Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
1
Catre Agentia pentru Protectia Mediului Timisoara
Referitor adresei de completari (nr.1398/27.02.2013) la Studiul de Evaluare
Adecvata pentru “Amenajare piscicola si de agreement prin excavare
agregate naturale” propus a fi amplasat in extravilan loc. Dragsina, com.
Cheveresu Mare, jud. Timis, titular SC SITE CONSTRUZIONI SRL.
1.Clarificarea perioadei de realizare a proiectului: 8-10 luni (pag. 9)-36
luni (pag. 19) si in ce perioada a anului nu se fac lucrarile cuprinse in proiect
(pag. 108).
In tabelul 1.1. se regaseste perioada de implementare a proiectului.
Tabelul nr. 1.1.
Eşalonareaăperioadeiădeăimplementareăaăproiectului Nr.
crt.
Denumireăetap ădeăimplementare
Responsabil Perioada Sursa de
finanţare
1 Lucr riădeădeschidere Titularul proiectului
6 luni Surse proprii de finan are
2 Lucr riădeăpreg tire Titularul proiectului
24 luni Surse proprii de finan are
3 Lucr riădeăamenajareăpiscicol ăşiădeăagrement,ă
populareăcuăpeşti
Titularul proiectului
6 luni Surse proprii de finan are
Total 36 luni - Amenajarea ecosistemului acvatic NU se va realiza în perioadaădeăcuib rit
şiădeăieşireăaăpuilor (mai-iulie).
2.Descrierea spatiului de depozitare pentru solul vegetal decapat
prezentat la pag. 11 cu precizarea pozitionarii acestui amplasament fata de ariile
naturale protejate.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
2
Spatiu amenajat inseamna o suprafata de teren nivelata (nu betonata!), afectata
deja de lucrarile de la Statia de sortare-sp lareăaăpietrişuluiăşiănisipului, care se afla in
imediata vecinatate a amplasamentului nostru, situata in perimetrul ariei naturale
protejate. Volumul se sol decapat va fi depozitat temporar, pana cand va fi folosit din
nou la taluzarea amenajarii .
3.Descrierea realizarii amenajarii piscicole din punct de vedere al
popularii cu peste (procurarea materialului biologic, popularea, urmarirea
speciilor, etc.)
Materialul biologic achizi ionată înă vedereaă popul riiă vaă fiă înso ită deă ună
certificatăsanitarăveterinarăcareăvaăatestaăstareaădeăs n tate.ăMaterialulăbiologicăvaăfiă
procurat din unitati specializate autorizate in acest sens.
Achizi ionareaă materialul biologic (Sander lucioperca – Şal u; Cyprinus
carpio – Crap; Carassius gibelio – Caras; Ctenopharyngodon idella - Amurul alb;
Aristichthys nobilis – Novac; Hypophthalmichthys molitrix – Sânger) se va face în
baza unei norme de populare.
Stabilirea normelor de populare a bazinului cuăpeştiădeăvârsteăşiăspeciiădiferite
Prină realizareaă unoră densit iă optimeă laă ha,ă corelat ă cuă oă bun ă furajareă seă potă
ob ineăproduc iiăridicateădeăpeşteăpeăunitateaădeăsuprafa .
Înă vedereaă valorific riiă tuturoră resurseloră troficeă dină iazuriă şiă heleşteieă au fost
elaborateămaiămulteămetodeădeăpopulare,ăcumăarăfi:ăpopulareaăsimpl ă(seăpopuleaz ăcuă
peştiă dină aceeaşiă specieă şiă deă aceeaşiă vârst ),ă populareămixt ă (populareaă seă faceă cuă
peştiă dină aceeaşiă specie,ă dară deă vârsteă diferite),ă populareaă suplimentar ă cuă specii
paşniceă (peă lâng ă speciaă deă baz ă seă introducă lin,ă carasă argintiuă sauă v duvi ),ă
populareaăsuplimentar ăcuăspeciiăr pitoareă(peălâng ăcrapăseăcrescăspeciiăr pitoareăcumă
arăfi:ăşal ul,ăştiuca,ăp str vulăcurcubeu,ăcega,ăcoregonulăşiăaltele).
