetale tocate ajut� semnificativ la reducerea cantit��ii de ap�

pierdut�. De exemplu, paiele de grîu au o capacitate de îmbibare cu ap� de 400%,

permi�înd, astfel, o încetinire a procesului de evaporare a apei.

Una din practicile agricole cu efecte negative, atît în Dobrogea, cît �i în zonele

învecinate, este incendierea miri�tilor. Aceast� practic� inten�ionat� sau involuntar�

are rezultate negative, atît pentru locul unde se produce, cît �i pentru zonele

învecinate. Local se produce o pierdere accentuat� a apei �i o degradare a activit��ii

biologice a solului.

Eroziunea solului const� în fenomenul de pierdere a particulelor de dimensiuni

foarte mici ce între�in activitatea biologic� în sol. În Dobrogea eroziunea poate fi

datorat� vîntului sau apei. Terasarea terenurilor agricole este una din m�surile de

stabilizare �i conservare a solului �i a apei de pe versan�i �i dealuri. Consolidarea

teraselor se face prin plantarea de copaci cu sisteme radiculare puternice �i totodat�

cu arbu�ti, terasele oferind zone plate de teren, care pot fi cultivate.

2.2 Perdele de protec�ie

Perdelele de protec�ie sunt realizate din benzi de copaci, arbu�ti �i ierburi

cultivate într-un rând sau în rânduri multiple, speciile ideale fiind cele care rezist� la

condi�ii dificile de mediu, cum ar fi vântul cald sau rece, s�rat, furtuni de nisip, sau

secet�. Plantele erbacee pot fi sem�nate la baza perdelelor de protec�ie pentru a

proteja erodarea solului de vânt. Perdelele de protec�ie sunt amplasate pe partea

opus� direc�iei vântului �i sunt cele mai eficiente atunci când sunt plantate

perpendicular pe direc�ia vântului dominant. Uneori, suprafe�e mari sunt protejate

de mai multe perdele de protec�ie paralele. Studiile arat� c� viteza vântului se

reduce pe ambele p�r�i ale barierei. Înfiin�area perdelelor de protec�ie are o serie de

avantaje, cum ar fi: reducerea deterior�rii fizice a solurilor �i culturilor, modificarea

temperaturii solului �i a aerului din spatele perdelelor, men�inerea umidit��ii,

prevenirea eroziunii solului �i altele.

Dezavantajele legate de terenul ocupat, sau de un anumit grad de concuren�� al

culturilor pe care le protejeaz�, sunt minore în compara�ie cu efectele pozitive

asupra terenurilor agricole.

8

2.2.1 Structura �i dinamica terenurilor cultivate (influen�a perdelelor de

protec�ie)

În afara particularit��ilor geografice, o influen�� semnificativ� asupra

structurii terenurilor cultivate este exercitat� �i de complexul factorilor antropici. Un

exemplu tipic este reprezentat de perdelele de protec�ie (fig. 5). Influen�a acestor

perdele de protec�ie se întinde pân� la o distan�� de aproximativ 15-30 ori mai mare

decât în�l�imea acestora, în func�ie de densitatea lor.

Din complexul factorilor ecologici care sunt influen�a�i pozitiv de perdelele de

protec�ie, un rol hot�râtor îl are stocarea umidit��ii în sol. Aceasta poate duce la

cre�terea produc�iei agricole cu pân� la 30-35%. Cel mai mare efect este ob�inut

atunci când perdelele au ca principal rol reducerea ac�iunii curen�ilor de aer. Sub

ac�iunea acestora, viteza vântului scade în medie cu 19-38%, în unele luni cu 56-59%,

iar în anumite zone cu câmpuri protejate, de 2-3 ori. În partea ferit� de vânt,

perdelele au o ac�iune de protec�ie împotriva vântului pe o distan�� de aproximativ

20-30 ori mai mare decât în�l�imea acestora; cel mai mare efect al acestor perdele

privind reducerea vitezei vântului se manifest� la o distan�� mai mare de aproximativ

12-15 ori decât în�l�imea acestora.

Temperatura în stratul arat al solului, prim�vara �i toamna, este mai mare cu

0,2-1,3°�, iar în timpul verii cu 0,5-3-4°� mai sc�zut� decât cea a solului din

câmpurile neprotejate. Temperatura aerului în stratul de 0-2 m este cuprins� între

0,1 - 5-6°�, mai mic� vara �i mai mare iarna. Grosimea stratului de z�pad� �i a

rezervelor de ap� din sol cresc de la 50-60% pân� la de 2-3 ori. Umiditatea productiv�

a solului în stratul de pân� la 1 m este cu 14-58 mm mai mare, iar umiditatea relativ�

a aerului cu 1-10% mai ridicat�. În stratul de sol al unui lot protejat de 50 ha, se

acumuleaz� 15-16.000 m3 ap�, comparativ cu stratul de sol din loturile neprotejate.

Evaporarea apei din sol este cu 11-32% mai mic�. Poten�ialul de fertilitate a solului în

câmpurile protejate este mai mare. Influen�a perdelelor de protec�ie are un caracter

Fig. 5. Perdele de protec�ie

9

mai pronun�at în perioadele cu vijelii �i vânturi uscate, când defla�ia solului scade de

3-7 ori, particulele de praf din aer - de 2-4 ori, temperatura se schimb� cu 5-6°�, iar

umiditatea cre�te cu 22-27%.

Efectul perdelelor de protec�ie trebuie s� fie analizat pe termen lung,

deoarece dinamica dezvolt�rii acestora determin� schimb�rile survenite în

caracteristicile terenurilor cultivate. Acestea reprezint� biocenoza în care, din punct

de vedere al protec�iei plantelor, o importan�� semnificativ� o au componen�a �i

num�rul insectelor �i roz�toarelor existente.

2.3 Sisteme de iriga�ie

Din cauza resurselor hidrologice limitate, pentru teritoriul Dobrogei sistemele

de iriga�ii prezint� o importan�� vital�. O mare parte a acestora nu func�ioneaz� din

cauza mai multor factori – pre�ul ridicat al apei, schimb�ri privind proprietatea

terenului, abandonarea instala�iilor. Riscurile în produc�ia agricol� din zona Dobrogea

pot fi limitate prin refacerea sistemelor de iriga�ii, crearea de condi�ii pentru

exploatarea acestora.

10

II. FACTORII DE RISC PRIVIND CULTURA GRÂULUI

1. Particularit��i biologice ale grâului

Grâul este principala cultur� cerealier� din România; 20% din terenul arabil

destinat culturii grâului este considerat foarte favorabil, iar aprox 70%, este

favorabil. Produc�iile de grâu depind în mare m�sur� de asigurarea cerin�elor de

dezvoltare a plantei, inclusiv limitarea riscurilor cauzate de factorii abiotici care

influen�eaz� dezvoltarea plantei, ca �i de factorilor biotici de dezvolare.

Particularit��ile biologice ale grâului sunt unice, deoarece se supun unor

cerin�e deosebite de temperatur�, lumin� �i umiditate, în diferite faze de cre�tere �i

stadii de dezvoltare. Fiecare anomalie înregistrat� de unii dintre ace�ti factori

produce un anumit risc pentru cultur�, mai ales dac� se prelunge�te. Din punct de

vedere al rezultatului final, recolta, se poate spune c� anual, grâul este cultivat în

condi�ii de stres, ceea ce împiedic� dezvoltarea poten�ialului s�u genetic. Acest lucru

înseamn� c�, în condi�iile interven�iei inteligente a omului, s-ar putea ajunge la

cre�terea recoltei cu cel pu�in 10-20%. Se poate spune c�, tehnologia de cultivare a

grâului nu trebuie aplicat� dup� un �ablon în fiecare an. Aceasta trebuie s� se

realizeze în conformitate cu caracteristicile biologice, cu particularit��ile diferitelor

soiuri �i condi�iile meteorologice concrete ale fiec�rei perioade din an.

Grâul trece prin urm�toarele faze fenologice: germinare (r�s�rire),

înr�d�cinare, înfr��ire, formarea paiului, înspicare, înflorire, fecundare, formarea �i

maturarea boabelor.

Germinarea normal� a bobului de grâu depinde în cea mai mare m�sur� de

combinarea umidit��ii din sol cu regimul termic. Boabele se umfl� �i încep s�

germineze atunci când absorb o cantitate de ap� egal� cu aproximativ 45-55 % din

greutatea lor. În condi�ii favorabile de temperatur� (14-16°�), cre�terea poate avea

loc �i în condi�ii de umiditate mai sc�zut�, fa�� de cazurile în care se înregistreaz�

temperaturi sc�zute (4-6°�). Doar germinarea rapid� �i uniform� asigur� o bun�

dezvoltare a culturilor. Studiile pe termen lung au demonstrat c� pentru Dobrogea,

cel mai bun moment pentru sem�nat este prima jum�tate a lunii octombrie, când

temperatura medie zilnic� este de 15°C. Umiditatea necesar� în stratul superior al

solului de 10 cm trebuie s� fie mai mare de 11 mm. O astfel de rezerv�, pentru

cernoziomurile levigate este asigurat dac� umiditatea în acest strat dep��e�te

coeficientul de ofilire (C.O.) cu aproximativ 7%. Ca urmare a proceselor de schimb

între particulele de sol, se ajunge la un moment în care are loc absorb�ia apei de

c�tre bobul încol�it. Este posibil� uscarea embrionului înainte ca acesta s� ias� la

suprafa��. În urma germin�rii grâului, de obicei, se formeaz� trei r�d�cini embrionare,

11

pe suprafa�a c�rora se formeaz� peri�ori radiculari. Aproape simultan începe

dezvoltarea tulpinii, care iese din bob pu�in mai târziu.

Momentul apari�iei plantei la suprafa�a solului este numit� germinare

(încol�ire). În condi�iile unei rezerve suficiente de ap� în sol �i ale unui regim termic

normal, încol�irea are loc dup� 8-13 zile din momentul în care suma temperaturilor

efective (peste 5°�) este de aproximativ 30°�. În cazul existen�ei unor condi�ii

extreme, perioada de germinare este prelungit�. În timpul germin�rii, embrionul

este învelit de coleoptil, care îl protejeaz� de intemperii în timpul apari�iei sale la

suprafa�a solului. Dup� formarea celei de-a treia frunze, tulpina principal� î�i

suspend� temporar dezvoltarea, iar substan�ele nutritive sunt orientate spre unul

dintre internodurile subterane, care iau amploare. Se formeaz� nodul de înfr��ire,

care are un rol semnificativ pentru plantele de grâu. Din acesta se formeaz� r�d�cini

secundare �i noi tulpini (fra�i). Aceasta este partea vital� a plantei. Pozi�ia sa în sol

determin� în mare m�sur� iernarea cu succes. Nodul dispus în adâncime, în afara de

faptul c� este expus unui risc mai mic de temperaturi sc�zute negative, este asociat

�i cu buna dezvoltare a sistemului radicular. Evolu�ia fazei de înfr��ire este foarte

strâns legat� de temperatur�, umiditate, fertilitatea solului, precum �i de

caracteristicile pedologice Procesul este continuu �i evolueaz� cu o oarecare

regularitate. Clima umed� �i rece favorizeaz� înfr��irea. Sc�derea temporar� a

temperaturii, precum �i cre�terea nebulozit��ii, determin� stagnarea cre�terii plantei

�i intensificarea ritmului de înfr��ire. În condi�ii de secet� �i umiditate relativ

sc�zut�, procesul încetine�te. Temperaturile optime au valori cuprinse între 12 �i

20°C. Când temperatura este mai mic� de 6°C, procesul de înfr��ire este oprit, iar

când temperatura dep��e�te 20°C, acesta este încetinit. În condi�iile existente în

Dobrogea, înfr��irea culturilor îns�mân�ate în perioada optim� începe în a doua

jum�tate a toamnei �i continu�, dac� sunt întrunite condi�iile, în timpul iernii �i

prim�vara. Un factor de limitare a înfr��irii de toamn� este c�ldura, iar pentru cea

de prim�var�, umiditatea stratului de suprafa�� al solului. Soiurile diferite de grâu au

un poten�ial diferit de înfr��ire. Cei mai importan�i factori sunt adâncimea de

sem�nat �i norma de îns�mân�are. În cazul unei suprafe�e mai mari, înfr��irea este

mult mai intens�; în general, plantele au capacitatea de a regla densitatea unei

culturi. Aceast� capacitate nu este nelimitat�. Cea mai mare adâncime optim� de

sem�nat este adesea asociat� cu fra�ii mai pu�in dezvolta�i �i cu cei nedezvolta�i. Un

bun regim de alimentare influen�eaz�, de asemenea, ritmul de înfr��ire.

Temperatura �i lumina joac� un rol important în dezvoltarea grâului. Pentru

trecerea la stadiul de reproducere, plantele au nevoie de efectul temperaturilor

12

sc�zute (vernalizare). Anumite soiuri au cerin�e diferite pentru prelungirea duratei

acestui proces. La culturile de grâu de iarn�, durata este cuprins� între 20 �i 35 de

zile. Temperatura optim� variaz� în intervalul 0-2°C, dar poate ajunge �i la 10°C.

Sensibilitatea fa�� de durata fotoperioadei determin� ritmul de recuperare a

vegeta�iei în lunile de prim�var�. De obicei, acest lucru are loc atunci când durata

zilei este cuprins� între 12-14 ore. S-a constatat c� cerin�ele privind durata de

vernalizare �i reac�ia la fotoperioad� sunt caracteristici cheie, asociate cu buna

germinare, iernarea normal� �i fenologia grâului. Odat� cu cre�terea temperaturilor,

plantele intr� în faza de formare a paiului. Aceast� perioad� este caracterizat� prin

cre�terea rapid� �i acumularea de biomas�, care necesit� o mai mare rigoare a

condi�iilor de mediu. În practic�, cea mai important� este partea de început a acestei

perioade, când se formeaz� spicul. Se consider� c� aceast� perioad� corespunde

momentului form�rii primului nod deasupra solului pe principala tulpin� (paiul).

Acesta este observat cu dificultate, dar poate fi u�or sim�it la atingere. Factorii de

risc în aceast� perioad� sunt lipsa umidit��ii �i a substan�elor nutritive. Dezvoltarea

unei mase abundente de frunze este strâns legat� de necesitatea unei mai bune

rezerve de ap�. În condi�ii nefavorabile, paiul format este mai mic, având spice slab

dezvoltate. Dup� aproximativ 30-35 de zile de la începutul form�rii paiului, începe

formarea spicului. Acesta este momentul în care jum�tate din pai este deasupra

frunzei steag. Perioada dureaz� un timp relativ scurt. Doar dup� câteva zile, începe

înflorirea. Uneori, coincide cu perioada de formare a spicului. Mai întâi are loc

înflorirea spicului principal. Între p�r�ile spicului exist� de asemenea diferen�e.

Fecundarea florilor de grâu are loc la câteva ore dup� ce polenul ajunge pe stigmat �i

se dezvolt�. Ultimele etape sunt critice pentru formarea recoltei, iar desf��urarea lor

este direct legat� de condi�iile agroclimatice. Temperaturile optime sunt cuprinse

între 14 �i 25° C. În cazul temperaturilor ridicate �i umidit��ii insuficiente a solului,

scade foarte mult gradul de fertilitate. O umiditate relativ mai mic� de 24 % �i

vânturile perturb� procesele de înflorire �i de fecundare. Temperaturile sc�zute �i

înghe�urile târzii de prim�var�, caracteristice regiunii Dobrogea, sunt responsabile

pentru cre�terea nivelului de sterilitate. Se observ� diferite deforma�ii ale paiului �i

ale aristei. Imediat dupa fecundare, începe dezvoltarea embrionului �i a endospermei.

Perioada mai este cunoscut� sub numele de formarea bobului �i se termin� cu

maturarea (coacerea). Bobul trece prin mai multe etape: faza de lapte (când grâul

este verde �i plin de un lichid alb l�ptos), faza de pârg� (atunci când bobul se

îng�lbene�te, dar înc� este moale) �i faza de coacere (când grâul este tare). Aceste

13

faze sunt determinante pentru formarea indicilor calitativi ai grâului. Acumularea de

substan�� uscat� este intens�. Substan�ele nutritive din frunze �i tulpini trec în bob.

La sfâr�itul maturit��ii lactice, acesta atinge dimensiunea maxim�. Vremea uscat� �i

fierbinte este deosebit de nefavorabil� pentru umplerea bobului. Acesta r�mâne mic,

uneori chiar zbârcit. Foarte d�un�toare sunt, în special, vânturile uscate, care duc la

maturarea prematur�. Prin maturitatea fiziologic� se în�elege momentul în care

semin�ele plasate în condi�ii optime de temperatur� �i umiditate pot germina în mod

normal. Atingerea acestei faze este o caracteristic� a diversit��ii soiurilor, dar

depinde �i de condi�iile de p�strare de dup� recoltare.

Informa�iile privind cerin�ele biologice ale grâului reprezint� un element

important pentru o produc�ie durabil�. Fiecare soi este o combina�ie unic� a

propriet��ilor biologice �i agricole specifice �i reac�ioneaz� în mod diferit,

adaptându-le la condi�iile de mediu. Acumularea unor informa�ii cu privire la

particularit��ile biologice ale grâului ofer�, într-o faz� ulterioar�, realizarea

corect� a selec�iei soiurilor, mai ales atunci când stresul plantelor este anual.

2. Particularit��i tehnologice de cultur� a grâului în Dobrogea

2.1. Alegerea terenului

Recolta de grâu �i reducerea la minimum a riscurilor, depind într-o mare

m�sur� de alegerea corect� a terenului �i a culturii premerg�toare. Ca principal�

cultur� cerealier� pentru Dobrogea, cultura de grâu destinat panifica�iei trebuie

inclus� corect în rota�ia culturilor; trebuie identificate cele mai potrivite terenuri �i

culturi premerg�toare. Cele mai multe dintre suprafe�ele cultivate cu grâu din

Dobrogea sunt foarte potrivite pentru acest scop. Plantele premerg�toare culturii de

grâu, în general, trebuie s� fac� parte din grupe botanice diferite, s� fie cultivate în

condi�ii optime, fertilizate �i erbicidate la timp, cur��ate de buruieni.

În ceea ce prive�te condi�iile de favorabilitate al culturilor premerg�toare

pentru cultivarea grâului, acestea pot fi clasificate, în general, astfel:

� culturi cerealiere timpurii anuale;

� culturi anuale de leguminoase târzii �i amestecuri de plante leguminoase;

� porumb de siloz �i soia;

� floarea-soarelui, porumb pentru boabe (hibrizi timpurii), rapi��;

� cereale de prim�var� (ov�z, orz);

� hibrizi târzii de porumb �i monoculturi de grâu.

Culturile premerg�toare din primele dou� grupe, cum ar fi maz�rea, lintea,

fasolea �i amestecurile acestora cu structur� neleguminoas�, elibereaz� devreme

14

câmpurile, le las� relativ curate, îmbog��ite cu azot organic �i le ofer� posibilitatea

efectu�rii unor lucr�ri timpurii de prelucrare a solului înainte de îns�mân�are.

Floarea-soarelui, porumbul pentru furaj, hibrizii timpurii �i târzii pentru boabe,

precum �i soia, sunt, de asemenea, culturi premerg�toare foarte potrivite pentru

cultura de grâu. Acest tip de asolament permite alternarea lucr�rilor solului, diferite

prin tipul �i adâncimea de realizare, contribuind astfel la reducerea riscului de

înmul�ire a buruienilor de acela�i fel. Cerealele de prim�var� (ov�z, orz), hibrizii de

porumb utiliza�i repetat �i cei târzii pentru boabe, din cauza întârzierii recolt�rii,

precum �i din cauza existen�ei unor boli �i d�un�tori comuni, sunt mai pu�in potrivi�i

pentru cultura de grâu. Se impun mai multe m�suri organizatorice �i agrotehnice

pentru eliminarea riscurilor.

2.2. Alegerea soiului

Dobrogea este o zon� în care este cultivat de regul� grâul de iarn�. Diferitele

tipuri de stres necesit� un tratament special pentru toate activit��ile ce vizeaz�

cultivarea �i condi�iile de risc. Clasificarea optim� pe soiuri este una dintre condi�iile

prealabile pentru o produc�ie stabil� pe ani. In general, în condi�ii nefavorabile de

mediu, gradul de reducere a recoltei de cereale prin cultivarea unui grup de soiuri

este întotdeauna mai mic comparativ cu cel provenit din cultivarea unui singur soi.

Cu cât num�rul soiurilor cultivate este mai mare, cu atât gradul efectelor adverse

este mai mic.

Principalele motive pentru cultivarea mai multor soiuri sunt:

� grâul este o cultur� de microclimat, iar reac�ia sa depinde în mare m�sur� de

condi�iile specifice anuale �i corela�ia cu fazele sale de dezvoltare;

� varietatea mare a solurilor, care are un impact semnificativ asupra solu�iilor

tehnologice adoptate;

� existen�a �i frecven�a perioadelor de stres, intensitatea �i durata acestora;

� diversitatea genetic� mare a soiurilor adecvate condi�iilor existente în

Dobrogea;

� plan de operare pentru men�inerea soiului �i a produc�iei de semin�e provenind

din soiurile cele mai adaptate condi�iilor existente în regiune.

Cultivarea unui singur soi într-o ferm� de dimensiuni medii nu este corect�,

indiferent cât de potrivit este acesta pentru zon�. Cultivarea unui singur soi, chiar �i

pentru o perioad� scurt� de timp, este o cauz� a sc�derii recoltei de cereale. Nu

exist� un „soi ideal" de grâu �i, de aceea, este mult mai bine s� se conteze pe câteva

soiuri cu calit��i agricole diferite �i complementare. Cultivarea acestora, în mare

m�sur�, reduce influen�a negativ� a stresului. Se recomand� ca suprafa�a cultivat�

15

cu soiul de baz� s� ocupe aproximativ 40-60%, iar cele câteva soiuri „înso�itoare",

restul de 40-60%. Soiul de baz� este cel care a avut rezultate bune în regiune cel

pu�in cinci ani la rând. Soiurile înso�itoare sunt cele care sunt ori noi, ori

comportamentul lor, de-a lungul anilor, a fost ezitant �i nu este întâlnit, în general,

la soiul principal. Num�rul de soiuri care se recomand� a fi folosite este determinat

de mai mul�i factori:

Suprafa�a total� �i m�rimea zonei cultivate are importan�� pentru alegerea

soiurilor. Dac� suprafa�a cultivat� cu grâu este mai mare de 200 ha, atunci merit� s�

se realizeze optimizarea soiurilor (Tabelul 1). Cu cât suprafa�a este mai mare, cu

atât num�rul soiurilor trebuie s� fie mai mare. M�rimea zonei în care sunt situate

suprafe�ele cultivate cu grâu este foarte important�. Cu cât sunt mai îndep�rtate

parcelele, cu atât mai multe soiuri trebuie s� fie cultivate, în special, pe suprafe�ele

mai mari de 1.000 ha. Acest lucru este legat de condi�iile pedologice diferite �i de

dificult��ile întâlnite în respectarea termenului �i calit��ii de execu�ie a fiec�rei

lucr�ri agrotehnice.

�bel 1. Schem� privind num�rul soiurilor conform suprafe�ei cultivate

Factor Suprafa�a

Suprafa�a total�, ha pân� la 200 pân� la 500 pân� la 1000 peste 1500

Num�rul soiurilor 1-2 2-3 3-4 5-6

Probabilitatea apari�iei stresului �i intensitatea acestuia (frig, secet�, boli);

principiul este urm�torul: cu cât se înregistreaz� mai des condi�iile de stres, cu atât

mai multe soiuri trebuie s� fie cultivate. Când exist� o probabilitate mare a apari�iei

condi�iilor de stres extrem, cu excep�ia cazului în care exist� un num�r mai mare de

soiuri, deosebit de important� este toleran�a lor specific�.

Posibilitatea aplic�rii unor lucr�ri agrotehnice adecvate particularit��ilor

biologice ale solului; dac� un anumit produc�tor are posibilitatea efectu�rii la timp a

unor lucr�ri tehnologice de calitate pentru dezvoltarea culturilor, î�i poate permite

„luxul" de a cultiva un num�r mai mic de soiuri.

Utilizarea unor semin�e de calitate; îns�mân�area unor semin�e de calitate

slab� este cauza ob�inerii unei recolte cu aproximativ 10% mai sc�zut�. Dac� aceste

„semin�e", vin dup� mai mult de cinci ani dup� soiul „de baz�", efectul negativ pot

determina sc�derea dramatic� a produc�iei cu pân� la 30%.

16

Selec�ia soiului trebuie s� �in� seama de realizarea produc�iei de boabe �i a

calit��ii acesteia, asigurate de caracteristicile biologice �i economice, cum ar fi

precocitatea �i propriet��ile morfologice (în�l�imea), importante în realizarea

clasific�rii pe soiuri din punct de vedere al duratei de maturare �i al riscului de

culcare a lanurilor. Alte caracteristici, cum ar fi dimensiunea bobului, înfr��irea,

ritmul de umplere a bobului sunt importante pentru explicarea comportamentului

unui anumit soi în condi�iile concrete specifice. Propriet��ile biologice, cum ar fi

rezisten�a la frig �i pe timpul iernii, rezisten�a la boli, au o pondere foarte mare în

ob�inerea unor recolte ridicate.

Principalele soiuri omologate în România, recomandate pentru Dobrogea,

sunt:

LITERA, soi precoce, creat la INCDA Fundulea. Are rezisten�� foarte bun� la

condi�iile de iernare, c�dere, secet�, ar�i�� �i �i�t�vire; rezisten�� mijlocie la f�inare;

rezisten�� bun� la rugina brun� �i galben� �i la înnegrirea spicelor; sensibilitate

medie la septorioz� �i sensibilitate la fusarioza spicelor. Însu�irile de calitate pentru

industria de panifica�ie sunt bune. Produc�ia de 6300 kg/ha.

MV KOLO, soi tardiv, creat în Ungaria. Plante de în�l�ime medie, aristate

mediu lung la vârful spicului, alb la maturitate. Are rezisten�� foarte bun� la

condi�iile de iernare, c�dere, secet�, ar�i�� �i �i�t�vire; rezistenta medie la rugina

brun� �i rugina galben�; sensibilitate medie la septorioz� �i f�inare, fusarioza �i

înnegrirea spicelor. Soiul are însu�iri de calitate foarte bune pentru industria de

panificatie. Produc�ia de 6030 kg/ha.

PKB ROXANDA, soi semitardiv, creat în Serbia. Plante de înal�ime medie. Are

rezisten�� foarte bun� la condi�iiie de iernare; rezistenta medie la c�dere, secet�,

ar�i��, �i�t�vire, f�inare �i septorioz�, rugina brun�; sensibilitate la fusarioza �i

înnegrirea spicelor. Produc�ia de 6070 kg/ha.

PKB VIZELIKA, soi semitardiv, creat in Serbia. Plante de în�l�ime medie. Are

rezisten�� foarte bun� la condi�iile de iernare; rezisten�� medie la c�dere, secet�,

ar�i�� �i �i�t�vire; rezisten�� medie la rugin�, brum� �i înnegrirea spicelor;

sensibilitate medie la f�inare �i septorioz� si fusarioza spicelor. Produc�ia de 6300

kg/ha.

3. Factori de risc cu caracter abiotic la grâu

Factorii climatici care creeaz� de cele mai multe ori situa�ii de risc pentru

produc�ia de grâu din regiunea Dobrogei sunt temperatura, precipita�iile �i vânturile.

Pentru realizarea poten�ialului lor productiv, plantele de grâu trebuie s� ierneze f�r�

a înregistra pierderi semnificative.

17

Rezisten�a cerealelor la ger reprezint� o caracteristic� important� a soiurilor.

Capacitatea de adaptare la temperaturi sc�zute se nume�te c�lire. Cea mai mare

capacitate de c�lire o au plantele în faza de înfr��ire. Organele plantelor au o

rezisten�� diferit� la frig, astfel încât temperaturile sc�zute pot duce la apari�ia

nodului de înfr��ire. În cazul deterior�rii frunzelor sau înghe��rii r�d�cinilor, nodul de

înfr��ire poate forma noi r�d�cini �i fra�i, care s� duc� la refacerea plantei. Prin

urmare, important� pentru supravie�uirea plantei este temperatura înregistrat� la

nodul de înfr��ire. În cazul unei perioade mai lungi de înc�lzire a vremii în timpul

iernii, modific�rile ap�rute în procesul de germinare dispar. În anumite situa�ii, poate

avea loc o a doua „c�lire”. Principala cale de contracarare a pericolului de înghe�

este reprezentat� de cultivarea unor soiuri rezistente la frig. Acestea încep procesul

de aclimatizare la temperaturi mai ridicate �i, prin urmare, au nevoie tot de

temperaturi mai ridicate pentru a restabili procesul de vegeta�ie. De aceea, acestea

încep procesul de c�lire mai devreme �i dispun de mai mult timp pentru a se dezvolta

�i pentru a-�i cre�te rezisten�a la frig. În cazul înc�lzirii accidentale sau înregistr�rii

unor temperaturi crescute pentru o perioad� mai îndelungat� la sfâr�itul iernii,

acestora le scade u�or nivelul de toleran�� la frig.

