Download - ceccar s2 a3

Transcript
Page 1: ceccar s2 a3

CECCAR Categoria profesionala – Expert contabilFILIALA GALATI Nume si prenume: Antoniciuc Nicolai

Numar matricol: A 44505Numar certificate de absolvire: L1088

LUCRAREA DE STAGIU AN III SEM 2

Categoria I – Elaborarea situatiilor financiare anuale

1. În urma procesului de producţie se obţin: 1.000 buc. produs principal P şi 50 buc. produs secundar PS. După obţinerea lui P, PS este supus unor prelucrări suplimentare care ocazionează cheltuieli de 1.500.000 lei. Preţul de vânzare pe piaţă a lui PS în condiţii normale este de 100.000 lei/buc., iar cheltuielile estimate cu vânzarea acestuia sunt de 500.000 lei. Cheltuielile comune pentru obţinerea lui P şi PS sunt de 150.000.000 lei. Determinaţi costul de producţie al produsului P.

Rezolvare:Valoarea realizabilă netă a lui PS este 50 buc. x 100.000 lei/ buc. - 500.000 lei - 1.500.000 lei = 3.000.000 lei.Costul de producţie al lui P= 147.000.000 lei(Cheltuieli comune 150.000.000 lei - valoarea realizabilă netă a produsului secundar 3.000.000 lei), ceea ce înseamnă un cost unitar de 1.470.000 lei/ buc. 2. Despre un stoc de marfă se cunosc următoarele informaţii:- stoc la 1.05.N, 1.000 buc x 1.000 u.m./buc.;- achiziţie la 7.05.N, 2.000 buc. x 1.500 u.m./buc., TVA 19%;- vânzare la 15.05.N, 2.500 buc. x 2.000 u.m./buc., TVA 19%;- achiziţie la 23.05.N, 5.500 buc. x 1.800 u.m./buc., TVA 19%;- vânzare la 29.05.N, 5.800 buc. x 2.200 u.m./buc., TVA 19%.

Determinaţi valoarea ieşirilor din stoc şi a stocului final, ştiind că întreprinderea utilizează metoda FIFO.

Rezolvare:- Valoarea ieşirii din stoc la 15.05 va fi de 1.000 buc. x 1.000 u.m. + 1.500 buc. x 1.500 u.m. =

3.250.000 u.m.- Valoarea ieşirii din stoc la 29.05 va fi de 500 buc. x 1.500 u.m. + 5.300 x 1.800 u.m. = 10.290.000

u.m.- Valoarea celor două ieşiri este de 13.540.000 u.m.- Valoarea stocului final va fi de 200 buc. x 1.800 u.m. = 360.000 u.m.

3. La începutul lunii martie N, societatea comercialã ALFA S.A. prezintã urmãtoarea situaţie privind stocurile de mãrfuri: Stoc iniţial de 200 kg. evaluate la 1.000 u.m./kg. În cursul lunii au loc operaţiile: – 03.03.N: achiziţie 270 kg. x 1.500 de u.m./kg.; – 05.03.N: vânzare de 250 kg.; – 10.03.N: achiziţie de 300 kg. x 1.625 u.m./kg.; – 25.03.N: vânzare de 500 kg.

Page 2: ceccar s2 a3

La cât evaluaţi ieşirile (E) şi stocul final (Sf) dacã societatea practicã procedeul CMP calculat dupã fiecare intrare în stoc? a) E = 850.000; Sf = 20.000; b) E = 1.072.500; Sf = 32.500; c) E = 1.060.000; Sf = 20.000; d) E = 1.060.000; Sf = 32.500; e) E = 1.062.750; Sf = 29.640;

Rezolvare:01.03.N. Stoc Initial = 200 kg la 1000 u.mm/kg03.05.N. Achizitie 270 kg, la 1.500 u.m./kg. Stoc disponibil = 470 kg la (200*1000+270*1500)/470 = 1287 u.m./kg05.03.N. Vanzare 250 kg. la 1287 u.m/kg. Stoc disponibil = 220 kg la 1287 u.m./kg. Valoarea iesirii = 321.750 u.m.10.03 Achiztii 300 kg la 1625 u.m./kg. Stoc disponibil = 220+300 = 520 kg la (220*1287+300*1625)/520 = 1482 u.m./kg25.03.N Vanzare 500 kg la 1482. Valoare iesire = 500*1482 = 741.000 u.m. Stoc final = 20 kg. *1482 = 29640.Valoare iesiri = 321.750+741.000 = 1.062.750 u.m.Raspuns: e) E = 1.062.750; Sf = 29.640.

4. Întreprinderea ALFA achiziţioneazã un echipament tehnologic. Ea primeşte odatã cu acesta douã produse program. Produsul A este utilizat pentru acţionarea automatã şi controlul echipamentului, iar produsul B este utilizat pentru analiza rentabilitãţii acestuia. Factura cuprinde: – preţul echipamentului:

- 500.000.000 lei;- cheltuieli de transport şi montaj: 100.000.000 lei;- produsul program A: 50.000.000 lei; - produsul program B: 10.000.000 lei.

Care este tratamentul contabil al intrãrii acestor active?

Raspuns :  %  =  404  660.000.000 2131 600.000.000

208 60.000.000209

5. La sfârşitul exerciţiului N, se cunosc urmatoarele informaţii despre un echipament tehnologic: - valoarea contabila neta este de 200 u.m.;- cheltuielile cu dezmembrarea sunt reestimate la 1.500 u.m.; - exista un provizion pentru dezmembrarea echipamentului constatat la o valoare actualizata de 1.438 u.m.; - rata dobânzii de piaţa este reestimata pentru ultimii doi ani din durata de viaţa utila la 13% în exerciţiul N+1 şi respectiv la 14% în N+2; - rata dobânzii de piaţa aferenta exerciţiului încheiat este de 16%.Înregistrarile contabile aferente exerciţiului N+1 sunt: 

a) 666 = 1513 230  1513 = 213 200   1713 = 7812 204 b) 666 = 1513 230 

Page 3: ceccar s2 a3

1513 = 213 404 c) 666 = 1513 230  1513 = 7812 404 d) 666 = 1513 62  6812 = 1513 404 e) 6812 = 1513 62.

6. Nu intrã în aria de aplicabilitate a IAS 36:a) investiţiile în filiale; b) investiţiile în întreprinderile asociate;c) întreprinderile în asocierile în participaţie;d) imobilizãrile corporale;e) investiţiile imobiliare evaluate la valoarea justã, potrivit IAS 40.

7. În care din urmãtoarele situaţii un contract de locaţie poate fi clasificat diferitde cãtre locatar şi locator?1) când doar o parte din riscurile şi avantajele asociate proprietãţii au fosttransferate la locatar;2) valoarea plãţilor minimale diferã la locator şi locatar datoritã implicãrii uneiterţe pãrţi care garanteazã valoarea rezidualã;3) când este implicatã o terţã parte şi, deşi locatorul nu a transferat cvasitotalitatea riscurilor şi avantajelor, locatarul a preluat cvasitotalitatea riscurilor şi avantajelor;4) când tratamentele fiscale prevãd o astfel de încadrare;5) când se precizeazã în contract cã locatarul şi locatorul impart în mod egalriscurile şi avantajele şi amândoi vor menţine activul în bilanţ.a) 2+3;b) 1+2+3;c) 1+4;d) 4;e) 4+5

8. Se cunosc urmãtoarele informaţii privind întreprinderea ALFA, la 31.12.N:

1. imobilizãri corporale care au o valoare contabilã de 100.000 mii lei şi o bazã fiscalã de 80.000 mii lei; 2. plata unei chirii în avans în sumã de 50.000 mii lei, recunoscutã fiscal la momentul plãţii; 3. rezerva legalã constituitã în sumã de 150.000 mii lei; 4. creanţe clienţi cu valoare brutã de 200.000 mii lei, pentru care s-a constituit un provizion pentru depreciere nedeductibil fiscal de 40.000 mii lei; 5. amenzi de plãtit în sumã de 20.000 mii lei (nedeductibile fiscal); 6. dobâzi de plãtit în sumã de 200.000 mii lei, recunoscute fiscal la momentul plãţii;7. încasarea unei redevenţe în valoare de 60.000 mii lei aferentã exerciţiului urmãtor şi care este recunoscutã fiscal la momentul imputãrii în contul de profit şi pierdere.

Valoarea diferenţelor impozabile (DI) şi a diferenţelor deductibile (DD) este de:

a) DD = 260.000; DI = 50.000;

b) DD = 240.000; DI = 70.000;

Page 4: ceccar s2 a3

c) DD = 0; DI = 310.000;

d) DD = 310.000; DI = 0;

e) DD = 330.000; DI = 200.000.

9. Conform normei IAS 29 “Informarea financiara in economii hiperinflationiste” pozitia monetara se calculeaza astfel:a) Active monetare – Datorii monetareb) Active nemonetare – Datorii nemonetare + Capitaluri proprii;c) Datorii nemonetare + Active nemonetare;d) Active monetare + Active nemonetare – Capitaluri proprii;e) Active monetare + Datorii monetare. 10. Care din urmatoarele elemente este monetar?

a) Un utilaj;b) Un produs finit;c) O cheltuiala inregistrata in avans;d) Venitul inregistrat in avanse) O creanta-clienti.

Categoria II – Auditul statutar al situatiilor financiare

11. Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?

Raspuns:

Normele de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care serefera auditorul pentru calificarea muncii sale. Aceste pot fi:

- Standardele Internationale de Audit (ISA), Practicile Internationale de Audit (IAPS),Standardele  Internationale privind Misiunile de Examen Limitat (ISRE), Standardele Internationale privind Misiunile de Certificare (ISAE), Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standardele de Audit si Certificare (IAASB) din cadrul Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC);

- Norme nationale emise de un organism profesionale recunoscut ca fiind autoritate in domeniu. 

Normele de audit permit tertilor sa aiba siguranta ca opinia auditorului va fi emisa in functie decriterii de calitate omogene. Ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivnice tehnici. 

Normele de audit se cladifica in 3 categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului:- norme profesionale de lucru;- norme de raportare;- norme generale de comportament;

12. Ce este si cum se determina pragul de semnificatie?

Page 5: ceccar s2 a3

Raspuns:

Pragul de semnificatie reprezinta nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera ca oeroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, precum si imaginea fidela a rezultatului, a situatiei financiare si a ptrimoniului intreprinderii.

Este nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. Stabilirea unor praguri de semnificatie permite:

- orientarea mai buna si planificarea misiunii;- evitarea lucrarilor inutile- jusitificarea deciziilor referitoare la opinia emisa.

Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utlizate diferite elemente de referinta:capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri.

Definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii sale sa apreciezemai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misunii, sa aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fara rezerve.

Unele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie:- existenta unor prevederi legale, statutare sau contractuale;- evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi;- capitaluri proprii sau rezultate anormale

13. Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin extrapolare directa?