Populare bazineloră cuă puietă areă şanseă deă reuşit ă cândă densitateaă acestuiaă esteă
corelat ă cuă suprafa aă bazinuluiă şiă cuă surseleă deă hran .ă Num rulă deă aleviniă dintr-un
bazinăpoateăfiăstabilitădup ărela ia:
S x P x 100 N =
G x p
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
3
în care:
Năţănum rulădeăalevini,ăînăbuc.;
Săţăsuprafa aăinundat ăaăbazinului,ăînăhaăsauăm2;
Păţăproduc iaădeăpeşteă(mediaăproduc ieiădeăpeşteăpeăhaăînăăăăăăăultimiiă3ă- 4 ani),
în kg/ha;
G = greutatea medie laăcareădorimăs ăajung ăpuietulătoamna,ăînăkgăsauăg;
păţăpierderiădeăpuietăînăperioadaădeăcreştere,ăînă%.
Pierderileăînădecursulăprimuluiăanădeăcreştereăsunt:ă icreănefecundateă10ă - 20%,
iar fecundate 10 - 30%, alevini 80 - 85%, puiet 50 - 60%.
În general normeleădeăpopulareăprev dăintroducereaăaă40000ă- 50000 alevini/ha
înă bazineleă bazateă peă nutri ieă natural ă şiă 100000ă - 150000 alevini/ha în bazinele în
care se distribuie furaje.
Pentruăcreştereaă crapuluiădeăvaraă II-aăşiăaă III-a norma de populare în bazinele
nefurajateăsuplimentarăseăpoateăstabiliăcuăajutorulăurm toareiăformule:
S x P x 100 N = (G - g)(100 - p)
în care:
Năţănum rulădeăcrapiălaăha;
Săţăsuprafa aăbazinului,ăînăha;
P ţăproductivitateaănatural ămedieăaăbazinului,ăînăkg/ha;
Găţăgreutateaămedieăaăpeşteluiătoamna,ăînăkg;
găţăgreutateaămedieăaăpeşteluiălaăpopulare,ăînăkg;
păţăpierderiăînăperioadaădeăcreştere,ăînă%;
100ăţăcoeficientădeăcorec ie.
Popularea mixt ă cuă peştiă dină aceeaşiă specieă dară deă vârsteă diferiteă seă aplic ă înă
scopulăfolosiriiăcâtămaiăcompleteăaăbiomaseiăşiăpentruăsporireaăproduc ieiăpiscicoleăpeă
bazaă hraneiă naturale.ă Înă iazurileă şiă heleşteieleă cuă vegeta ieă acvatic ă submers ă
suficient ă(pentruărefugiulăalevinilor)ăseăpotă introduceăC1+ăşiăpuietădeăcrapăînăvârst ă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
4
deăcircaă20ăzileă (s ăcânt reasc ăpesteă0,5ăg).ă Înăbazineleăbogateă înăhran ănatural ă şiă
careădispunădeăsuprafe eăîntinseăşiăsuntăpu inăadânciăseăpotăcreşteăînăamestecăC1ăşiăC0.
În cazul popul riiăcuăpeştiădeăvârsteădiferite,ădensitateaălorălaăpopulareăoăputemă
stabili astfel:
S D = N
în care:
D = densitatea la populare, în buc.;
Săăţăsuprafa aăbazinului,ăînăha;
N = num rulădeăpeştiăînăbazin,ăînăbuc.
Înăscopulădetermin riiănum ruluiădeăpeştiăseăcalculeaz ămaiăîntâiăgreutateaătotal ă
peă vârsteă (înă kg/ha),ă careă seă raporteaz ă laă greutateaămedieă individual ă (seă stabileşteă
prin corelarea a 15 - 30ă exemplare)ă aă peştiloră fiec reiă vârste.ă Prină însumareaă
rezultateloră ob inuteă pentruă fiecareă vârst ă seă stabileşteă num rulă totală deă peştiă dină
bazinul respectiv.