Înghe�ul amenin�� în cea mai mare m�sur� cerealele de iarn� din regiune.

Platoul dobrogean are deschidere spre nord �i nord-est, ceea ce-l face vulnerabil la

p�trunderea maselor de aer rece. Atunci când acest lucru este combinat cu vânturi

puternice �i lipsa stratului de z�pad�, plantele pot fi expuse la temperaturi sc�zute

pân� la un nivel critic. Trebuie remarcat faptul c� important� nu este numai valoarea

temperaturilor negative, ci �i momentul, viteza cu care apar �i durata. Germinarea

plantelor �i rezisten�a acestora la frig în aceast� perioad� este foarte important�.

Daunele provocate de crusta de ghea�� sunt consecin�a faptului c� ghea�a are

o conductivitate termic� mult mai mare decât z�pada. Acest lucru face ca plantele s�

fie deosebit de vulnerabile la sc�derea critic� a temperaturilor. Nivelul daunelor

depinde de grosimea crustei de ghea�� �i de durata înghe�ului.

Riscuri pentru produc�ia de grâu pot prezenta �i înghe�urile târzii de

prim�var�. Înghe�urile târzii de prim�var� pot provoca sterilitatea spicului, mai ales

în cazul soiurilor care î�i formeaz� spicul mai devreme (fig. 6).

18

Fig. 6 Deteriorarea �i sterilitatea spicului de grâu ca rezultat al înghe�urilor târzii de

prim�var�

Un alt factor de risc pentru produc�ia de grâu din Dobrogea este seceta. Din

punct de vedere meteorologic, seceta este o perioad� de lung� durat�, lipsit� de

precipita�ii. Din perspectiv� agronomic�, seceta este un complex de condi�ii

meteorologice, care perturb� echilibrul de ap� al plantelor. Intensificarea

transpira�iei �i evapor�rii apei din sol duce la deshidratarea �i ofilirea plantelor.

Acest lucru provoac� daune �i reduce recolta. Seceta atmosferic� se mai nume�te

�i vânt uscat sau vânt negru. Apare imediat �i independent de umiditatea solului.

Reprezint� o combina�ie a umidit��ii atmosferice sc�zute (10-20%) cu temperatura

ridicat� a aerului (peste 25°C) �i vânturi puternice (peste 5 m/sec.). Surprinde

plantele nepreg�tite, ac�ioneaz� într-un timp relativ scurt, provocând daune majore.

Seceta solului apare atunci când sunt înregistrate precipita�ii insuficiente �i

evapotranspira�ie activ�, care conduc la reducerea umidit��ii disponibile în sol.

Seceta solului apare treptat, permi�ând plantelor s� se preg�teasc� pentru aceast�

perioad�. Combinarea celor dou� fenomene duce la seceta complex�.

Pentru întreaga perioad� de vegeta�ie, grâul are nevoie de 450-500 mm de

precipita�ii. Plantele sunt mai sensibile la lipsa umidit��ii în fazele de alungire a

paiului, de formare a spicului, de înflorire �i umplere a bobului. Seceta de prim�var�

este caracterizat� prin temperaturi sc�zute, umiditate sc�zut� a aerului �i vânturi

puternice. Aceasta se r�sfrânge negativ asupra relu�rii procesului de vegeta�ie a

culturilor cerealiere �i leguminoase de iarn� (fig. 7). În timpul form�rii paiului, seceta

duce la reducerea num�rului de fra�i �i a inflorescen�elor, precum �i la reducerea

num�rului boabelor de pe spice. Perioadele de secet� înregistrate în timpul verii sunt,

de obicei, de tip complex (secet� atmosferic� �i pedologic�).

19

Fig. 7 Seceta, factor de risc în cultura grâului

Seceta de toamn� afecteaz� în mod negativ îns�mân��rile, germinarea uniform� �i la

timp, precum �i cre�terea plantelor. Precipita�iile înregistrate în timpul iernii duc la

formarea unei rezerve de ap� în sol. Stratul de z�pad� protejeaz� plantele de

temperaturile negative. În cazul topirii lente a z�pezilor, apa este absorbit� mai bine

în sol �i nu se scurge.

4. Modalit��i de reducere a riscului fa�� de factorii abiotici de stres la grâu

4.1 Lucr�ri agrotehnice

Situa�ia înregistrat� în ultimii ani în practica agricol�, a dus la excluderea celor

mai potrivite culturi premerg�toare pentru grâu din rota�ia culturilor – culturile

leguminoase timpurii. De asemenea, s-a redus procentul suprafe�elor cultivate cu

porumb pentru boabe �i furaj, atât din cauza pre�ului de cump�rare sc�zut, cât �i din

cauza distrugerii zootehniei dup� anii de tranzi�ie. Se practic� rota�ia cu plante

oleaginoase - floarea-soarelui �i rapi��. Este cunoscut faptul c� floarea-soarelui

dezvolt� un puternic sistem radicular �i usuc� foarte mult solul. Acest lucru are

consecin�e pentru produc�ia de grâu, mai ales în anii cu toamn� uscat�, deoarece

cele mai multe suprafe�e cultivate cu grâu ocup� acele terenuri unde umiditatea

productiv� este aproape inexistent�. Dac� nu plou� la timp, germinarea este

întârziat� �i, prin urmare, �i dezvoltarea culturilor. Mai târziu, culturile germinate,

de obicei, r�mân slabe �i au o rezisten�� redus� împotriva atacului buruienilor.

Tulpinile r�mase dup� recoltarea florii-soarelui sunt, de asemenea, o problem�

serioas�, atât în plan tehnologic, cât �i fitosanitar. În trecutul apropiat, aceste tulpini

erau culcate la p�mânt �i arse. Un rol pozitiv în cadrul acestor lucr�ri îl avea arderea

agen�ilor patogeni care rezistau în tulpinile de floarea-soarelui dup� recoltare. Dintr-

un motiv sau altul, strângerea �i arderea tulpinilor a fost eliminat� din practic�, de

20

aceea culcarea la p�mânt �i f�râmi�area sunt de o importan�� crucial� pentru aratul

calitativ al resturilor de plante �i pentru limitarea r�spândirii infec�iilor. În anii mai

ploio�i, preg�tirea suprafe�elor destinate culturilor de grâu dup� rapi�� este mai

pu�in calitativ�. Tulpinile de rapi�� care r�mân dup� recoltare, sunt mai groase, mai

flexibile �i sunt t�iate mai greu de utiliajele de prelucrare a solului.

Pentru reducerea riscurilor ce pot ap�rea în condi�ii de iarn� nefavorabile, se

recomand� includerea în asolamentul culturilor a plantelor leguminoase anuale

(maz�re, fasole, linte), care nu absorb toat� umiditate din sol, permit eliberarea

terenului mai devreme, las� o cantitate mai mic� de resturi vegetale �i îmbog��esc

solul în azot. Toate acestea permit realizarea unor lucr�ri de calitate �i la timp pe

terenurile destinate culturilor de grâu, precum �i realizarea îns�mân�arilor în

perioada optim�.

Lucr�rile solului exercit� cea mai mare influen�� direct� asupra regimului de

ap� din sol. Prin aplicarea unor lucr�ri minime realizate înaintea îns�mân��rilor cu

grâu, se sl�be�te stratul de suprafa�� al solului �i se distrug capilarele existente. Prin

aceasta, este distrus drumul prin care apa urc� spre suprafa��, r�mânînd astfel în sol.

De asemenea, o parte a resturilor vegetale r�mâne la suprafa�a solului �i joac� rolul

de mulci.

Un factor determinant pentru lucr�rile solului este densitatea solului. Atunci

când densitatea are valori mai mari de 1,50 g/cm3 (media pentru stratul de 0-40 cm),

este recomandat ca prelucrarea solului înainte de îns�mân�area grâului s� includ�

aratul cu plugul la o adâncime de 12-16 cm sau lucr�ri cu ajutorul cultivatorului,

urmate de dou� lucr�ri de discuire cu grape cu discuri grele. Resturile vegetale arate

vor contribui la cre�terea cantit��ii materiei organice în stratul arabil, care, la rândul

s�u, va îmbun�t��i structura solului. Este obligatorie alternarea cu aratul în adâncime,

în func�ie de plantele de prim�var� incluse în rota�ia culturilor �i de condi�iile

meteorologice înregistrate în cursul anului; astfel, stratul arat se omogenizeaz�,

echilibrând propriet��ile fizice, chimice �i biologice; se creeaz� condi�ii termice

favorabile ale aerului �i apei.

Terenurile cu o compozi�ie mecanic� mai grea trebuie s� fie prelucrate în

anumite condi�ii de umiditate, fiind caracterizate prin a�a-numita maturitate fizic� a

solului, în care aderen�a între particulele solului �i agregate este minim�, solul fiind

f�râmi�at în buc��i mici. Prelucrarea solului în astfel de condi�ii duce la cre�terea

rezisten�ei la trac�iune a plugului, se formeaz� brazde, care, în condi�ii de secet�,

duc la formarea unor bulg�ri tari de p�mânt. Suprafa�a stratului arat �i a celui de sub

ar�tur� sunt sl�bite, se formeaz� „urme de plug", care limiteaz� p�trunderea apei,

21

distrug porozitatea, solul este compactat suplimentar de ro�ile tractorului.

Propriet��ile solului sunt distruse pe aceast� cale, neputând fi ref�cute pe termen

scurt.

Fertilizarea cu îngr���minte organice �i minerale este o component�

important� a tehnologiilor sau metodelor intensive de produc�ie a grâului. Efectuarea

unor lucr�ri de slab� calitate, utilizarea incorect� a echipamentului sau ajustarea

acestuia, pot duce la culturi stresate, la o fertilizare mult prea unilateral�, precum �i

la lipsa substan�elor nutritive. În practic�, cele mai frecvente gre�eli apar din

urm�toarele cauze:

� adaptarea în mod necorespunz�tor a l��imii de lucru a utilajului, având drept

consecin�� r�spândirea neuniform� a îngr���mintelor cu peste 25%;

împr��tierea necorespunz�toare a îngr���mintelor cu ajutorul distribuitorului

cu discuri rotative;

� îngr���mânt cu structur� neomogen� sau umiditate ridicat�; fertilizare în

condi�ii de vânt lateral cu vitez� de peste 5 m/sec.

� fertilizarea nu este realizat� în conformitate cu particularit��ile tipului de sol

sau cu diversitatea �i fertilitatea zonei. Pentru cernoziomurile tipice �i

carbonate, trebuie s� fie respectat raportul de N:P=1:1; în cazul celor levigate,

raportul este de 1:0.8-1; solurile podzolice �i solurile cenu�ii de p�dure-1:0.6-

0.8. Fertilizarea cu potasiu are un efect direct asupra produc�iei de grâu în

cazul cernoziomurilor carbonate;

� tehnologia de realizare a fertiliz�rii nu este în concordan�� cu termenul de

aplicare, modul �i tipul îngr���mintelor, tipul de sol �i metoda de prelucrare a

solului; tehnologia de fertilizare nu este în conformitate cu tipul culturii

precedente;

� nu se cunosc cerin�ele soiului privind necesarul acestora de substan�e nutritive.

Condi�iile agroecologice din Dobrogea, determinate de suma temperaturilor

efective pentru perioada de îns�mân�are-germinare, de cantitatea de umiditate din

sol, în a doua jum�tate a lunii septembrie - începutul lunii octombrie �i de

caracteristicile biologice ale soiurilor, stabilesc perioada 25 septembrie - 15

octombrie ca perioad� optim� pentru îns�mân�are. Cele mai importante condi�ii

pentru determinarea adâncimii de sem�nat sunt compozi�ia mecanic� �i umiditatea

solului, eroziune eolian�, etc. Adâncimea optim� pentru sem�natul grâului este de 4-

6 cm. În cazul unor îns�mân��ri efectuate la o adâncime mai mare, exist� riscul ca

semin�ele s� nu germineze, pentru c� mugurii mor înainte de a ajunge la suprafa�a

22

solului din cauza epuiz�rii rezervelor de substan�e nutritive. Din semin�ele cultivate

la adâncime mic�, se formeaz� plante cu nod de înfr��ire situat în apropierea

suprafe�ei solului, expus intemperiilor �i condi�iilor neprielnice.

Pe o scar� de la 1 la 3, este evaluat riscul pentru produc�ia de grâu, în func�ie

de aplicarea corect� sau incorect� a principalelor practici agricole (tab. 2).

Tabel 2. Evaluarea riscului în func�ie de practicile agricole aplicate.

Nr.

Punctul critic în

procesul

tehnologic

Criterii

Not

a

1. Alegerea câmpului

�i a culturilor

precedente

Cultivarea grâului se realizeaz� pe ogoare necultivate

sau dup� leguminoase (maz�re, linte, fasole, bob, soia)

�i culturi de iarn� de la timpurii pân� la medii, dar �i

dup� culturi de prim�var� – medii-tarzii (rapi��,

porumb pentru furaj, floarea-soarelui, porumb pentru

boabe, recoltat la începutul lunii octombrie, sfecl�,

culturi de zarzavaturi).

3

Cultivarea grâului se realizeaz� dup� culturi

precedente care se recolteaz� în perioada 10-20

octombrie (hibrizi târzii de porumb pentru boabe, sorg,

legume târzii), precum �i dup� culturi repetate (grâu-

grâu).

2

Cultivarea grâului se realizeaz� dup� aratul ierburilor

perene (lucern�, p��uni artificiale), dup� orz sau dup�

o monocultur�, cultur� repetat� (mai mult de 3 ani)

1

2. Materialul pentru

îns�mân�at

Se folosesc semin�e certificate, tratate împotriva

agen�ilor de d�unare.

3

Se folosesc semin�e necertificate din produc�ia proprie

dintr-un soi cu o rentabilitate dovedit� pentru zon�,

tratate împotriva agen�ilor de d�unare.

2

Se folosesc semin�e alese la întâmplare sau semin�e

provenind din soiuri (adesea, o selec�ie str�in�), care

nu sunt testate în centrele na�ionale de testare,

precum �i semin�e netratate împotriva agen�ilor de

d�unare, semin�e necertificate.

1

23

3. Preg�tirea solului

pentru

îns�mân��ri �i

prelucrarea

acestuia

� Cultura precedent� este recoltat� cu un dispozitiv de

zdrobire �i împr��tiere uniform� a resturilor

vegetale;

� Resturile vegetale sunt eliminate de pe câmp;

� În cazul cutiv�rii grâului tot dup� o cultur� de grâu

sau dup� culturi precedente îmburuienate, câmpul

este eliberat de resturile vegetale în luna iulie �i

sunt realizate lucr�ri de ar�tur� pre-îns�mân�are

(18-22 cm), urmate de discuit;

� Dup� celelalte culturi precedente, au fost realizate

3-4 lucr�ri de discuit în diferite direc�ii �i a fost

asigurat un strat afânat (8-10 cm);

� Prin folosirea unor sem�n�tori combinate a fost

realizat� discuirea dup� recoltarea culturii

precedente.

3

� Câmpul este acoperit cu multe resturi vegetale

r�spândite în mod neuniform.

� Sem�narea unor culturi repetate cu sem�n�tori

combinate se realizeaz� f�r� lucr�rile de ar�tur�

pre-îns�mân�are.

� Îns�mân�area culturilor repetate se realizeaz� dup�

lucr�ri de arat pre-îns�mân�are realizate cu

întârziere sau dup� aratul la adâncimi mari.

2

� Grâul se cultiv� dup� grâu (triticale, secar�) f�r�

lucr�ri de arat pre-îns�mân�are.

� Dup� culturile precedente recoltate târziu (hibrizii

târzii de porumb), câmpul nu este bine cur��at �i

sunt efectuate 1-2 lucr�ri de discuit pentru

economisirea timpului.

1

4. Fertilizarea � Au fost folosite îngr���minte pe baz� de fosfor (cel

pu�in o dat� la 3 ani) �i potasiu (periodic pentru

cernoziomurile carbonate �i pentru culturile

repetate), cu norma de 80-100 �60-80, precum �i

îngr���minte combinate pe baz� de NPK – înainte de

îns�mân�are;

3

24

� Se realizeaz� fertilizarea optim� cu azot, dup� cum

urmeaz�: dup� cele mai multe culturi precedente –

între 120 kg/ha N pentru solurile bogate �i 160 kg/ha

N – pentru cele mai s�race; aplicarea frac�ionat�

(1/3 înainte de îns�mân��ri - pe terenurile situate în

pant� �i cu o mas� mare de resturi vegetale; 2/3 –

prim�vara devreme ca supliment de hran�) sau

aplicat� o singur� dat� - toat� norma este folosit�

pentru hr�nirea plantelor;

� Fertilizatea cu azot dup� culturile de leguminoase se

reduce cu 1/3 din norm� �i se aplic� o singur� dat�;

� Împr��tierea îngr���mintelor este uniform� la

suprafa�� sau se folosesc sem�n�tori combinate;

� Fertilizarea cu azot se realizeaz� conform cerin�elor

agronomice (în ianuarie-februarie, în condi�iile

existen�ei unui strat sub�ire de z�pad� sau crust�

sub�ire de ghea��; la temperaturi mai înalte, nu se

folose�te uree);

� Se folosesc îngr���minte pentru foliare �i se trateaz�

semin�ele, ca un supliment fa�� de fertilizarea cu

azot, fosfor �i potasiu.

Criteriile precizate mai sus nu sunt respectate

întocmai.

2

Se aplic� numai fertilizarea cu azot, utilizând norme

reduse, f�r� respectarea criteriilor de hran�.

1

5. Îns�mân�area Se aplic� norme optime: termen 1-20 octombrie;

norma de îns�mân�are (kg/ha) este calculat� pentru

norma culturii de 500-600 semin�e germinabile/m2; se

folosesc sem�n�tori combinate sau bine echipate �i

sem�n�tori conven�ionale pentru ob�inerea unei

adâncimi uniforme de îns�mân�are de 1-3 cm.

3

Se folosesc norme suboptime: termen 5-10 zile înainte

sau dup� perioada optim�; norma de îns�mân�are este

mai mare cu 25%, dar îns�mân��rile sunt realizate cu

sem�n�tori bine echipate,

2

25

Cerin�ele privind realizarea unei îns�mâ��ri corecte,

legate de termen, norma de îns�mân�are (neconform�

cu norma �i indicii de îns�mân�are) �i uniformitatea

îns�mân��rilor au fost grav înc�lcate, folosindu-se

tehnici �i echipamente necorespunz�toare.

1

6. Combaterea

buruienilor

Se realizeaz� o protec�ie optim� a solului împotriva

îmburuien�rii – alegerea corect� a suprafe�ei �i

efectuarea calitativ� a lucr�rilor de preg�tire a solului,

iar utilizarea erbicidelor se face în func�ie de grupele

de buruieni de la începutul etapei de formare a paiului;

în cazul lipsei buruienilor, este permis� renun�area la

utilizarea erbicidelor.

3

–

Toate practicile (lucr�rile) agrotehnice realizate

înaintea îns�mân��rilor sunt aplicate incorect �i

presupun un grad ridicat de îmburuienare, iar

combaterea chimic� nu este conform� cu tipul

buruienilor sau nu se aplic�.

1

7. Combaterea

bolilor

� Sunt folosite soiuri de grâu rezistente sau tolerante

fa�� de agen�ii de d�unare.

� Pentru a preveni infectarea în mas� cu putregaiul

r�d�cinilor �i tulpinilor, la culturile repetate,

înaintea îns�mân��rilor, se realizeaz� lucr�ri de arat.

3

–

� Se folosesc semin�e cu provenien�� incert�, care nu

sunt decontaminate.

� Îns�mân�area unor culturi repetate se realizeaz�

dup� executarea unor lucr�ri de arat.

1

8. Combaterea

d�un�torilor

� Culturile sunt verificate în mod regulat de atacul

�oarecelui de câmp, al gândacului ghebos (la

culturile repetate �i la monoculturile de scurt�

durat�), al p�duchelui frunzelor, al gândacului b�los

�i plo�ni�ei grâului;

� În cazul observ�rii unui atac peste pragul economic

de d�unare, se realizeaz� o tratatare chimic�

3

26

adecvat� a plantelor.

Atacul �oarecelui de câmp �i al d�un�torilor este

observat târziu, iar combaterea chimic� nu are un

efect satisf�c�tor.

2

Atacul d�un�torilor produce pagube mari din cauza

lipsei m�surilor de protec�ie a plantelor.

1

9. Recoltarea Recoltarea se face la timp cu combine bine echipate,

la care pierderea boabelor se încadreaz� în norme, iar

calitatea boabelor este p�strat�.

3

Recoltarea se face cu întârziere, cu combine bine

echipate, ducând la o anumit� înr�ut��ire a calit��ii

bobului.

2

Recoltarea nu se efectueaz� la timp sau este realizat�

mai târziu, cu combine slab echipate, lucru ce duce la

înregistrarea unor pierderi semnificative, iar în cazul

întârzierii – se ajunge la deteriorarea calit��ii bobului

de grâu.

Lipsesc condi�iile pentru realizarea unei eliber�ri de

calitate a câmpului �i men�inerea calit��ii bobului.

1

Legend�: Note: 3 – f�r� risc; 2 – risc moderat; 1 – risc ridicat.

4.2. Perdele forestiere

Depunerea z�pezii, precum �i reten�ia acesteia, sunt deosebit de importante

pentru iernarea grâului, precum �i pentru formarea în sol a rezervelor de ap� pe

timpul iernii. În spatele perdelelor de protec�ie se depune cea mai mare cantitate de

z�pad�. Pe m�sur� ce ne îndep�rt�m de aceste perdele, grosimea stratului de z�pad�

scade. Un strat mai gros de z�pad� pe suprafa�a cuprins� în interiorul perdelelor

regleaz� fluctua�iile de temperatur�, protejând astfel grâul de efectele înghe�ului.

Depunerea uniform� a z�pezii depinde de structura �i l��imea perdelelor de protec�ie.

Z�pada se depune într-un strat mai uniform în spatele perdelelor de protec�ie. S-a

observat c� efectul este mai mare dac� înal�imea acestora dep��e�te 7 m.

Îmbun�t��irea microclimatului pe suprafe�ele protejate duce la crearea unor condi�ii

mai bune pentru dezvoltarea grâului �i la cre�terea recoltei. Pe suprafe�ele protejate,

culturile tolereaz� mai bine condi�iile termice din timpul iernii, procesul de

dezvoltare începe mai devreme �i este uniform, plantele cresc mai repede. Plantele

27

sunt mai puternice, au mai multe frunze, cu spice �i boabe mai multe �i mai mari.

Fotosinteza este mai intens�, iar transpira�ia mai lent�. Consumul neproductiv de ap�

scade cu 12-31 %. Pagubele mecanice, precum scuturarea �i decorticarea semin�elor

sunt mai mici. Acest lucru determin� ob�inerea unei produc�ii mai mari în medie cu

20-30%. Astfel, riscul privind produc�ia de grâu este redus în mod semnificativ.

O influen�� negativ� a perdelelor asupra productivit��ii grâului poate ap�rea

atunci când rezervele de ap� din sol sunt insuficiente în timpul iernii, dar numai în

apropierea perdelelor. Perdelele de protec�ie extrag mai mult� ap� din culturile

agricole, reducând umiditatea din sol pe o distan�� de 10-15 m, fenomen mai

pronun�at în partea aflat� în direc�ia opus� vântului. În anii mai seceto�i, germinarea

grâului poate fi întârziat� mai mult de o lun�. Pentru dep��irea acestei influen�e, se

recomand� ca în spa�iile situate în interiorul perdelelor s� creasc� densitatea

culturilor cu 20-30%. În ceea ce prive�te plantele, ar trebui s� se �in� seama de faptul

c� un num�r mare de d�un�tori g�sesc condi�ii prielnice de iernare în perdelele de

protec�ie.

În general, realizarea unei re�ele de perdele protec�ie este o modalitate

eficient� pentru atenuarea �i reducerea mai multor factori de risc în produc�ia de

grâu în condi�iile existente în Dobrogea.

5. Principalii factori biotici de risc la cultura grâului

5.1 Bolile ca factori de risc

Bolile grâului reprezint� unul dintre factorii biotici majori de risc în produc�ia

de grâu în Dobrogea. Dezvoltarea acestora duce la reducerea semnificativ� a

cantit��ii �i calit��ii produc�iei. Din cele peste 15 boli identificate, cauzate de

bacterii �i ciuperci, cele mai importante pentru regiunea Dobrogea sunt:

M�lura comun�

Agentul patogen - Tilletia laevis �i forma sexuat� Tilletia caries, prima fiind

mai des întâlnit�.

Simptome. Plantele bolnave de m�lur� în procesul de vegeta�ie sunt mai mici

�i î�i p�streaz� culoarea verde o perioad� mai lung� de timp, comparativ cu plantele

s�n�toase. Simptomele bolii apar dup� etapa de formare a spicului, dar sunt mai

pronun�ate în faza de umplere a bobului �i în cea de maturitate lactic�. Paleile �i

aristele sunt mai îndep�rtate. Boabele m�lurate sunt mai mici, mai rotunde, la

început de culoare verde închis, mai târziu galben-brun, apoi negru în faza de

maturare. Prin ap�sare, acestea se sparg, iar din interior iese o mas� negricioas� de

clamidospori cu miros de pe�te stricat (din cauza trimetilaminei). Ace�tia sunt

28

clamidosporii ciupercii care în timpul recoltei sunt pulveriza�i �i zboar� pe suprafa�a

semin�elor s�n�toase sau p�trund în sol împreun� cu celelalte resturi vegetale.

Ciclul evolutiv. Principala surs� de infec�ie este reprezentat� de sporii

ciupercii c�zu�i pe semin�e în timpul treieratului. Infec�ia are loc în timpul germin�rii

plantelor �i este favorizat� de adâncimea mai mare a sem�n�turilor �i de

temperaturile mai sc�zute înregistrate în aceast� perioad�, din cauza ritmului de

cre�tere mai lent. Odat� p�truns în plant�, miceliul atinge vârful perioadei de

vegeta�ie �i r�mâne acolo pe timpul iernii. Prim�vara, când procesul de vegeta�ie

este reluat, cre�te �i miceliul.

T�ciunele zbur�tor

Agentul patogen. Boala este cauzat� de ciuperca Ustilago tritici.

Simptomele îmboln�virii cu t�ciune zbur�tor sunt vizibile dup� formarea

spicului la plantele bolnave. În locul spicului normal se observ� un spic distrus în

întregime �i transformat într-o mas� negricioas� de praf. Spicule�ele sunt distruse

înainte de înspicare, fiind acoperite cu o membran� sub�ire �i transparent�, care se

rupe foarte u�or. În locul bobului se formeaz�, prin fragmentarea miceliului,

clamidosporii ciupercii. Ace�tia nu sunt la fel de compac�i ca în cazul m�lurii, fiind

sub form� de pulbere. Ruperea membranei coincide cu momentul înfloririi plantelor,

clamidosporii fiind r�spândi�i de vânt. Din plant�, doar paiul r�mâne s�n�tos (fig. 8).

Ciclul evolutiv. Principala surs� de infec�ie este reprezentat� de semin�e.

Infec�ia acestora se produce în timpul înfloririi. Semin�ele infectate nu se deosebesc

prin nimic de cele s�n�toase. Condi�iile optime pentru infectarea cu t�ciunele

zbur�tor al grâului apar în cazul infest�rii culturilor sau zonelor învecinate, precum

�i în condi�ii de umiditate ridicat� în timpul înfloririi. Cultivarea soiurilor cu înflorire

deplin�, de asemenea, favorizeaz� infectarea.

O m�sur� important� pentru limitarea riscului infect�rii grâului cu m�lur�

este reprezentat� de utilizarea unui material s�n�tos pentru îns�mân�are. Atunci

când este identificat� infec�ia, se recomand� ca semin�ele s� fie decontaminate cu

Fig. 8 Simptomele infec�iei cu m�lura grâului (sub form� compact� - stânga) �i

(sub form� de pulbere - dreapta)

29

fungicide corespunz�toare prin metoda înmuierii. În acest scop, pot fi utilizate

produse chimice pe baza unor substan�e active: tebuconazol, triticonazol diniconazol,

difenoconazol, carboxin, procloraz, protioconazol, triabendazol, tiram, flutriafol.

F�inarea

Agentul patogen este reprezentat de ciuperca Erysiphe graminis (sin. Blumeria

graminis).

Simptome. La suprafa�a frunzelor infestate sau pe alte organe, se formeaz� un

strat sub�ire alb asem�n�tor pulberii de f�in�, de unde vine �i numele bolii (fig. 9).

Stratul format are la început o form� clar definit� de romb sau elips� �i se nume�te

tuf�. Mai târziu, aceste pete (tufe) cresc, se unesc formând pete mai mari �i mai

neregulate, care pot acoperi o mare parte din organele atacate. În cazul apari�iei

unor condi�ii nefavorabile, petele se închid la culoare, c�p�tând un aspect gri deschis,

pe acestea ap�rând apoi pete rotunde de culoare brun închis spre negru.