Raspuns:

Cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori , acestea sunt utilizate pentru a se estima valorea totala a erorilor pe segmental respectiv, prin exploatarea la intreaga populatie, deoarece auditorul nu a verificatdecat un esantion . Calculul erorilor exprimate prin exploatare directa = valoarea neta a erorilor din esantion / valoarea totala a esantionului x valoarea totala a populatiei 

14. Riscul de audit: componentele si relatiile intre acestea.

Raspuns:

Riscul de audit consta in faptul ca auditorul exprima o opinie incorecta din cauza faptului ca insituatiile financiare sunt erori semnificative.

Riscul de audit se divide in 3 componente:- Riscul inerent – consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sacomporte

erori semnificative, izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii deoperatiuni, din cauza unui control intern insuficient.

- Riscul legat de control – consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau intr-ocategorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni, nu este nici prevenita, nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si decontrol intern utilizate;

Page 6: ceccar s2 a3

- Riscul de nedescoperire – consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sadescopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni, izolatasau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni.

Exista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit.Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate

decontrol. Daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare reduc, astfel incat sa fie reduc cat mai mult riscul de audit si invers.

Pe de alta parte, trebuie sesizata si relatia de invers proportionalitate dintre caracterul semnificativ siriscul de audit. Cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de audit este mai mic siinvers.

15. Ce este riscul legat de control?

Raspuns:

Consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau intr-o categorie de operatiuni, izolata sauimpreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni, nu este nici prevenita, nici descoperitasi corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate.In general auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control atunci cand:

- sistemele contabile si de control nu sunt aplicate corect;- sistemul contabil si cel de control intern ale intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.

16. Ce este riscul inerent?

Raspuns:

Consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative, izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni, din cauza unui control intern insuficient.

17. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA aţi constatat că la 31 decembrie stocul la  produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie cunoscând că întreprinderea foloseşte metoda FIFO, că stocul la 1 decembrie a fost de 500 unităţi a 10.000 lei fiecare, că în 10 decembrie s-au cumpărat 500 unităţi a 12.000 lei fiecare şi că în 20 decembrie au ieşit 400 unităţi?

Rezolvare:Iesire la 20 Decembrie = 400 *10.000 leiStoc Final = 100*10.000 + 500*12.000 = 7.000.000

18. Auditul contractual: caracteristici si obiect.

Raspuns:

Auditul contractual se defineste ca fiind activitatea desfasurata pentru o unitate economica de catre persoane autorizate pe baza unui contract de prestari servicii incheiat intre entitatile auditate

Page 7: ceccar s2 a3

si auditorii financiari care pot fi persoane juridice saupersoane fizice autorizate pentru aceasta activitate. De regula auditul contractual se incheie pentru certificarea situatiilor financiare, aunor elemente de bilant, pentru evaluari asupra activitatii de achizitii publice sirestructurari pentru proiecte financiare, planuri, bugete. Acest tip de audit este considerat a fi expresia celei mai independente categorii aleacestei forme de activitate.

Categoria III – Expertize contabile

19. Care sunt faptele care constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului? 

Raspuns: Sunt abateri disciplinare urmatorele fapte:

- Comportamentul necuvincios fata de membrii Corpului ,reprezentantii Ministerului Finantelor sau fata de alti participanti la reunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului 

-  Absenta nemotivata de la intrunirea adunarii generale a filialei sau de la Conferinta Nationala- Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etica profesionala a expertilor contabili si

contabili autorizat idin Romania referitoare la publicitate-  Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare profesionala -  Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract

in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala a celui care il incheie:expert contabil sau contabil autorizat

-  Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului professional-  Nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor in scopul sustragerii de la plata cotizatiei-  Fapta membrului Corpului de a nu depune in termenul stabilit la filiala care apartine fisa pentru

persone fizice sau juridice -  Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea

profesionala.

20. Onorariile şi independenţa.

 Raspuns:Când onorariile primite de la un client sau de la un grup de care aparţine

acelclient, reprezintă o parte importanţă din onorariile brute totale ale cabinetului în ansamblu, dependenţa faţă de acest client sau grup trebuie examinată cu atenţie, căci independenţa poate fi pusă în pericol. Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli şi furnizează instrucţiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie să fie în concordanţă cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situaţia economică a fiecărei ţări. Serviciile profesionale nu trebuie să fie propuse sau efectuate, unui client, pe bază de acorduri sau contracte conform cărora facturarea onorariilor este condiţionată de importanţa problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii. În ţările în care facturarea onorariilor este condiţionată de rezultat, este autorizată de legislaţie sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenţa nu este obligatorie. Onorariile fixate de tribunal sau de altă autoritate publică nu sunt considerate ca intrând în această categorie. Dimpotrivă, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrând în această categorie.

21. Explicati principiul confidentialiatii.

Page 8: ceccar s2 a3

Raspuns:

Profesionistii contabili au obligatia sa : - Respecte confidentialitatea informatiilor dobandite in timpul cat siØ dupa terminarea relatiei intre

profesionistul contabil si client. Respectarea confidentialitatii are ca exceptie cazul in care acesta a fost autorizat in mod special sa dezvaluie o anumita informatie sau daca exista o obligatie legala sau profesionala de a dezlalui o asemenea informatie. 

-  Sa se asigure ca personalul aflat sub controlul lor si persoanele care la furnizeaza consultanta respecta principiul confidentialitatii. 

-  Sa nu foloseasca , nici sa para ca foloseste informatia in avantajul personal sau in avantajul unei terte parti. 

-  Poate sa divulge informatii doar in scopul descarcarii de responsabilitate conform normelor profesiei si reglementarilor in vigoare.

- Sa respecte Normele profesionale ale CECCAR care precizeaza referintele necesare confidentialitatii stabilite pt fiecare tip de misiune. 

-  Sa fie constienti ca principiul confidentialitatii informatiei este o parte a normelor profesiei si cerintele etice detaliate cu privire la aceasta depend de legislatia in domeniu. 

Categoria IV – Evaluarea intreprinderilor

22. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor inchiriate este de 105.000 mii lei. Iar valoarea bunurilor intreprinderii inchiriate la terti este de 75.000 mii lei. Valoarea substantiala bruta a intreprinderii va fii de: 

a) 455.000 mii lei;b) 320.000 mii lei;c) 350.000 mii lei.

Raspuns: VSB = 425.000 + 105.000 - 75.000 = 455.000 mii lei

23. Valoarea patrimoniala a intreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiara este de 1.000 mii lei, rata neutra de plasament (i) este de 11% iar rata de actualizare (c) este de 25%. Valoarea intreprinderii prin metoda bazata pe goodwill este de: 

a) 8.800 mii lei;b) 8.600 mii lei;c) 8.480 mii lei.

ANC – valoarea patrimoniala a intreprinderii

CB – capacitatea beneficiara

I – rata neutra de plasament

C (t)– rata de actualizare

ANC = 8.000 mii. lei; CB = 1.000 mii. lei; i = 1 1 % ;

Page 9: ceccar s2 a3

c ( t ) = 2 5 %

Pragul de rentabilitate al întreprinderii fiind de 880 mii. lei (ANC • i), rezultă o rentă de goodwill pozitivă de 120 mii. lei (CB - ANC • i) pe care, pentru a obţine goodwill-ul, o vom actualiza:

Goodwill Valoarea globală a întreprinderii

c = 25% 480 8.480

24. 25.

Categoria VII – Studii de fezabilitate

26. Ce reprezintă durata de viaţă a unui proiect investiţional?

Raspuns:Durata de viata a unui proiectului investitional este privita din diferite puncte de vedere .De

aceea s-au desprins diferite idei despre aceasta.Din punct de vedere contabil se sustine ideea ca durata de viaţă a unui proiect investiţional

se pliaza pe durata normată de exploatare a mijlocului fix, respectiv durata din catalogul normelor deamortizare.

Un alt punct de vedere, caracteristic analizelor economice, presupun ca durata de viaţă a unui proiect investiţional reprezinta orizontul de timp de-a lungul căruia estimarea fluxurilor de veniturişi cheltuieli să poată fi făcută cu rezonabilă încredere.

27. Unul din indicatorii utilizaţi în evaluarea tradiţională a proiectelor investiţionale esteindicele de profitabilitate neactualizat. Care este modul de calcul şi conţinutul indicatorului?

Raspuns:

Indicele de profitabilitate neactualizat (suma fluxurilor de numerar/ valoarea investitiei) – secalculeaza pentru numarul de ani in care se va realiza investitia

Perioada de recuperare a investiţiei urmăreşte reflectarea numărului de ani de exploatare în care efortul investiţional este recuperat pe seama fluxurilor de numerar net operaţional.

 O variantă de calcul a perioadei de recuperare presupune compararea anuală a fluxului de numerar net operaţional cumulat cu valoarea investiţiei. Recuperarea este definitivată în această abordare în anul în care fluxul de numerar net operaţional cumulat egalează valoarea investiţiei (fluxul de numerar net operaţional ajustat cumulat devine nul).

 O altă variantă de calcul utilizează fluxul de numerar net operaţional mediu aferent perioadei de exploatare previzionate explicit. Numărul de ani de exploatare a investiţiei necesar recuperării se determină în acest caz prin împărţirea valorii investiţiei la valoarea fluxului de numerar net operaţional mediu anual.

 Se subliniază că cele două variante de calcul menţionate anterior folosesc valorile nominale (neactualizate) ale fluxurilor de numerar. Se are deci în vedere recuperarea investiţiei din fluxurile de numerar rezultate în primii ani, orice numerar suplimentar generat ulterior recuperării urmând a constitui un surplus, ca expresie a rentabilităţii investiţiei.

Page 10: ceccar s2 a3

Categoria VIII – Analiza diagnostic a intreprinderii

28. Sa se calculeze fluxul de numerar de gestiune si cel disponibil in cazul unei intreprinderi pentrucare se cunosc urmatoarele elemente: cifra de afaceri 40000 u.m., cheltuieli materiale 20000 u.m.,cheltuieli salariale 10000, cheltuieli cu amortizarea 1500 u.m., cheltuieli cu dobanzi 800 u.m.,impozit pe profit 1000 u.m., imobilizarila inceputul anului 2000 u.m., imobilizari la sfarsitul anului2100 u.m., cresterea activului circulant net 100 u.m

Raspuns:

29.

Categoria VIII – Administrarea si lichidarea intreprinderilor

30. Care sunt măsurile premergătoare lichidării?

Raspuns:Măsurile premergătoare lichidării sunt reglementate în art. 113-115 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi constau în:

- sigilarea bunurilor din averea debitorului, cu excepţiile prevăzute la art. 113 alin. (3) din lege, precum şi luarea tuturor măsurilor necesare pentru conservarea acestor bunuri;

- luarea în posesie de către lichidator a bunurilor inventariate, lichidatorul devenind astfel depozitarul judiciar;

-  întocmirea inventarului bunurilor debitorului. Inventarul va trebui să descrie toate bunurile identificate ale debitorului şi să indice valoarea lor aproximativă la data inventarului. În toate cazurile, actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar dacă acesta nu participă la inventariere, actul va fi semnat numai de către lichidatorul judiciar.