Înăgeneral,ăînăcazulăpopul riiămixteăputemăaveaăînăvedereădateleădinătab.ă1.
Tabelul 3.1.
Densitatea crapului de vârste diferite (exemplare/ha)
Categoria Vârsta pestelui bazinului 1 an 2 ani 3 ani Nefurajat 300 - 700 150 - 300 200 - 300 Furajat 1500 - 1800 500 - 800 200 - 300
Înăceeaăceăpriveşteăpopulareaăsuplimentar ăcuăspeciiăpaşnice,ăorientativ,ăseăpoateă
specifica faptulăc ăraportulăîntreăcrapăşiălinăpoateăfiădeă1/1,ăîntreăcrapăşiăcarasăargintiuă
1/1 - 2ăşiăîntreăcrapăşiăv duvi ădeă2/1.ă
Înă cazulă popul riiă suplimentareă cuăCtenopharyngodonă idellaă seă introducă circaă
400 exemplare de 1 - 2 ani/ha, 200 exemplare de 2 - 3 ani/ha sau 50 exemplare de 3 -
4 ani/ha.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
5
Acesteăraporturiăseăstabilescăînăfunc ieădeănaturaăşiăcantit ileăsurselorădeăhran ă
natural ădinăbazineleărespective.
S-aă stabilit,ă c ă laă Ctenopharyngodonă idellaă pentruă 1ă kgă carneă deă peşteă suntă
necesareă200ăkgăvegeta ieădur ă(stuf)ăsauă40ă- 50ăkgălinti ăsauă20ă- 25ăkgălucern .
Pentruăcaă100000ădeăexemplareădeăpuietăs ăcreasc ăînăgreutateăcuă3ăg,ăbazinulă
trebuieăs ăcon in ă1000ăkgăhran ănatural .
Cantitateaăanual ădeăorganismeăplanctoniceăexistenteăînăbazinăseădetermin ăprină
însumareaădetermin rilorăsezonaleă(prim varaăşiăvara)ăşiăînmul ireaăsumeiăob inuteăcuă
3ă şiă cuă volumulă deă ap ă corespunz toareă laă 1ă haă (10000ă m2ă xă adâncimeaă medieă aă
coloaneiădeăap ).
Înă apreciareaă transform riiă înă carneă deă peşteă trebuieă inută contă c ă doar 47%
dintreăorganismeleăacvaticeăsuntăconsumateădeăc treăpeştiăşiăc ădinăacesteaăsubstan eleă
proteiceă asimilabileă reprezint ă 66%,ă dină careă numaiă 1/3ă seă transform ă înă carneă deă
peşte.
Pentruă populareaă suplimentar ă cuă speciiă r pitoare,ă seă potă introduceă la ştiuc ă
circa 70 - 100 exemplare de puiet/ha, la somn 48 - 80 exemplare de un an/ha, la
p str vă 300ă exemplareă deă ună an/ha,ă laă ceg ă 750ă exemplareă deă ună an/haă sauă 350ă
exemplareă deă doiă ani/ha,ă laă coregonă 10%ădină efectivulă deă crapă şiă laă şal uă 20%ădină
efectivul deăcrap.ăEsteăobligatoriuădeăavutăînăvedereăfaptulăc ăr pitoriiătrebuieăs ăfieăcuă
unăanămaiămiciădecâtăspeciaădeăcultur ,ăiarăvârstaălorămaxim ăs ănuădep şeasc ă3ăani,ă
întrucâtădeălaăaceast ăvârst ăpotăpericlitaăexisten aăspecieiădeăbaz .
4.Corelarea informatiilor cu privinre la prezenta pe
amplasament/vecinatate a speciilor de avifauna prezentate la pag. 41, pag. 78,
pag. 103.
Analizaăspeciilorăşiăhabitatelorăînăzonaădeăinfluenţ ăaăproiectului
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
6
P S RIă
Nr.
crt.