Ciclul evolutiv. Agentul patogen reu�e�te s� dep��easc� lunile nefavorabile de

var� sub forma cleistotecilor. În perioada de iarn�, rezist� sub form� de miceliu în

plantele infestate. Infectarea are loc în condi�ii de umiditate relativ� ridicat� (96%) �i

temperatur� optim� de 15-20°C.

F�inarea este o boal� anual� �i o problem� pentru regiunea Dobrogea. Una

dintre principalele modalit��i de rezolvare a acestei probleme este cultivarea unor

soiuri de grâu rezistente. Utilizarea eficient� a substan�elor chimice const� în

Fig. 9 Semne ale f�in�rii la plantele de grâu

30

aplicarea corect� a acestora, conform fazelor de dezvoltare a plantelor de grâu,

alegând corect fungicidele �i respectând stict dozele recomandate. Pentru

combaterea f�in�rii, pot fi utilizate diferite fungicide, bazate pe substan�e active:

epoxiconazol, carbendazim, crezoxim-metil, metconazol, propiconazol, tebuconazol,

teofanat-metil, triadimenol, trifloxistrobin, fenpropimorf, flusilazol, flutriafol,

ciproconazol.

Rugina brun� (rugina frunzelor)

Agent patogen. Boala este r�spândit� de ciuperca Puccinia recondita

f.sp.tritici.

Simptomele bolii se observ� pe frunze, pe tecile frunzelor �i, mai rar, pe pai,

pe palei �i ariste, sub forma unor gr�m�joare de culoare brun-ruginie (uredospori),

care ini�ial sunt sub epiderm�, ulterior, rupându-se �i împr��tiindu-se. Mai târziu,

�esuturile atacate se înnegresc din cauza form�rii teleutosporilor. În cazul unei

infec�ii puternice, culturile sunt arse. Deosebit de grav� este atacarea frunzei steag.

Ciclul evolutiv. Din cauza lipsei unui ciclu evolutiv complet al ciupercii în

regiunea Dobrogei, sursa de infec�ie la începutul vegeta�iei este reprezentat� de

sporii transporta�i de curen�ii de aer din alte zone. Când infec�ia apare toamna,

ciuperca ierneaz� sub form� de miceliu în culturile infestate. Infectarea are loc în

prezen�a apei pe plante �i temperatur� optim� de 15-20°C.

În cadrul complexului de m�suri privind reducerea riscului de proliferare a

ruginii brune, un rol însemnat îl au lucr�rile agrotehnice: tratamente pre-

îns�mân�are, pentru a preveni dezvoltarea plantelor spontane, selec�ia soiurilor cu

rezisten�� ridicat� la ac�iunea agentului patogen, norme �i perioade optime pentru

îns�mân�are, fertilizare optim� cu îngr���minte minerale. Folosirea a 2-3 soiuri ofer�

posibilitatea reducerii presiunii exercitate de agentul patogen, având ca rezultat

apari�ia mai lent� a modific�rilor în rândul popula�iilor. Pragul economic de d�unare

este criteriul cel mai important în determinarea aplic�rii substan�elor chimice.

Substan�e active eficiente sunt epoxiconazol, carbendazim, crezoxim-metil,

metconazol, propiconazol, tebuconazol, teofanat-metil, triadimenol, trifloxistrobin,

fenpropimorf, flusilazol, flutriafol, ciproconazol.

Rugina galben�

Agentul patogen al bolii este ciuperca Puccinia striiformis.

Simptome. Rugina galben� afecteaz� toate p�r�ile aeriene ale plantei de grâu -

frunze, tulpini, teci, palei, ariste, iar, în unele cazuri, se observ� �i la boabe.

Frunzele sunt cel mai puternic afectate. Primele semne ale infest�rii cu rugin�

galben� apar sub forma unor mici uredospori galbeni, având dimensiunea de 1 x 1,5

31

mm. O caracteristic� privind dispunerea uredosporilor este c� acestea sunt aranjate

între nervurile frunzelor ca ni�te linii drepte sub forma unui tighel, realizat la ma�ina

de cusut (fig. 10). Plantele infestate r�mân mai mici, frunzele lor sunt r�sucite,

paiele sunt mai scurte, semin�ele ob�inute sunt zbârcite, de slab� calitate �i cu

putere de germinare redus�.

Ciclul evolutiv. Agentul patogen are nevoie pentru a se dezvolta de �esutul

unei plante vii. Condi�iile optime pentru dezvoltarea acesteia sunt temperaturile

Fig. 10. Rugina galben� a grâului

cuprinse între 11-13�C, maxime de pân� la 16°C �i umiditatea ridicat� a aerului.

Ciuperca se adapteaz� foarte u�or la condi�iile termice sc�zute �i nu tolereaz�

temperaturile ridicate. Dezvoltarea agentului patogen este inhibat� la temperaturi ce

dep��esc 25°C. Rugina galben� apare mai rar, dar capacitate de v�t�mare în

cazul înmul�irii masive o poate dep��i pe cea a ruginii brune. În cazul unei infec�ii

masive, recolta scade cu 25-50%. Pentru a limita r�spândirea agentului patogen

trebuie s� se �in� cont de condi�iile descrise la rugina brun�.

P�tarea brun� a frunzelor - septorioza

Agentul patogen al p�t�rii timpurii a frunzelor este ciuperca Septoria tritici

(forma sexuat� Micospherela graminicola). Cea de-a doua form� a bolii este cauzat�

de ciuperca Stagonospora nodorum (Phaeosphaeria nodorum).

Simptome. Ambele forme ale bolii au simptome relativ similare, ap�rând pe

frunze. În cazul p�t�rii timpurii a frunzelor, petele sunt brune, alungite,

dreptunghiulare, neregulate. În centrul zonelor p�tate, se observ� puncte mici negre,

fructifica�ii cu spori – picnidii. Întotdeauna atacul începe de la baza plantei, adeseori

32

fiind chiar limitat� la frunzele inferioare, dar în condi�ii de mediu favorabile, atacul

se extinde �i la frunzele superioare.

În timpul prim�verii �i verii, atacul se extinde de la frunzele inferioare spre

cele superioare, pe frunze ap�rând pete eliptice sau liniare de decolorare, apoi cu

aspect cenu�iu, cu puncte mici negre. Picnidiile sunt greu de observat cu ochiul liber.

Simptomele sunt larg r�spândite în etapa de formare a spicului �i acoper� paleile. În

cazul unei infec�ii masive, ambele forme ale bolii provoac� arderea frunzelor (fig. 11),

spicele formate fiind mici, iar bobul - mic �i zbârcit.

Ciclul evolutiv. În condi�iile specifice regiunii Dobrogea, p�tarea timpurie a

frunzelor se observ� mai ales la începutul prim�verii pân� în perioada de formare a

spicului. Umiditatea �i temperaturile sc�zute din aceast� perioad� favorizeaz�

dezvoltarea bolii. Infec�ia are loc la temperaturi cuprinse între 9 - 20°C în condi�ii de

umezeal� sau umiditate relativ� de 100%.

Evolu�ia p�t�rii de prim�var� a frunzelor este favorizat� de precipita�iile

frecvente �i de vremea relativ cald� în timpul form�rii spicului �i înfloririi. Agentul

patogen se dezvolt� în intervalul de temperatur� cuprins între 4-34°C, temperatura

optim� fiind în jurul valorii de 24°C.

Ambii agen�ii patogeni rezist� în resturile vegetale. La soiurilor sensibile,

ace�tia se refac pe fâ�iile umbrite din apropierea perdelelor de protec�ie. Culturile

dense �i fertilizarea dezechilibrat� cu azot favorizeaz� re�inerea umidit��ii, ceea ce

permite �i crearea unor condi�ii prielnice dezvolt�rii formelor de septorioz� pentru o

perioad� mai lung� de timp. Cre�terea rapid� a temperaturii limiteaz� drastic

Fig. 11. Simptome de septorioz� la grâu

33

r�spândirea agentului patogen; acest lucru este observat în zona de coast�,

prim�vara, foarte devreme.

Fuzarioza cerealelor

Agen�ii patogeni ai bolii sunt ciupercile din genul Fusarium.

Simptome. Fuzarioza cerealelelor are o importan�� economic�, în special, în

cazul infect�rii spicelor (fig. 12). Boala apare pe anumite spicule�e, dar în condi�ii

favorabile poate acoperi anumite por�iuni sau întregul spic. Spicele infectate se

p�lesc treptat, î�i schimb� mai devreme culoarea din verde în galben, apoi u�or roz,

mai ales la baza axului sau chiar pe tot spicul. Aceste simptome creeaz� diferen�e

mari între spicele infectate �i cele s�n�toase. În p�r�ile bolnave ale spicului, boabele

r�mân zbârcite �i decorticate. În condi�ii de umiditate crescut�, pe acestea se

formeaz� un strat sub�ire de mucegai roz. Ciclul evolutiv. Boala se manifest� puternic în perioadele prelungite cu vreme

rece �i umed�, în timpul înfloririi. Infec�ia puternic� se observ� pe suprafe�ele

îns�mân�ate dup� cultura de porumb pentru boabe, cu o perioad� lung� de vegeta�ie.

Combaterea integrat� a bolilor la grâu

Mijloacele agrotehnice recomandate de tehnologia de produc�ie, nu sunt

întotdeauna asociate cu posibilitatea de limitare a bolilor importante din punct de

vedere economic. Prelucrarea optim� �i la timp a suprafe�elor cultivate cu grâu,

limiteaz� dezvoltarea plantelor spontane. Acestea sunt purt�torii multor boli ce

afecteaz� culturile cerealiere de toamn�. Respectarea perioadei optime pentru

îns�mân�are nu este doar o premis� pentru dezvoltarea �i germinarea normal� a

plantelor înaintea iernii, ci, de asemenea, �i pentru reducerea riscului de r�spândire

Fig. 12. Fuzarioza grâului

34

a bolilor, prin întreruperea transmiterii acestora. Densitatea optim� a sem�n�turilor

este un indicator care trebuie s� fie întotdeauna monitorizat, deoarece culturile

foarte dense duc la crearea unor condi�ii bune pentru dezvoltarea f�in�rii, a tipurilor

de rugin�, precum �i a altor boli. Fertilizarea este esen�ial� nu numai pentru

cre�terea �i dezvoltarea plantelor de grâu, dar �i pentru determinarea condi�iilor

fitosanitare ale culturilor. Fertilizarea unilateral� cu azot favorizeaz� dezvoltarea a

numeroase boli – în primul rând, f�inarea �i rugina. Rota�ia corect� a culturilor sau

alternarea culturilor îns�mân�ate necesit� o în�elegere a caracteristicilor acestora �i

a rela�iei cu bolile importante din punct de vedere economic. În cazul unor boli, cum

ar fi t�ciunele, alternarea este indispensabil�, neexistând o metod� mai eficient� de

combatere. Pentru a evita r�spândirea agentului patogen pe suprafe�ele unde a fost

identificat, nu este recomandat s� se semene grâu dup� grâu.

Combaterea chimic� a bolilor presupune aplicarea diferitelor substan�e

chimice care limiteaz� sau opresc dezvoltarea bolii, f�r� a afecta plantele.

Fungicidele pot avea un efect protector �i/sau terapeutic. Efectul terapeutic a fost

posibil dup� crearea fungicidelor cu ac�iune sistemic�. Mijloacele chimice de

combatere a bolilor pot fi grupate în func�ie de substan�a activ� sau dup�

mecanismul de ac�iune. Principalul avantaj al metodei chimice este posibilitatea

aplic�rii rapide în caz de nevoie �i într-o anumit� situa�ie. Dificult��ile în utilizarea

acestei metode sunt asociate cu nevoia de identificare precis� a agentului cauzator al

bolii, alegerea celui mai potrivit fungicid �i aplicarea în timp optim, înainte ca boala

s� provoace daune majore. În acest scop, a fost introdus termenul cunoscut �i sub

numele de „prag de d�unare". Conceptul determin� gradul de invazie al agentului

patogen la care, din punct de vedere economic, este obligatorie aplicarea metodei

chimice de combatere a bolilor. În cazul valorilor superioare �i inferioare pragului de

d�unare, eficien�a economic� a activit��ii desf��urate nu este total�. Combaterea

chimic� prezint� �i un alt dezavantaj, care trebuie luat în seam�. Acesta este

reprezentat de dezvoltarea rezisten�ei agen�ilor patogeni la fungicidele sistemice

aplicate în mod obi�nuit.

Selec�ia unor soiuri rezistente la boli este o activitate foarte complex�,

comparativ cu selec�ia soiurilor cu alte caracteristici agronomice importante.

5.2 Insectele ca factori de risc la grâu

Peste 100 de specii de insecte tr�iesc în agrocenoza de grâu, multe dintre

acestea fiind d�un�toare pentru cultur�. Unii dintre ace�ti d�un�tori, de obicei, apar

rar sau au o densitate mic�, provocând pagube minore, dar exist� de asemenea, unii

35

foarte importan�i din punct de vedere economic. Dac� nu se realizeaz� combaterea

acestora, se poate ajunge la compromiterea recoltei.

Plo�ni�a grâului - Eurygaster integriceps

Insecta adult are corpul alungit cu spatele rotunjit convex, brun sau cenu�iu

deschis, aproape de culoare neagr� �i pete negre translucide (fig. 13). Ou�le sunt

sferice, de culoare verzuie. Larvele trec prin cinci stadii larvare, care se deosebesc

din punct de vedere morfologic.

Modul de atac. Aceast� insect� provoac� daune p�r�ilor vegetative ale plantelor de

grâu �i boabelor, sugând sucul celular din acestea. Activitatea sa d�un�toare este

împ�r�it� în dou� etape. În prima etap�, plo�ni�ele deterioreaz� tulpinile de grâu,

multe dintre acestea se usuc�, culturile sunt distruse. În a doua etap�, d�un�torul

atac� bobul, ducând la sc�derea nu numai a cantit��ii, ci �i a calit��ii recoltei. În

Fig. 13 Form� adult� �i ou� de plo�ni�a grâului

Fig. 14 Daune provocate de plo�ni��

36

prima etap�, d�un�toare sunt plo�ni�ele adulte, iar în a doua – adul�ii �i larvele.

Prim�vara, dup� iernat, plo�ni�ele sug sucul celular din tulpina principal� sau din

fra�i, ca urmare frunza central� se îng�lbene�te, se r�suce�te, iar dup� aceea se

usuc� (fig. 14). Mai târziu, acestea sug seva din frunze, ducând la distrugerea

�esutului, iar textura frunzelor deasupra locului atacat se ofile�te, atârn�, se usuc� �i

apoi cade. În cazul plantele care nu �i-au format înc� spicul, atunci când spicul este

înc� învelit în ultima frunz�, plo�ni�a suge sucul celular din partea superioar� a

acestuia. Pe locul atacat nu se formeaz� spice, paiul se curbeaz�, iar aristele se

onduleaz�. Aceast� parte se albe�te, afec�iunea fiind cunoscut� sub numele de albire

par�ial�. Dup� formarea spicului, plo�ni�ele sug seva din tulpina situat� deasupra

ultimului nod. În locul afectat, �esutul moare, se închide la culoare, iar tulpina se

înnegre�te. În faza de pârg�, în locul în�epat, bobul devine plat sau u�or concav.

Spicele plantelor atacate se albesc �i r�mân în pozi�ie vertical�. Aceste daune sunt

cunoscute sub numele de albire total� a spicului (fig. 15). Când începe formarea

boabelor, plo�ni�ele sug sucul din ele. Dac� în�eparea plantei are loc în perioada de

maturitate lactic�, boabele r�mân zbârcite. La boabele ajunse la maturitate, în

special la cele sticloase, în locul în�epat se formeaz� o pat� închis� la culoare cu

halou luminos, pe când la boabele f�inoase, locul afectat nu este foarte vizibil.

Fig. 15 Daune provocate de plo�ni�a grâului la nivelul spicului

Ciclul evolutiv al plo�ni�ei grâului este anual. Ierneaz� ca insect� adult, sub

frunzele c�zute din perdelele forestiere de protec�ie �i din p�duri. Insectele î�i reiau

activitatea prim�vara, migra�ia masiv� având loc la o temperatur� medie zilnic� mai

mare de 11,5-12°C. Reproducerea plo�ni�elor începe înc� din locurile unde ierneaz�

�i continu� pe câmp. În regiunea Dobrogea, depunerea ou�lor începe cel mai adesea

în prima decad� a lunii mai. Perioada de depunere a ou�lor are o durat� diferit�,

variind de la 25 la 45 zile. Femela depune ou�le, de cele mai multe ori, câte �apte

37

ou� în dou� rânduri, ini�ial pe resturile vegetale, pe bulg�rii de p�mânt, apoi pe

frunze �i, în cele din urm�, pe spice. Larvele trec prin cinci stadii cu durat� de

dezvoltare diferit�, durat� ce depinde în primul rând de condi�iile meteorologice.

Larvele din prima vârst� nu au nevoie de hran�, cele din vârsta a doua se hr�nesc cu

p�r�ile vegetative ale plantelor, iar larvele din urm�toarele etape se hr�nesc din bob.

Adul�ii din noua genera�ie apar cel mai frecvent în prima - a doua decad� a lunii iulie.

Pentru trecerea cu succes a perioadei var�-iarn�, plo�ni�ele acumuleaz� rezerva

necesar� de gr�simi. În condi�ii favorabile, acest lucru are loc în 10-15 zile. Migra�ia

masiv� din timpul verii are loc la temperatura medie zilnic� de 23-25°C. Se întâlnesc

pe suprafe�ele care le asigur� protec�ie împotriva temperaturilor ridicate, le

protejeaz� de ac�iunea direct� a razelor soarelui �i le ofer� umiditatea necesar�. În

septembrie �i octombrie, atunci când vremea se mai r�ce�te, iar umiditatea

atmosferic� cre�te în condi�ii de vreme cald�, însorit� �i calm�, plo�ni�ele î�i caut�

loc pentru iernat – are loc a�a-numita migra�ie de toamn�. Asupra reproducerii �i

dezvolt�rii plo�ni�ei grâului o influen�� semnificativ� o exercit� factorii abiotici,

parazi�ii �i pr�d�torii, precum �i tehnologia de cultur�. Un rol important în reducerea

num�rului plo�ni�ei grâului îl au ou�le parazi�ilor din ordinul Hymenoptera (uneori

gradul de parazitare al ou�lor de plo�ni�� dep��e�te 85%). La o densitate de 2-4

plo�ni�e adulte sau larve pe 1 m2, se impune combaterea chimic� a d�un�torului.

Gândacul ghebos – Zabrus tenebrioides

Insecta adult este un gândac cu corpul alungit, negru, cu luciu metalic. Larva

este de culoare alb murdar, capul �i cele trei segmente toracice - brun închis. În

partea superioar� a segmentelor abdominale au pete maron (fig. 16).

Fig. 16 Gândacul ghebos (adult �i larv�)

38

Modul de atac. Adul�ii sunt d�un�tori pentru c� se hr�nesc cu boabele în perioada

lactic� �i cea de pârg�. Pagubele provocate de adul�i nu sunt de importan��

economic�, excep�ie fac cazurile cu popula�ie masiv�, când este afectat� recolta.

Importan�� economic� prezint� daunele provocate de larvele gândacului ghebos (fig.

17). Ini�ial, larvele atac� mugurii plantelor. Ulterior, rod frunzele, sug seva, dar

nerva�iunea fruzelor r�mâne intact�. Frunzele deteriorate se ofilesc, se zbârcesc, se

închid la culoare. Dac� atacul survine în stadiile incipiente de dezvoltare, plantele

mor, iar într-o faz� ulterioar�, au o cre�tere lent�, cultura r�rindu-se. În cazul unei

invazii, întreaga cultur� poate fi distrus�.

Fig. 17 Daune provocate de gândacul ghebos

Ciclul evolutiv al gândacului ghebos este de un an. Ierneaz� mai des ca larv� �i

mai rar ca insect� adult în culturile de grâu infestate. În timpul iernilor blânde �i în

condi�iile existen�ei unui strat gros de z�pad�, larvele se hr�nesc pe durata întregii

ierni. Noua genera�ie apare în iunie �i este întâlnit� pân� toamna târziu. Adul�ii sunt

activi pe timp de noapte. În timpul zilelor c�lduroase de var�, ace�tia p�trund în sol

�i petrec diapauza pân� în septembrie. La debutul ploilor de toamn�, adul�ii apar la

suprafa�a solului �i se reproduc. Gândacii î�i depun ou�le în sol, în gr�mezi mici.

Dezvoltarea embrionar� dureaz� între 9 - 25 zile, în func�ie de temperaturile medii

zilnice. Imediat dup� eclozare, larvele sap� în sol, în apropierea plantei, galerii cu

pere�i netezi. În timpul nop�ii, se hr�nesc cu frunzele plantelor de grâu. Mai mult

decât atât, acestea trag p�r�ile superioare ale frunzelor în galeriile s�pate pentru a

se hr�ni în timpul zilei. Larvele înceteaz� s� se hr�neasc� atunci când temperaturile

39

scad mult sub 0°C. Factorii care limiteaz� reproducerea gândacului ghebos sunt

reprezenta�i de sc�derea temperaturii solului în timpul iernii, precum �i de seceta din

perioada depunerii ou�lor. În condi�ii de umiditate sc�zut�, ou�le nu se dezvolt�.

Zonele în care temperatura solului la o adâncime de 20 cm scade sub -3°C în luna cea

mai rece, iar suma anual� a precipita�iilor este mai mic� de 400 mm, nu sunt

potrivite pentru dezvoltarea �i reproducerea gândacului ghebos.

P�duchele ov�zului (p�duchele frunzelor) - Sitobion avenae.

Aceste insecte pot fi f�r� aripi �i au culoarea galben-verde sau cu aripi, când

au culoarea brun-ro�cat pe cap �i torace, iar pe abdomen – verde, în func�ie de modul

de reproducere specific afidelor(sexuat �i asexuat) (fig. 18).

Modul de atac. Stadiul d�un�tor îl reprezint� atât adul�ii cât �i larvele, care

sug seva din frunze, tulpini �i spicele grâului. În aceste locuri, �esutul se decoloreaz�,

iar mai târziu se îng�lbene�te. În cazul unui atac puternic, frunzele se r�sucesc, se

ofilesc �i cap�t� o culoare ro�u-brun. Ca urmare a daunelor provocate, num�rul

boabelor din spice scade, acestea r�mân zbârcite �i cu con�inut nutritiv redus, lucru

ce se r�sfrânge asupra masei lor specifice �i totale. Semin�ele plantelor infestate au o

energie germinativ� mic� �i o germina�ie mai slab�. Pierderile înregistrate în urma

atacului depind în primul rând de densitatea p�duchilor pe plant�, de fenofaza în

care este atacat� cultura �i de condi�iile meteorologice înregistrate în timpul anului.

La o densitate de 50 de afide (p�duchi) pe plant�, recolta scade cu 25%. Pierderile

sunt mai mari atunci când apari�ia masiv� a p�duchilor coincide cu perioada de

înflorire �i cu cea de formare a boabelor de grâu.

Ciclul evolutiv. P�duchele ov�zului face parte din grupa afidelor care duc o

via�� sedentar�. Ierneaz� ca ou în culturile de grâu sau în plantele s�lbatice.

Prim�vara, dup� înc�lzirea vremii, la temperaturi de peste 5°C, larvele ies din ou� �i

Fig. 18 P�duchele ov�zului pe frunzele �i spicul de grâu

40

încep s� sug� seva din frunze �i tulpinile plantelor. Acest lucru se înregistreaz� la

începutul lunii aprilie, dar în cazul unei prim�veri mai reci, eclozarea începe mai

târziu. Dup� dezvoltarea partenogenetic�, femele dau na�tere noilor genera�ii. Înc�

din primele genera�ii, în afar� de cele f�r� aripi, exist� �i forme cu aripi, care

faciliteaz� r�spândirea speciilor. Înmul�irea masiv� a p�duchilor începe în luna mai,

iar num�rul maxim este înregistrat în a doua jum�tate a lunii iunie, atunci când grâul

este în fenofaza de lapte sau pârg�. Dup� aceea, num�rul acestora scade în mod

semnificativ. La începutul lunii octombrie, apar femelele cu aripi, sexuate, care la

sfâr�itul lunii dau na�tere formelor de sex masculin �i a celor de sex feminin

purt�toare de ou�. Dup� fecunda�ie, femelele î�i depun ou�le pe culturile de cereale

�i de ierburi perene.

Cele mai mari daune provocate de p�duchi se înregistreaz� dup� anii cu veri

moderat calde �i umede. Un rol important asupra dezvolt�rii �i inmul�irii îl au

afidofagii �i parazi�ii (Coccinella septempunctata, mu�te Syrphidae, Chrysoperla

carnea, �.a). Ca m�suri preventive pentru combaterea p�duchilor se disting unele

activit��i agricole cum ar fi perioada optim� de sem�nat, densitatea normal� a

îns�mân��rilor, fertilizarea echilibrat� cu minerale, combaterea buruienilor �.a.

Combaterea chimic� a p�duchelui frunzelor de ov�z este justificat� atunci când

densitatea acestora este mai mare decât media de 10 afide pe spic sau 50% dintre

plante sunt infestate dup� formarea spicului �i în timpul maturit��ii lactice.

P�duchele verde al cerealelor – Schizapis graminearum

P�duchele verde al cerealelor a fost semnalat în ultima vreme �i în România, el

fiind unul dintre d�un�torii cei mai importan�i din grupul afidelor. Virginogenele

aptere au corpul oval de 1,5-2,0 mm lungime, de culoare verde deschis� sau cu

nuan�e galbui. Virginogenele aripate au corpul de 1,2-1,9 mm lungime cu capul �i

toracele brun �i abdomenul verde. Aripile sunt membranoase, dezvoltate, cu nervura

median� bifurcat�.

Modul de atac. Insecta atac� graminee cultivate, formând colonii numeroase pe

frunze, dar �i specii de graminee spontane. Atacul se manifest� în vetre. Datorit�

atacului frunzele se contorsioneaz�, iar în zonele în�epate apar initial pete ro�ietice

care conflueaz� cuprinzând treptat toata frunza, ducând în final la uscarea plantei.

Ciclul evolutiv. Specia ierneaza ca ou de rezistenta depus de female, toamna, pe

grau, orz,s org porumb sau graminee spontane. La începutul prim�verii, apar în 6-12

zile de la începutul dezvoltarii oului, formele fundatrix, care se înmultesc prin

partenogenez� �i viviparie. Din aceste larve apar fundatrigenele din care deriv�

41

formele virginogene aptere care sunt mai numeroase �i prezint� �i forme aripate.

Formele aripate formeaz� noi colonii pe diferite plante cultivate sau spontane.

Zborul insectei are loc în cursul zilei, cu dou� maxime, unul diminea�a �i altul seara,

pân� la 8 m de la suprafa�a solului.

Viespea paiului de grâu - Cephus pygmaeus.

Insectele adulte au culoare neagr�, iar lungimea corpului de 8-10 mm (fig. 19).

Segmentele patru, �ase �i nou� ale abdomenului, la femele, sunt str�b�tute de dungi

galbene. Masculii au dungi galbene pe segmentele trei, patru, �ase �i nou�. Larva

este alb-g�lbuie, cu cap maron deschis, f�r� picioare, curbat� în form� literei S.

Lungimea corpului larvei este 12-14 mm.

Fig. 19 Viespea (adult) paiului de grâu �i pagube produse de larve

Modul de atac. Larva produce pagube paiului. Ea se dezvolt� în pai �i se

hr�ne�te cu �esutul parenchimatos aflat la nivelul internodului. Larvele se deplaseaz�

de sus în jos pe tulpin� �i pân� la apari�ia fazei de pârg� atac� toate internodurile.

Daunele se reflect� în reducerea masei �i calit��ii boabelor. Riscul privind atacul

paiului de grâu cre�te în cazul nerespect�rii rota�iei culturilor �i este deosebit de

mare în cazul monoculturii de grâu. Nivelul atacului este mai mare la culturile rare,

precum �i în cazul fertiliz�rilor unilaterale numai cu îngr���minte de azot. Pericolul

pentru axul paielor este enorm când densitatea dep��e�te 4 adul�i/m2.

Mu�tele cerealelor- musca suedez�-(Oscinella frit), musca paiului de grâu (Chlorops pumilionis), musca cenu�ie (Delia coarctata)

Modul de atac. Sunt d�un�toare larvele mu�telor. Se hr�nesc cu tulpinile

plantelor tinere în timpul toamnei sau prim�vara devreme. Ca urmare, frunza

42

central� se îng�lben�te, se r�suce�te �i se ofile�te, în timp ce toate celelalte frunze

r�mân verzi (fig. 20). Frunza central� deteriorat� se smulge foarte u�or, iar în locul

atacat se g�sesc larve sau coconi. Plantele tinere afectate deseori nu reu�esc s�

ierneze cu succes. Larvele genera�iilor de var� se dezvolt� între tulpin�

Fig. 20 Plante atacate de mu�tele cerealelor

�i frunzele tecilor, în flori sau spice. Daunele provocate de mu�te culturilor de

cereale depind foarte mult de caracteristicile soiului. Acelea care înfr��esc mai mult

�i se dezvolt� mai repede, sunt mai rezistente la daune. Sem�natul timpuriu în

perioada de toamn� cre�te riscul de atac al mu�telor de cereale. Perioada optim�,

densitatea �i adâncimea de sem�nat, precum �i normele echilibrate de fertilizare

reprezint� o premis� pentru dezvoltarea unor plante puternice, care înfr��esc

toamna �i evit� stric�ciunile.