 De precizat că, în cazul în care debitorul are bunuri şi în alte judeţe, judecătorul-sindic va trimite

notificări tribunalelor din acele judeţe, în vederea sigilării de urgenţă a bunurilor. 

De remarcat că, în continuare, dispoziţiile art. 113 alin. (4) şi (5) din lege privind bunurile debitorului în alte judeţe au rămas tot atât de neclare ca şi în vechea reglementare. În practică, acest lucru a fost rezolvat prin deplasarea lichidatorului la locul unde sunt situate aceste bunuri.

31. Prezentaţi cauzele dizolvării societăţilor comerciale.

Raspuns:

Page 11: ceccar s2 a3

    În contractul de societate, trebuie prevăzute clauzele de dizolvare a societăţii, această cerinţă rezultă din prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990, art. 8 pct. (p). 

    Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate în contract prin trimiterea la legislaţia societăţilor comerciale sau la alte legi speciale, sau prin menţionarea expresă a acestora.

    Într-o opinie, cauzele de dizolvare prevăzute de lege ar fi limitative.  În doctrina recentă, însă, s-a considerat că asociaţii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, şi alte cauze de dizolvare decât cele enumerate de lege, cu condiţia respectării art.5 Cod civil. 

    Problema este, în prezent, tranşantă, întrucât din art. 222 alin. (1) litera g) rezultă expresis verbis că dizolvarea poate interveni şi pentru cazuri prevăzute prin convenţia părţilor, altele decât cele reglementate la litera a)-f). 

    Cauzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate în cazul societăţilor comerciale, fără a fi limitate doar la acestea, sunt: expirarea duratei pentru care a fost înfiinţată societatea, în cazul în care o anumită durata a fost

stabilita imposibilitatea îndeplinirii obiectului de activitate falimentul reducerea capitalului social sub minimul legal reducerea (pentru o perioada de cel puţin 9 luni) numărului minim de acţionari prevăzut de legea

aplicabila dizolvarea prin hotărârea adunării generale

32. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, ce obligatii au lichidatorii?

Raspuns:

Dacã lichidarea se prelungeste peste durata unui exercitiu financiar, lichidatorii sunt obligati sã întcmeascã bilantul contabil anual si sã-1 depunã 1a directia generalã a finantelor publice si controlului financiar de stat la termenele stabilite de Ministerul Finantelor.

Categoria IX – Consultanta fiscal acordata contribuabililor

33. Societatea comerciala INA SA platitoare de TVA si de impzoit pe profit, vinde in aprilie bunuri din productia proprie (mobilier) in valoare de 30.000, TVA 19% cu plata in rate. Conform contractului, la ridicaraa mobilierului, clienul achita 20% din valoare restul urmeaza sa-l achite in 4 rate lunare successive. Dobanda este de 10%; costul marfurilor vandute este de 25.000 lei. Efectuati calculele si inregistrarile in aprilie si mai. Regularizati TVA in luna aprilie, stiind ca SID 4424 este de 1.000 lei.

Rezolvare:

Tabelul de rambursare lunara se prezinta astfel:Luna Valoarea platita Valoarea sold Valoarea dobandaAprilie 6.000 24.000 0Mai 6.000 18.000 24.000*10%/12 = 200Iunie 6.000 12.000 18.000*10%/12=150

Page 12: ceccar s2 a3

Iulie 6.000 6.000 12.000*10%/12=100August 6.000 0 6.000*10%/12=50Total 30.000 0 500

Inregistrari luna aprilie:4111 = %

701 29.500472 5004427 56054428 95

711 = 345 25.0005121 = 4111 7140

Inregistrarile luna mai:5121 = 4111 7140472 = 766 2004428 = 4427 38

Regularizare TVA luna aprilie:4427 = 4423 56054423 = 4424 1000

Sold final creditor 4423 = 4605.

34. O societate comerciala platitoare de TVA inregistreaza intr-un an venituri in suma de 560.000 lei din care 1000 lei venituri din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat reducere. Cheltuielile inregistrate sunt:

- cheltuieli cu servicii prestate de terti 10.000 lei (exista contracte incheiate, se justifica necesitatea lor si sunt documente care sa ateste prestarea lor efectiva);

- cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile 250.000 lei;- cheltuieli cu stocurile materiale constatate lipsa in gestiune, neimputabile 500 lei;- cheltuieli cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor: 180 lei pentru 6 zile stiind ca

limitamaxima pentru acest gen de cheltuieli pentru institutiile publice este de 13 lei/zi;- cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei,din care 50.000 lei este fondul de salarii si diferenta sunt

contributii aferente fondului de salarii;- cheltuieli sociale reprezentand contravaloarea biletelor de tratament acordate gratuity salariatilor

3000 lei;- cheltuilei de protocol 2400 lei; - chletuieli cu publicitatea 1200 lei;- cheltuieli cu impozitul pe profit platit in cursul anului 4.000 lei;

Sa se calculeze impozitul pe profit datorat pentrul intregul an.

Rezolvare:

- Venituri – 560.000 lei – impozabile;- Venituri din anularea provizionaleor – 1000 lei – neimpozabile

Page 13: ceccar s2 a3

- Cheltuieli cu servicii prestate de terti 10.000 lei – deductibile- Cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile – 250.000 lei – deductibile- Lipsa in gestiune neimputabila - 500 lei – nedeductibile- Cheltuieli cu indemnizatie pentru deplasare – 180 lei. Deductibilitate limitata la 13*2,5*6 = 195 lei

– deductibile- Cheltuieli cu plata salariilor si contributiilor – 63.500 lei – deducibile- Cheltuieli sociale – 3000 lei. Deductibilitate limitata la 2% din fondul de salarii = 50.000 lei*2% =

1000 lei, 2000 lei nedeductibile- Cheltuieli cu publicitate – 1200 lei - deductibile- cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate

dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile deprotocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;

Profit brut= 560000 - (10000 + 250000 + 500 + 180 + 63500 + 3000 + 2400 + 1200 + 4000) = 225220Profit pentru calculul protocolului deductibil = 225220 – 1000 (venituri neimpozabile) + 2400 + 4000 = 230620Cheltuieli cu protocol deductibile = 2%*230620=4612.40Cheltuieli cu protocol - 2400 lei – deductibile Profitul impozabil=560000 – 334780 – 1000 + 500 + 2000 + 4000 = 230720Impozit pe profit = 16% * 230720= 36915 lei

35. O societate pe actiuni platitoare de impozit pe profit, ale carei actiuni sunt detinute de AA (persoana fizica) în proportie de 70% si de BB (persoana fizica) 30%, realizeaza în exercitiul financiar 2008 venituri totale de 500.000 lei, din care venituri neimpozabile de 20.000 lei,  respectiv cheltuieli totale de 400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile 30.000 lei. Care este impozitul pe profit platit de societate si dividendele încasate de fiecare dintre cei doi actionari, tinând cont ca 60% din rezultat este repartizat acestora?

RezolvareImpozit pe profit = 16%(total venituri- total cheltuieli + cheltuieli nedeductibile – veniturineimpozabile)impozit pe profit = 16%(500.000 – 400.000 + 30.000 – 20.000) = 17.600 lei Profit brut = 500.000 – 400.000 = 100.000 lei profit net = profit brut – impozit pe profit = 100.000 – 17.600 = 82.400 leidividende = 60% din profitul net = 82.400 X 60% = 49.440 leiDivedendele actionarului AA= 70% X 49.440 = 34.608 leiDividendele actionarului BB = 30% X 49.440 = 14.832 lei

36. O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează în anul 200X venituri în sumă de175.000 lei (reprezentând în totalitate cifra de afaceri). Cheltuielile sunt următoarele:

- cheltuieli cu materiile prime şi materialele 35000 lei;- cheltuieli de personal 10000 lei;- cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000 lei;- cheltuieli cu provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor 15000 lei;- cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei;

Page 14: ceccar s2 a3

- cheltuieli făcute în favoarea asociaţilor 1200 lei (cu chiria spaţiilor puse la dispoziţia acestora);

- cheltuieli cu amortizarea contabilă a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea fiscală este23.000 lei;

- cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 leiSă se calculeze impozitul pe profit datorat la nivelul anului şi diferenţa de virat statului. Rezolvare : Venituri totale = 175.000 leiCheltuieli totale = 35.000 + 10.000 + 3.000 + 15.000 + 1500 + 1.200 + 20.000 + 2.500 = 88.200 leiCheltuieli nedeductibile = 3.000 + 1.200 + 2.500 = 6.700 lei.Rezultat contabil = venituri totale -cheltuieli totale = 175.000 – 88200 = 86.800 leiRezultat fiscal = venituei totali – cheltuieli totale – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile + amortizare contabila - amortizare fiscala =175000 - 88200 + 6700 + 20000 – 23000 = 90500 leiRezultatul contabil > Rezultatul fiscal => diferenta temporala impozabila de 3000 lei => datorie privind impozitul amanat:  3000 x 16% = 480 lei- In contabilitate se face inregistrarea: cheltuieli cu impozite amanate = datorie privind impozite amanate- 480 lei Impozitul pe profit inaintea scaderii cheltuielilor cu sponsorizarea = 90.500 x 16%=14.480Aplicarea limitelor pentru stabilirea cheltuielilor cu sponsorizarea deductibile fiscal : 3‰ din cifra de afaceri = 525 lei20% din imp. pe profit datorat inainte de deducerea cheltuielei cu desponsorizare = 2896 leiSuma de scazut din impozitul pe profit este de 525 lei .Impozitul pe profit datorat la nivelul anului = 14.480 – 525 =13.995 leiDiferenta de virat statului = 13.995 – 3000 = 10.995 lei .

Categoria X – Organizarea auditului si contrololui intern al intreprinderii

37. Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala de prestari

servicii turistice.

Raspuns:

La planificarea strategica multianuala a auditului intern la o societate de prestari servicii turistice se determina strategia de auditare a entitatii pentru urmatorii 3 ani. Elaborarea strategiei tine de competenta entitatii sau compartimentului de audit intern.Planificarea strategica multianuala de audit intern se refera la urmatoarelecategorii de misiuni:

I) misiuni de asigurare;II) misiuni de consiliere;III)  misiuni de evaluare.

Misiunile de asigurare ajuta entitatea sa-si indeplineasca obiectivele sale prin oferirea asistentei personalului entitatii in efectuarea controlului intern. Prin intermediul misiunii de consiliere se ofera recomandari de imbunatatire a eficacitatii managementului si controlului intern. Misiunea de

Page 15: ceccar s2 a3

evaluare are ca scop exprimarea opiniei independente si obiective referitor la eficacitatea managementului si controlului intern.