Cod
Specie Denumireăştiinţific
Prezenţ ăamplasament/vecin tate
Relaţiaădintreăteritoriulăarieiăprotejateăşiă
proiect Identificare
% din
suprafaţaă
sitului
% din
populaţiaă
sitului
1 A402 Accipiter brevipes A 0,0111 - - habitatulădeăcuib ritănuăesteăafectatădeăproiect
- nu se reduce biocenoza din regnul animal
2 A229 Alcedo atthis A 0,0111 - - proiectul nu are efect asupra sp. deoarece creşteă
suprafa aăhabitatuluiăs uăcuă0,0111%
3 A255 Anthus campestris A 0,0111 -
- înă zonaă proiectuluiă exist ă habitată deă p şuneă
favorabil specie
- impactul proiectului este dat de schimbarea
terenului
- suprafa aă redus ,ă exploatareaă prină p şunată şiă
densitateaăredus ăaăvegeta ieiădetermin ăunăimpactă
nesemnificativ
4 A089 Aquila pomarina A 0,0111 -
- proiectulănuăinfluen eaz ăprezen aăsp.
- prezen ăincert
- arealulădeăcuib rităşiăhr nireănuăesteăafectat
5 A024 Ardeola ralloides A 0,0111 - - arealul de cuib rităşiăhr nireănuăesteăafectat
6 A060 Aythya nyroca A 0,0111 - - proiectul nuăareăefectăasupraăsp.ădeoareceăcreşteă
suprafa aăhabitatuluiăs uăcuă0,0111%
7 A403 Buteo rufinus A 0,0111 - - proiectul nuăinfluen eaz ăprezen aăsp.
- arealulădeăcuib rităşiăhr nireănuăesteăafectat
8 A224 Caprimulgus
europaeus A 0,0111 -
- proiectul nuăinfluen eaz ăprezen aăsp.
- impactănesemnificativăcaăurmareăaăfaptuluiăc ăînă
vecin tateaă proiectul este dispus habitatul de
cuib rit
9 A196 Chlidonias hybridus A 0,0111 - - proiectul nuăareăefectăasupraăsp.ădeoareceăcreşteă
suprafa aăhabitatuluiăs uăcuă0,0111%
10 A031 Ciconia ciconia P 0,0111 0,0111 - proiectul nuăareăefectăasupraăsp.ădeoareceăcreşteă
suprafa aă habitatuluiă s uă cuă 0,0111%ă şiă seă
diversific ăhrana
- biomasa surseiă deă hran ă creşteă odat ă cuă
implementarea proiectul
11 A030 Ciconia nigra A 0,0111 -
12 A080 Circaetus gallicus A 0,0111 - proiectul nuăafecteaz ăarealulădeăcuib rităşiăhr nireă
nu este afectat
13 A081 Circus aeruginosus A 0,0111 - - caut ăhran ăpeăterenurileăagricoleăsauăpajişti
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
7
14 A082 Circus cyaneus A 0,0111 - proiectul nuăafecteaz ăarealulădeăcuib rităşiăhr nireă
nu este afectat 15 A084 Circus pygargus A 0,0111 -
16 A231 Coracias garrulus A 0,0111 - proiectul nuăafecteaz ăarealulădeăcuib rităşiăhr nireă
nu este afectat
17 A122 Crex crex A 0,0111 - proiectul nuăafecteaz ăarealulădeăcuib rităşiăhr nireă
nu este afectat
18 A238 Dendrocopos medius A 0,0111 - - Nuă seă facă defriş riă înă zonaă deă implementareă aă
proiectul
- proiectul nuă afecteaz ă arealulă deă cuib rită şiă