Gândacul b�los al grâului - Oulema melanopus

Insecta adult este un gândac cu corpul alungit, capul �i antenele negre,

protoracele este portocaliu-ro�u, iar elitrele albastru închis cu luciu metalic(fig. 21).

Larva este de culoare alb murdar. Corpul este acoperit cu un �esut mucilaginos, în

care înoat� excre�iile. Larva seam�n� cu o lipitoare, de unde �i denumirea acestei

insecte. Coconul este galben-brun.

Modul de atac. D�un�tori sunt adul�ii �i larvele. Acestea provoac� daune pe

suprafe�e înguste, în lungime, între nervurile frunzelor. Adul�ii distrug cele dou�

epiderme �i �esutul parenchimatos, în timp ce larvele distrug doar epiderma

superioar� �i parenchimul, f�r� a afecta epiderma inferioar�. Larvele distrug cel mai

des culturile în perioada de treierat. Acest lucru se datoreaz� faptului c� ou�le nu

sunt depuse în mod uniform în culturi. Odat� cu înmul�irea larvelor �i cre�terea

43

daunelor provocate plantelor atacate, zonele infestate se m�resc, se unesc, iar în

cazul unui atac masiv, întreaga cultur� poate fi distrus�. Frunzele distruse de larve �i

adul�i se usuc�, procesul de dezvoltare a plantelor încetine�te, iar recoltele de boabe

�i paie sunt reduse. Daunele cresc în condi�ii de secet�, umiditate

insuficient� în sol �i fertilizare unilateral� cu azot. Reducerea recoltelor depinde de

gradul distrugerilor produse. În cazul unei distrugeri a suprafe�ei frunzelor cu 25%,

recolta de boabe scade cu 14%. Pragul economic de d�unare este de 30-50 adul�i/m2

sau o larv� pe frunza steag.

Combaterea integrat� a d�un�torilor la grâu

Reducerea num�rului de insecte în culturile de grâu �i a ac�iunii d�un�toare a

acestora pot fi realizate prin aplicarea unui sistem integrat, care include m�suri de

control agrotehnice, biologice �i chimice.

Toate m�surile agrotehnice care se întreprind în produc�ia de grâu

influen�eaz� direct sau indirect dezvoltarea �i reproducerea insectelor d�un�toare.

Dintre aceste m�suri, cele mai importante sunt rota�ia culturilor, izolarea câmpului,

selec�ia soiurilor, termenele �i metoda de îns�mân�are, fertilizarea, combaterea

buruienilor, recoltarea la timp.

Rota�ia culturilor influen�eaz� d�un�torii culturii de grâu, care ierneaz� în sol

sau în resturile vegetale. În cazul monoculturilor se observ� înmul�irea gândacului

ghebos, larvelor viermilor sârm�, c�r�bu�ilor, a tripsului de grâu, a viespei paiului,

precum �i a altor câtorva specii foarte d�un�toare. Prin urmare, este necesar ca

grâul s� nu fie cultivat ca o monocultur�, ci s� fie inclus în trei sau patru loturi.

Izolarea terenului între zonele cultivate cu grâu ar putea limita înmul�irea

d�un�torilor cu capacitatea de migrare slab�, cum ar fi mu�tele cerealelor, viespea

paiului, tripsul de grâu �.a. Ca o bun� m�sur� de izolare a spa�iului, distan�a trebuie

Fig. 21 Gândacul b�los – adult �i daune provocate de larv�

44

s� fie de cel pu�in 1000 m. Ar trebui s� se aib� în vedere direc�ia �i intensitatea

vânturilor predominante, deoarece acestea sporesc capacitatea de migrare a

insectelor.

Selec�ia soiurilor cultivate are o mare însemn�tate asupra gradului daunelor

produse. Soiurile de grâu care înfr��esc mai intens �i se dezvolt� mai repede, sunt

mai rezistente la atacul mu�telor cerealelor. Pentru a minimiza daunele provocate de

gândacul b�los se recomand� cultivarea soiurilor care au mai multe firi�oare pe

frunze. Viespea paiului de cereale atac� mai ales soiurile cu tulpini goale. Daunele

provocate de adul�ii gândacului ghebos, ai plo�ni�ei, ai larvelor �ân�arului ro�u al

cerealelor sunt mai mici în rândul soiurilor timpurii.

Perioada de îns�mân�are influen�eaz� foarte mult atacul grâului de mu�tele

cerealelor �i p�duchii frunzelor în timpul toamnei. La îns�mân��rile timpurii, zborul

masiv al mu�telor coincide cu perioada critic� (formarea primelor 2-3 frunze ale

plantei), atunci când are loc atacul, iar daunele sunt cele mai mari.

Îns�mân�area trebuie f�cut� cu semin�e de calitate - energie germinativ� mare

�i germinare intens�, în cazul utiliz�rii normei optime de îns�mân�are. Adâncimea

trebuie s� fie de 4-6 cm. Acest lucru asigur� germinarea rapid� �i uniform� a

culturilor �i permite buna dezvoltare a culturii în etapele timpurii �i mai vulnerabile.

Culturile uniforme sunt atacate mai pu�in de d�un�tori, compensând, în acela�i timp,

mai u�or stric�iunile provocate.

Fertilizarea mineral� favorizeaz� apari�ia simultan� a plantelor, ajut� la

cre�terea mai rapid� a acestora �i la trecerea mai rapid� prin fenofazele critice,

atunci când grâul este atacat de insecte. Mai mult, fertilizarea contribuie la

recuperarea �i compensarea mai u�oar� în dezvoltarea grâului, dup� daunele

înregistrate. Efectul îngr���mintelor asupra dezvolt�rii �i înmul�irii insectelor depinde

de compozi�ia chimic� a acestora, de raportul dintre componente, de metodele �i

termenele de aplicare. În cazul fertiliz�rii unilaterale cu îngr���minte de azot,

plantele devin mai fragile �i mai suculente, sunt atacate mai mult de p�duchi,

gândacul b�los, mu�tele cerealelor �i viespea paiului. Fertilizarea complet� �i

echilibrat�, ce include îngr���minte de azot, fosfor �i potasiu, precum �i unele

microelemente, îmbun�t��e�te capacitatea de rezisten�� a plantelor, inclusiv

împotriva insectelor.

Combaterea buruienilor în culturile de cereale, precum �i în jurul acestora,

reduce pierderile cauzate de insecte. Ierburile s�lbatice �i buruienile creeaz� condi�ii

favorabile pentru dezvoltarea insectelor �i sunt o surs� permanent� pentru infestarea

cu p�duchi, diferite specii de plo�ni�� �i gândac ghebos.

45

Recoltarea la timp, într-o perioad� scurt�, duce la o reducere a daunelor

bobului cerealelor de c�tre plo�ni�e �i c�r�bu�i.

Lucr�rile de prelucrare a solului realizate dup� recoltarea grâului reduc în

mod semnificativ num�rul unora dintre d�un�tori în anul urm�tor. Prin acestea sunt

distruse unele insecte: tripsul de grâu, c�r�bu�ul, viespea paiului, pupele �i adul�ii

gândacului b�los, pupele unor specii ca musca cerealelor �i al�i d�un�tori, care se

g�sesc în sol. Pe de alt� parte, lucr�rile de prelucrare a solului distrug plantele

spontane, care asigur� hrana larvelor gândacului ghebos, p�duchilor, cicadelor �i

mu�tele cerealelor.

Dintre metodele biologice de combatere a insectelor întâlnite în culturile de

grâu, cele mai importante sunt du�manii naturali. Ace�tia sunt bolile, pr�d�torii �i

parazi�ii insectelor d�un�toare. Cu insecte se hr�nesc multe p�s�ri, broa�te, reptile �i

cârti�e. Multe specii de gândac ghebos din genurile Carabus, Calosoma, Harpalus �i

Amara, apar�inând familiei Carabidae, buburuze, plo�ni�e r�pitoare, larvele mu�telor

syrphidae (sirfide) �i lasioptera, chrysopidae se hr�nesc cu insecte care produc

pagube plantelor de grâu. De obicei, singure, acestea nu sunt capabile s� exercite o

reglare complet�, dar, de�i nesemnificativ, influen�eaz� num�rul popula�iei de

insecte d�un�toare. Cu toate acestea, în unele cazuri, cum ar fi cel al buburuzelor

r�pitoare, este perturbat� înmul�irea masiv� a p�duchilor frunzelor. În condi�ii

adecvate, parazitarea ou�lor de plo�ni�� a grâului poate ajunge la la 85%.

Metoda chimic� de combatere a insectelor este bazat� pe utilizarea de

substan�e chimice speciale, destinate pentru a fi aplicate în agricultur�. Mijloacele

chimice trebuie s� fie utilizate numai �i numai atunci când este necesar.

Necesitatea tratamentului chimic apare atunci când, dup� investiga�ii extinse ale

culturilor, se stabile�te densitatea insectelor d�un�toare în func�ie de pragul

economic de d�unare (PED), justificat în mod �tiin�ific �i acceptat în practic�. Pentru

aplicarea corect� a substan�elor chimice este necesar s� se cunoasc� în ce stadiu de

dezvoltare a insectelor se aplic�, s� se cunoasc� doza �i modul de aplicare. Trebuie

s� se foloseasc� insecticide autorizate, care nu afecteaz� entomofauna benefic�,

precum �i s� fie respectate toate regulile de aplicare a acestora.

5.3 Buruienile ca factor de risc la grâu

Buruienile sunt un factor de risc important, putând deprecia semnificativ

produc�ia, atât calitativ, cât �i cantitativ.

În culturile de grâu din jude�ul Constan�a, buruiana cu concuren�a �i

abunden�a cea mai ridicat� este Polygonum convolvulus, urmat� de Sinapis arvensis

46

�i Chenopodium album. O r�spândire medie au speciile: Polygonum aviculare,

Convolvulus arvensis, Descurainia sophia, Sisymbrium orientale, Chondrilla juncea �i

Anagallis arvensis.

R�spândire mai redus� au speciile: Setaria viridis, Fumaria rostellata, Cirsium

arvense, Papaver rhoeas, Reseda lutea, Salsola ruthenica.

Polygonum convolvulus Sinapis arvensis Chenopodium album

Foarte des întalnit� este specia Polygonum aviculare (în peste 65 % din

parcelele cercetate). De asemenea, trebuie semnalat� prezen�a masiv� a cruciferelor

(Sinapis arvensis, Descurainia sophia, Sisymbrium orientale). Specia Sinapis arvensis

prezint� abunden�� mai mare în culturile irigate, chiar dubl� în unele sole. De

asemena, în iernile blânde, specia Sinapis arvensis ierneaz� în faza vegetativ�, ceea

ce m�re�te pericolul prezentat de acest� buruian�.

O specia important� este Avena fatua, prezent�, în special, mai ales în zona

Constan�a, Agigea, Murfatlar. Unele buruieni periculoase ca: Cirsium arvense,

Cynodon dactylon, Vicia sp, etc, sunt mai pu�in r�spândite.

Pagubele directe provocate de buruieni pot varia de la 10 la 40 % din produc�ia

poten�ial�. Culturile de grâu sunt invadate de buruieni ce r�sar fie înainte, simultan

sau dup� r�s�rirea culturilor. De�i cerealele p�ioase pot concura buruienuile, în

special cele cu r�s�rire târzie prim�vara, nu acela�i lucru se întâmpl� cu buruienile

care r�sar din toamna sau prim�vara devreme, înainte de acoperirea solului. La fel

sunt p�gubitoare �i buruienile bienale �i perene al c�ror ritm de cre�tere. este

superior cerealelor p�ioase �i în special grâul. Unele specii sunt d�un�toare nu atât

prin concuren��, cât prin împiedicarea recolt�rii �i influen�ei asupra purita�ii

semin�elor (Polygonum convolvulus-hrisca; Gallium aparine-turita; Convolvulus

arvensis-volbura; Cirsium arvense-palamida).

47

Convolvulus arvensis Polygonum aviculare

Avena fatua Descurainia sophia

Sistemele integrate de combatere a buruienilor din cultura grâului se

bazeaz� pe îmbinarea armonioas� a meodelor agrotehnice, chimice, preventive �i

organizatorice:

Metode preventive

- respectarea regulamentelor de carantin� fitosanitar�;

- folosirea la sem�nat a semin�elor condi�ionate;

- distrugerea focarelor de infestare cu semin�e de buruieni din terenurile

necultivate: drumuri alei, talazurile teraselor, �an�uri, canale de irigat

- folosirea apei de irigat f�r� semin�e de buruieni;

- recoltarea la timp �i corect� a culturilor;

- evitarea r�spândirii semin�elor de buruieni prin intermediul animalelor;

- urm�rirea evolu�iei speciilor segetale;

- preg�tirea patului germinativ;

- sem�natul la epoca optim�;

- respectarea adâncimii de sem�nat;

- asigurarea densita�ii optime a plantelor;

- corectarea reac�iei solului;

- folosirea gunoiului de grajd, complet fermentat;

- eliminarea excesului de umiditate

Metode agrotehnice

48

- lucr�rile de baz� ale solului: ar�tura �i lucr�rile de preg�tire a patului

germinativ;

- rota�ia culturilor - permite evitarea monoculturii care favorizeaz� înmul�irea

buruienilor;

Combaterea chimic� a buruienilor din culturile de grâu

Pentru a asigura o eficacitate ridicat�, trebuie ales foarte bine momentul

optim de aplicare a erbicidelor, moment în care buruienile au sensibilitatea cea mai

mare (între stadiul de ”rozet�” �i 2-3 frunze), cât �i de toleran�a maxim� a culturii

(între înfr��ire �i începerea form�rii primului nod diferen�iat). O influen�� mare

asupra eficacita�ii erbicidelor o are temperatura �i umiditatea (temperaturi medii de

peste 8-100C �i umiditate suficient�).

Decizia privind aplicarea erbicidelor trebuie s� �in� cont de gradul de

îmburuienare existent �i previzibil, speciile predominante �i starea de vegeta�ie a

culturilor, în fiecare sol� în parte.

In ultimii ani s-a constatat c� erbicidele combinate (asociate) care con�in mai

multe substan�e active (2 sau 3), au un spectru de combatere mai larg, în compara�ie

cu erbicidele simple. Aplicarea erbicidelor nu înseamn� numai combaterea

corespunzatoare a buruienilor pentru cultura în curs, ci �i pentru culturile urm�toare.

Prin urmare alegerea corespunz�toare a erbicidelor (a tehnicilor de aplicare, a

calit��ii tratamentelor) pentru culturile de grâu reprezint� o bun� investiga�ie pentru

anii urm�tori. A�a cum se specific� mai sus, buruienile dicotiledonate ocup� ponderea

cea mai mare, pentru acestea existând mai multe posibilita�i de combatere:

1. buruieni sensibile la acidul 2,4 D sau s�rurile acestuia (Sinapis arvensis-mustarul

salbatic; Chenopodium album-loboda;Cirsium arvense-palamida; Polygonum

convolvulus-hrisca; Polygonum aviculare-troscot; Raphanum raphanistrum - ridichea

salbatica; Thlaspi arvense- paralute; Atriplex sp- loboda; Sonchus oleraceus-susai

moale; Centaurea cyanus etc.). Epoca optim� de aplicare a acestor erbicide este de

la începutul înfr��irii pân� la formarea primului internod, iar temperatura s� fie >

100C.

2. buruieni rezistente la 2,4 D sau s�rurile acestuia (Gallium aparine-turita;

Matricaria chamomila-musetelul mirositor; Matricaria inodora-musetelul nemirositor;

Agrostema githago- neghina; Vicia sp-mazarichea; Papaver rhoeas-macul; Anthemis

sp.; Veronica sp.-soparlita, ventrilica, etc. Epoca optim� de combatere a buruienilor

din aceast� categorie este faza de rozeta (5-7 frunze), când buruienile au cre�terea

activ�, erbicidele fiind preluate �i translocate în plant� mult mai rapid.

49

Erbicidele recomandate sunt în special cele din clasa sulfoniureice: clorsulfuron

75%; tifensulfuron-metil 75%; triasulfuron 75%; clorsulfuron 75%; tifensulfuron–metil

25% + tribenuron-metil 25%;metsulfuron-metil 60%; iodosulfuron-metil-Na 25 g/l +

amidosulfuron 100 g/l +mefempirdietil(safener) �i altele.

Pe lâng� erbicide din clasa sulfonilureice se mai pot utiliza erbicide i din

alte clase chimice: fluroxipir 250 g/l;clopiralid 300 g/l; piraflufen-etil 2%;

trinexapac-etil 250 g/l; carfentrazon –etil 5,75% + acid 2,4D 64,7%. Amestecurile de 2

sau mai multe substan�e ce asigur� un spectru mai mare de combatere, face ca

aceste erbicide s� fie din ce în ce mai utilizate. Dintre acestea cele mai importante

sunt dicamba 100 g/l + acid 2,4D 300 g/l; tritosulfuron 25% + dicamba 50%;

bromoxinil octanoat 24 g/l + ioxinil octanoat 160 g/l; bromoxinil 280 g/l + acid 2,4D

280 g/l etc.

În cazul buruienilor monocotiledonate se pot utiliza erbicidele: clorotoluron;

propoxicarbazon; iodosulfuron metil sodium 100 g/l + 300 g/l mefenpir dietil

(safener); pinoxaden + cloquintocet mexil (safener 12,5 g/l; piroxsulam +

cloquintocet mexil (safener) sau amestecuri de 2 substante diflufenican 100 g/l +

isoproturon 500 g/l; pinoxaden + 5 g/l florasulam + 11,25g/l cloquintocet mexil

(safener).

Zonarea culturii grâului de toamn� în România, recomand� Dobrogea ca zona

favorabil�, caracterizat� prin precipita�ii mai reduse, dar cu o umiditate atmosferic�

bun� datorat� influen�ei M�rii Negre, ceea ce creaz� condi�ii bune de vegeta�ie.

Dealurile erodate din Nordul Dobrogei, se încadreaza în zona pu�in favorabil�

grâului, în care condi�iile climatice sunt asigurate grâului, dar solurile se

caracterizeaz� prin fertilitate redus�, însu�iri fizice �i chimice pu�in corespunz�toare.

50

III. FACTORII DE RISC PRIVIND CULTURA DE FLOAREA SOARELUI

1. Particularit��i biologice ale plantelor de floarea-soarelui

Floarea-soarelui este principala cultur� oleaginoas� cultivat� în Dobrogea. Pe

lâng� faptul c� reprezint� o materie prim� important� în industria alimentar�,

produc�ia suplimentar� a acestei culturi (�rotul de floarea soarelui, biocombustibilii,

etc), are o contribu�ie semnificativ� la veniturile ob�inute de popula�ia care se ocup�

cu agricultura.

În timpul vegeta�iei, floarea-soarelui trece prin urm�toarele fenofaze:

germinarea (apari�ia cotiledoanelor deasupra suprafe�ei solului), prima pereche de

frunze adev�rate, înmugurirea (dimensiunea mugurilor ajunge la 1-1,5 cm), înflorirea

�i maturizarea; acestea sunt descrise în tabelul 3.

Tabel 3 Fenofazele de dezvoltare la floarea-soarelui

cotiledon

În timpul primelor 15-20 de zile de la germinare, partea

plantei aflat� deasupra solului se dezvolt� lent, pe

seama sistemului radicular, atingând în aceast�

perioad� în�l�imea de 40 cm.

prima pereche de frunze

Dup� 3-4 s�pt�mâni de la germinare, plantele î�i

formeaz� 6-8 frunze adev�rate, apoi începe

diferen�ierea intens� a organelor generative -

inflorescen�a �i componentele sale.

a doua pereche de frunze

La soiurile timpurii, acest lucru are loc în perioada

apari�iei perechilor 2-4 de frunze, iar la soiurile mediu

timpurii - de la a treia pân� la a �asea.

51

Începutul înmuguririi

În faza înmuguririi, începe perioada de cre�tere intens�,

care continu� pân� la stadiul de înflorire. În aceast�

perioad�, continu� formarea p�r�ilor componente ale

inflorescen�ei �i se observ� o accelerare a cre�terii

organelor vegetative - tulpin�, frunze, sistem radicular.

sfâr�itul înmuguririi

De o importan�� deosebit� pentru aceast� perioad� este

furnizarea de substan�e nutritive, de c�ldur�, lumin� �i

umiditate.

înflorire în mas�

Înflorirea începe diminea�a devreme înainte de r�s�ritul

soarelui prin deschiderea florilor ligulate. Florile

tubulare (fructele) înfloresc de la periferie spre centru

în grupuri de câte 2-3 rânduri. De obicei, se formeaz� 8-

10 zone. Înflorirea unei plante dureaz� 8-10 zile, în

timp ce pentru toat� cultura este nevoie de 20-30 zile.

Temperaturile ridicate, umiditatea atmosferic� sc�zut�

(vânturile uscate) �i ploile prelungite pot influen�a

desf��urarea normal� a acestui proces.

sfâr�itul înfloririi

Pân� la apari�ia florilor, mugurii se îndreapt�

întotdeauna spre soare �i urmeaz� mi�carea acestuia,

de unde vine �i denumirea sa (helio - soarelui �i antus -

floarea). Deoarece înflorirea începe diminea�a, plantele

r�mân pân� la sfâr�itul vegeta�iei îndreptate spre est.

maturitate fiziologic�

Maturizarea continu� timp de 5-6 s�pt�mâni de la

fecundare. Aceasta este caracterizat� prin trei etape:

galben�, maro �i complet�.

52

În ceea ce prive�te condi�iile din Dobrogea, perioada de la îns�mân�are pân� la

germinare este de 12-15 zile. De la germinare la înmugurire trec 30-40 de zile, iar de

la înmugurire la înflorire - 20-28 zile. Întreaga perioad� de vegeta�ie dureaza 90 - 140

de zile (la hibrizii mediu timpurii, aceast� perioad� este 115-125 zile).

Zonele optime pentru cultura de floarea-soarelui în Dobrogea

Condi�iile climatice �i pedologice din Dobrogea sunt, în general, potrivite

pentru cultivarea florii-soarelui. În plus, aceast� cultur� este caracterizat� �i de o

plasticitate ecologic� mare.

În România sunt diferentiate câteva zone de cultur� pentru floarea-soarelui,

Câmpia Român� �i Dobrogea cu solurile de tip cernoziom �i Câmpia de Vest, situându-

se în zona I de favorabilitate. În agricultura modern�, exist� posibilitatea de a

extinde zonele favorabile pentru cultur� �i de a îmbun�t��i calit��ile acelor zone prin

aplicarea îngr���mintelor �i a iriga�iilor.

Precipita�iile anuale din Dobrogea, temperatura �i umiditatea aerului în timpul

etapelor critice de dezvoltare a culturilor r�spund în mare m�sur� (în anii normali din

punct de vedere climatologic) necesit��ilor plantelor. În timpul perioadei de

vegeta�ie, ploile sunt insuficiente, reprezentând un risc pentru produc�ia de floarea-

soarelui pe aceste suprafe�e.

2. Particularit��i tehnologice de cultur� la floarea-soarelui în Dobrogea

2.1. Alegerea terenului

Atunci când se alege terenul pentru sem�narea florii-soarelui ar trebui s� se ia

în considerare urm�torii factori: particularit��ile biologice ale culturii (cerin�e privind

tipul de sol, umiditatea, temperatura, lumina, etc.), sensibilitatea la boli �i

d�un�tori, precum �i buruieni, cerin�e fitosanitare determinante. Pe acela�i teren,

cultura ar trebui s� fie sem�nat� dup� 5-6 ani. Se recomand� ca în cazul suprafe�elor

mari, floarea-soarelui s� fie cultivat� în asolament de 4-6 ani, astfel încât partea cea

mai semnificativ� s� nu dep��easc� 12,5-25% din totalul suprafe�ei pentru rota�ia

culturilor. Un rol esen�ial în dezvoltarea plantelor �i ob�inerea recoltei de floarea-

soarelui îl au culturile premerg�toare. Importan�a acestora este determinat� de

m�sura în care ele apar ca surs� sau gazd� pentru dezvoltarea �i înmul�irea bolilor �i

d�un�torilor care pot afecta cultura de floarea-soarelui, de cantitatea total� de

umezeal� a straturilor solului, de gradul de infestare a solului cu buruieni �i de

consecin�ele negative ale erbicidelor.

Dintre culturile premerg�toare potrivite cerin�elor culturii de floarea-soarelui,

se deta�eaz� culturile cerealiere de toamn� - grâu �i orz. Acestea ofer� o alternare

clasic� în rota�ia culturilor �i ofer� oportunit��i pentru aplicarea diverselor sisteme

53

de cultivare a solului �i de protec�ie a plantelor, oferind posibilitatea utiliz�rii unei

cantit��i mai mici de azot în lucr�rile de fertilizare.

Relativ potrivit� ca plant� premerg�toare pentru floarea-soarelui este cultura

de porumb, utilizat pentru boabe sau nutre�. În acest caz, principala cerin�� este ca

recoltarea s� se fac� devreme, astfel încât principalele lucr�ri s� se încheie la

sfâr�itul lunii noiembrie. Nu este de dorit ca porumbul s� fie utilizat ca o cultur�

premerg�toare pentru floarea-soarelui în zonele supuse unei severe eroziuni a apei �i

a vântului.

Culturi premerg�toare mai pu�in potrivite pentru floarea-soarelui sunt cele de

lucern� �i iarb� arate de curând, care usuc� foarte mult straturile mai profunde ale

solului (pân� la o adâncime de 3 m sau mai mult). În anii ploio�i, floarea-soarelui

poate fi sem�nat� pe suprafe�ele arate dup� 1-2 ani. În cazul altern�rii unor ani

usca�i cu unii ploio�i �i umiditate insuficient�, floarea-soarelui poate ocupa aceste

terenuri nu mai devreme de 3-4 ani. Culturi premerg�toare pu�in adecvate sunt �i

legumele �i tutunul, deoarece sunt atacate de acelea�i boli ca floarea-soarelui.

Nu este de dorit ca floarea soarelui �i rapi�a s� fie cultivate prin rota�ie pe

acela�i loc, iar dac� sunt cultivate în dou� rota�ii consecutive, este necesar s� se

prevad� izolarea acestui spa�iu.

În niciun caz nu ar trebui s� se permit� sem�narea florii-soarelui ca

monocultur�.

Nu în ultimul rând, în alegerea terenului trebuie s� se �in� seama de tipul �i

varietatea solului. Exist� percep�ia c� floarea-soarelui poate fi cultivat� pe orice fel

de sol dup� recoltarea culturilor cerealiere de toamn� - grâu �i orz. Reac�ia plantelor

la compozi�ia mecanic� a solului este relativ aceea�i, atât în cazul unor soluri pu�in

nisipoase, cât �i în cazul solurilor grele, argiloase. Dezvoltarea plantelor pe soluri cu

o compozi�ie mecanic� diferit� este determinat�, într-o mai mic� m�sur�, de

caracteristicile structurii, �i într-o mai mare m�sur�, de existen�a umidit��ii �i

nutrien�ilor din sol. Pentru solurile u�or nisipoase, dezvoltarea culturii este

determinat� de nivelul de fertilizare, în timp ce pentru solurile grele, argiloase – de

excesul de umiditate din sol în timpul anumitor etape ale dezvolt�rii plantelor.

Impactul negativ al solurilor grele îmbibate cu ap� este mai mare în perioada

cuprins� între sem�nat �i formarea celei de-a doua perechi de frunze, atunci când

pentru germinarea �i cre�terea sistemului radicular în adâncime este nevoie de mai

mult� caldur�. Îmbibarea cu ap� a stratului de la suprafa�a solurilor argiloase în

54

perioada de preînflorire duce la dispunerea r�d�cinilor plantelor la o adâncime mai

mic� �i la o cre�tere vegetativ� anormal�.

În ceea ce prive�te propriet��ile chimice ale solului, s-a constatat c� floarea-

soarelui nu tolereaza excesul de carbona�i. Plantele cresc cel mai bine dac� solul este

neutru sau u�or acid. Salinizarea solului nu are un efect semnificativ asupra

produc�iei �i cre�terii plantelor. S-a demonstrat c� dintre culturile oleaginoase,

floarea-soarelui are cea mai mare rezisten�� la salinitate. În acela�i timp, plantele de

floarea-soarelui dezvolt� un sistem radicular puternic, reac�ionând negativ la solurile

cu pietri� situat la mic� adâncime.

Prin urmare, adâncimea profilului de sol �i gradul de drenaj al solului au o

influen�� semnificativ� asupra produc�iei, în timp ce compozi�ia mecanic� �i

fertilitatea solului afecteaz� mai pu�in dezvoltarea plantelor.