Planificarea strategica contine rezumatul principalelor decizii de planificare, se prezinta in forma succinta si conforn normei metodologice intruneste 12 elemenete debaza:

•Obiectivele entitatii si instrumentele de realizare a lor (vanzarea a cat mai multor pachere turistice prin operatiunii de “early booking”, discount-uri acordate pentru “last minutes”, grupuri de turisti, toate acestea avand la baza contracte cu clauzede achitare in avans);

•Riscurile majore legate de realizarea obiectivelor entitatii (riscuri determinate de aparitia unor calamitati naturale, riscuri de tara);

•Modalitatea de determinare a obiectelor auditabile (va avea in vedere zonele geografice, in care societatea are servicii turistice);

•Factorii care pot influenta negativ activitatea entitatii in viitor (neprofitabilitatea anumitor zone turistice, deprecierea anumor valute);

•Modalitatea evaluarii riscurilor (folosind matricea riscurilor, prin care se evalueaza potentialele riscuri ce pot aparea prin evaluarea gradului de risc cu probabilitatea aparitiei acestuia);

•Frecventa auditarii sistemelor manageriale si de control intern (se face cel putin odata pe an cu ocazia auditarii situatiilor financiare, fara insa a fi limitat);

•Resursele necesare si disponibile pentru realizarea planului strategic multianual de audit intern (resurse financiare, tehnice, umane);

•Impactul insuficientei de resurse pentru realizarea planului strategic (nu se realizeaza in totalitate, drept urmare auditorul nu poate emite opinii pertinente);

•Proiectul planului anual al activitatii de audit pentru primul an al planului strategic;•Necesitatea instruirii personalului implicat in auditul intern;•Modalitatea de respectare a cadrului normativ si a cerintelor de raportare stabilite de Ministerul

Finantelor.

Pentru elaborarea planului de audit intern este necesar de a fi determinate activitatile supuse auditului. Fiecarei activitati trebuie precizate operatiunile auditabile. In practica se aplica o metodologie unica de stabilire a activitatii operatiunilor auditabile, care presupune realizarea in 2 etape :I) precizarea activitatii si operatiunilor auditabile; II) ierarhizarea activitatii si operatiunilor auditate. Activitatile de audit sunt precizate sau identificate pe baza rezultatelor analizei riscurilor. Sunt analizate riscurile legate de nereguli, deficiente, abateri si disfunctionalitatica urmare a nerespectarii cadrului normativ sau a prevederilor documentelor de finantare si a contractelor incheiate in baza lor. La etapa a II-a, activitatile identificate pentru a fi supuse auditului intern sunt ierarhizate in functie de nivelul riscului. In acest scop se precizeaza riscurile posibile fiecarei operatiuni in cazul activitatii financiar contabil. Planurile anuale ale activitatii de audit intern se elaboreaza in baza planului strategic multianual. De regula, planurile anuale contin 4-5 misiuni de audit intern, mai frecvent o misiune de asigurare, 2 misiuni de consiliere si 2 misiuni de evaluare. La elaborarea planului anual se tine cont de urmatoarele informatii:1. Deficiente constatate in cadrul auditelor anterioare;2.Verificarile solicitate de unitatile de audit subordonate;3. Riscurile identificate aferente activitatilor, functiilor, operatiunilor si structurilor entitatii;4. Tipul misiunii de audit intern pentru fiecare structura a entitatii sau unitatii deaudit subordonate.

Planul anual de audit contine 8 elemente de baza:1. scopul actiunilor de auditare;2. obiectele actiunilor de auditare;3. operatiunile supuse auditului intern;4. structurile organizatorice la care se desfasoara actiunea de auditare;

Page 16: ceccar s2 a3

5. durata actiunii de auditare;6. perioada supusa auditarii;7. auditorii antrenati in actiunea de audit;8. precizarea cunostintelor de specialitate si a expertilor straini care necesita de a fiimplicati in audit. 

38. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Achizitii-Plati pina lanivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar , inclusiv.

Rezolvare:Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care da unei intreprinderi asigurarea

in ceeace priveste gradul de control asupra operatiunilor, o indruma pt a-i imbunatati operatiunile sicontribuie la adaugarea unui plus de valoare.Aceasta operatiune este efectuata de un profesionist contabil din cadrul intreprinderii si are ca obiecttiv verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern.O misiune de audit presupune parcurgerea mai multor etape. In acest sens, seful compartimentului de audit intern intocmeste un Plan de audit intern, respectand cerintele standardelor de audit intern. Etapele parcurse in misiunea de audit sunt dupa cum urmeaza:

a. Intocmirea planului de audit de catre seful compartimentului de audit.

PLAN DE AUDIT

Nr.crt. Tema misiunii Obiective Unitatea Per.supusa auditarii Per.de desfasurare1 Verificarea ciclului achizitii Eliminarea achizitiilor inutile FORTUNATO SRL 01.01.2010 - 01.09.2010 01.10.2010 - 01.11.2010 Reducerea cheltuielilor cu achizitiileAchizitiile sa fie efectuate doar in interesul intr.2 Verificarea ciclului plati Plati efectuate doar in baza documentelorFORTUNATO SRL 01.01.2010 - 01.09.2010 01.10.2010 - 01.11.2010

Respectarea termenelor de plata pentru evitarea penalitatilor b. Emiterea ordinului de misiune de catre comitetul de audit

Destinatar Seful departamentului de audit Copie pt informare Seful activitatii auditateObiectul misiunii Verificarea ciclului de achizitii-platic.

c. Intocmirea ordinului de serviciuOrdinul de serviciu se intocmeste de catre conducatorul departamentului de audit intern si prin

acesta se numesc auditorii interni, precum si sarcinile de serviciu ale fiecaruia.

ORDIN DE SERVICIUIn conformitate cu prevederile ordinului de misiune nr 1si cu planul anual de audit intern, se va

efectua o misiune de audit intern la SC FORTUNATO SRL in perioada 01.10.2010 - 01.11.2010. Scopulmisiunii este varificarea operatiunilor legate de ciclul de Achizitii si Plati. Echipa

misiunii de audit este formata din urmatorii auditori: Ionescu Diana, seful misiunii de audit; Gavra Adrian, auditor; Bora Marin, auditor.

d. Declansarea misiunii de audit In aceasta etapa se trimite o notificare privind declansarea misiunii de audit catre conducatorul

activitatii auditate.e. Colectarea si prelucrarea informatiilor

Page 17: ceccar s2 a3

Aceasta etapa presupune:- identificarea domeniului de activitate al unitatii auditate:- domeniul de activitate al societatii FORTUNATO SRL - comert cu ridicata - verificarea contractelor cu furnizorii;- verificarea comenzilor catre furnizori; - se verifica daca achizitiile efectuate sunt conform cu comenzile facute ; - verificarea contractelor cu clientii;- verificarea comenzilor de la clienti;- verificarea registrului de casa si a extrasului de cont;- se verifica daca achitiile nu sunt prea mari in raport cu comenzile clientilor ;- verificarea stocurilor;- se verifica daca stocurile nu sunt prea mari, acest lucru demonstrand faptul ca nu se fac comenzi

conform cererii clientilor si se blocheaza banii in stocuri ;- verificarea respectarii termenelor scadente la facturi;- verificarea existentei sau nu a unor penalitati pentru nerespectarea termenelor de plata;- confruntarea situatiei fiecarui furnizor din evidenta societatii cu situatia primita de la fiecare

furnizor;

f. Se intocmeste Tabelul analiza riscurilor (matricea riscurilor)

MATRICEA RISCURILOR

Nr. crt. Risc DA NU1. Exista contracte cu furnizorii? X2.Achizitiile corespund cu comenzile? X3. Exista contracte cu clientii? X4. Exista comenzi de la clienti? X5.Achizitiile se fac tinand seama de comenzile clientilor? X6. Platile numerar sunt toate trecute in registrul de casa? X7. Stocurile sunt prea mari in raport cu ritmul de vanzare? X8. S-au respectat termenele scadente la plati? X9. Exista penalitati de intarziere? X10. Exista neconcordante intre situatia platilor din evidentalesocietatii si evidentele furnizorilor? X

Riscul reprezinta orice eveniment, actiune, situatie sau comportament cu impact nefavorabil asupracapacitatii entitatii publice de a-si realize obiectivele

39. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Venituri-Cheltuieli inclusiv intocmirea matricei riscurilor si a raportului intermediar.Raspuns:

Examinarea conturilor anuale are drept scop colectarea elementelor probante necesare, suficiente si juste în vedere fundamentării opiniei auditorului privind imaginea fidelă clară si completă a patrimoniului si a rezultatelor obtinute de întreprinderea audiată. Auditorul trebuie să tină seama de faptul că datele si informatiile prezentate în forma cerută de reglementările în vigoare nu este suficientă pentru obtinerea elementelor necesare examinării si determinării performantelor obtinute si a dificultătilor cu care se confruntă întreprinderea. Aceasta face necesară o pregătire prealabilă a datelor si informatiilor necesare. Auditorul verifică în ansamblu structura bilantului contabil pe toate componentele sale. De asemenea, auditorul examinează contul de profit si pierdere,

Page 18: ceccar s2 a3

analizând comparativ situatia conturilor de venituri si cheltuieli si stabileste concluziile care se impun.

Auditorul, pe baza obiectivelor de audit, se asigură că : • Toate cheltuielile au fost incluse în situatiile financiare; • Toate cheltuielile si cumpărările au fost corect însumate si correct înregistrate; aceste cheltuieli si achizitii au fost tranzactii reale în activitatea entitătii auditate. Sumele evidentiate în situatiile financiare sunt conforme cu instrumentările tehnice contabile; • Toate achizitiile si cheltuielile sunt aferente exercitiului financiar al perioadei curente;• Toate veniturile au fost incluse în situatiile financiare;• Toate creantele si veniturile au fost corect însumate si înregistrate si dacă reprezintă tranzactii reale ale societătii auditate. Auditorul analizează valoarea erorilor peste pragul de semnificatie al cheltuielilor si constată dacă acestea influentează în mod semnificativ contul de rezultate. Auditorul analizează dacă sunt corect calculate bazele de impozitare pentru diverse impozite, taxe, contributii si fonduri speciale, cotele aplicate si sumele de plată. Alături de conducerea întreprinderii auditate, se analizează erorile constatate si dacă auditorul recomandă efectuarea corectiilor corespunzătoare ca fiind justificabile. Parcurgerea analitică a componentelor situatiilor financiare va asigura auditorului obtinerea elementelor necesare formării opiniei sale cu privire la imaginea fidelă a situatiei financiare a rezultatelor si a patrimoniului.

40. Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare a CARTEI de Audit intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale.

CARTA DE AUDIT INTERN

A. Rolul, definirea si obiectivele auditului internCarta auditului intern precizeaza drepturile si obligatiile auditorilor interni si urmareste:- sa informeze despre obiectivele si metodele de audit;- sa clarifice misiunea de audit;- sa fixeze regulile de lucru intre auditor si auditat;- sa promoveze regulile de conduita.Auditul intern este activitatea functional independenta si obiectiva care da asigurari si consiliere conducerii SC ......... SA pentru buna administrare a resurselor societatii. Ajuta societatea sa-si indeplineasca obiectivele, evalueaza si imbunatateste activitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor de administrare. Rolul auditului intern este de a contribui la buna gestiune a fondurilor si a patrimoniului in ansamblul sau. a) Obiectivul auditului intern consta in a ajuta societatea, prin intermediul opiniilor si recomandarilor, sa:- gestioneze mai bine riscurile;- imbunatateasca calitatea managementului si a controlului intern;- imbunatateasca eficienta si eficacitatea operatiilor.b) Obiectivele misiunii de audit intern sunt: - asigurarea conformitatii operatiunilor cu normele juridice – auditul de regularitate;- evaluarea rezultatelor privind obiectivele urmarite si examinarea impactului efectiv – auditul de performanta (atunci cand aceasta este posibil de cuantificat);- evaluarea sistemului de conducere si de control intern - auditul de sistem.

Page 19: ceccar s2 a3

B. Organizarea auditului internLa nivelul SC ............ SA functioneaza un compartiment de audit intern, format dintr-un singur auditor-persoana juridica angajata in baza unui contract de prestari servicii si care va fi evidentiat in ORGANIGRAMA societatii in subordonarea CA.Acesta a fost infiintat ca urmare a cerintelor legislatiei in vigoare, aplicabila societatilor comerciale.Structura actuala a compartimentului implica efectuarea si autorevizuirea dosarelor de audit, cu respectarea Normelor profesionale ale auditului intern.

C. Statutul Compartimentului de Audit InternCompartimentul de audit intern functioneaza in subordinea directa a conducerii societatii (Director general si Consiliu de Administratie), exercitand o functie distincta si independenta de celelalte activitati ale societatii. Auditorii sunt numiti/revocati de Consiliul de Administratie al societatii.Auditul intern nu este o functie de management. Decizia de a adopta sau de a implementa recomandarile formulate la finalul unei misiuni de audit apartine conducerii. Prin atributiile sale auditorul nu trebuie sa fie implicat in elaborarea procedurilor de control sau in alte activitati pe care urmeaza sa le auditeze. De asemenea, auditorul nu va fi implicat in auditarea unor operatiuni la realizarea carora a participat in anul precedent numirii ca auditor intern. In conditiile in care conducerea societatii decide participarea acestuia, atunci se va intelege ca auditorul intrern nu va furniza concluzii si opinii privind misiunea in cauza. Auditorul intern nu trebuie sa exercite responsabilitati operationale. Daca auditorul intern este insarcinat sa execute activitati care nu tin de activitatea de audit si care pot sa-i afecteze obiectivitatea, atunci acesta va informa conducerea generala ca aceste activitati nu intra în sfera unei activitati de asigurare de audit si în consecinta nu vor exista concluzii de audit intr-o misiune ulterioara privind domeniul in cauza, cu mentionarea cauzelor generatoare.

D. Sfera de activitate a auditului intern Sfera de activitate a auditului intern cuprinde toate entitatile structurale ale societatii, respectiv toate activitatile care se desfasoara in cadrul societatii. Aceasta implica si auditarea operatiunilor efectuate cu partile afiliate societatii. Eventuala limitare a sferei de activitate a auditului intern va fi decisa si comunicata auditorului intern de catre conducerea societatii; in aceste cazuri auditul de asigurare poate fi limitat in mod corespunzator. Intr-un interval de 3 ani, vor fi cuprinse in planul de audit toate domeniile/entitatile/activitatile specifice societatii.

E. Misiunile de consiliereServiciile de consultanta presupun consiliere si serviciile aferente consilierii, a caror natura si sfera de activitate sunt convenite in prealabil cu entitatea solicitanta. Aceste activitati au ca obiective adaugarea unui plus de valoare si îmbunatatirea functionarii entitatii, a proceselor de conducere, de management al riscurilor si de control (ca de ex. consultanta, consiliere, facilitare si formare).Misiunile de consiliere pot avea loc în conditiile în care nu genereaza conflicte de interese si nu sunt incompatibile cu alte obligatii prevazute in Carta de audit intern si in Normele profesionale ale auditului intern. In general, prestatiile de consiliere reprezinta continuarea fireasca a misiunilor de asigurare si de investigatii si pot consta în recomandari, studii sau evaluari, formale sau informale.Atunci cand auditul intern întreprinde o astfel de misiune, acesta trebuie sa o efectueze printr-o abordare sistematica si metodica.

Page 20: ceccar s2 a3

Orice conflict sau activitate neprevazuta trebuie sa fie solutionate conform Codului de etica profesionala si Normelor profesionale de audit.Normele de calificare si de functionare se aplica atat misiunilor de asigurare cat si misiunilor de consiliere.In functie de situatie, se pot realiza misiuni cu caracter mixt, de consultanta si asigurare, realizate printr-o abordare consolidata sau se vor realiza in mod separat. Modalitatea de realizare are la baza judecata auditorului intern.Auditorul intern poate efectua activitati de consultanta fie în cadrul activitatii curente, fie ca raspuns la cererile conducerii. Daca activitatile de consiliere sunt frecvente se vor realiza pe baza de proceduri sau reguli specifice fiecarui tip de activitate. Pot fi:misiuni formale de consiliere, respectiv planificate;misiuni informale de consiliere, respectiv prestari curente, precum participarea în cadrul unor comitete, la proiecte de durata determinata, la reuniuni ad-hoc, precum si la schimburi curente de informatii;misiuni exceptionale de consiliere: participarea la proiecte de achizitie, de schimbare de sistem;misiuni de consiliere în situatii de urgenta – participarea în cadrul unei echipe constituite în vederea reluarii sau continuarii activitatilor dupa o catastrofa sau orice alt eveniment exceptional, sau în cadrul unei echipe însarcinate cu o misiune temporara de asistenta în scopul de a raspunde unei cerinte specifice sau de a respecta un termen limita neobisnuit. Auditorul nu va efectua misiuni de consiliere daca acestora le sunt aplicabile normele care se aplica în mod normal misiunilor de asigurare si care sunt mai potrivite serviciilor în cauza. Aceasta regula nu exclude adaptarea metodologiilor atunci cand din practica rezulta ca prestatiile efectuate anterior în cadrul misiunilor de asigurare au tinut mai degraba de o misiune de consiliere.

F. Atributiile Compartimentului de Audit Intern sunt:a) elaboreaza norme de audit intern specifice societatii in care-si desfasoara activitatea, cu avizul Consiliului de Administratie;b) elaboreaza proiectul planului anual de audit intern, care se supune aprobarii Consiliului de Administratie;c) efectueaza activitati de audit intern;d) informeaza conducerea generala a societatii despre recomandarile neimplementate de conducerea executiva a societatii, precum si despre consecintele neimplementarii acestora;e) informeaza conducerea executiva (si implicit conducerea generala) despre recomandarile neimplementate de personalul cu functii de raspundere aflat in coordonarea acesteia, precum si despre consecintele neimplementarii acestora;f) raporteaza periodic asupra constatarilor, concluziilor rezultate din activitatile de audit;g) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit intern, in vederea prezentarii lui Adunarii Generale a Actionarilor ;h) in cazul identificarii unor iregularitati, fraude sau posibile prejudicii, raporteaza imediat conducatorului societatii;k) va asigura urmarirea implementarii recomandarilor aprobate de catre conducerea societatii, urmare misiunilor de audit intern precedente;

G. Principiile aplicabile Compartimentului de Audit Intern si auditorului interna) independenta si obiectivitateActivitatea de audit intern nu trebuie sa fie supusa imixtiunilor externe (incepand cu stabilirea obiectivelor, efectuarea misiunilor si pana la comunicarea rezultatelor).

Page 21: ceccar s2 a3

Nu pot efectua activitati de audit intern persoanele care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv cu conducerea societatii si nu pot audita lucrarile la care au participat sau sectoarele in care au desfasurat diverse activitati.Daca obiectivitatea sau independenta auditorului intern este compromisa in fapt sau chiar în aparenta, partile interesate vor fi informate de acest lucru cu exactitate.Auditorul intern trebuie sa evite sa auditeze operatiuni speciale de care a fost responsabil în trecut; obiectivitatea unui auditor este considerata a fi afectata atunci cand acesta realizeaza o misiune de asigurare pentru o activitate de care a fost responsabil, in cursul anului precedent.Aceste imprejurari trebuie sa fie clar precizate în cursul difuzarii rezultatelor unui audit efectuat într-un domeniu în care un auditor a exercitat responsabilitati operationale.In acest se va completa declaratia de independenta b) competenta si constiinta profesionalaAuditorul intern are obligatia de a participa la activitati de pregatire profesionala de minim 15 zile pe an, care pot avea loc in sistem organizat sau in mod individual. c) programul de asigurare si imbunatatire a calitatii audituluiEvaluarea interna se concretizeaza in aprecierea rezultatelor obtinute ca urmare a exercitarii activitatii de audit intern. Evaluarea se realizeaza anual, iar rezultatele sunt prezentate intr-un raport distinct, care va fi prezentat conducerii generale a societatii, continand si masurile de imbunatatire a calitatii auditului intern. Evaluarea externa este necesar a fi exercitata o data la 5 ani (de la infiintare/ultima revizie) de catre un evaluator extern, care poate fi un auditor intern din afara societatii. Se poate opta pentru autoevaluare validata de un organism extern independent; in acest sens, nu sunt admise evaluarile/validarile reciproce intre auditorii interni a doua societati.

H. MetodologieProiectul planului de audit intern se elaboreaza de auditor pe baza evaluarii riscului asociat diferitelor structuri, activitati sau operatiuni si de asemenea, prin preluarea sugestiilor si solicitarilor conducerii societatii. Acesta se elaboreaza si se prezinta spre aprobare in anul curent (de regula in perioada octombrie – noiembrie) pentru anul urmator.Consiliul de Administratie analizeaza si aproba proiectul planului anual de audit intern.Auditorul intern desfasoara si audit ad – hoc, respectiv misiuni de audit intern cu caracter exceptional, necuprinse in planul de audit intern, solicitate de conducerea societatii.

Conditiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern sunt:Accesul auditorului intern la informatii si documente Conform Normelor profesionale ale auditului intern, auditorii interni au acces sau pot solicita toate informatiile si datele (indiferent de suportul utilizat pentru pastrarea acestora) considerate utile, probante si relevante misiunii de audit, utilizand principiul circuitului auditului (pista de audit). Eventualele documente care nu pot fi puse la dispozitia auditorului intern vor fi comunicate in scris auditorului de catre conducerea societatii; in aceste conditii opinia auditorului intern va fi corespunzatoare limitarilor concrete intervenite in derularea misiunii de audit.Relatiile cu structura auditata. Structura ce se va audita este notificata inainte de misiune cu privire la data de incepere si la continutul auditului (respectiv obiectivele auditului). In situatii speciale (ex. detectari de fraude, iregularitati), cu aprobarea conducerii societatii, notificarea auditului va avea loc odata cu prezentarea la fata locului pentru inceperea misiunii. Realizarea misiunii la fata locului

Page 22: ceccar s2 a3

Auditul intern trebuie sa fie realizat intr-un climat de incredere, la realizarea caruia contribuie sedinta de deschidere si inchidere a misiunii de audit. Climatul de incredere depinde totodata de mediul de control existent in societate. Transmiterea rezultatelorConstatarile si recomandarile sunt aduse la cunostinta entitatii auditate pe masura descoperirii lor sau la sedinta de inchidere. Proiectul de audit intern se transmite structurii auditate, care va transmite in maxim 15 zile punctele sale de vedere ce vor fi analizate de auditorul intern. In maximum 10 zile se organizeaza reuniunea de conciliere. Auditorul trimite raportul de audit intern finalizat conducatorului societatii pentru analiza si avizare. Dupa avizare recomandarile cuprinse in raportul de audit vor fi comunicate structurii auditate.Urmarirea misiunilor de audit. La reuniunea de conciliere se fixeaza modalitatile de aplicare a recomandarilor. Planul de actiune este insotit de un calendar de implementare, care sunt analizate si acceptate de comun acord. Responsabilul structurii auditate urmareste aplicarea planului de actiune si il informeaza periodic pe auditor asupra stadiului de implementare.

K. Apelarea la servicii externeIn vederea realizarii misiunilor auditorul intern poate recurge la serviciile unor prestatori externi de servicii (evaluatori, specialisti in fiscalitate, informaticieni etc). Aceasta poate avea loc cu avizul conducerii societatii, in conditiile in care aceasta va fi informata asupra: motivelor pentru care sunt necesare serviciile externe, bugetului de timp si a fondurilor necesar a fi alocate in vederea obtinerii serviciilor respective.

L. Colaborarea cu alte compartimente interne, de specialitateIn anumite situatii auditorul are dreptul si obligatia de a solicita opinia persoanelor de specialitate din cadrul compartimentelor societatii (juristi, consilieri, informaticieni etc). Aceste servicii interne se considera obligatorii a fi oferite auditorului intern in maximum trei zile de la solicitare, fara a mai fi necesar acordul expres al conducerii.

M. Accesul la dosarele compartimentului de audit internPersoanele care pot avea acces la dosarele de audit, precum si modalitatile de procesare a cererilor de acces la aceste dosare, se stabilesc de comun acord cu conducerea generala a societatii, cu respectarea normelor legale si a practicilor specifice în domeniu.In cazuri speciale (ex. solicitari pentru tribunal) trebuie transmise doar copiile, exemplarul original trebuind pastrat. Daca institutia de ordine cere originalul, auditul intern trebuie sa pastreze copia. Pe documentele transmise se va trece in mod obligatoriu mentiunea „confidential”, precum si o nota care sa precizeze ca orice difuzare catre o alta persoana trebuie sa faca obiectul unei autorizari prealabile.

N. Alte Drepturi si obligatii ale auditorului:au acces la toate datele in cadrul misiunilor si sunt obligati sa respecte confidentialitatea si secretul profesional in ceea ce priveste informatiile colectate;exercita o functie de evaluare independenta, concretizata in recomandari;sa respecte codul privind conduita etica si standardele profesionale;sa semnaleze imediat, pe linie ierarhica, fraudele de orice tip si neregulile grave care fac obiectul auditului;sa comunice rezultatele muncii sale (constatarile si recomandarile) conducatorului societatii;sa asigure pastrarea si arhivarea corespunzatoare a documentelor rezultate in urma misiunilor efectuate. In acest sens, in procedurile interne de pastrare si arhivare a documentelor si informatiei

Page 23: ceccar s2 a3

trebuie sa se precizeze continutul si forma dosarelor de audit, precum si termenul de pastrarea a acestora. Aceste termene vor fi stabilite în functie de necesitatile organizatiei si de cerintele legale;

REGULAMENTUL GENERAL DE APLICARE A CARTEI DE AUDIT INTERN la S.C. ….

CARTA DE AUDIT este documentul constitutiv al functiei de AUDIT INTERN destinat sa o prezinte si sa o faca cunoscuta celorlalti agenti din entitatea economica.Acest document este considerat atat de important incat,obligativitatea existentei sale este stipulata de prima dintre Normele Profesionale ale auditului intern - Cf. Norma 1000 :’’ Misiunea, competenţele şi responsabilităţile auditului intern trebuie să fie definite într-o cartă. Responsabilul auditului intern trebuie să încerce să obţină aprobarea cartei de către directorul general precum şi acceptarea acesteia de către Consiliul de Administratie.

Carta trebuie:să stabilească poziţia serviciului de audit intern în cadrul entităţii;să autorizeze accesul la documente, personal şi bunuri fizice, necesar îndeplinirii corespunzătoare a misiunilor;să definească sfera de activitate a auditului intern.

Pe langa aceste elemente de baza CARTA DE AUDIT mai poate contine informatii suplimentare despre :controlul intern ;procesul metodologic al unei misiuni de audit ;modul de selectare si angajare a auditului intern.

„Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei entităţi o asigurare în ceea ce priveşte gradul de control asupra operaţiunilor o îndrumă pentru a-i îmbunătăţi operaţiunile, şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare.Auditul intern ajută această entitate să îşi atingă obiectivele evaluând, printr-o abordare sistematică şi metodică, procesele sale de management al riscurilor, de control, şi de guvernare a întreprinderii, şi făcând propuneri pentru a le consolida eficacitatea în ceea ce priveşte eficacitatea şi îmbunătăţirea eficienţei managementului riscului şi a proceselor de control şi de conducere”.

Auditul intern la S.C. ……………………. S.A. este externalizat si realizat de catre S.C. ……………….. S.R.L. ,pe baza de contract de prestari servicii nr…………./2007 si aprobat de CA al societatii ,……………….. SRL fiind autorizata de directorul general al societatii sa aiba acces la documente,personal si bunuri fizice,necesare indeplinirii corespunzatoare a misiunilor de audit

Sfera de activitate a auditului intern,atributiile si competentele asa cum sunt ele reglementate de Legea nr.31/1990 republicata si completata precum si de Legea nr.297/2004 si se refera la :

-verificarea conformitatii activitatii societatii cu politicile ,programele si managementul acesteia ;

-evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea societatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii economice ;

-evaluarea gradului de adecvare a datelor /informatiilor financiare/nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din societate ;

Page 24: ceccar s2 a3

Avand in vedere specificul activitatii economice de la S.C............... SA consideram oportun cuprinderea in cadrul CARTEI DE AUDIT INTERN si a urmatoarelor capitole si subcapitole :

1. Principii fundamentale

In desfasurarea misiunilor de audit incredintate ,auditorul intern din S.C. ..... SA este obligat sa respecte urmatoarele principii:

a)integritatea : -trebuie sa indeplinesca misiunea cu onestitate, constiinciozitate si responsabilitate; -trebuie sa respecte legea si sa faca dezvaluiri cerute de lege si de regulile profesiei; -nu trebuie sa ia parte in mod constient la activitati ilegale sau sa se angajeze in acte dezonorante pentru profesia de audit intern sau pentru organizatia lor;-trebuie sa respecte si sa contribuie la indeplinirea obiectivelor etice si legitime ale organizatiei lor.

b) independenta si obiectivitatea: -auditul intern trebuie sa fie independent iar auditorii interni trebuie sa-si desfăşoare activitatea cu obiectivitate;-responsabilul auditului intern trebuie să depindă de un nivel ierarhic care să permită auditorilor interni să-şi exercite responsabilităţile;

-auditorii interni trebuie să beneficieze de sprijinul conducerii pentru a obţine cooperarea cu entitatea şi pentru a-şi exercita activitatea fără intervenţii;

-responsabilul auditului intern trebuie să răspundă ierarhic unei persoane din cadrul entităţii cu competenţă suficientă în promovarea independenţei, în asigurarea unui domeniu cât mai larg al activităţii de audit, unei desfăşurări adecvate a comunicărilor din cadrul misiunilor de consultanţă/consiliere care să aibă suficientă autoritate pentru independenţa, şi comunicărilor din cadrul misiunilor şi acţiunilor corespunzătoare care decurg din recomandările emise;

-responsabilul auditului intern trebuie să raporteze , pe plan funcţional, directorului general al entităţii;

-responsabilul auditului intern trebuie să poată comunica direct cu Consiliul de Administratie. O comunicare regulată cu Consiliul de Administratie contribuie la asigurarea independenţei sale şi va constitui un mijloc pentru consiliu şi pentru responsabilul auditului intern de a se informa reciproc asupra problemelor de interes comun;

-auditul intern nu trebuie să fie supus nici unei imixtiuni în ceea ce priveşte definirea sferei sale de intervenţie, realizarea activităţii şi comunicarea rezultatelor; -auditorii interni trebuie să aibă o atitudine imparţială şi lipsită de prejudecăţi şi să evite conflictele de interese;-dacă obiectivitatea sau independenţa auditorilor interni sunt compromise în fapt sau chiar în aparenţă, părţile interesate trebuie să fie informate de acest lucru cu exactitate;

-auditorii interni trebuie să semnaleze responsabilului auditului intern existenţa sau probabilitatea unui conflict de interese sau unei imparţialităţi . Responsabilul auditului intern trebuie în acest caz să înlocuiască auditorii respective;

-o limitare a domeniului de aplicabilitate este o restricţie impusă activităţii de audit intern care împiedică îndeplinirea obiectivelor acestuia şi planificare sa. Limitările de acest tip pot, printre altele, să restrângă:domeniul de aplicabilitate definit în Cartă;accesul auditului intern la dosare, personal şi la bunurile fizice necesare realizării misiunilor;programul de lucru al activităţii de audit aprobate ;aplicarea procedurilor necesare misiunii;