hr nireănuăesteăafectat
19 A236 Dryocopus martius A 0,0111 -
20 A027 Egretta alba A 0,0111 - - proiectul nuăareăefectăasupraăsp.ădeoareceăcreşteă
suprafa aă habitatuluiă s uă cuă 0,0111%ă şiă seă
diversific ăhrana
- biomasaă surseiă deă hran creşteă odat ă cuă
implementarea proiectul
21 A026 Egretta garzetta A 0,0111 -
22 A097 Falco vespertinus A 0,0111 -
- nuăauăfostăidentificateăhabitateădeăcuib rităînăzonaă
de implementare a proiectului
- Nuă seă facă defriş riă înă zonaă deă implementareă aă
proiectului
23 A092 Hieraaetus pennatus A 0,0111 - proiectul nuăafecteaz ăarealulădeăcuib rităşiăhr nireă
nu este afectat
24 A338 Lanius collurio A 0,0111 - - Nuă seă facă defriş riă înă zonaă deă implementareă aă
proiectului
- Nuăsuntăafectateăhabitateleădeăcuib rităşiăhr nire
25 A339 Lanius minor A 0,0111 -
26 A246 Lullula arborea A 0,0111 -
27 A023 Nycticorax nycticorax A 0,0111 -
28 A072 Pernis apivorus A 0,0111 - - Nuăsuntăafectateăhabitateleădeăcuib rităşiăhr nire
29 A193 Sterna hirundo A 0,0111 -
- proiectul nuăareăefectăasupraăsp.ădeoareceăcreşteă
suprafa aă habitatuluiă s uă cuă 0,0111%ă şiă seă
diversific ăhrana
- biomasaă surseiă deă hran ă creşteă odat ă cuă
implementarea proiectul
A – sp. absent
P – sp.ăprezent
Impactul proiectului asupra speciiloră deă p s riă dină formularul standard
ROSPA0128ăLuncaăTimişului se poate exprima astfel:
ProiectulăNUăareăefectăasupraăspeciilorăsauăaăpopula iilor;
Proiectulă areă efecteă pozitiveă asupraă speciiloră sauă aă popula iiloră deoareceă
creşteăsuprafa aăhabitatelor umede cu 0,0111%ăşiăseădiversific ăhrana;
Crescăsurseleădeăhran ăînăzonaădeăimplementareăaăproiectului.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
8
În cadrul perimetrului delimitat s-a abordat pentru interogarea avifaunei
traseeloră (Ferryă şiă Forchot,ă 1958),ă îmbun t it ă deă c treă conf. dr. biol. Dan
ST NESCU,ă cadruă didactică laă Universitateaă deă Vestă dină Timişoara. P s rileă suntă
observate cu ochiul liber, respectiv cu binoclul (8x50) şiăseănoteaz ăimediatăspeciaăsiă
num rulădeăindiviziăapar in tori,ăobserva iăînăacelămoment.
Datorit ă faptuluiă c ă zonaă interogat nuă prezint ă vegetaţieă lemnoas ă
(arbuştiă şiă arbori)ă aă oferită ună spaţiuă vizuală deă lucruă multă maiă mareă faţ ă deă
spaţiulădeălucruăfizicăabordat.ă
Pentruă oă imagineă maiă clar ă spaţiulă interogată aă fostă monitorizată atâtă înă
sezonul cald (mai-iunie) (12-13 mai; 9-10 iunie),ă câtă şiă înă sezonulă receă (3-4
noiembrie, respectiv 24-25 noiembrie) in cursul anului 2012.