2.2. Alegerea hibridului

Dup� durata perioadei de vegeta�ie, hibrizii de floarea-soarelui se împart în:

� timpurii – perioad� de vegeta�ie 108-110 zile;

� semi-timpurii – perioad� de vegeta�ie 110-114 zile;

� semi-târzii - perioad� de vegeta�ie 114-117 zile;

� târzii – perioad� de vegeta�ie peste 120 zile.

O etap� foarte important� în ob�inerea unei produc�ii de succes este

reprezentat� de lupta cu seceta �i temperaturile ridicate. Prin urmare, este

important ca produc�torii din zona Dobrogea s� se orienteze spre hibrizi mai timpurii,

deoarece sem�natul timpuriu permite plantelor s� creasc� într-un mediu mai propice.

Ei trebuie s� aleag� un hibrid care s� îndeplineasc� urm�toarele cerin�e:

- Hibrizii s� fie semi-timpurii;

- S� aib� o bun� plasticitate ecologic�, pentru a putea ob�ine recolte sigure �i stabile;

- S� îmbine toleran�a ridicat� la secet� cu posibilitatea ob�inerii unor cantit��i mari

de semin�e �i ulei;

- S� fie rezisten�i la noile tipuri de lupoaie ( – N);

- S� fie rezisten�i la îndoire �i rupere;

- Întregul capitul s� fie bine inseminat, semin�ele s� fie dense �i plantele s� nu fie

atacate de boli �i d�un�tori;

Este foarte greu sau aproape imposibil ca to�i ace�ti indicatori s� se reg�seasc�

într-un singur hibrid. Acest lucru este principalul obiectiv al centrelor de selec�ie a

semin�elor. În cadrul selec�iei trebuie s� primeze hibrizii testa�i, în timp ce pe

55

suprafe�ele mari, dac� este posibil, s� fie cultiva�i 3-4 hibrizi cu caracteristici

economice diferite, în scopul asigur�rii unei produc�ii stabile �i sigure.

In România sunt omologa�i urm�torii hibrizi:

AMIGO SU, hibrid simplu din grupa de maturitate semitardiv�, creat de firma

Quality Crops Agro SRL, Romania. Planta are în�l�ime medie. Epoca înfloritului este

medie. Are rezisten�� bun� spre foarte bun� la secet� �i la ar�i��; rezisten�� bun� la

frângere; mediu rezistent la atacul de Sclerotinia sclerotiorum, Phomopsis helianthi

�i Plasmopara helianthi. Rezistent la lupoaie (Orobanche sp.). Produc�ie medie de

3200 kg/ha.

CELIA CL, Hibrid simplu din grupa de maturitate semitimpurie. Epoca înfloritului -

tardiv�. Planta este de în�l�ime mare. Rezisten�� bun� spre foarte bun� la secet�, la

ar�i�� �i la frângere; mediu rezistent la atacul de Phomopsis helianthi �i Sclerotinia

sclerotiorum. rezistent la Plasmopara helianthi. Rezistent la aplicarea erbicidelor pe

baz� de imidazolinone. Produc�ie medie de 3080 kg/ha.

DALIA CS, hibrid simplu din grupa de maturitate timpurie mijlocie. Epoca înfloritului

-precoce. Prezint� rezisten�� bun� spre foarte bun� la secet� rezisten��; foarte bun�

la ar�i�� �i la frângere; rezistenta la atacul de Plasmopara helianthi; mediu rezistent

la Sclerotinia sclerotiorum �i Phomopsis helianthi; rezistent la atacul de lupoaie

(Orobanche sp.). Produc�ie medie de 3340 kg/ha.

ES ALMINAR, hibrid din grupa de maturitate semitardiv�. Rezisten�� bun� la secet� �i

bun� spre foarte bun� la ar�i�� �i la frângere; tolerant la atacul de Phomopsis

helianthi; mediu rezistent la Sclerotinia sclerotiorum �i Plasmopara helianthi;

rezistent� la atacul de lupoaie (Orobanche sp.). Produc�ie medie de 3070 kg/ha.

ES AZACAN, hibrid simplu din grupa de maturitate semitimpurie. Epoca înfloritului

este medie. Are rezisten�� bun� spre foarte bun� la secet� �i la ar�i��; rezisten��

foarte bun� la frângere; rezistent la atacul de Phomopsis helianthi �i Sclerotinia

sclerotiorum; mediu rezistent la Plasmopara helianthi; rezistent la lupoaie. Produc�ie

medie de 3440 kg/ha.

ES PRATIC, hibrid simplu, din grupa de maturitate mijlocie timpurie. Epoca

înfloritului este tardiv�. Are rezisten�� bun� spre foarte bun� la secet� la ar�i�� �i la

frângere; rezistenta medie la atacul de Phomopsis helianthi, Sclerotinia sclerotiorum

�i Plasmopara helianthi; rezisten�� la lupoaie. Produc�ie medie de 3190 kg/ha.

ES ZANCARA, hibrid simplu din grupa de maturitate semitardiv�. Epoca înfloritului

este medie. Are rezisten�� bun� la secet� �i rezisten�� bun� spre foarte bun� la ar�i��

�i la frângere; rezistenta la atacul de Sclerotinia sclerotiorum �i Plasmopara

helianthi; rezistent la atacul de lupoaie (Orobanche sp.). Produc�ie medie de 3100

56

kg/ha.

LA PAMPA SU, hibrid simplu, care face parte din grupa de maturitate mijlocie. Epoca

înfloritului este tardiv�. Planta are în�l�imea medie. Prezint� rezisten�� bun� spre

foarte bun� la secet�, ar�i�� �i frângere; rezistenta medie la atacul de Phomopsis

helianthi, Sclerotinia sclerotiorum �i Plasmopara helianthi; rezistenta la

tratamentele cu erbicide pe baz� de tribenuron. Produc�ie medie de 3340 kg/ha.

MAS 91I R, hibrid simplu din grupa de maturitate semitimpurie. Epoca înfloritului

este timpurie. Planta este de în�l�ime medie. Are rezisten�� bun� spre foarte bun�

la secet�, ar�i�� �i la frângere; rezistenta medie la atacul de Phomopsis helianthi,

Sclerotinia sclerotiorum �i Plasmopara helianthi; toleranta la atacul de lupoaie;

rezistenta la tratamentele cu erbicide pe baza de imidazolinone. Produc�ie medie de

2980 kg/ha.

MAS96OL, hibrid simplu din grupa de maturitate semitimpurie. Epoca înfloritului

este medie spre tardiv�. Are rezisten�� bun� spre foarte bun� la secet�, la ar�i�� �i la

frângere; rezistenta medie la atacul de Sclerotinia sclerotiorum, Plasmopara

helianthi �i Phomopsis helianthi; toleranta la atacul de lupoaie. Produc�ie medie de

3120 kg/ha.

NS ORO, hibrid simplu din grupa de maturitate semitardiv�. Epoca înfloritului este

timpurie. Are rezisten�� bun� spre foarte bun� la secet� �i la ar�i�� �i rezisten�� bun�

la frângere; rezistenta la atacul de Sclerotinia sclerotiorum, Phomopsis helianthi �i

Plasmopara helianthi. Este rezistent la atacul de lupoaie. Produc�ie medie de 3080

kg/ha.

OBRAIA CS, hibrid simplu din grupa de maturitate timpurie. Are rezisten�� foarte

bun� la secet�, frângere �i spre foarte buns� la ar�it�; rezisten�� medie la atacul de

Phomopsis helianthi, Sclerotinia sclerotiorum �i Plasmopara helianthi; rezistent la

atacul de lupoaie. Produc�ie medie de 3400 kg/ha.

RAFALE, hibrid simplu din grupa de maturitate semitimpurie. Are rezisten�� bun� spre

foarte bun� la secet�, la ar�i�� �i la frângere; rezistenta medie la atacul de Sclerotinia

sclerotiorum, Plasmopara helianthi �i Phomopsis helianthi. Este rezistent la atacul de

lupoaie. Produc�ie medie de 3290 kg/ha.

TORO SU, hibrid simplu din grupa de maturitate semitimpurie. Are rezisten�� bun�

spre foarte bun� la secet�, ar�i�� �i frângere; rezistenta la atacul de Phomopsis

helianthi, Sclerotinia sclerotiorum �i Plasmopara helianthi. Este rezistent la atacul

de lupoaie. Produc�ie medie de 3000 kg/ha.

57

3. Factori abiotici de risc pentru produc�ia de floarea-soarelui

Factorii climatici de risc în dezvoltarea plantelor de floarea-soarelui sunt

temperatura �i precipita�iile. Suma temperaturilor efective pentru floarea-soarelui

este de aproximativ 2500°C. Cea mai potrivit� temperatur� pentru cre�tere �i

dezvoltare este de 20-25°C, dar temperaturile reale adeseori dep��esc aceste limite.

Îns�mân�area începe atunci când temperatura solului la adâncimea de 10 cm este de

8-10°C. Plantele tinere pot tolera pentru scurt� durat� temperaturi sc�zute pân� la

6°C, dar dac� vârful vegeta�iei este distrus, dezvoltarea va fi încetinit� �i recolta va

sc�dea. Cre�terea temperaturilor la peste 30°C încetine�te dezvoltarea plantelor de

floarea-soarelui.

Un alt factor care, de multe ori, limiteaz� produc�ia de floarea-soarelui este

reprezentat de precipita�iile insuficiente. Floarea-soarelui este o plant� relativ

rezistent� la secet�. Datorit� sistemului s�u radicular puternic �i structurii frunzelor,

floarea-soarelui tolereaz� mai u�or seceta solului �i seceta atmosferic�. Faza de

înmugurire-înflorire este critic� în ceea ce prive�te umiditatea. Atunci când umplerea

semin�elor are loc în condi�ii optime de umiditate, cre�te recolta �i se acumuleaz�

mai multe gr�simi. Consumul total de ap� este de aproximativ 400 m3 la hectar.

Din punct de vedere meteorologic, seceta este un interval lipsit de precipita�ii

pentru o perioad� mai lung� de timp. Din perspectiv� agronomic�, seceta este un

complex de condi�ii meteorologice (precipita�ii reduse, temperaturi ridicate,

umiditate sc�zut� a aerului �i vânturi puternice), care stric� echilibrul apei la nivelul

plantei. Se intensific� transpira�ia �i evaporarea apei din sol, plantele se

deshidrateaz� �i se ofilesc. Acest lucru afecteaz� �i reduce recolta.

De obicei, apare seceta atmosferic�. Seceta atmosferic� mai este denumit� �i

vânt uscat sau vânt negru. Apare brusc �i indepedent de umiditatea din sol.

Reprezint� combinarea unei umidit��i atmosferice sc�zute (10-20%), temperatur�

ridicat� a aerului (peste 25°�) �i vânt puternic (peste 5m/s). Surprinde plantele

nepreg�tite, ac�ioneaz� în timp relativ scurt, dar provoac� daune majore.

Uscarea solului este înregistrat� în cazul unor precipita�ii insuficiente �i a

evapotranspira�iei, ceea ce duce la reducerea apei din sol de care pot dispune

plantele. Uscarea solului se produce mai încet �i treptat, lucru ce permite plantelor

s� se preg�teasc� de secet�. Combinarea celor dou� fenomene duce la usc�ciunea

solului �i a atmosferei.

58

4. Recomand�ri de limitare a riscurilor fa�� de factorii abiotici

4.1. Lucr�ri agrotehnice

În ultimii ani, includerea celei de-a doua culturi oleaginoase (rapi�a) în

sistemul de rota�ie a culturilor a dus la greut��i pentru produc�ia de floarea-

soarelui din Dobrogea. Dup� cum se �tie, floarea soarelui �i rapi�a sunt atacate de

acelea�i boli: Phoma, Sclerotinia, Alternaria, care se înmul�esc din cauza

nerespect�rii regulii ca aceste dou� culturi s� se succead� una dup� cealalt� abia

dup� 5-6 ani.

Pe fondul cerin�elor organizatorice, agrotehnice �i fitosanitare, cele mai bune

plante premerg�toare pentru floarea-soarelui sunt culturile cerealiere de iarn�.

Este recomandat ca în asolament s� fie incluse �i culturi secundare pentru a

preveni eroziunea solului în timpul perioadei când nu este cultivat� floarea-soarelui.

Potrivite pentru sunt unele leguminoase (maz�re pentru furaj, m�z�richea obi�nuit� -

borceagul, m�z�richea de nisip, m�z�richea verde, �.a.), care cresc repede dup�

germinare. Efectul antieroziv al culturilor învecinate poate fi m�rit dac� prim�vara,

înainte de sem�narea florii-soarelui, masa verde nu este arat�, ci este tratat� cu

erbicid pentru întreruperea vegeta�iei �i p�strat� ca mulci.

Lucr�rile solului au o influen�� direct� asupra cre�terii plantelor �i recoltei,

determin� calitatea �i eficien�a celorlalte lucr�ri agricole - sem�natul, combaterea

buruienilor, eficien�a m�surilor de protec�ie a plantelor �.a.

Dezmiri�tirea mecanizat� (îndep�rtarea resturilor de coceni r�mase dup�

recoltare) este o opera�iune tehnologic� subestimat�, ce poate duce la apari�ia

urm�toarelor probleme:

� îmburuienarea miri�tilor, care împiedic� dezvoltarea culturii în perioada de

vegeta�ie activ�;

� propagarea d�un�torilor �i agen�ilor patologici;

� uscarea stratului superior al solului ale c�rui capilare nu sunt totu�i distruse;

� reten�ia apei rezultat� din eventuale precipita�ii aproape de suprafa�a solului

�i cre�terea consumului de energie în timpul urm�toarelor lucr�ri ale solului.

În cazurile în care nu se vor executa principalele lucr�ri ale solului în zilele de

dup� recoltare, ar trebui ca miri�tea s� fie cur��at� imediat dup� recoltare sau în

maxim 2 zile de la aceasta; dezmiri�tirea realizat� imediat dup� recoltare poate duce

la reducerea rezisten�ei la trac�iune a plugului în timpul aratului cu 35%. Resturile

vegetale trebuie s� fie complet amestecate cu solul.

59

În zona Dobrogea, principala lucrare a solului pentru cultura de floarea-

soarelui este reprezentat� de aratul adânc cu întoarcerea brazdelor. În ultimii ani,

este întâlnit �i aratul adânc f�r� întoarcerea brazdelor de p�mânt, precum �i

adâncimea de 40-50 cm.

Principalele riscuri, care afecteaz� lucr�rile de baz� ale solului, constau în

urm�toarele:

� nerespectarea adâncimii de lucru, adâcime mai mare decât cea permis� cu 5%,

mai ales pe fâ�iile situate în curb� �i în apropierea perdelelor de p�duri, unde

deseori r�mân nearate - suprafe�e late nearate;

� dep��irea cu 10% a l��imii de lucru, mai ales în cazul adâncimilor mari (f�r�

întoarcerea brazdelor), câteodat� r�mânând suprafe�e nelucrate;

� deseori, ar�tura adânc� de var� este realizat� atunci când solul este foarte

uscat �i num�rul bulg�rilor de p�mânt cu dimensiunea de peste 10 cm

dep��e�te limita admis� de 15%;

� slaba cunoa�tere a structurii plugului reversibil, din ce în ce mai r�spândit,

ajustarea necorespunz�toare a l��imii de lucru, a primului corp al plugului,

precum �i a întregului plug; rezultatul este evident, culminând cu stabilirea

desf��ur�rii lucr�rilor, una dup� alta �i dimensiunea inegal� a brazdelor;

� aratul �i distrugerea incomplet� a resturilor vegetale (miri�tea), îndeosebi în

cazul unei f�râmi��ri necorespunz�toare realizate de combine �i a unui volum

ridicat.

Pentru Dobrogea, cel mai bun efect agrotehnic al aratului este ob�inut atunci

când lucr�rile se realizeaz� pân� la sfâr�itul lunii august. În cazul unei ar�turi târzii,

realizat� pân� la sfâr�itul lunii noiembrie �i mai ales prim�vara, produc�ia culturilor

de prim�var� scade brusc. Efectul pozitiv al aratului timpuriu în adâncime poate fi

explicat ca rezultat al descompunerii materiei organice �i al acumul�rii mai multor

nitra�i, observându-se �i o mobilitate mai mare a fosfa�ilor; suprafe�ele sunt cur��ate

mai bine de buruieni �i, mai ales, de r�d�cinile �i ramifica�iile perene; udarea

periodic� �i uscarea unora dintre soluri favorizeaz� formarea acestora. Lucr�rile

principale realizate timpuriu se impun �i din considerente tehnice �i organizatorice.

În septembrie �i octombrie, se realizeaz� preg�tirea solului pentru sem�nat �i

îns�mân�area rapi�ei �i grâului. În cazul în care, dup� sem�nat, sunt înregistrate

ploile de toamn�, condi�iile de arat se înr�ut��esc �i lucr�rile sunt amânate pentru

prim�var�, cu toate consecin�ele negative, care decurg din aceasta.

60

Suprafe�ele nearate �i nelucrate acumuleaz� mai greu apa provenit� din

precipita�ii. Pierderea umidit��ii pe aceste suprafe�e este intensificat� �i de

cre�terea buruienilor �i a plantelor spontane. Miri�tile nearate devin incubator pentru

numeroase boli �i d�un�tori – man�, phom�, sclerotinie, lupoaie, viermele sârm� �.a.

Se recomand� ca, imediat dup� recoltarea culturilor de cereale, s� se are câmpurile

care urmeaz� s� fie sem�nate cu floarea-soarelui.

Lucrarea principal� a solului trebuie s� fie diferit� �i în func�ie de

particularit��ile solului. În zonele cu soluri de tip cernoziom, adâncimea ar�turii

trebuie s� fie între 23-25 cm, iar în zonele cu cernoziomuri podzolite, din cauza

compozi�iei mecanice a acestora �i înt�ririi rapide a ar�turii, aratul trebuie efectuat

la adâncimea de 28-30 cm. Aceste soluri trebuie s� fie arate în condi�ii de umiditate

optime, atunci când aderen�a dintre particule �i agregate este minim�, iar solul este

f�râmi�at în bulg�ri mici. În cazul unei umidit��i ridicate, cre�te rezisten�a plugului la

trac�iune, se formeaz� brazde, care în caz de secet� duc la formarea unor bulg�ri

mari, se formeaz� „urme de plug”, care limiteaz� p�trunderea apei, reducând

porozitatea.

În ceea ce prive�te terenurile arabile cu o pant� u�oar�, în lungul curbelor de

nivel, în acela�i timp cu ar�tura adânc� pot fi construite valuri pentru re�inerea pe

pant� a apei provenite din ploi �i z�pezi. Valurile pot fi formate cu al 4-lea sau al 5-

lea corp de plug, ultimul corp al plugului fiind înlocuit cu un disc mai mare. Pe

terenurile arabile situate în pant�, unde apare men�ionat orizontul A, întoarcerea

brazdei este inadecvat� din cauza faptului c� la suprafa�� se afl� o scoar�� stâncoas�

care nu este fertil� �i are o rezisten�� sc�zut� la eroziune.

Agricultura modern� intensiv� impune utilizarea obligatorie a erbicidelor �i

minimizarea importan�ei lucr�rilor realizate înainte de îns�mân�are, iar pe de alt�

parte prim�vara necesit� nivelarea terenurilor arate �i cur��area acestora de

buruieni. În acest sens, între�inerea ar�turii de toamn�, realizat� prin discuire sau

lucr�ri cu ajutorul cultivatorului la adâncimea de 10-15 cm, este o parte

indispensabil� a lucr�rilor de prelucrare a solului. Prin aceste lucr�ri sunt distruse

buruienile �i plantele spontane, sunt nivelate suprafe�ele, este p�strat� umiditatea în

sol. Pe lâng� aceasta, sunt create condi�ii �i pentru germinarea semin�elor de

buruieni, lucru care faciliteaz� aplicarea, �i, în unele cazuri, reduce necesitatea

efectu�rii unor lucr�ri de prim�var� pentru c� majoritatea buruienilor r�s�rite

toamna târziu sunt distruse de gerurile din timpul iernii. Din diverse motive

(angajarea în alte activit��i agricole, motive economice, etc.), o parte a fermierilor

nu efectueaz� aceast� lucrare, lucru ce duce la îmburuienarea suprafe�elor arate.

61

Pentru a ob�ine un efect dublu - nivelarea terenului arat �i distrugerea buruienilor,

între�inerea ar�turii ar trebui s� se fac� în a doua jum�tate a toamnei: 15 septembrie

- 30 noiembrie. Pân� în aceast� perioad�, bulg�rii mari de p�mânt sunt f�râmi�a�i, iar

semin�ele buruienilor germineaz�. Prin între�inerea ar�turii de toamn� sunt distru�i �i

mul�i d�un�tori din sol.

Prin lucr�rile efectuate înainte de îns�mâ�are sunt înl�turate condi�iile pentru

germinarea buruienilor, dar semin�ele î�i p�streaz� densitatea �i vitalitatea, lucru ce

se observ� mai târziu, dup� sem�natul florii-soarelui. În acest caz, distrugerea

buruienilor pe cale mecanic� este mai dificil� �i duce la r�rirea culturilor. Aceste

considerente impun efectuarea, înainte de sem�nat, a 1-2 lucr�ri cu ajutorul

cultivatorului. O condi�ie obligatorie este ca ultima lucrare s� se efectueze dupa 1-2

zile de la realizarea îns�mân��rilor, iar adâncimea s� nu fie mai mai mare de 8 cm.

Pentru a evita apari�ia riscurilor care ar putea afecta produc�ia de floarea-

soarelui, este necesar s� se aplice o fertilizare mineral� echilibrat�, cantit��ile de

îngr���minte fiind stabilite în func�ie de factorii pedologici, climatici, biologici,

agrotehnici, agrochimici �i de al�i factori.

Floarea soarelui este o mare consumatoare de elemente nutritive, produc�ii

ridicate sub aspect cantitativ �i calitativ, ob�inându-se în principal prin fertilizare

corespunzatoare cu azot, fosfor �i potasiu, iar acolo unde situa�ia o impune �i prin

folosirea microelementelor cu magneziu, zinc �i bor.

Cantitatea de precipita�ii �i distribuirea lor în perioada de vegeta�ie exercit� o

influen�� semnificativ� asupra eficien�ei fertiliz�rii. Efectul azotului este relativ mai

mare în anii cu precipita�ii crescute. Fertilizarea doar cu azot este mai pu�in

eficient�, �i, prin urmare, nu ar trebui s� fie aplicat�. Nutri�ia neechilibrat� a

plantelor de floarea-soarelui cu azot mineral duce la îmboln�virea fiziologic�

cunoscut� sub numele de îng�lbenirea culturilor.

Floarea-soarelui este receptiv� la fertilizarea cu fosfor. Fosforul ajut� la

reducerea coeficientului de transpira�ie, la formarea unui sistem radicular puternic;

acest sistem ajut� la folosirea mai eficient� a rezervelor de ap� �i absorb�ia mai bun�

a substan�elor nutritive din straturile mai adânci ale solului.

Fertilizarea cu potasiu duce la cre�terea nesatisf�c�toare a produc�iei. Potasiul

cre�te rezisten�a la secet� a plantelor �i stabilizeaz� con�inutul de gr�sime al

semin�elor.

Pentru o produc�ie de 100 kg semin�e plus produc�ia secundar� aferent�,

floarea-soarelui extrage din sol 4 – 6 kg azot, 1,5 – 2,3 kg P2O5 si 7,5 – 12 kg K2O), la

acestea adaugându-se 1,8 kg calciu, 1,1 kg magneziu, 0,5 kg sulf, 0,2 kg sodiu, 26 g

62

fier, 5,5 – 15,5 g mangan, 4,2 – 9,9 g zinc, 1,5 – 1,9 g cupru, 6,5 – 13,5 g bor, 0,4- 2,9

g molibden si 28,7 g aluminiu. In nutri�ia cu N, P si K la floarea-soarelui, perioada

critic� o reprezinta faza de r�s�rire, formarea primei perechi de frunze adevarate �i

înflorirea, iar influen�a negativ� a insuficien�ei acestora nu mai poate fi corectat�

ulterior, chiar dac� se asigur� cele mai bune condi�ii de nutri�ie.

Eficacitatea fertiliz�rii este determinat� în mare m�sur� de uniformitatea

distribuirii îngr���mintelor. Supradozajul sau lipsa substan�elor nutritive pe anumite

fâ�ii �i sec�iuni ale câmpului, ca urmare a distribuirii neomogene a îngr���mintelor,

duce la lipsa unei omogenit��i a solu�iei din sol �i la tulbur�ri fiziologice ale

plantelor. Prin urmare, alimentarea distribuitoarelor de îngr���minte trebuie

realizat� în afara rândurilor. Fertilizarea trebuie s� fie realizat�, astfel încât la curbe

trebuie închis mecanismul de distribu�ie a îngr���mintelor.

În ceea ce prive�te cultura de floarea-soarelui, raportul dintre principalele

macroelemente ar trebui s� indice excesul fosforului �i potasiului fa�� de azot. Fiind

o cultur� cu r�d�cini adânci �i beneficiind în mod activ de apa �i substan�ele nutritive

din stratul de 2 metri, floarea-soarelui este capabil� s� utilizeze, prin urmare,

substan�ele minerale ale culturilor precedente, în special cele de azot, sp�lat în

orizonturile inferioare. Din aceast� cauz�, fertilizarea cu azot a acestei culturi nu

trebuie s� dep��easc� 60-80 kg/ha. Fertiliz�rile cu fosfor �i potasiu ale acestei culturi

sunt esen�iale nu doar pentru productivitatea semin�elor, ci �i pentru cre�terea

produc�iei de ulei. Prevalen�a acestor dou� elemente fa�� de azot trebuie s� fie de

1,0 – 1,5 ori, în func�ie de capacitatea solului de a le fixa. Acest lucru este valabil

mai ales pentru solurile cu o compozi�ie mecanic� mai grea. Aceste soluri necesit�

cantit��i ridicate de potasiu pentru a satisface capacitatea plantelor de a le fixa.

În ceea ce prive�te microelementele, se observ�: fierul este insuficient, lucru

ce duce la apari�ia clorozei la plantele cu sistem radicular adânc. Con�inutul în

mangan mobil �i cobalt este sc�zut. Ele sunt caracterizate de un nivel ridicat de

cupru. Con�inutul de zinc este relativ ridicat, dar mobilitatea acestuia este redus� în

mod semnificativ din cauza prezen�ei ridicate a carbonatului de calciu.

Momentul cel mai favorabil pentru a începe sem�natul florii-soarelui este

atunci când, în adâncimea prev�zut� pentru sem�nat, temperatura solului atinge

niveluri constante de peste 8°C. Pe baza observa�iilor meteorologice multianuale,

timpul calendaristic pentru a începe sem�natul în Dobrogea se înregistreaz� între 25

martie �i 15 aprilie. În unii ani, din cauza precipita�iilor mai sc�zute înregistrate în

timpul iernii, dar �i umidit��ii mai sc�zute de la începutul prim�verii, agricultorii

63

efectueaz� îns�mân�area mai devreme, lucru ce, la rândul s�u, reprezint� un risc

pentru plantele tinere de floarea-soarelui din cauza înghe�urilor târzii înregistrate la

sfâr�itul prim�verii.

Pentru zona Dobrogei, densitatea optim� de sem�nat este de 45 mii – 50 mii

plante/ha.

Trebuie s� se �in� cont �i de adâncimea îns�mân��rilor. Una dintre cauzele

aspectului neomogen al culturilor de floarea-soarelui o reprezint� sem�natul la

adâncime mare. Floarea-soarelui germineaz� foarte greu din cauza puterii sale slabe

de p�trundere; o mare parte a semin�elor care sunt sem�nate la o adâncime de 7 cm

nu germineaz�. Iat� de ce nu trebuie s� se permit� efectuarea îns�mân��rilor la o

adâncime mai mare decât cea optim� - între 5 �i 7 cm.

Momentul optim pentru începerea recolt�rii florii-soarelui trebui s� fie determinat

de dinamica acumul�rii substan�ei uscate �i a gr�similor în semin�e, de dinamica umidit��ii

din capitule �i tulpini. Combina�ia cea mai potrivit� a acestor parametri este întâlnit� atunci

când umiditatea semin�elor este de pân� la 12%. Recolta de floarea-soarelui trebuie s� se

fac� cu combine foarte bine echipate, astfel încât pierderile rezultate din risipirea

semin�elor s� fie sub 5-6%.

Riscul privind produc�ia de floarea-soarelui este evaluat pe o scar� de la 1 la 3, în

func�ie de aplicarea corect� sau incorect� a principalelor practici agricole (efectuarea

principalelor lucr�ri agricole), precum este prezentat în tabelul 4.

Tabel 4 Evaluarea riscului în func�ie de tehnicile agricole aplicate

Nr.

Punctul critic �i

procesul tehnologic

Criterii N

ota

1. Alegerea terenului Teren pe care floarea-soarelui se seam�n� în acela�i

loc dup� cel de-al patrulea an.

3

Teren pe care floarea-soarelui se seam�n� în acela�i

loc dup� mai pu�in de patru ani.

2

Teren pe care se seam�n� floarea-soarelui imediat

dup� floarea-soarelui.