Page 25: ceccar s2 a3

bugetul şi planul de resurse umane care au fost aprobate.-o limitare a domeniului de aplicabilitate şi eventualele sale repercusiuni trebuie să fie

comunicate, de preferinţă în scris, Consiliului de Administratie;-auditorii interni din aceasta entitate nu se vor implica in acele in care au un interes legitim

intemeiat si prin obiectivitatea ar fi afectata.-auditorii nu trebuie sa ia parte la activitati sau sa stabileasca relatii care ar putea sa compromita caracterul impartial al judecatii lor si nu trebuie sa accepte nimic ce ar putea compromite sau risca sa compromita judecata lor profesionala . c)confidentialitatea :-auditorii trebuie sa respecte valoarea si proprietatea informatiilor pe care le primesc; -auditorii trebuie sa foloseasca cu prudenta informatile dobindite in urma activitatii prestate si sa le protejeze si nu trebuie sa foloseasca aceste informatii pentru a obtine un beneficiu personal, sau intr – un mod care ar contraveni prevederilor legale care ar aduce prejudicii obiectivelor etice si legitime ale organizatiei lor ; -nu pot divulga aceste informatii decat pe baza autorizatiilor necesare, in afara de cazul in care obligatia legala sau profesionala in obliga sa procedeze altfel.

d)competenţă şi conştiinţă profesională-misiunile auditorilor trebuie îndeplinite cu competenţă şi conştiinciozitate profesională;-auditorii interni trebuie să deţină cunoştinţele, priceperea şi celelalte competenţe necesare exercitării responsabilităţii individuale. Auditul intern trebuie să deţină sau să dobândească în mod colectiv cunoştinţele, priceperea şi celelalte competenţe necesare exercitării responsabilităţilor sale;-auditorii trebuie sa efectueze activitati de audit intern respectand Normele pentru practica profesionala a Auditului Intern-auditorul intern trebuie să deţină cunoştinţe suficiente pentru a identifica indiciile unei fraude, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să aibă competenţa unei persoane a cărei principală responsabilitate este identificarea detectarea şi investigarea fraudelor.Conducerea şi auditul intern joacă un rol diferit în ceea ce priveşte detectarea fraudei. Rolul auditului intern constă de obicei în examinarea şi evaluarea, în mod independent, a activităţilor entităţii sub forma unui serviciu prestat entităţii. În ceea ce priveşte detectarea fraudei, obiectivul auditului intern este acela de a ajuta membrii entităţii să-şi îndeplinească funcţiile în mod eficient furnizându-le analize, evaluări, recomandări, sfaturi şi informaţii cu privire la activităţile examinate. Unul din obiectivele misiunii este acela de a promova un control eficient efectuat la un cost rezonabil.Conducerea este responsabilă de stabilirea şi menţinerea unui sistem de control eficient la un cost rezonabil. În măsura în care frauda poate afecta activităţile examinate în derularea normală a auditului, conform celor de mai sus, auditorii interni sunt obligaţi să-şi exercite funcţiile cu „conştiinciozitate profesională”, aşa cum este definită în Norma 1220 referitoare la detectarea fraudei. Auditorii interni trebuie să deţină cunoştinţe suficiente pentru a identifica indiciile referitoare la o posibilă fraudă, să fie vigilenţi în cazul în care o situaţie implică un risc de fraudă, să aprecieze necesitatea de a recurge la cercetări suplimentare şi să informeze autorităţile competente-auditorii interni trebuie să-şi exercite activitatea cu conştiinciozitate şi priceperea la care ne putem aştepta de la un auditor intern prudent şi competent.-auditorii interni trebuie să-şi dezvolte cunoştinţele, priceperea şi alte competenţe printr-o formare profesională continuă. 2. Obiectivele auditului intern

Page 26: ceccar s2 a3

Activitatea de audit intern trebuie sa evalueze si sa contribuie la imbunatatirea sistemele de management al riscurilor,de control si de guvernanta corporativa a entitatii folosind o abordare sistematica si metodica.

a)Evaluarea managementului risculuiActivitatea de audit intern trebuie să ajute entitatea prin identificarea şi evaluarea

expunerilor la riscurile semnificative şi să contribuie la îmbunătăţirea sistemelor de management al riscurilor şi de control.

Activitatea de audit intern trebuie să supravegheze şi să evalueze eficacitatea sistemului de management al riscurilor aparţinând entităţii.Activitatea de audit intern trebuie să evalueze expunerile la riscurile aferente guvernanţei entităţii, operaţiunilor şi sistemelor informaţionale cu privire la:fiabilitatea şi integritatea informaţiilor financiare şi operaţionale;eficacitatea şi eficienţa operaţiunilor;protejarea activelor;respectarea legilor, regulamentelor şi contractelor.

Pe parcursul misiunilor de consultanţă, auditorii interni trebuie să abordeze riscurile în conformitate cu obiectivele misiunii şi să fie atenţi la existenţa unor alte riscuri semnificative.

În procesul de identificare şi de evaluare a expunerii entităţii la riscurile semnificative, auditorii interni trebuie să includă cunoştinţele despre riscuri dobândite din misiunile de consultanţă. Gestionarea riscurilor este o responsabilitate majoră a conducerii care trebuie să se asigure, pentru a-şi atinge obiectivele, de implementarea şi buna funcţionare a proceselor de management al riscurilor. Este obligaţia Consiliului de Administratie şi a comitetului de audit de a se asigura de existenţa proceselor adecvate, suficiente şi eficace de management al riscurilor. Conducerea şi Consiliul de Administratie sunt responsabile de procesele de control şi de management al riscurilor din cadrul entităţii lor. Totuşi, auditorii interni pot, în cadrul unei misiuni de consultanţă/consiliere , să ajute organizaţia să identifice, să evalueze şi să implementeze un sistem de management al riscurilor şi al controalelor care să răspundă acestor riscuri.

Responsabilităţile şi activităţile tuturor persoanelor care intervin în grup sau individual în procesul de management al riscurilor entităţii trebuie să fie coordonate. Aceste responsabilităţi şi activităţi trebuie să se regăsească în mod corect prin planurile strategice ale entităţii, soluţiile Consiliului de Administratie ,decizii ale conducerii, procedurile operaţionale şi alte instrumente care ţin de guvernarea corporativă . De exemplu, activităţile şi responsabilităţile cuprind:• definirea orientărilor strategice, care sunt in sarcina conducerii sau a Consiliului de Administratie;• responsabilităţile legate de managementul riscurilor revine conducerii generale;• acceptarea riscurilor reziduale, care este încredinţată cadrelor de conducere;• operaţiunile continue de identificare, evaluare, atenuare şi monitorizare, care sunt delegate personalului de execuţie;• evaluările periodice şi realizarea unei asigurări care trebuie să fie în sarcina auditului intern.

Se aşteaptă din partea auditorilor interni să identifice şi să evalueze expunerile la risc semnificative în cadrul activităţilor lor curente.

Page 27: ceccar s2 a3

Rolul auditului intern în procesul de management al riscurilor unei entităţi poate evolua în timp şi se poate regăsi sub următoarele forme:• nici o intervenţie a auditului intern;• auditarea procesului de management al riscurilor în cadrul programului de audit intern;• sprijin activ şi continuu, şi participare la procesul de management al riscurilor, mai ales în cadrul comitetelor de supraveghere şi de monitorizare şi în cadrul emiterii de rapoarte privind acest proces;

Pentru a formula o opinie în ceea ce priveşte adecvarea în general a proceselor de management al riscurilor, auditorii interni trebuie de asemenea să se asigure că procesul de management al riscurilor îndeplineşte cinci obiective principale. Cele cinci obiective principale ale procesului de management al riscurilor sunt următoarele:-riscurile care decurg din strategiile şi activităţile entităţii sunt identificate şi ierarhizate;-conducerea şi Consiliul de administratie au stabilit un nivel al riscurilor acceptabil pentru entitate, incluzând riscurile acceptate pentru punerea în aplicare a planurilor strategice ale entităţii;-activităţi de atenuare a riscurilor sunt create şi implementate în vederea reducerii sau gestionării riscurilor, Ţinând cont de pragurile considerate acceptabile de către conducere şi CA;-o monitorizare permanentă a activităţilor este efectuată în vederea unei reevaluări periodice a riscurilor şi a eficacităţii controalelor care permit gestionarea acestora;-rapoarte privind rezultatele proceselor de management al riscurilor sunt transmise periodic CA şi conducerii. Procesele de guvernare corporatistă trebuie să furnizeze o prezentare periodică a riscurilor, a strategiilor de risc şi a controalelor, destinată celor implicaţi .

In evaluarea managementului riscurilor auditorii aplica :-cercetarea şi examinarea documentelor de referinţă şi a informaţiilor de ordin general privind metodele de management al riscurilor pentru a aprecia dacă procesul adoptat de entitate este corespunzător şi se bazează pe cele mai bune practici din acest sector de activitate.-cercetarea şi analizarea informaţiilor şi referinţelor privind sectorul de activitate al entităţii, privind evoluţia recentă şi tendinţele, precum şi oricare altă sursă corespunzătoare de informaţii, în vederea determinării riscurilor care ar putea afecta organizaţia şi a procedurilor de control utilizate în scopul gestionării, monitorizării şi reevaluării acestor riscuri.-examinarea politicilor entităţii precum şi a proceselor verbale ale deliberărilor Consiliului de Administratie pentru a determina strategiile entităţii, abordarea de către aceasta a managementului riscurilor, expunerea entităţii la risc şi acceptarea riscurilor de către acesta.-organizarea de întâlniri cu responsabilii operaţionali şi cu managerii lor în vederea stabilirii obiectivelor fiecărei ramuri de activitate, a riscurilor corespunzătoare şi a măsurilor luate de conducere privind monitorizarea, controlul şi atenuarea riscurilor.-asimilarea de informaţii în vederea evaluării, în mod independent, a eficacităţii procesului de monitorizare, de comunicare şi de atenuare a riscurilor şi a activităţilor de control corespunzătoare.-verificarea transmiterii către nivelul ierarhic corespunzător a informaţiilor sau a rapoartelor referitoare la monitorizarea riscurilor.-verificarea difuzării conform modalităţilor şi termenelor corespunzătoare a rapoartelor privind rezultatele managementului riscurilor.-asigurarea că analiza riscurilor efectuate de conducere şi a măsurilor luate în vederea soluţionării problemelor ridicate în cadrul procesului de management al riscurilor au un caracter exhaustiv, şi propunerea de soluţii de îmbunătăţire a situaţiei.-aprecierea eficacităţii procesului de autoevaluare adoptat de conducere, pe baza observaţiilor şi testelor privind procedurile de monitorizare şi de control care testează exactitatea informaţiilor folosite în cadrul activităţilor de monitorizare şi pe baza altor tehnici corespunzătoare.

Page 28: ceccar s2 a3

-examinarea eventualelor puncte slabe în tacticile de management al riscurilor şi, după caz, analizarea acestora împreună cu conducerea, comitetul de audit şi Consiliul de Administratie. Dacă auditorul estimează că managementul a acceptat un nivel de risc incompatibil cu strategia şi politicile entităţii privind gestionarea riscurilor, sau considerat inacceptabil pentru entitate, auditorul trebuie să facă referire la Norma 2600 privind acceptarea riscurilor de către conducere, şi la orice îndrumare suplimentară .

b)Evaluarea sistemelor de control

Activitatea de audit intern trebuie să ajute entitatea să păstreze controale eficiente prin evaluarea eficacităţii şi eficienţei acestora şi încurajând îmbunătăţirea lor continuă.