1

64

2. Alegerea hibridului;

materialul pentru

îns�mân�at

(semin�ele)

Alegerea unui hibrid potrivit pentru o anumit� zon�

agroecologic�; semin�e care sunt conforme în

totalitate standardului.

3

Se folosesc semin�e la întâmplare sau semin�e din hibrizi,

care nu sunt testa�i în centrele na�ionale de testare a

soiurilor.

1

3. Culturi

premerg�toare

Optime – culturi cerealiere de toamn� �i prim�var�

pentru suprafe�e plane (grâu, orz, triticale, ov�z).

3

Mediu optime - porumbul, amestecuri de iarb� arate,

lucern�, culturi oleaginoase.

2

Inadecvate – floarea-soarelui, rapi��, culturi

leguminoase pentru boabe (din cauza problemelor

fitosanitare).

1

4. Prelucrarea solului Vara sau la începutul toamnei - aratul la o adâncime

de 22-25 cm; lucr�ri de între�inere realizate toamna

târziu prin discuire sau utilizarea repetat� a

cultivatorului înaintea îns�mân��rilor.

3

Ar�tura de prim�var� la 22-25 cm �i utilizarea

repetat� a cultivatorului înainte de îns�mân�are.

2

Ar�tura de prim�var� sau discuirea, f�r�

lucr�ri de între�inere cu ajutorul

cultivatorului, realizate înainte de

îns�mân�are.

1

5. Fertilizarea

Fertilizarea la timp cu azot, fosfor �i potasiu, cantit��i

optime pentru tipul respectiv de sol (N0-80P60-100K0-60) �i

în concordan�� cu fertilizarea culturii precedente;

tratarea semin�elor înainte de sem�nat cu

3

65

îngr���minte; folosire îngr���minte foliare.

Fertilizare numai cu azot.

2

F�r� aplicare de îngr���minte.

1

6. Îns�mân�area

� Folosirea unor semin�e certificate;

� Sem�natul în termen optim, cu o densitate de

55.000-60.000 de semin�e germinabile/ha, la o

adâncime optim� de 6-7 cm – pentru ob�inerea unui

aspect omogen al culturilor - de la 50.000-55.000

plante/ha.

3

� Calitatea slab� a semin�elor utilizate;

� Sem�natul dup� termenul optim, adâncimea inegal�

a sem�n�turilor; aspectul neomogen al culturilor

(sub 40.000 de plante la hectar sau peste 70.000

plante la hectar).

2

� Utilizarea unor semin�e cu o provenien�� neclar�;

� Sem�narea dup� termenul optim, sub adâncimea

necesar�. Aspectul neomogen al culturilor – sub

30.000 de plante la hectar.

1

7. Combaterea

buruienilor

Prin aplicarea a dou� erbicide preemergente �i, dac�

este cazul, a unui erbicid postemergent, plus o

lucrare de între�inere între rânduri în perioada de

vegeta�ie. Nivelul de îmburuienare - sub 10%.

3

Prin aplicarea unui erbicid preemergent (imediat

dup� sem�nat) sau postemergent (în perioada de

vegeta�ie) �i efectuarea unei lucr�ri între rânduri în

perioada de vegeta�ie.

Nivelul de îmburuienare – 15-20%.

2

1

66

F�r� aplicarea unor erbicide, doar 1-2 lucr�ri între

rânduri.

Gradul de îmburuienare – peste 30%.

8. Combaterea bolilor

�i d�un�torilor

� Folosirea unor hibrizi rezisten�i la boli, respectarea

celor cinci loturi în rota�ia culturilor, izolarea

terenului de culturile din anul precedent, tratarea

semin�elor cu fungicide (în cazul sensibilit��ii

hibridului) �i folosirea obligatorie a unui insecticid;

� Tratarea culturilor în timpul vegeta�iei, în cazul

înmul�irii d�un�torilor peste pragul economic de

d�unare (PED).

3

Îns�mân�area florii-soarelui la un interval de timp mai

mic de patru ani, tot dup� o cultur� de floarea-

soarelui, nerespectarea izol�rii terenului de culturile

din anii trecu�i.

2

Îns�mân�area florii-soarelui dup� o cultur� de floarea-

soarelui sau dup� culturi precedente nepotrivite,

nerespectarea altor condi�ii privind prevenirea

atacului bolilor �i d�un�torilor – hibrizi sensibili,

netratarea semin�elor.

1

9. Recoltarea

Recoltare în condi�ii optime – realizat� la maturitatea

deplin�, pierderi sub 5-6%.

3

Recoltare realizat� la o s�pt�mân� dup� înregistrarea

maturit��ii depline, pierderi - pân� la 20%.

2

Recoltare dup� dou� sau mai multe s�pt�mâni de la

atingerea maturit��ii depline – pierderi de peste 20%.

1

Legend�: Note: 3 – nu exist� risc; 2 – risc moderat; 1 – risc ridicat.

67

4.2. Perdelele forestiere �i rolul acestora pentru reducerea riscurilor în

produc�ia de floarea-soarelui

Principalul efect al perdelelor forestiere de protec�ie (fig.14) const� în reducerea

efectului d�un�tor al vânturilor. Dintre beneficiile permanente ale perdelelor forestiere de

protec�ie amintim: distribuirea uniform� a stratului de z�pad� �i, prin urmare, a rezervelor

de ap� pe terenurile agricole protejate, îmbun�t��irea microclimatului, protejarea solului

împotriva degrad�rii (eroziunea, de�ertificarea), men�inerea �i îmbun�t��irea fertilit��ii

solului, cre�terea recoltelor �i a calit��ii culturilor agricole, conservarea calit��ii apei,

solului, aerului �i a s�n�t��ii oamenilor, cre�terea biodiversit��ii �i a patrimoniului natural

�.a.

În ceea ce prive�te condi�iile din Dobrogea, perdelele forestiere de protec�ie

sunt mijloace eficiente, economice �i ecologice pentru protejarea �i îmbun�t��irea

mediului înconjur�tor în terenurile desp�durite:

� Datorit� perdelelor de protec�ie, viteza vântului scade în medie cu 19-38%, iar

în unele luni cu 46-50%;

� Grosimea stratului de z�pad� �i rezervele de ap� din sol cresc de la 50-60% de

2-6 ori.

� Umiditatea productiv� în stratul de sol de pân� la 1 m adâncime este mai mare

cu 14-58 mm , iar umiditatea relativ� a aerului este cu 1-5 % mai ridicat�.

� Temperatura înregistrat� prim�vara �i toamna în stratul arat este mai mare cu

0,2-1,3° �.

� Temperatura aerului la 50 cm de la suprafa�a solului pe terenurile protejate în lunile

de vegeta�ie este mai ridicat�, în medie cu 1-2 °� în timpul prim�verii.

Pe câmpurile dezgolite neprotejate, solul înghea�� mai profund, iar, în cazul

înc�lzirii mai rapide a timpului, apa provenit� din z�pezi se scurge de pe locurile mai

înalte, f�r� ca plantele s� beneficieze de ea.

Perdelele forestiere de protec�ie reduc defla�ia solului de 3-7 ori �i înc�rcarea

aerului cu particule de praf - de 2-4 ori.

68

Fig. 14 Perdele de protectie la floarea soarelui

Pentru regiunea Dobrogea, vânturile sunt un factor foarte serios de risc,

deoarece vântul lipse�te doar în 20-30% din zilele din timpul anului. Vânturile din

lunile martie �i aprilie usuc� foarte puternic solul. În lunile mai, iunie �i iulie, bat

vânturile calde �i uscate de vest �i sud-vest. Ele sunt de obicei înso�ite de

temperaturi ridicate �i umiditate relativ sc�zut� a aerului �i pot provoca pagube

importante culturilor agricole de prim�var�. Plantele de floarea-soarelui sunt

deosebit de sensibile la vânturile uscate �i fierbin�i în timpul înfloririi, atunci când

multe dintre flori se pot ofili �i nu pot ajunge la maturitate.

Seceta se r�sfrânge puternic asupra fertilit��ii. La o umiditate a solului de 80%

în timpul înfloririi, rezult� 26% semin�e goale, iar când umiditatea solului este de 40%

- se înregistreaz� 41% semin�e goale.

Sub influen�a perdelelor forestiere de protec�ie se schimb� brusc �i efectul

fertiliz�rii. Men�inerea umidit��ii ridicate a solului pe câmpurile protejate creeaz�

condi�ii pentru o mai bun� dizolvare a s�rurilor minerale; datorit� acestui fapt,

recolta culturilor agricole cre�te în mod semnificativ. Acest lucru este foarte

important pentru aplicarea unor îngr���minte bogate în fosfor �i potasiu, toamna,

înainte de prelucrarea suprafe�elor destinate îns�mân��rii culturilor de floarea-

soarelui. În cazul ar�turilor, îngr���mintele se distribuie uniform pe toat� suprafa�a

arat�, iar în cazul unei mai bune asigur�ri a umidit��ii solurilor, planta î�i asigur�

necesarul de fosfor în fiecare etap� de formare a sistemului radicular.

Floarea-soarelui este o plant� tipic entomofil� (polenizarea este realizat� prin

intermediul insectelor). Polenul s�u este greu, lipicios �i practic nu poate fi

transportat de vânt. Singurele insecte cu rol polenizator pentru floarea-soarelui sunt

albinele. Albinele joac� un rol vital în aceast� privin��, deoarece acestea transport�

peste 80% din polen.

69

Vântul puternic împiedic� zborul normal al albinelor, ceea ce poate reduce în

mod semnificativ num�rul florilor polenizate, respectiv recolta de floarea-soarelui.

Vântul împiedic� �i împr��tierea polenului. În cazul vânturilor puternice, staminele se

închid, iar r�spândirea polenului este redus�. Neprielnice sunt atât vânturile nordice

reci, cât �i cele sudice calde. Perdelele forestiere de protec�ie ajut� la reducerea

intensit��ii vântului, creând astfel condi�ii mai favorabile pentru zborul �i activitatea

albinelor, precum �i pentru r�spândirea polenului la plantele de floarea soarelui.

5. Principalii factorii biotici de risc pentru produc�ia de floarea-soarelui

5. 1. Bolile ca factor de risc

Mana

Agentul patogen care produce mana la floarea-soarelui este ciuperca numit�

Plasmopara helianthi. Sursa de infec�ie este reprezentat� de resturile vegetale ale

plantelor bolnave care con�in ciuperca. Prim�vara, miceliul ciupercii afecteaz�

embrionii tineri prin intermediul firi�oarelor r�d�cinii sau prin hipocotil. Semnele

bolii sunt observate chiar �i în primele stadii ale dezvolt�rii plantelor, de la embrion,

la a doua pereche de frunze adev�rate. Plantele infectate r�mân în urm� în ceea ce

prive�te cre�terea �i dezvoltarea, r�mân mici, cu internoduri foarte reduse (fig. 15).

Acestea înfloresc mai devreme, formeaz� capitule mici, inegale, care de obicei sunt

sterile. Pe suprafa�a superioar� a frunzelor se observ� pete clorotice care acoper�

întregul limb sau o parte a acesteia, iar pe partea inferioar� se formeaz� un strat alb

gros de conidiospori. Acestea sunt semnele a�a-numitei forme sistemice a manei. În

timpul vegeta�iei, conidiosporii sunt purta�i de vânt �i dac� întâlnesc condi�ii

favorabile se dezvolt� forma local� a manei. Aceasta se caracterizeaz� prin apari�ia

unor pete clorotice r�spândite pe partea superioar� a frunzelor �i un strat alb format

din spori – pe partea inferioar�.

70

Fig. 15. �n la floarea-soarelui (stânga) �i petele cenu�ii produse de

Phomopsis helianthi (dreapta)

Boala poate fi prevenit� prin m�suri agrotehnice �i biologice, constând în

utilizarea hibrizilor rezisten�i dar �i prin tratamentul chimic al semin�ei.

Petele cenu�ii

Agentul patogen este ciuperca Phomopsis helianthi. Primele semne apar la

sfâr�itul lunii iulie - începutul lunii august, perioad� care coincide cu începutul

stadiului de înflorire. Boala afecteaz� frunzele, pe�iolul, tulpina (fig. 16), iar în

condi�iile întâlnite în Dobrogea foarte rar, capitulele de floarea soarelui. Primele

pete apar pe textura frunzelor situate la în�l�imea medie a plantei. De la frunze,

infec�ia se extinde la pe�iol �i ajunge la tulpin�. Acolo se formeaz� pete eliptice,

care, uneori, se întind la unul sau la mai multe internoduri. Petele sunt de culoare

maron deschis la începutul infec�iei, iar la sfâr�itul perioadei de vegeta�ie, se deschid

mai mult la culoare, devenind gri. Necroza apare �i în profunzime, afectând

�esuturile pân� la m�duv�. Aceasta este complet distrus�, f�când ca tulpina s� fie

foarte fragil�. Vectorul bolii ierneaz� în resturile vegetale.

Fig. 16. Simptome de îmbolnavire produse de patogenul Phomopsis helianthi

71

Tratamentele chimice aplicate in special, in perioada de vegetatie, care din

pacate, nu se suprapun cu cele pentru Sclerotinia sclerotiorum si Botrytis cinerea,

pot avea un efect puternic de prevenire, mai ales cand sunt aplicate la avertizare.

Actiunea biologica a tratamentelor, scade pe masura ce apar simptomele de

imbolnavire.

Putregaiul alb

Agentul patogen, ciuperca Sclerotinia sclerotiorum se dezvolt� pe r�d�cini �i

pe organele vegetative (tulpin�, frunze, capitul) (fig. 17). Luând în considerare

condi�iile din Dobrogea, o mai mare importan�� economic� o are forma r�d�cinii. Ea

se manifest� anual, rata de atac fiind puternic influen�at� de condi�iile climatice.

Sursa primar� de infec�ie este reprezentat� de sclero�iile (sporii) ciupercii, care

ierneaz� în sol �i în resturile de plante. În perioada procesului de vegeta�ie, sporii

încol�esc în hifa contagioas�, care infecteaza sistemul radicular al plantelor-gazd�.

Miceliul cuprinde baza tulpinii �i opre�te trecerea apei �i a substan�elor nutritive. Ca

urmare, plantele se ofilesc, treptat se usuc� �i nu mai dau roade.

Fig. 17. Simptome de Sclerotinia sclerotiorum (stânga) �i alternarioz� (dreapta)

Alternarioza

Agentul patogen este ciuperca Alternaria helianthi, care atac� toate p�r�ile

componente ale plantei - frunze, tulpini, capitule. Pe frunze apar pete necrotice

unghiulare, de form� neregulat�, care acoper� treptat întreaga textur�. Culoarea

acestora variaz� de la maro deschis pân� la maro închis cu halou clorotic, care mai

târziu dispare. Cea mai tipic� este deteriorarea tulpinii (fig. 17). Boala apare sub

forma unor pete închise la culoare care, treptat, se m�resc �i formeaz� benzi înguste

72

�i alungite. Zonele afectate se unesc de multe ori, iar tulpina devine maro închis.

Afec�iunile capitulelor apar sub forma unor pete cafeniu închis, pete în profunzime,

care, în condi�ii de umiditate atmosferic� ridicat� se acoper� cu un miceliu verde-

oliv. Capitulele se descompun, iar semin�ele sunt grav deteriorate. Principala surs� a

infec�iei este reprezentat� de resturile vegetale.

Tratamentele chimice, aplicate la avertizare, cu fungicide sistemice, pot

reduce substantial atacul.

Petele negre pe plantele de floarea-soarelui

Agentul patogen, ciuperca Phoma macdonaldii, afecteaz� toate organele

plantei, dar cele mai tipice sunt petele la nivelul tulpinii (fig. 18). Se formeaz� la

baza pe�iolului �i se dezvolt� în lungime �i l��ime. P�tarea începe la nivelurile

inferioare ale plantelor �i afecteaz� ulterior p�r�ile superioare. Petele de pe tulpini

sunt negre, ovale, clar delimitate de restul �esutului verde �i au un luciu metalic

tipic. Ciuperca ierneaz� în resturile vegetale infestate.

Fig. 18. Pete negre produse de Phoma (stânga) �i lupoaie (dreapta) la plantele de

floarea-soarelui

Lupoaia - Orobanche sp.

Lupoaia este un parazit superior al plantelor. Deasupra solului, ea formeaz� o

tulpin� neramificata (purt�toare de flori), iar în treimea superioar� formeaz� o

inflorescen�� de culoare albastru-violet (fig. 18). Dupa polenizare, se formeaz�

pungu�e care con�in un num�r mare de semin�e foarte mici. Acestea sunt foarte

u�oare �i pot fi u�or purtate de vânt, ap�, animale, om, utilaje agricole �i î�i pot

p�stra vitalitatea pân� la 10 ani �i chiar mai mult. Odat� ajunse în sol, semin�ele

germineaz�, planta-parazit se ata�eaz� de sistemul radicular al plantelor de floarea-

soarelui �i se hr�ne�te cu substan�ele nutritive deja acumulate de planta-gazd�. Ca

urmare, plantele parazitate sunt puternic afectate – r�mân mai mici, masa frunzelor

73

este puternic redus�, deseori se ofilesc �i î�i refac cu greutate turgescen�a, formeaz�

capitule mici cu semin�e goale sau cu un con�inut redus de gr�simi.

5.2 Insectele ca factor de risc

R��i�oara porumbului - Tanymecus dilaticollis

Insecta este polifag�, atacând peste 30 de specii de plante cultivate �i spontane.

Adultul este un gândac cu corpul negru, acoperit cu firi�oare de culoare gri (fig. 19).

Larva are o form� u�or curbat�, aproape cilindric�, de culoare alb murdar, cu un cap

mic. Insecta atac� în stadiul de adult �i larv�, dar cei mai periculo�i sunt adul�ii.

Ace�tia m�nânc� semin�ele din sol, rod mugurii �i tulpina în sol, dar, adesea, rod

tulpina exact la suprafa�a solului, hr�nindu-se cu ea. În cazul apari�iei masive a

d�un�torilor, culturile sunt afectate în mod semnificativ, iar dac� nu se iau m�suri în

timp util pentru combaterea g�rg�ri�elor, culturile sunt distruse complet �i se impune

reîns�mân�area sau aratul. Dup� cre�terea plantelor, g�rg�ri�ele se hr�nesc cu

frunze, mâncând frunzele în mod neregulat, uneori în întregime, alteori l�sând doar

nervurile centrale mai groase �i mai aspre.

Fig. 19 R��i�oara porumbului

Plantele atacate într-o faz� mai avansat� prezint� un atac caracteristic,

frunzele fiind roase marginal, în trepte. La plantele tinere ros�turile bazale provoac�

frângerea frunzelor. Când plantele dep��esc faza de 4-5 frunze, adul�ii le p�r�sesc �i

migreaz� pe flora spontan�.

Prevenirea atacului:

a) rota�ia culturilor;

b) ar�tura adânc� de toamn� pentru distrugerea larvelor;

c) adunarea �i distrugerea prin ardere a tuturor resturilor dup� recoltare;

d) cultivarea de soiuri �i hibrizi rezisten�i.

Combaterea chimic� are o importan�� deosebit�, cel mai indicat fiind tratamentul

aplicat la saman�� cu unul din insecticidele: thiametoxam, imidacloprid sau

74

acetamiprid. Thiametoxam-ul poate fi aplicat �i în vegeta�ie, fiind insecticid

sistemic cu efect de lung� durat�, care combate un spectru larg de d�un�tori la

un num�r mare de culturi. Ac�ioneaz� prin contact �i ingestie. Produsul p�trunde

rapid în plant� �i apoi este transportat ascendent (acropetal) prin sistemul

vascular, protejând întreaga plant�, precum �i noile cre�teri. Combate d�un�torii

atât în stadiul de larv�, cât �i de adult.

Gândacul p�mântiu - Opatrum sabulosum

Gândacul p�mântiu este un d�un�tor polifag, care atac� floarea-soarelui în anii

seceto�i, pagubele mari putând dep��i 50% din recolt�. Adul�ii rod semin�ele abia

încol�ite, frunzele bazale ale plantelor �i chiar coletul puie�ilor din pepiniere. Atacul

se produce de obicei în lungul rândurilor, realizându-se mai ales noaptea. În cazul

larvelor, acestea se hr�nesc la început cu diferite vegetale intrate în descompunere,

atacând apoi r�d�cinile plantelor, asemeni viermilor sârm�, f�r� a provoca, îns�,

daune importante.

Fig. 20 Gândacul p�mântiu

Prevenirea atacului produs de gândacul p�mântiu �i combaterea acestuia se fac

precum s-a ar�tat la r��i�oara porumbului.

C�r�bu�ul de step� - Anoxia vilosa

C�r�bu�ul de step� este un d�un�tor în plina expansiune. Pagubele sînt

produse atît de larve (fig.21), cît �i de adul�i, mai ales în anii seceto�i �i în condi�ii de

neirigat. Adultul atac� frunzele, producînd ros�turi adînci pe marginea limbului, sau

atac� teaca plantulei în fazele timpurii ale apari�iei. Larvele consum� r�d�cinile

producînd uscarea plantelor.

75

Fig. 21 C�r�bu�ului de step� (adult �i larv�)

M�suri de combatere se aplic� în cazul atacului peste pragul economic de d�unare (3-

4 larve/m2) este recomandat� aplicarea tratamentelor la sol cu insecticide

granulate. Rezultate bune s-au ob�inut �i prin aplicarea tratamentelor cu produse

biologice (pe baz� de tulpini de Beauveria basiana Bass. Vuill).

Molia florii-soarelui - Homoeosoma nebulella

Insecta poate produce, în unii ani, pagube însemnate. Larvele se hr�nesc cu

polenul sau cu organele florale, apoi consum� coaja semin�elor, p�trund în interiorul

acestora �i le m�nânc� miezul. Pagubele produse la culturile de floarea-soarelui pot

fi, uneori foarte mari.

În anii cu atac se aplic� tratamente cu insecticide avizate sau cu produse biologice pe

baz� de Bacillus thuringiensis

Viermii sârm�

Adul�ii sunt gândaci de culoare maron sau negru închis (fig. 22 ). Larvele au un

corp chitinos, puternic, de culoare galben� �i se asem�n� cu o buca�ic� de sârm�.

Fig. 22 Viermi sârm� (adult �i larv�)

76

Daune produc atât adul�ii, cât �i larvele; pagubele produse de adul�i nu sunt de

importan�� economic�. Larvele distrug semin�ele din sol, mugurii, tulpinile tinere �i

sistemul radicular al plantelor. Când semin�ele se umfl�, larvele distrug înc� de la

început embrionul, iar dup� aceea �i endosperma. Din semin�ele afectate r�mâne

doar coaja. La germinarea plantelor, larvele atac� embrionii chiar înainte de a ie�i la

suprafa��. Dup� germinare, atac� partea subteran� a plantelor. Larvele î�i fac galerii

pân� la r�d�cina central� a plantelor de floarea soarelui, prin acestea p�trunzând

agen�ii a numeroase boli. Plantele infestate se îng�lbesc, se ofilesc �i pot fi smulse cu

u�urin��.

M�surile de control se impun atunci cînd densitatea larvelor/m2 este mai mare

de 5-6 larve/ m2. Tratamentul semin�elor cu produsele chimice avizate este o m�sur�

eficient� pentru prevenirea atacurilor, care pot duce la pierderi de recolt�.

Insecte din familia Noctuidae

Omizile fluturilor din familia Noctuidae pot provoca daune semnificative

culturilor de floarea-soarelui (fig. 23). Dintre insectele din aceast� familie, în

Dobrogea, sunt întâlnite buha sem�n�turilor - Agrotis segetum Schiff (întâlnit� iarna),

ca �i: Euxoa temera Hubner (prim�vara), Agrotis Ypsilon Hufnagel, buha Agrotis

exclamationis L., Euxoa tritici L., Xestia c-nigrum L. (fig. ), Noctua pronuba L.,

Helicoverpa armigera Hübner.

Fig. 23 Omizile insectei Xestia c-nigrum

Cele mai d�un�toare pentru floarea-soarelui sunt omizile adulte. Cel mai

adesea, acestea atac� plantele tinere de floarea soarelui la baz� sau scheletizeaz�

frunzele. Unele dintre acestea distrug semin�ele �i mugurii afla�i în sol. Omizile se

77

hr�nesc, în principal, pe timp de noapte, iar în timpul zilei se ascund în sol, adunate

în cerc, în jurul jurul plantelor.

5.3 Buruienile ca factor de risc

In culturile de floarea soarelui din judetul Constanta dicotiledonate anuale

sunt speciile cu r�spândirea �i dominan�a cea mai mare, urmate de dicotiledonatele

perene (ca num�r de specii nu ca num�r de indivizi) �i monocotiledonatele anuale.

Dintre acestea cele mai importante sunt:

-dicotiledonate anuale: Chenopodium album, Sinapis arvensis, Amaranthus

blitoides, Amaranthus retroflexus, Polygonum convolvulus, Xanthium sp., Xanthium

italicum;

- dicotiledonate perene: Convolvulus arvensis, Cirsium arvense;

- monocotiledonate anuale: Setaria viridis, Setaria glauca Echinochloa crus-galli;

- monocotiledonate perene: Sorghum halepense.

Ch. album S. arvensis A. retroflexus X. strumarium C. arvensis

Pentru reducerea infest�rii cu buruieni anuale �i perene din cultura florii-soarelui, se

impune efectuarea corect�, la epoca optim�, a tuturor lucr�rilor necesare înfin��rii

culturilor (ar�tura de toamna, discuirea; preg�tirea patului germinativ, fertilizarea).

S. glauca S. viridis E. crus galli S.halepense

Floarea soarelui, comparativ cu alte plante de cultura, prezint� o

particularitate privind concuren�a buruienilor, în sensul c� ele pot concura plantele

numai o perioad� de 3-5 s�pt�mâni de la r�s�rire. Intervenind cu erbicide în aceast�

78

perioada, planta de cultura este salvat�, dezvoltandu-se normal, f�r� s� mai fie

concurat� de buruieni.

La stabilirea tehnologiei de cultura o importanta deosebita o prezinta

stabilirea metodei de combatere a buruienilor anuale si perene fara a neglija

alegerea hibrizilor, epoca de semanta, lucr�rile solului, îngra��mintele, tratamentele

fitosanitare împotriva bolilor �i d�un�torilor.

Metode de combatere

Sistemele integrate de combatere a buruienilor din cultura florii soarelui se

bazeaz� pe îmbinarea armonioas� a metodelor agrotehnice, chimice, preventive �i

organizatorice:

Metode preventive

- respectarea m�surilor de carantin� fitosanitar�;

- folosirea la sem�nat a semin�elor condi�ionate;

- distrugerea focarelor de infestare cu semin�e de buruieni din terenurile

necultivate: drumuri alei, talazurile teraselor, �an�uri, canale de irigat;

- folosirea apei de irigat far� semin�e de buruieni;

- recoltarea la timp �i corecta a culturilor;

- evitarea raspândirii semin�elor de buruieni prin intermediul animalelor;

- urm�rirea evolu�iei speciilor segetale;

- preg�tirea patului germinativ;

- sem�natul la epoca optim�;

- respectarea adâncimii de semanat;

- asigurarea densita�ii optime a plantelor;

- corectarea reac�iei solului;

- folosirea gunoiului de grajd, complet fermentat;

- mulcirea;

- eliminarea excesului de umiditate.

Metode agrotehnice

- lucr�rile de baz� ale solului: ar�tura �i lucr�rile cu cultivatorul sau

combinatorul care distrug buruienile în vegeta�ie �i par�ial organele vegetative de

înmul�ire;

- metoda epuiz�rii se folose�te pentru distrugerea buruienilor perene prin

lucr�ri superficiale, repetate ale solului, prin t�ierea l�starilor care apar la suprafa�a

solului la 10 - 15 cm epuizând astfel substantele de rezerv�;

- metoda provocarii const� în m�run�irea stratului superficial de sol, prin

gr�pare.

79

Metode chimice

Pentru a înregistra o eficacitate cât mai ridicat� în combaterea buruienilor din

cultura de floarea soarelui pot fi aplicate mai multe scheme de tratament, în func�ie

de speciile dominante:

a. Pe suprafe�ele infestate cu buruieni dicotiledonate �i monocotiledonate anuale

predominand speciile de buruieni dicotiledonate se vor aplica urm�toarele

tratamente:

- imediat dup� sem�nat (preemergent);

- în vegeta�ie (postemergent) când floarea-soarelui are 4-6 frunze, buruienile

graminee anuale 2-4 frunze înainte de înfratire.

b. Cand parcele sunt infestate cu buruieni monocotiledonate anuale �i perene �i

dicotiledonate, chiar �i Sorghum halepense din rizomi sunt necesare urm�toarele

tratamente:

- primul tratament la sem�nat pentru combaterea buruienilor

monocotiledonate anuale (Setaria, Echinochloa,) din semin�e;

- al doilea tratament pe vegeta�ie (postemergent) când planta de floarea-

soarelui este în faza de 2-4 frunze, pentru combaterea dicotiledonatelor

anuale (în faza de 2-4 frunze);

- al treilea tratament este destinat combaterii speciei Sorghum halepense

din rizomi care se realizeaz� tot în vegeta�ie (postemergent) când costreiul

are înaltimea de 15-25 cm si plantele de floarea-soarelui 4-6 frunze.

Erbicide aplicate preemergent pentru combaterea buruienilor monocotiledonate �i

dicotiledonate anuale: oxifluorfen 240 g/l; bifenox 480 g/l; linuron 47,5%; S-

metolaclor 960 g/l; dimetenamid –P; pendimetalin 330 g/l; petoxanid 600 g/l.

Erbicide aplicate postemergent pentru combaterea buruienilor monocotiledonate

anuale �i perene: tepraloxidim 50 g/l; cledodim 120 g/l; propaquizafop 100 g/l;

cletodim 240 g/l; fenoxaprop-P-etil 75 g/l; fluazifop-P-butil 150 g/l; quizalofop-p-etil

50 g/l; quizalofop-p-tefuril 40 g/l.

80

IV. FACTORII DE RISC PRIVIND CULTURA DE PORUMB

1. Particularit��i bio-ecologice ale plantelor de porumb

Porumbul este una din cele mai valoroase plante cultivate, datorit�

productivit��ii foarte ridicate �i multiplelor întrebuin��ri a produselor sale, respectiv,

în alimenta�ia oamenilor, în zootehnie �i în industrie.

Boabele (care con�in în medie 10% proteine, 7% substan�e extractive ne

azotate, 4% gr�sime 2%, celuloz� 1%, cenu�� 13% ap�), sunt folosite cu precadere ca

nutre� concentrat în alimenta�ia tuturor categoriilor de animale.

Porumbul este originar din America Central�, fiind cultivat azi în multe regiuni

ale lumii ca plant� alimentar�, industrial� �i furajer�. Reprezint�, al�turi de grâu,

80% din produc�ia de cereale.

Este o plant� iubitoare de caldur�, cerin�ele lui mari fa�� de temperatur�, se

manifest� începând chiar cu germina�ia, care are loc la minim 8 - 10°C. În luna mai

temperatura trebuie sa fie de peste 13°C, la apari�ia paniculului, de peste 18°C, iar

dup� aceea pân� la apari�ia m�t�sii �i în timpul fecund�rii, de 22°C.

În timpul form�rii boabelor temperatura poate s� scad� pân� la 19°C, iar în

timpul matur�rii lor, chiar la 15°C. Temperaturile mai sc�zute decât cele indicate

pentru fazele de vegeta�ie amintite, determin� întârzierea vegeta�iei �i sc�derea

accentuat� a produc�iei. La temperatura de 5°C cre�terea plantelor înceteaz�, iar

brumele, chiar u�oare, distrug frunzele.

Are cerin�e mari fa�� de umiditate, r�spl�tind cu produc�ii sporite surplusul de

ap� din precipita�ii sau din iriga�ii. El suport� mai u�or seceta survenit� în timpul

primelor faze de vegeta�ie, când cerin�ele fa�� de umiditate sunt mici; cele mai mari

sc�deri de produc�ie se înregistreaz� la porumb dac� îi lipse�te apa în perioada

cuprins� între 1-2 s�pt�mâni de la apari�ia inflorescen�ei mascule �i maturitatea lapte

- cear�, perioad� care dureaza circa 5 - 8 s�pt�mâni, (în func�ie de hibrid) �i în care

porumbul are cel mai ridicat consum de ap� (respectiv 500% din întregul consum din

timpul perioadei de vegeta�ie).

Porumbul are cerin�e foarte mari fa�� de lumin� �i nu suport� umbrirea

îndelungat�.

Prefer� soluri fertile �i profunde; el poate îns� valorifica, datorit� sistemului

s�u radicular bine dezvoltat �i dotat cu o mare capacitate de solubilizare, soluri

foarte diferite în privin�a texturii (de la cele nisipoase pân� la cele argiloase), a

reac�iei - de la pH 5,8 pân� la pH 8 - dând astfel recolte bune pe toat� gama de

soluri, de la cernoziomuri pân� la soluri brune.

81

Recoltele cele mai mari se ob�in pe diferite tipuri de cernoziomuri, pe solurile

brun ro�cate �i în special solurile aluviale bogate, mai ales pe cele din Lunca Dun�rii.

In afar� de porumb cultivat pentru boabe o importan�� deosebit� prezint� �i

porumbul cultivat ca plant� furajer�, pentru siloz sau mas� verde, porumbul pentru

siloz, recoltat în faza de lapte-cear�, asigur�, în compara�ie cu alte plante furajere,

cea mai mare cantitate de unit��i nutritive la hectar �i la cel mai sc�zut cost de

produc�ie.

Importan�� deosebit� a porumbului decurge �i din alte avantaje ale culturii lui,

d� produc�ii foarte mari, iar recoltele sunt mai sigure decât la alte plante, fiind

rezistent la secet� �i având pu�ine boli �i d�un�tori; poate fi cultivat cu bune

rezultate în condi�ii foarte variate de clim� �i sol; las� terenul curat de buruieni �i

este o bun� premergatoare pentru cele mai multe culturi; poate fi cultivat ca a doua

cultur� dup� plantele cu recoltare timpurie; necesit� o cantitate mic� de s�mân��

pentru sem�nat; nu se scutur� la recoltare etc.

În Uniunea European�, România ocup� primul loc în ceea ce prive�te

suprafa�a cultivat� cu porumb, de�inând aproape 30% din suprafa�a total� de 8,6

milioane de hectare.

În România porumbul poate fi cultivat cu rezultate bune în aproape toate

regiunile, g�sind condi�ii favorabile de clim� �i sol pe aproximativ 92% din suprafa�a

arabil�.

Zona foarte favorabil� se g�se�te în Câmpia din Vestul �i Sudul ��rii, unde se

realizeaz� 1400 – 1700 unit��i termice �i cad 550 – 600 mm precipita�ii anuale. În

aceast� zon� predomin� cele mai bune soluri pentru porumb, cernoziomurile, solurile

aluviale, brun-ro�cate.

Zona favorabil� este mult mai mare �i se întinde în continuarea zonei foarte

favorabile, spre interiorul ��rii, cuprinzând �i cea mai mare parte din Transilvania �i

Moldova.

Zona mai pu�in favorabil� pentru cultura porumbului se g�se�te în regiunea

dealurilor subcarpatice, a dealurilor puternic accidentate �i erodate din Nordul

Dobrogei pe terenurile nisipoase s�r�turate.

2. Particularit��i tehnologice de cultur� la porumb în Dobrogea

2.1. Alegerea terenului

Rota�ia: Porumbul nu este preten�ios fa�� de planta premergatoare �i poate fi

cultivat cu bune rezultate dup� aproape toate culturile. Produc�iile cele mai ridicate

se ob�in îns� la porumb, când aceasta urmeaz� în cultur�, dup� planta premerg�toare

care se recolteaz� în prima parte a verii, în primul rând leguminoasele pentru boabe,

82

apoi culturile furajere, cerealele p�ioase de toamn� �i de primavar�, pr��itoarele

timpurii.

Cele mai des folosite plante premerg�toare pentru porumb, în România, sunt

cerealele p�ioase �i în special grâul de toamn�, rota�ia grâu – porumb fiind impus� de

suprafetele mari pe care le ocup� cele dou� culturi.

Porumbul se autosuport� mai bine decât alte plante �i dac� se aplic�

îngra��minte poate fi cultivat dup� el însu�i ani de-a rândul.

Se recomand� totu�i ca porumbul s� nu fie cultivat în monocultur� decât cel

mult 2 – 3 ani în cultura neirigat� �i 3 – 4 ani în condi�ii de irigare. Cultura irigat� a

porumbului mai mult de 3 – 4 ani duce la înmul�irea excesiv� a speciilor de buruieni

rezistente la erbicide, la intensificarea atacului unor boli �i d�un�tori specifici, la

deteriorarea structurii solului, ceea ce determin� o sc�dere accentuat� a produc�iei.

Porumbul timpuriu constituie o premerg�toare destul de bun� pentru grâul de

toamn�; pentru a înl�tura condi�iile nepotrivite de sem�nat ale plantelor care

urmeaz� dup� porumb, este necesar s� se m�run�easc� bine resturile vegetale înainte

de executarea ar�turii adânci, prin lucrarea repetata a solului cu polidiscul.

2.2. Alegerea hibridului

În România se cultiv�, în prezent numai hibrizi de porumb ob�inu�i pe baz� de

linii consagvinizate. În cultur� se afl� hibrizi (nota�i pe scurt cu initialele HS) hibrizi

dubli (HD) �i hibrizi triliniari (HT). Ace�tia au o productivitate mult mai ridicat�,

valorific� mai bine îngr���mintele �i apa de iriga�ie, suport� o densitatea mai mare,

sunt mai rezisten�i la secet�, la boli �i la d�un�tori, rezist� la c�dere, se pot recolta

mecanizat deoarece plantele au o cre�tere uniform�, stiule�ii se desprind u�or de pe

penducul, iar p�nu�ile se desfac u�or de pe �tiulete.

Capacitatea de produc�ie ridicat� a hibrizilor se manifest� numai în prima genera�ie,

de aceea s�mân�a hibrid� trebuie produs� în fiecare an.

Hibrizii de porumb cultiva�i în România au o perioad� de vegeta�ie cuprins� între 115

zile (cei mai timpurii) �i peste 150 de zile (cei mai târzii). În func�ie de durata

vegeta�iei, ei se împart în cinci grupe de maturitate, notate cu numere de la 90 la

peste 400 (grupele 90, 100, 200, 300, 400), hibrizii din grupa 90 fiind cei mai

timpurii, iar cei din grupa 400, cei mai târzii. Hibrizii se pot clasifica �i dup� suma

temperaturilor biologic-active (sau ale unit��ilor termice) necesare ajungerii la

maturitate, adic� dup� suma temperaturilor cuprinse între 10-30°C (temperaturi la

care planta cre�te), din perioada de la sem�nat pân� la maturitatea hibridului.

Dup� acest criteriu, hibrizii se încadreaz� în trei clase de maturitate:

83

1. Hibrizi timpurii (grupele 90 – 100), necesitând o sum� a unit��ilor termice

cuprinse între 801 – 1200°C;

2. Hibrizi mijlocii (grupa 200), cu suma unit��ilor termice 1201 – 1400°C;

3. Hibrizi târzii (grupele 300 - 400), cu suma unit��ilor termice (1400 – 1600°C).

Sortimentul hibrizilor cultiva�i în România cuprinde hibrizi cu poten�ial productiv

ridicat �i cu calit��i superioare.

Zonarea hibrizilor:

Marea varietate a condi�iilor pedoclimatice din �ara noastr� �i particularit��ile

biologice ale hibrizilor de porumb au impus zonarea lor, respectiv stabilirea celor mai

bune zone de cultur� pentru fiecare hibrid în parte. În acest scop teritoriul ��rii

noastre a fost împ�r�it în trei zone de cultur� a hibrizilor de porumb, zone ce se

deosebesc între ele prin condi�iile de clim�, în special temperatur�.

Zonele de cultur� �i structura hibrizilor de porumb pe zone:

I. B�r�gan �i Dobrogea, zonele de câmpie din sudul �i vestul ��rii, peste 1400°C:

Târzii 80%, Mijlocii 20%.

II. Podi�ul Moldovei, zonele culinare din sudul �i vestul ��rii, câmpia Transilvaniei.

1200 – 1400°C, Mijlocii 50%, Timpurii 36%, Târzii 14 %.

III. Nordul Moldovei zonele premontane, dealurile Transilvaniei. 800 –

1200°C, Timpurii 74%, Mijlocii 26%.

În fiecare zon� sunt cultiva�i numai acei hibrizi care pot s� ajung� normal la

maturitate �i care au cea mai mare produc�ie. Hibrizii târzii se cultiv� cu prec�dere

în zonele cele mai c�lduroase din Sudul �i Vestul ��rii, hibrizii mijlocii predomin� în

zona a doua cu regim termic mai redus, iar hibrizii timpurii in zonele mai r�coroase

din �ara noastra �i în cele premontane.

Hibrizii cei mai timpurii se vor cultiva în zonele cu resursele termice cele mai

reduse.

Se recomand� ca în fiecare unitate agricol� s� se cultive 2 - 4 hibrizi dintre cei

raporta�i pentru fiecare zon�, diferi�i ca perioad� de vegeta�ie, astfel se valorific�

mai bine condi�iile naturale �i se ob�ine o e�alonare a lucr�rilor de sem�nat,

îngrijirea �i recoltarea. Suprafe�ele ce urmeaz� a fi sem�nate cu grâu �i orz de

toamn� vor fi cultivate cu hibrizii cei mai timpurii, indica�i pentru zonele respective,

care pot fi recolta�i pân� la 10 - 15 septembrie.

Caracteristicile principalilor hibrizi omologa�i în România sunt:

CERA 2504. Hibrid trilinial din grupa hibrizilor mijlocii creat la firma SC Procera

Agrochemicals Romania SRL. Planta este medie spre înalt�. �tiuletele este scurt spre

mediu, de form� cilindro-conic� �i num�r mic de rânduri de boabe. Bobul este de tip

84

semiindurat dentat, cu vârful �i marginea dorsal� de culoare galben�. Perioada

înfloritului �i a m�t�sitului este târzie. Produc�ie de 7720 kg boabe/ha în condi�ii de

neirigare �i 9930 kg boabe/ha, în condi�tii de irigare. Se poate cultiva în zona I din

sudul �i vestul ��rii �i în zona a II-a din sudul ��rii.

CRI�ANA. Hibrid simplu creat la INCDA Fundulea, România. Planta este înalt�.

�tiuletele este scurt spre mediu, de form� cilindro-conic� �i num�r mediu de rânduri

de boabe. Bobul este de tip semiindurat dentat, cu vârful �i marginea dorsal� de

culoare galben�. Perioada înfloritului �i a m�t�sitului este târzie spre foarte târzie.

Hibridul este tolerant la secet�, ar�i�� �i �i�t�vire �i este rezistent la c�dere �i

frângere. Realizeaza în medie o produc�ie de 8800 kg boabe/ha, în condi�ii de

neirigare �i 10840 kg boabe/ha, în condi�ii de irigare. Se poate cultiva in zona I din

sudul �i vestul ��rii �i în zona a II-a din sudul ��rii.

KOLIBRIS. Hibrid trilinial din grupa hibrizilor mijlocii, creat la firma KWS SAAT AG,

Germania. Plante înalte spre foarte înalte. �tiuletele este lung, cu un num�r de

rânduri de boabe mediu. Bobul este de tip dentat, cu vârful bobului de culoare

galben�. Perioada înfloritului �i a m�t�sitului este timpurie. Tolerant la secet�, ar�i��

�i �i�t�vire �i este rezistent la c�dere �i frângere. Realizeaza în medie o produc�ie de

8270 kg boabe/ha, în condi�ii de neirigare �i 11120 kg boabe/ha, în condi�ii de irigare.

Se poate cultiva în zona I din sudul �i vestul ��rii �i în zona a II-a din sudul ��rii.

LG 3540. Hibrid simplu din grupa hibrizilor târzii, creat la firma Limagrain Verneuil

Holding, Fran�a. Planta este înalt�. �tiuletele este mic, de forma cilindo-conic�, cu

un num�r mediu de rânduri de boabe. Bobul este de tip dentat, cu vârful de culoare

galben� �i marginea dorsal� de culoare galben portocalie. Este tolerant la secet�,

ar�i�� �i �i�t�vire �i rezistent la c�dere �i frângere. Realizeaza o produc�ie de 8070 kg

boabe/ha, în condi�ii de neirigare �i 12400 kg boabe/ha, în condi�ii de irigare.

ONELI CS. Hibrid din grupa hibrizilor semitârzii creat la firma Caussade Semences,

Fran�a. Planta este foarte înalt�. �tiuletele este de lungime medie, de form�

cilindroconic� �i num�r mediu de rânduri. Bobul este de tip semiindurat dentat, cu

vârful de culoare alb g�lbuie �i marginea dorsal� galben portocalie. Este tolerant la

secet�, ar�i�� �i �i�t�vire �i rezistent la c�dere �i frângere. Realizeaza o produc�ie de

7980 kg boabe/ha, în condi�ii de neirigare �i 12090 kg boabe/ha, în condi�ii de irigare.

PROLLIX. Hibrid trilinial din grupa hibrizilor timpurii, creat la firma Maisadour

Semences, Fran�a. Planta este de în�l�ime medie. �tiuletele este de lungime medie,

de forma cilindro-conic�, cu un numâr de rânduri de boabe mediu. Bobul este

indurat-semiindurat, cu vârful de culoare galben� �i marginile dorsale de culoare

portocalie. Perioada înfloritului �i a m�t�sitului mijlocie. Este tolerant la secet�,

85

ar�i�� �i �i�t�vire �i rezistent la c�dere �i frângere. Realizeaza o produc�ie de peste

9200 kg/ha boabe STAS.

SUANITO. Hibrid trilinial din grupa hibrizilor timpurii, creat la firma Dow AgroSciences

GmbH, Germania. Planta este de în�l�ime medie spre înalt�. �tiuletele este de

m�rime medie, cu un num�r de boabe mediu �i de form� cilindro-conic�. Bobului este

semiindurat-dentat, cu vârful bobului de culoare galben�. Perioada înfloritului �i a

m�t�sitului este medie. Este tolerant la secet�, ar�i��, �i�t�vire �i rezistent la c�dere

�i frângere. Realizeaza o produc�ie de peste 9400 kg/ha boabe STAS.

HIBRIZI MODIFICATI GENETIC: LG3330YG, LG3475YG, PR35T11 PR37NO2 cu

rezistenta la atacul sfredelitorului porumbului Ostrinia nubilalis.

3. Factori abiotici de risc pentru produc�ia de porumb

Temperaturile extreme �i lipsa precipita�iilor reprezint� factori abiotici de

stres, care �i pentru cultura porumbului au importan�� deosebit� în ob�inerea

recoltelor planificate. De aceea, limitarea stresului produs de factorii abiotici

plantelor de porumb, prin m�suri specifice, trebuie s� constituie un obiectiv în

realizarea tehnologiilor de cultur�.

4. Recomand�ri de limitare a riscurilor fa�� de factorii abiotici

4.1. Lucr�ri agrotehnice

Fertilizarea: porumbul este una din cele mai productive plante agricole

cultivate în România, dar pentru a realiza produc�ii ridicate, are nevoie de cantita�i

mari de substante nutritive. Pentru fiecare ton� de boabe (inclusiv produc�ia

corespunzatoare de tulpini), porumbul extrage din sol, N – 29 kilograme, P2O5 – 12

kilograme, K2O – 32 kilograme �i CaO – 9 kilograme. Îngr���mintele sporesc produc�ia

la porumb pe toate tipurile de sol, chiar dac� acestea au fertilitatea ridicat�.

Gunoiul de grajd este un îngra��mânt deosebit de valoros pentru porumb. El

reprezint� o surs� de elemente nutritive pe întreaga perioad� de vegeta�ie a

porumbului �i contribuie, în acela�i timp, la îmbun�t��irea unor însu�iri fizice �i

biologice ale solului. Gunoiul de grajd este cu deosebire indicat pe solurile mai grele

�i mai u�oare. Se aplica în doze de 20 – 40 tone la hectar, odat� la 4 – 5 ani, pe

acela�i teren �i se încorporeaz� în sol sub aratura adanc�.

Dintre îngras�mintele chimice, rolul hot�râtor în ob�inerea produc�iei de

porumb îl au îngr���mintele cu azot. Cantit��ile de îngr���minte cu azot aplicate

variaz� foarte mult, între 60 – 200 kilograme la hectar substan�� activ�, în func�ie de

hibridul cultivat �i de plantele premerg�toare. Aceste doze se vor corecta în func�ie

de planta premerg�toare, majorandu-se cu 20-30 kilograme N la hectar dup�

86

pr��itoare (floarea soarelui, cartofi târzii, sfecla de zah�r), �i se vor reduce cu 20-30

N kilograme dup� leguminoase.

În func�ie de fertilitatea natural� a solului, de gradul de aprovizionare a solului

cu ap� �i de nivelul produc�iei planificate, se recomand� ca 1/2 - 2/3 din întreaga

doz� de azot s� se aplice primavara, prin încorporarea în sol la preg�tirea patului

germinativ sau concomitent cu sem�natul, restul s� fie aplicat în timpul vegeta�iei

odat� cu a doua pra�il� mecanic�, cu ajutorul echipamentelor pentru fertilizat

montate pe cultivator.

Îngr���mintele cu fosfor influenteaza mai pu�in produc�ia de porumb. Ele se

aplic� în doze de 40-120 kilograme la hectar substan�� activ�, diferentierea f�cându-

se în func�ie de con�inutul solului în fosfor mobil, de cantit��ile de îngr���minte cu

azot �i de recoltele planificate. Dozele de fosfor pentru porumb difera în func�ie de

con�inutul solului în fosfor mobil. Îngr���mintele cu fosfor se încorporeaz� din

toamn�, sub ar�tura adânca. În cazul în care îngr���mintele cu fosfor nu au putut fi

administrate în toamn�, se vor aplica primavara. Înainte de preg�tirea patului

germinativ eficien�a îngr���mintelor cu fosfor este sporit� în cazul când sunt aplicate

la sem�nat, pe rânduri, împreun� cu îngr���mintele azotate. Prin administrarea în

amestec a azotului cu fosfor este stimulat�, în acela�i timp, atât absorb�ia fosforului

de c�tre plantele de porumb, cât �i a azotului. Se realizeaz�, de asemenea, cea mai

bun� dezvoltare a sistemului radicular al plantelor, o mai mare rezistent� la seceta �i

produc�ii mai ridicate.

Îngr���mintele cu potasiu nu dau sporuri de produc�ie pe cele mai multe soluri

din Romania, fac excep�ie solurile foarte s�race in potasiu, cum sunt solurile

argiloiluviale pe care se recomand� doze de 40-100 kilograme la hectar substan��

activ�, dozele aplicându-se diferen�iat, în func�ie de solurile aprovizionate în potasiu

asimilabil. Gunoiul de grajd aplicat împreun� cu îngra��mintele chimice spore�te

mult produc�ia de porumb în special pe solurile mai s�race. Când se aplic� gunoi,

dozele de îngr���minte chimice se reduc în medie cu 2 kilograme.

O problem� nou� pentru cultura porumbului în România, o constituie utilizarea

macroelementelor, în special a zincului. Insuficienta zincului în nutri�ia porumbului a

fost constatat� pe unele soluri erodate din Moldova �i sudul B�r�ganului. Cerin�a de

zinc este favorizat� de folosirea dozelor mari de fosfor �i azot, precum �i de

monocultur�. Ea se manifest� prin clorozarea frunzelor, prin piticire �i întârzierea

cre�terii plantelor, pierderile de produc�ie putând atinge 20-30 %. Înl�turarea reac�iei

la zinc se face prin aplicarea a 40-60 kilograme la hectar sulfat de zinc, odat� la 6 ani

sau prin 2-3 tratamente cu solu�ie de 0,2% sulfat de zinc, la interval de 7-10 zile,

87

începând cu faza de 4-5 frunze. Pe solurile acide, cu un pH sub 5,8 este necesar�

aplicarea amendamentelor cu calciu 5-10 tone la hectar, odata la 6-8 ani,

amendamentele se încorporeaz� sub aratura adânc�.

Lucr�rile solului: Porumbul nu poate realiza produc�ii mari decât dac� se reu�e�te

prin lucr�rile solului, s� se acumuleze �i s� se p�streze în sol o cât mai mare parte din

ap� din precipita�ii. În acest scop, preg�tirea solului pe o anumit� adâncime trebuie

s� se realizeze o suprafa�� mai nivelat�, m�runtire a bulgarilor �i încorporarea

complet� a resturilor vegetale.

În cazul în care porumbul se seaman� dupa premerg�toarea timpurie se

recomand� ca vara, dupa recoltarea plantei premergatoare �i eliberarea rapid� a

terenului, s� se execute imediat ar�tura la adâncimea de 25-30 cm, în func�ie de

tipul de sol �i de starea de umiditate a terenului. Ar�tura se va executa cu plugul în

agregat cu grapa stelat�. Pana în toamn�, ar�tura executat� vara men�ine soluri

afânate �i curate de buruieni, prin lucr�ri cu grapa cu col�ii reglabili, când solul

formeaz� crusta, si cu grapa cu discuri in agregat stelat, daca apar buruieni. Dupa

plantele care se recolteaza tarziu (porumb, soia, cartof etc), imediat ce se

elibereaza terenul se executa aratura adanca la 25-30cm în func�ie de umiditatea

solului. In cazul plantelor la care, dup� recolta r�mâne pe sol resturi vegetale

(porumb, cartof, sfecla etc ), ar�tura este precedata de a lucra cu grapa cu discuri

pentru maruntirea resturilor vegetale. In vederea unei nivelari cat mai bune, se

recomanda ca, la intrarea in iarn�, ar�tura de toamna s� fie lucrat� cu grapa cu

discuri. Primavara, în condi�ii normale, când ar�tura a fost bine executata �i ternul se

prezint� nivelat �i f�r� buruieni, pentru preg�tirea patului germinativ este suficient�

o singur� lucrare, efectuata în ziua sau preziua semanatului cu combinatorul sau cu

grapa cu discuri în agregat cu o grapa cu col�i, la adâncimea de semanat a

porumbului. Ar�turile denivelate se vor lucra la desprimaverire, imediat dupa ce

terenul s-a zvântat, cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu col�i, dup� care, in

preajma sem�natului, se va efectua preg�tirea patului germinativ normal.

S�mânta �i sem�natul: S�mân�a de porumb destinat� sem�natului trebuie s� apar�in�

hibrizilor zona�i �i s� aib� o valoare culturala ridicat� (minim 90% germina�ie �i 98%

puritate). Inainte de sem�nat, s�mân�a se trateaz� cu insecticide împotriva

principalilor d�un�tori ai porumbului (viermi sarma, r��i�oara), precum si cu

fungicide speciale, care maresc rezistenta semintelor la atacul diferitilor agen�i

patogeni.

Epoca de sem�nat este determinat� de realizarea în sol, la adâncimea de 10 cm, de

temperaturi de 8-9 grade, stabil� la orele 8 diminea�a, iar vremea este în curs de

88

înc�lzire. Nu este bine s� se semene înainte de a se fi realizat în sol aceasta

temperatur�, deoarece semin�ele, de�i sunt îmbibate cu ap�, î�i prelungesc perioada

de germina�ie, sunt expuse la mucigaiuri �i atac d�un�tori din sol din care rezult� o

r�s�rire neuniform�. Nici întarzierea sem�natului nu este favorabil� deoarece solul se

usuc� repede la suprafa��, multe boabe nu încoltesc, ceace atrage dupa sine o

sc�dere �i o întarziere a produc�iei. Întreaga suprafa�� cu porumb din unitate trebuie

sem�nat� în 5-6 zile.

Densitatea optim� se stabile�te în func�ie de gradul de aprovizionare cu ap�, de

poten�ialul de fertilitate a solului �i de particularit��ile hibrizilor cultiva�i �i este

cuprins� între 50-80 mii plante recoltabile la hectar. Densitatea minima se realizeaza

in conditiile unei rezerve reduse de umiditate în sol �i a unui nivel de fertilizare

sc�zut�. Pe m�sur� ce condi�iile de aprovizionare a plantelor cu ap� �i substan�e

nutritive se îmbun�t��esc, densitatea se m�re�te, devenind maxim� în condi�ii de

cultur� irigat� la porumb intervin în condi�ii de iriga�ie densitatea trebuie s� fie chiar

de 80-120 mii plante la hectar.

Cantitatea de s�mân�� folosit� la hectar variaz� obi�nuit între 10-20 kilograme, în

func�ie de densitatea stabilit� �i de masa a 1000 boabe. Distan�a de semanat între

rânduri este pentru to�i hibrizii de 70 cm. Adâncimea de sem�nat este de 4 - 6 cm pe

solurile mai grele �i de 5-7 cm pe solurile mai u�oare, diferentierea f�cându-se în

func�ie de umiditatea solului.

Lucr�rile de îngrijire: Rolul esen�ial al lucr�rilor de îngrijire în cultura porumbului

este combaterea buruienilor, fa�� de care porumbul este mai sensibil în compara�ie

cu alte plante pr��itoare �i reactioneaz� cu sc�deri importante de produc�ie. Un alt

obiectiv al lucr�rilor de îngrijire este combaterea insectelor d�un�toare.

5. Principalii factorii biotici de risc pentru produc�ia de porumb

5. 1. Bolile ca factor de risc

Putregaiul roz al tiuletilor, produs de agentul patogen Fusarium

graminearum (Giberella zeae) (fig.24 ) produce daune în toate stadiile de dezvoltare

(plantule, tulpina �i boabe). Plantulele atacate putrezesc. La plantele mature atacul

se produce în zona dintre r�d�cina primara �i zona de formare a r�d�cinilor adventive,

extinzându-se treptat în lungul tulpinii. Interiorul tulpinii atacate cap�t� o culoare

roz, apoi treptat se brunific�, �esuturile putrezesc, tulpinile frângându-se cu u�urin��.