Pe baza rezultatelor evaluărilor riscurilor, activitatea de audit intern trebuie să evalueze adecvarea şi eficacitatea controalelor privind guvernanţa entităţii, operaţiunile şi sistemele de informare din organizaţie. Această evaluare trebuie să vizeze următoarele aspecte:fiabilitatea şi integritatea informaţiilor financiare şi operaţionaleeficacitatea şi eficienţa operaţiunilor;protejarea activelor;respectarea legilor, regulamentelor şi contractelor.

Auditorii interni trebuie să stabilească în ce măsură au fost definite scopurile şi obiectivele privind operaţiunile şi programele şi dacă aceste scopuri şi obiective sunt conforme cu cele ale entităţii.

Auditorii interni trebuie să treacă în revistă operaţiunile şi programele pentru a stabili în ce măsură rezultatele corespund scopurilor şi obiectivelor stabilite şi dacă aceste operaţiuni şi proiecte sunt aplicate sau realizate aşa cum s-a prevăzut.

Pentru evaluarea controalelor sunt necesare criterii adecvate. Auditorii interni trebuie să stabilească în ce măsură a definit managementul criterii adecvate pentru a determina dacă au fost atinse obiectivele şi scopurile. Dacă aceste criterii sunt adecvate, auditorii interni trebuie să le utilizeze în evaluarea pe care o fac. Dacă nu sunt adecvate, auditorii interni trebuie să colaboreze cu managementul pentru a elabora criterii corespunzătoare de evaluare.

În cursul misiunilor de consultanţă, auditorii interni trebuie să examineze controalele în conformitate cu obiectivele misiunii şi să fie atenţi la existenţa oricărui punct slab semnificativ privind controlul.

În cadrul procesului de identificare şi de evaluare a riscurilor semnificative ale entităţii auditorii interni trebuie să ia în consideraţie cunoştinţele despre sistemele de control pe care le-au dobândit în cursul misiunilor lor de consultanţă.Conducerea trebuie să supervizeze stabilirea gestionarea şi evaluarea proceselor de management al riscurilor şi de control. Directorii operaţionali sunt însărcinaţi tocmai cu evaluarea riscurilor şi controalele existente în unităţile lor. Auditorii interni şi auditorii externi oferă diferite grade de asigurare în ceea ce priveşte eficienţa proceselor de management al riscurilor şi de control din entitate.

d) Evaluarea guvernantei

Activitatea de audit intern trebuie să evalueze şi să facă recomandări adecvate pentru îmbunătăţirea procesului de guvernanţă pentru atingerea următoarelor obiective:

Page 29: ceccar s2 a3

promovarea valorilor etice adecvate în cadrul entităţii;asigurarea responsabilizării şi funcţionării eficiente a managementului entităţii;comunicarea eficace a riscurilor şi a informaţiilor despre control structurilor adecvate din cadrul entităţii;Coordonarea efectivă a activităţilor şi comunicarea informaţiilor în rândul managementului, auditorilor interni şi externi şi CA.

Activitatea de audit intern trebuie să evalueze proiectarea, implementarea şi eficacitatea obiectivelor, programelor şi activităţilor legate de etica entităţii.

Obiectivele misiunii de consultanţă trebuie să corespundă valorilor şi obiectivelor generale ale entităţii.

Entitatea poate adopta diverse forme juridice, structuri, strategii şi proceduri pentru a se asigura că:respectă legislaţia şi reglementările în vigoare;răspunde normelor general admise în lumea de afaceri, principiilor de etică şi aşteptărilor ale societăţii civile;funcţionează conform interesului general şi consolidează interesele părţilor sale implicate, atât pe termen lung cât şi pe termen scurt;informează în mod exhaustiv şi corect acţionarii, instanţele de reglementare, celelalte părţi implicate şi publicul şi îşi justifică deciziile, acţiunile, gestiunea şi rezultatele sale.

Auditul intern trebuie, cel puţin, să evalueze periodic climatul etic din cadrul entităţii şi eficacitatea strategiilor, a tacticilor, a comunicării şi a altor procese adoptate pentru a atinge nivelul dorit de conformitate cu legea şi cu normele de etică. Auditorii interni trebuie să aprecieze realitatea următoarelor elemente, care reprezintă semnul unui model etic puternic şi eficace :existenţa unui cod oficial de conduită, clar şi uşor de înţeles, a declaraţiilor şi politicilor aferente (în special proceduri referitoare la fraudă şi la corupţie), şi a altor elemente care exprimă aspiraţiile entităţii;demonstraţii frecvente şi dovezi ale comportamentului etic exemplar al conducătorilor influenţi ai entităţii;strategii explicite care au ca scop susţinerea şi consolidarea modelului etic prin programe periodice care permit actualizarea şi reînnoirea angajamentului entităţii în ceea ce priveşte etica;existenţa mai multor modalităţi uşor de accesat ce permit raportarea , cu maximă confidenţialitate, a presupuselor nerespectări ale codului de conduită şi ale politicilor , precum şi a altor dovezi de conduită necorespunzătoare;declaraţiile periodice ale angajaţilor, furnizorilor şi clienţilor care atestă că aceştia sunt informaţi în privinţa regulilor etice care trebuie respectate în tranzacţiile care implică organizaţia;definirea clară a responsabilităţilor ce permit asigurarea că implicaţiile etice sunt evaluate, că sfaturile sunt oferite cu maximă confidenţialitate, că pretinsele încălcări fac obiectul unei anchete şi sunt raportate corect;facilitarea accesului la o formare profesională ce permite tuturor colaboratorilor să promoveze şi să apere etica;practici pozitive ale personalului, care îi încurajează să contribuie la instaurarea unui climat etic în cadrul entităţii;anchete periodice în rândul angajaţilor, furnizorilor şi clienţilor pentru a aprecia climatul etic din cadrul entităţii;examinări periodice ale proceselor formale şi informale ale entităţii care ar putea provoca presiuni şi abateri de natură să submineze modelul etic ;

Page 30: ceccar s2 a3

verificarea periodică a referinţelor şi a evoluţiei profesionale a personalului în curs de recrutare, în special prin teste de integritate, controale cu privire la consumul de droguri şi alte măsuri similare.

Auditul intern pe langa cele trei obiective generale mai are si alte atributiuni ca:-identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel in vederea protejarii elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere ;-verificarea conformitatii activitatilor din cadru entitatii cu politicile, programele si managementul acesteia, in conformitate cu prevederile legale si regulamentele interne ;-evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nenfinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea entitatii in scopul cresterii eficientei activitatii acesteia.

3. Drepturile auditului intern

Pentru indeplinirea misiunilor de audit, auditorul intern are urmatoarele drepturi:acces la toate datele si informatiile pe care le considera importante pentru scopul si obiectivele auditului intern; obtinerea de la persoanele cu functii de conducere si de executie din structura auditata a documentelor si informatiilor solicitate,precum si sprijin in desfasurarea in bune conditii a auditului intern;primirea de informatii,copii ale documentelor –certificate pentru conformitate de la persoanele fizice si juridice aflate in legatura cu structura auditata,acestea fiind obligate a le pune la dispozitia auditorului la data solicitata;efectuarea,la persoanele fizice si juridice mentionate la aliniatul precedent ,daca este cazul,de reverificari financiare si contabile legate de activitatile de control intern la care au fost supuse in vederea constatarii legalitatii si regularitatii activitatii respective.

4. Obligatiile auditorului intern

Auditorul intern trebuie sa-si indeplineasca atributiile in mod obiectiv si independent,cu profesionalism si integritate in conformitate cu principiile prevazute in prezenta CARTA si cu prevederile Codului privind conduita etica a auditorilor interni.

5.Informatii privind obiectivele,tehnicile si instrumentele de audit

In misiunile de audit pe care le va indeplini auditorul intern din cadrul firmei S.C. ....... S.A. va avea ca obiective principale urmatoarele:

asigurarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor cu normele juridice-auditul de regularitate;evaluarea rezultatelor prin obiectivele urmarite si examinarea impactului real efectiv – auditul performantei;evaluarea rezultatelor avand in vedere intreaga complexitate a fenomenelor economico – financiare – auditul de sistem ;

Avind in vedere marimea entitatii baza se va pune in principal pe auditul de regularitate si auditul performantei.

Tehnicile de audit intern folosite vor fi:verificarea,prin care se va constata conformitatea si respectarea legilor si regulamentelor ;observarea fizica,prin care auditorul isi va forma o parere proprie;

Page 31: ceccar s2 a3

interviul,prin intervievarea persoanelor auditate;analiza,adica descompunerea unui fenomen in partile lui componente ;sinteza, adica reconstituirea unui fenomen din partile lui componente si fundamentarea unei concluzii cu referire la fenomenul luat in ansamblul lui.

Instrumentele principale de audit vor fi :chestionarele;tabloul de prezentare al circuitului auditului;formularele specifice scopului urmarit.

6 Realizarea misiunilor de audit

Auditul se va realiza intr-un climat de incredere ,asigurat prin insusi rolul auditului intern si prin convergenta tuturor actiunilor compartimentelor de munca din cadrul S.C. ……….. S.A. a caror obiective vizeaza imbunatatirea functionarii optime a entitatii

7. Reguli de lucru intre auditor si auditat

Conducatorii structurilor auditate din cadrul entitatii , vor fi informati cu privire la data de interventie a auditului si a continutului misiunilor de audit printr-o notificare efectuata cu 15 zile inainte de declansarea misiunii de audit intern.

Fiecare interventie a auditului este precedata de o sedinta de deschidere ,iar la terminarea misiunii de audit se va organiza reuniunea de incheiere,toate elementele importante fiind consemnate in minuta sedintelor respective.

Proiectele rapoartelor de audit se transmit la structura auditata iar aceasta poate trimite in maxim 15 zile de la primire punctele sale de vedere pe care auditorul intern le va analiza cu toata atentia.

Auditorul de la S.C. ................ S.A. considera ca prin modul in care va pune in aplicare prevederile actelor normative ,ale normelor metodologice proprii si ale prezentei carte privind auditul intern va reusi realizarea scopului infiintarii si existentei lui,acela de a da asigurari conducerii entitatii in vederea realizarii unei mai bune administrari a patrimoniului entitatii, a veniturilor si cheltuielilor acesteia ,in indeplinirea obiectivelor tuturor activitatilor sale,pentru imbunatatirea eficientei si eficacitatii sistemului de conducere bazat pe gestionarea riscului,perfectionarea controlului intern si a proceselor de administrare.

Data: ……………………….. Auditor intern:


Top Related