Atacul se poate produce �i pe boabele �tiuletelui, care sunt invadate de o pâsl� alb�

cu nuan�e roz, afectând inclusiv p�nu�ile care se lipesc de boabe �i putrezesc

împreun�. Temperatura ridicat� favorizeaz� boala. Ea evolueaz� �i în timpul p�str�rii

�tiule�ilor peste iarn� în condi�ii de depozitare necorespunz�toare (umezeal� mare,

89

neaerisire, etc.). Recolta de porumb este depreciat� cantitativ �i calitativ �i prin

con�inutul de micotoxine (aflatoxine �i fumonizine).

In condi�ile României, atacul ciupercii Fusarium graminearum pe �tiule�i produce

pierderi de 7-15%, con�inutul de micotoxine DON în boabele infectate dep��ind cu

mult nivelul admis. Reducerea nivelului de inocul primar de F. graminearum/G. zeae

prin utilizarea tehnologiilor conservative de biofumigare în cadrul succesiunii de

culturi grâu – porumb este benefic� atât pentru cultura de grâu cât �i pentru cultura

de porumb. In cazul unor condi�ii climatice favorabile atacului de F. graminearum,

pierderile la porumb pot fi semnificative, contaminarea cu micotoxine fiind cu mult

peste cea înregistrat� în cazul înro�irii spicului de grâu.

Fig. 24 Simptome de fuzarioza porumbului Gibberelia zeae (Fusarium

graminearum)

Cea mai sigur� m�sur� de prevenire a fuzariozelor o constituie cultivarea de

hibrizi rezisten�i �i tratamentele la saman��. De asemenea, sunt indicate sortarea

�tiuletilor �i depozitarea numai a celor cu umiditatea normal� (16-17oC) respectându-

se condi�iile optime de p�strare (aerisire).

Aspergiliile porumbului (Aspergillus flavus). Pericolul cel mai ridicat pentru

s�n�tatea omului �i a animalelor este reprezentat de ciupercile toxigene care

infecteaza porumbul în timpul vegeta�iei, producând micotoxine (aflatoxine) care

contamineaz� lan�ul alimentar.

T�ciunele comun (Ustilago maydis) este întâlnit frecvent în Câmpia Dun�rii.

Atacul ciupercii Ustilago maydis se manifest� dup� r�s�rire sau când porumbul are 7-

8 frunze �i pâna la coacere. Cel mai frecvent sunt atacate tulpinile �i �tiule�ii, mai

rar frunzele �i paniculele. O infec�ie puternic� a plantelor tinere are ca urmare

deformarea �i distrugerea lor.

Pe tulpini, tumorile se formeaz�, de regula, la nodurile bazale sau în treimea

superioar� a plantei, deasupra �tiuletelui, iar în acest caz urm�rile atacului sunt mai

grave. Pagubele produse sunt evaluate în medie la 2-5% din recolta anual�, dar în

anumite zone pagubele înregistrate pot fi �i mai mari. O intensitate mai mare a

atacului se înregistreaz� când porumbul este cultivat în monocultur�, iar în ultimii

90

ani se întâlneste în lanurile produc�toare de samân�� hibrid�, dezvoltându-se pe

�esuturile r�nite în urma ruperii paniculelor.

R�nile cauzate de insecte sau grindin�, îngr���mintele organice, excesul de

azot, densitatea mare a plantelor, sem�natul târziu, favorizeaz� atacul

ciupercii Ustilago maydis. Pentru prevenirea t�ciunelui comun se recomand�:

adunarea resturilor de plante r�mase dup� recoltare precum �i adunarea �i

distrugerea tumorilor pentru a evita m�rirea rezervei de spori din sol. Se recomand�

aratura adânc� �i respectarea unui asolament de 4-5 ani.

5.2 Insectele ca factor de risc

Caracterizarea agrometeorologic� a zonelor agricole în regiunea Dobrogea

indic� persisten�a unui climat continental cu influen�e reduse subtropicale

(mediteraneene) îns� cu o predominan�� spre un climat semiarid a�a cum indic�

media anual� a precipita�iilor. În aceste condi�ii, spectrul �i structura faunistic� a

popula�iilor d�un�toare sunt destul de restrînse, referitor la implica�iile asupra

produc�iei sau pagubelor. Condi�iile de secet� accentueaz� mult factorii favorabili

dezvolt�rii unor insecte d�un�toare specifice zonei aride. De asemenea, de cele mai

multe ori în asemenea situa�ii, impactul major asupra poten�ialului de produc�ie al

plantelor este sporit, nu atît de atacul în sine, cît mai ales prin faptul c� ace�ti

d�un�tori sînt vectori pentru patogeni care se manifest� extrem de virulent

diminuînd semnificativ calitativ �i cantitativ recolta.

Principalii d�un�tori identifica�i pentru zona Dobrogea, precum �i m�surile

recomandate pentru combatere, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 5 Principalele specii de insecte d�un�toare culturilor de porumb în Dobrogea

SPECIA M�SURI DE COMBATERE

Tanymecus dilaticollis Gyll., (r��i�oara,

g�rg�ri�a frunzelor de porumb)

Tratament la s�man��

Ostrinia nubilalis Hb. (sfredelitorul

porumbului)

Rezisten�a hibridului, tratamentul

semin�ei, m�suri agroculturale,

tratamente cu produse biologice în

vegeta�ie

Anoxia villosa F., Pentodon idiota Hb.,

Melolontha melolontha L (viermi albi,

Tratament la s�man��, tratament la sol

cu produse granulate

91

scarabeide)

Agriotes pilosus Panz., Agriotes ustulatus

Schall., (viermi sîrm�)

Tratament la s�man��, tratament la sol

cu produse granulate

Homeosoma nebulella Hb. (molia florii

soarelui)

Monitorizare �i m�suri de prognoz�

Cel mai des întâlnit d�un�tor, Tanymecus dilaticollis Gyll. (r��ioara porumbului),

produce daune în stadiul de adult. Consumarea frunzelor poate avea loc treptat,

dinspre partea superioar� c�tre cea inferioar� �i dinspre cele dou� margini ale

limbului c�tre nervura central�.

Fig. 25 Harta de r�spândire a d�un�torului Tanymecus dilaticollis

Zonele marcate cu ro�u, în harta de r�spândire (fig.25), reprezint� ariile cu condi�ii

de favorabilitate pentru specia T. dilaticollis, în aceste zone densitatea insectei

dep��ind frecvent 10 exemplare/m2 .

Frecvent, prin confluen�a unor ros�turi, por�iuni de frunz� se franjureaz�, se

desprind �i cad pe sol; alteori, ros�tura transversal� efectuat� la diferite niveluri

deasupra zonei tecii progresând, în cele din urm� frunzele se frâng sub propria lor

greutate.În sfîr�it, dac� frunzele au fost consumate în întregime, insecta se fixeaz� la

partea terminal� a tulpinii �i roade extremitatea tijei pîn� la zona coletului; nu

rareori, îns� în cazul unor atacuri puternice este roas� baza tulpinii, la nivelul solului,

consecin�a fiind retezarea plantei

M�surile de combatere sunt reprezentate în primul rând printr-o bun� agrotehnic�

respectînd normele indicate de speciali�ti (ar�tur� adînc�, discuit, epoca de plantare,

densitate, iriga�ii etc.), care poate reduce considerabil gradul de atac men�inînd

atacul la limita sau sub pragul economic de d�unare (PED), respectiv 3 adul�i/mp la

r�s�rire. Se recomand� de asemenea, tratamente la s�mîn�� cu produse avizate.

92

Ostrinia nubilalis Hb. (Lepidoptera:Pyralidae) (sfredelitorul porumbului)

Fig. 26 Harta de r�spândire în Dobrogea a d�un�torului Ostrinia nubilalis

Zonele marcate cu ro�u pe harta de r�spândire (fig. 26), sunt ariile cu condi�ii

de favorabilitate pentru specia Ostrinia nubilalis Hb. Atacul este produs de larv�

(fig.27). Pe plantele de porumb, atacul se poate prezenta sub diferite aspecte, în

func�ie de organul plantei atacat. Astfel, pe inflorescen�e, larvele rod staminele �i

manifest� o tendin�� de perforare a pedunculului panicular, fapt pentru care

paniculul se frînge cu mult� u�urin�� în timpul vînturilor sau ploilor. Pe frunze, atacul

larvelor de vîrsta I se prezint� sub forma unor orificii alungite cu l��imea de 1 mm �i

lungimea de 5-10 mm. �tiule�ii pot fi ataca�i la rîndul lor �i larva consum� o parte din

boabe. Larva de vîrsta II – III p�trunde în interiorul tulpinii de porumb, obi�nuit prin

zona tecii frunzelor �i mineaz� de-a lungul internodiilor tulpinii; în caz de vânt, chiar

slab, tulpinile se frâng u�or iar recoltarea mecanic� este dificil�, pierderile de recolt�

fiind consistente. Activitatea larvei favorizeaz�, de obicei, prin leziunile produse la

nivelul tuturor organelor plantei instalarea unor specii de patogeni deosebit de

periculo�i, cel mai frecvent fiind t�ciunele negru (Ustilago sp.).

Fig. 27 Atacul larvei sfredelitorului Ostrinia nubilalis Hb. în interiorul tulpinii de

porumb (Foto original)

M�surile pentru prevenirea atacului acestei specii, precum �i cele curative sunt

cele mai indicate. Modul de via�� al insectei, în interiorul tulpinii, pentru o mare

parte din ciclul s�u biologic, ca �i dificultatea efectu�rii eficiente a tratamentelor în

perioada de vegeta�ie complic� foarte mult protec�ia plantelor de porumb fa�� de

93

acest d�un�tor. În Dobrogea îns�, condi�iile de dezvoltare pentru o mare parte dintre

entomofagii acestei specii (destul de numero�i, de altfel) în special existen�a a cel

pu�in dou� specii de parazitoizi ai larvei, din familia Tachinidae (Ord. Diptera), poate

fi un element important pentru mentinerea popula�iilor acestei specii la un nivel de

densitate sub pragul economic de daunare. În acela�i timp, selectarea în vederea

plant�rii a hibrizilor cu rezisten�� crescut� la atacul acestei specii poate fi m�sura

util� care, coroborat� cu o agrotehnic� perfect� poate asigura o protec�ie eficient� a

culturii de porumb.

Reorganizarea sistemului agricol dup� 1990 a creat �i o serie de condi�ii pentru

men�inerea �i chiar exacerbarea atacului unor specii de insecte d�un�toare

caracteristice zonelor de step� �i silvostep� arid� dar care erau men�inute la un nivel

rezonabil de densitate prin managementul agricol de tip intensiv care a fost aplicat

înainte de 1989. Dintre acestea se remarc� speciile de Scarabeidae (viermi albi) (fig.

28 �i 29), care în localitatea Amzacea produc frecvent daune porumbului (larvele în

primele etape de vegeta�ie).

Fig. 28 Anoxia villosa F. (larva) Fig. 29 Melolontha melolontha L. (larva)

Pagubele d�un�torului Anoxia villosa F. (c�r�buul de step�) (fig. 28) sunt

produse atît de larve, cît �i de adul�i, mai ales în anii seceto�i �i în condi�ii de

neirigat. Adultul atac� frunzele, producînd ros�turi adînci pe marginea limbului, sau

atac� teaca plantulei în fazele timpurii ale apari�iei. Larvele consum� r�d�cinile

producînd uscarea plantelor. M�suri de control sunt reprezentate de aplicarea

tratamentelor la sol, cu insecticide granulate. Rezultate bune s-au ob�inut �i prin

aplicarea tratamentelor cu produse biologice (pe baz� de tulpini de Beauveria

basiana Bass.- Vuill.)

Viermii sârm� (Agriotes lineatus, Agriotes pilosus, Agriotes obscurus) pot

produce daune însemnate. Sunt insecte polifage, larvele atac� boabele în germina�ie

�i vârfurile de cre�tere ale ramifica�iilor radiculare ale multor specii de graminee.

M�surile de control se impun atunci când densitatea larvelor/m2 este mai mare de 5-6

larve/m2. Tratamentul semin�elor cu produsele chimice avizate este o m�sur�

eficient� pentru prevenirea atacurilor, care pot duce la pierderi de recolt�.

94

Deosebit de important� în tehnicile de combatere, este combaterea biologic�.

Aceasta metod� are scopul de a limita densitatea popula�iilor si nu de a eradica

agen�ii de d�unare. Metodele de combatere biologic� cuprind o serie de practici,

care implic� utilizarea mijloacelor microbiologice cu actiune direct� sau indirect

asupra patogenilor sau asupra plantei gazd�.

Utilizarea biopesticidelor în agricultur� a crescut semnificativ, datorit� multiplelor

lor avantaje, �i anume:

� Nu las� reziduuri nocive;

� Impact semnificativ redus asupra speciilor ne�int�;

� Pot fi mai ieftine decât pesticidele chimice, când sunt produse local;

� Pot fi mult mai eficiente pe termen lung decât pesticidele chimice;

� Sunt selective �i nu determin� apari�ia unor noi agen�i de d�unare

problem�;

� Nu este necesar� producerea unor noi substan�e chimice, deoarece

organismele sunt disonibile;

� Organismele de combatere se vor înmul�i �i r�spândi în mod natural;

� Agentul de d�unare este incapabil s� dezvolte rezisten�� (sau aceasta se

dezvolt� foarte încet);

� Durabilitatea tratamentelor prin multiplicarea continua a agentilor de

combatere biologica.

In acela�i timp, combaterea biologic� are �i dezavantaje:

� Specificitate înalta, care necesit� o identificare exact� a d�un�torului/

patogenului �i poate presupune utilizarea mai multor pesticide;

� Vitez� de ac�iune lent� (aceasta facându-le nepotrivite pentru aplicarea

în cazul în care un focar de infec�ie reprezint� o amenin�are imediat� pentru o

cultur�);

� Adesea au o eficacitate variabil� datorit� influen�ei factorilor biotici �i

abiotici (deoarece biopesticidele sunt organisme vii care combat d�un�torii/ bolile

prin multiplicarea în locusurile tinta);

� Organismele vii evolueaz� �i î�i m�resc rezisten�a la mijloacele de

combatere biologice, chimice, fizice sau orice alt� form� de combatere. Dac�

popula�ia �int� nu este exterminat� sau împiedicat� s� se înmul�easc�,

supravie�uitorii pot deveni toleran�i, rezultând rase evoluate, rezistente la produsele

aplicate;

95

� Metodele de combatere biologic� implic� costuri destul de mari �i

necesit� consultarea speciali�tilor în domeniu.

5.3 Buruienile ca factor de risc

Culturile de porumb din judetul Constanta prezint� o puternic� �i diversificat�

infestare cu buruieni mono si dicotiledonate anuale si perene. Cele mai raspandite

sunt:

- dicotiledonate anuale: Amaranthus blitoides, Amaranthus retroflexus,

Chenopodium album, Polygonum convolvulus, Solanum nigrum, Xanthium spinosum;

- dicotiledonate perene: Convolvulus arvensis, Cirsium arvense, Aristolochia

clematitis;

- monocotiledonate anuale: Setaria viridis, Setaria glauca, Echinochloa crus-galli;

- monocotiledonate perene: Cynodon dactylon, Sorghum halepense

a b c d

e f g h

a- Amaranthus retroflexus; b -Chenopodium album; c- Solanum nigrum;

d- Aristolochia clematidis; e- Setaria glauca; f- Echinochloa crus galli;

g- Sorghum halepense; h- Cynodon dactylon

Pagube produse de buruieni la cultura porumbului

Cre�terea lent� a plantelor de porumb în primele de 4-6 s�pt�pmâni de la

r�s�rire, asociat� cu num�rul redus de plante la m2 (4-6 pl/m2), creaz� o competi�ie

înc� de la început între planta de cultur� �i buruian� cu un avantaj major în favoarea

buruienilor. Acestea, prin numarul lor, prin rapacitatea pentru spa�iu, ap� �i hran�,

câstig� lupta provocând mari pagube culturilor de porumb care variaz� în limitele 30-

96

80% în func�ie de gradul de infestare, ducând chiar la compromiterea total� a

recoltei în cazul infest�rii cu specia Sorghum halepense din rizomi.

Metode de combatere a buruienilor

Sistemele integrate de combatere a buruienilor din cultura porumbului se

bazeaz� pe îmbinarea armonioas� de metode preventive, metode agrotehnice �i

chimice:

Metode preventive

- respectarea m�surilor de carantin� fitosanitar�;

- folosirea la semanat a semin�elor condi�ionate;

- distrugerea focarelor de infestare cu semin�e de buruieni din terenurile

necultivate: drumuri, alei, talazurile teraselor, �an�uri, canale de irigat;

- folosirea apei de irigat f�r� semin�e de buruieni;

- recoltarea la timp �i corect� a culturilor;

- evitarea r�spândirii semin�elor de buruieni prin intermediul animalelor;

- urm�rirea evolutiei speciilor segetale;

- preg�tirea patului germinativ;

- sem�natul la epoca optim�;

- respectarea adâncimii de sem�nat;

- asigurarea densit��ii optime a plantelor;

- corectarea reactiei solului;

- folosirea gunoiului de grajd complet fermentat;

- mulcirea;

- eliminarea excesului de umiditate

Metode agrotehnice

- lucr�rile de baz� ale solului: ar�tura �i lucr�rile cu cultivatorul sau care distrug

buruienile în vegeta�ie �i par�ial organele vegetative de înmul�ire;

- metoda epuiz�rii pentru distrugerea buruienilor perene prin lucr�ri superficiale,

repetate ale solului, prin t�ierea l�starilor care apar la suprafata solului, epuizând

astfel substan�ele de rezerv�;

- metoda provoc�rii care const� în m�run�irea stratului superficial de sol, prin

gr�pare pentru a stimula germina�ia semin�elor de buruieni. Opera�ia se repet� de 2-

3 ori la adâncimi diferite iar reu�ita ei depinde �i de umiditatea solului.

- pr��itul; num�rul �i epocile de aplicare ale pra�ilelor depind de gradul de

îmburuienare. La pr��itul mecanic pe intervalele dintre rânduri trebuie respectat�

97

zona de protec�ie, adâncimea �i epoca de executare, viteza de deplasare a

agregatului etc.

- rota�ia culturilor, care permite evitarea monoculturii ce favorizeaz� înmul�irea

buruienilor;

Metode chimice

Combaterea pe cale chimic� a buruienilor din cultura porumbului poate fi realizat�

prin:

Tratamente aplicate preemergent - înainte de sem�nat (ppi) sau imediat

dup� sem�nat.

Tratamente aplicate postemergent - aplicate în vegeta�ie.

In functie de speciile de buruieni erbicidele recomandate la cultura de porumb sunt:

Pentru buruieni monocotiledonate si unele dicotiledonate, erbicide cu aplicare ppi

sau preemergenta: S-metolaclor 960 g/l; S-metolaclor 312,5 g/l + terbutilaxin 187,5

g/l; dimetenamid P 720 g/l; pendimetalin 330 g/l; isoxaflutol 480 g/l; petoxamid 600

g/l; mesotrione 37,5 g/l + teburtilazin 125 g/l + S-metolaclor 375 g/l

Pentru buruieni dicotiledonate anuale �i perene �i unele monocotiledonate, erbicide

cu aplicare in postemergenta: fluroxipir 250 g/l; clopiralid 300 g/l; acid 2,4D din

1EHE 600 g/l; acid 2,4D 675 g/l; dicamba 480 g/l; dicamba 100 g/l + acid 2,4D 300

g/l; tritosulfuron 12,5% + dicamba 60 %; rinsulfuron 3,26% + dicamba 60,87%;

florasulam 6,25 g/l + acid 2,4D 300 g/l; dicamba 120 g/l + acid 2,4D 344 g/l.

Pentru buruieni monocotiledonate si in special Sorghum halepense din rizomi,

erbicide cu aplicare postemergenta: nicosulfuron 40 g/l; rimsulfuron 250 g/kg +

surfactant; rimsulfuron 50% + tifensulfuron –metil 25% si altele.

98

V. ROZ�TOARELE DIN DOBROGEA

Componenta specific� a roz�toarelor din B�r�gan �i Dobrogea este urm�toarea:

iepurele (Lepus europaeus L), popând�ul (Citellus citellus), �oarecele de stepa

(Sicista subtilis Nordm.), orbetele (Spalax leucodon Nordm.), �obolanul cenu�iu

(Rattus norvegicus Berk.), �oarecele de misun� (Mus musculus spicilegus Pet.),

�oarecele de p�dure (Apodemus sylvaticus L.) hârciogul (Cricetus cricetus L), grivanul

mic (Mesocricetus auratus Waterh.), �oarecele de p�dure( Microtus arvalis Pall) etc.

In culturile de cereale se întâlnesc toate speciile enumerate mai sus,dar

dominante sunt speciile Microtus arvalis, Mus musculus spicilegus si Apodemus

sylvaticus; speciile, Mus musculus spicilegus �i Apodemus sylvaticus, se concentreaz�

aici în timpul prim�verii �i verii datorit� abunden�ei de hran�. Specia Microtus arvalis,

se întâlne�te mai ales începând din toamn� �i pân� în prim�var�, în faza verde a

culturilor �i în anii de invazii.

Culturile de plante pr��itoare (porumb, floarea soarelui etc.), sunt cele slab

populate. Aici lucr�rile intense de agrotehnic� nu asigur� condi�ii optime de hran� �i

microclim�.Se remarc� popularea acestor culturi dupa sem�nat de c�tre Citellus

citellus, care hr�nindu-se cu semin�ele de porumb �i floarea soarelui aduce pagube

importante culturilor respective. In timpul verii aceste culturi de obicei nu sunt

populate de roz�toare, doar spre toamn� când apar din nou speciile M.m.spicilegus si

A.sylvaticus, atrase de semin�ele de porumb �i floarea soarelui, iar dup� ce se

efectueaz� ar�tura de toamn� se retrag spre perdele de protec�ie.

Speciile dominante în perdelele de protec�ie, sunt în general speciile granivore,

cum ar fi M.m.spicilegus si A.sylvaticus. Celalalte specii populeaz� de obicei numai

marginile perdelelor de protec�ie, unde i�i fac galerii, astfel fiind ferite de lucr�rile

agrotehnice.

Din cele expuse mai sus se poate preciza c� �oarecele de câmp, �oarecele de

misun�, �oarecele de p�dure �i popând�ul predomin� în majoritatea culturilor

agricole, unde datorit� modului de hran� �i condi�iilor de via�� produc daune

importante.

�oarecele de câmp, Microtus arvalis Pall. se num�r� printre roz�toarele cele

mai d�un�toare culturilor de cereale. El tr�ie�te în colonii, în cuiburi subterane cu

numeroase galerii, adânci de 30-40 cm, care comunic� cu exteriorul printr-un num�r

variabil de g�uri, care nu corespund cu numarul real de �oareci.

Densitatea acestui d�un�tor este în func�ie de temperatur�, umiditate, hran�

etc. Precipita�iile abundente sau topirea brusc� a z�pezii în prim�var� sunt total

nefavorabile, în aceste condi�ii înregistrându-se o mortalitate foarte ridicata.

Lipsa exagerat� a precipita�iilor în perioada de primavar� – var� (seceta

prelungit�), duc la reducerea num�rului de �oareci. In verile mai pu�in secetoase sau

99

iernile mai blânde, �oareci p�r�sesc cuiburile vechi �i i�i construiesc galerii în

terenurile înierbate sau în terenurile îns�mân�ate cu cereale de toamn�, aici g�sind

hran� suficient�.

�oarecele de câmp se înmul�e�te în tot cursul perioadei de vegeta�ie (din

prim�var� pân� în toamn�), având o prolificitate destul de mare, o femel� are 4- 7

genera�ii pe an, fiecare având 4-8 pui. Puii ajung la maturitate în decurs de 30 –60

de zile, raportul dintre sexe fiind de 3:1 sau chiar 4:1 în favoarea femelelor,

conducând de cele mai multe ori la cre�terea densit��ii.

Densitatea este în func�ie de sezon, �i poate varia de la 100 de indivizi/ ha

(nivel foarte sc�zut), la 500 de indivizi/ha (nivel mediu) �i la peste 1000 indivizi/ha

(nivel foarte ridicat). Specia Microtus arvalis are fluctua�ii numerice foarte mari �i în

condi�iile ��rii noastre pot s� apar� la fiecare 3 – 4 ani suprapopulari (invazii) locale,

care îns� în condi�iile de step� nu sunt de lung� durat�.

Când densitatea este mare, �oarecii de câmp produc pagube mari în culturi

atât la suprafa�� prin roaderea p�r�ilor aeriene ale plantelor cât �i în sol prin

distrugerea r�d�cinii plantelor.

Atacul de toamn� se manifest� imediat dup� r�s�rirea grâului (sau altei

culturi), plantele sunt roase având aspect de p��unare. Atacul se poate continua �i în

iarn� dac� solul nu este acoperit cu zapada iar temperaturile sunt mai mari de 0

grade C, precum �i la desprim�v�rare.

O alt� perioad� a atacului este între formarea bobului �i recoltare. În lan se

pot observa fire de grâu cu spicul retezat de la baz�. În lanurile atacate se

eviden�ieaz� c�r�rile pe unde circul� �oarecii. În timpul recoltatului �i mai ales dup�

seceri�, �oarecii produc în anii de invazii pagube foarte mari. Cantitatea de hran�

consumat� de un �oarece în timp de un an este de cica 7 kg. de boabe �i 11 kg.

vegetale.

Speciile Mus musculuus, Apodemus sylvaticus sunt mai pu�in frecvente în

culturile de cereale în condi�iile nefavorabile ale prim�verilor �i verilor, dar spre

toamn� când hrana este din abunden�� se face sim�it� prezen�a acestora.

A�a dup� cum s-a men�ionat mai sus în culturile de pr��itoare predominant�

este specia Citellus citellus, mare consumator de diverse semin�e, iar prim�vara de

r�d�cini. Tr�ie�te în galerii adânci de 1–1,5 m, unde i�i construie�te cuibul �i i�i

adun� rezerve mici de hran�. Toamna intr� în hibernare care dureaz� pân� prim�vara.

Femela na�te de 1-2 ori pe an, câte 3–8 pui. Condi�iile nefavorabile afecteaz� mai

pu�in aceast� specie, aceasta se explic� prin faptul ca ele au galeriile adânci unde

petrec perioadele nefavorabile în hibernare.

100

COMBATEREA ROZ�TOARELOR

Din cauza temperaturilor ridicate din ultima perioad�, exist� un real poten�ial

de atac �i tendin�a accentuat� de înmul�ire a roz�toarelor mici (�oarecele de câmp

(Microtus arvalis) în culturile agricole, drept pentru care în astfel de situa�ii se impun

m�suri de prevenire �i combatere. Succesul în ac�iunile de prevenire �i combatere a

roz�toarelor este greu de realizat, fiind condi�ionat de unii factori importan�i cum ar

fi modul de via�� �i hran�, condi�iile climatice etc.

M�suri de prevenire �i combatere.

M�surile de prevenire constau în recoltatul la timp al cerealelor, efectuarea

ar�turilor de var� �i de toamn� pentru distrugerea cuiburilor, distrugerea buruienilor

�i mai ales a celor de pe marginea �an�urilor, a drumurilor etc., care le servesc drept

hran� pe timpul iernii.

Combaterea chimica const� în utilizarea unor substan�e chimice, cu ac�iune de

intoxicare rapid� sau lent�, care trebuie s� întruneasc� anumite calit��i �i s� prezinte

garan�ia eficacit�tii rodenticide, dup� cum urmeaz�:

- s� fie toxice numai pentru roz�toare;

- s� fie absorbite repede �i în totalitate în organismul roz�toarelor;

- s� se elimine cât mai greu, pentru ca moartea sa se produc� lent, dup�

câteva zile, ca s� nu creeze panic� sau s� alarmeze ceilal�i indivizi, care astfel

sesiza�i, nu mai consum� substan�ele toxice sau p�r�sesc cultura;

- s� fie u�or de preparat �i condi�ionat, ca pulbere pentru pr�fuirea galeriilor

sau ca momeli alimentare.

Atunci când densitatea roz�toarelor este redus�, combaterea acestora se

efctueaz� prin aplicarea de momeli (circa 15 -25 g momeli /gal.activ�), sau prin

folosirea de cartu�e fumigene amplasate în galerie.

În situa�iile când densitatea �oarecilor este foarte mare a�a cum a fost în

toamna anului 2010, cele mai bune rezultate se ob�in prin efectuarea de tratamente

terestre cu insecticide a culturilor invadate.

La aplicarea tratamentelor fitosanitare se va avea în vedere respectarea

cu stricte�e a tehnologiei de aplicare �i a normelor de protec�ie a muncii �i a

mediului înconjur�tor prev�zute de legisla�ia în vigoare în cazul produselor de

protec�ia plantelor.

În concluzie se poate spune c�, în condi�iile existente în B�r�gan �i Dobrogea,

unele specii roz�toare i�i g�sesc condi�ii de via�� favorabile. În func�ie de sezon, de

num�rul lucr�rilor agrotehnice, ele migreaz� dintr-o cultur� în alta, ceea ce

contribuie la supravie�uirea �i înmul�irea acestora.