Interogareaăamplasamentuluiăcâtăşiăvecin tateaăacestuiaăaăscosăînăeviden ăfaptulă
c ă auă fostă identificateă speciiă deă p s riă careă seă reg sescă enumerateă ină anexa I a
Directivei Consiliului 2009/147/EC, dar nu sunt integrate în formularul standard al
sitului.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
9
Speciiădeăp s riăcareăauăfostăidentificateăşiăcareăseăreg sescăenumerateăinăanexaăIă
a Directivei Consiliului 2009/147/EC, dar nu sunt integrate în formularul standard al
sitului:
Speciileă deă p s riă identificateă înă zonaă deă implementareă aă proiectului şiă înă
vecin tateaăzoneiădeăimplementareăauăfostă(zonaădeăinterogareăştiin ific ):ă
Ciconia ciconia (barza alba) – 3 buc.;
Hirundo rustica (rândunica) – 17 buc.;
Parus major (pitigoiul mare) – 27 buc;
Sturnus vulgaris (graurele) – 63 buc.;
Turdus merula (mierlaăneagr )ă– 21 buc.;
Streptopelia decaocto (guguştiucul)ă- 16 buc.;
Passer domesticus (vrabiaădeăcas )ă- 91 buc.;
Pica pica (co ofana)ă– 8 buc.;
Asio otus (ciufulădeăp dure)ă– 3 buc.;
Ardea cinerea (starc cenusiu) – 2 buc.;
Anas platyrhynchos (rata mare) – 15 buc.
Ciconia ciconia (barza alba) - specieănevulnerabil ,ădarăesteăprotejat ă(Anexaă
III – Specii de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea
ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica -
Ordonan ă deă urgen ă nr.ă 57ă dină 20/06/2007ă privindă regimulă ariiloră naturaleă
protejate,ăconservareaăhabitatelorănaturale,ăaăfloreiăşiăfauneiăs lbatice); suportă
habitate antropizate.
Berzeleăseăîntorcălaălocurileălorădeăcuib rităpeălaăsfârşitulăluiămartie,ăînceputulă
lui aprilie.
R spândităînăEuropaăşiăînă inuturileăpalearcticeăaleăAsiei.ăÎn România, oaspete
deăvar ,ădinămartieăpân ăînăoctombrie.
Hirundo rustica (rândunica) - specieă nevulnerabil ă şiă nuă esteă protejat .
Tr ieşteăînănum rămareăînălocalit i.ăSuportă habitate antropizate.
Rândunicaă deă hambară (Hirundoă rustica)ă ierneaz ă înă Africaă subsaharianaă şiă
Asiaă deă Sud,ă precumă şiă înă Australiaă şiă Americaă deă Sud.ă Eaă se întoarce
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
10
primavaraăpentruăaăseăreproduceăînăEuropaă(şiăînăRomânia),ăAmericaădeăNord,ă
Africa de Nord sau Asia. Se cunosc 6 subspecii ale acestei specii: Hirundo
rustica rustica; Hirundo rustica transitiva; Hirundo rustica savignii; Hirundo
rustica gutturalis; Hirundo rustica tytleri; Hirundo rustica erythrogaster.
Rândunicaădeăhambar,ăoriginar ădinăAfrica,ăesteăceaămaiăr spânditaăspecieădeă
rândunici.
Rândunicileă deă hambară suntă p s riă foarteă adaptabile,ă careă tr iescă înă
proximitateaă aşez riloră umane,ă c utând habitate deschise de toate tipurile
(inclusivă înăzoneleăagricole),ă înăapropiereaăapelorăşiăpotă fiă întâlniteăadeseaă înă
apropiereaăfermelor,ăaăhambarelor,ăpodurilor,ăpontoanelorăşiăaăaltorăaşez minteă
deăgen.ăRândunicaăsoseşteălaănoiăînăjurulădateiădeă12ăaprilie. Depunerea pontei
debuteaz ăînăaădouaăjum tateăaăluniiăaprilie.ăAnualăauălocă2-3ăcuib riri.
Parus major (pi igoiulămare)ă- specieănevulnerabil ăşiănuăesteăprotejat . Este
unulă dintreă ceiămaiă cunoscu iă pi igoi,ă prezentă atâtă înă p durileă joaseă câtă şiă în
celeă deă munteă pân ă înă zonaă coniferelor.ă Areă crestetulă negru,ă spateleă verde-
cenuşiu,ăaripileăşiă coadaăalb strui,ă iarăparteaă inferioar ăeăgalben-verzuie cu o
dungaăneagr ă longitudinala.ă Frecventă seă întâlneşteă înă parcuri,ă gr dini,ă livezi.ă
Cuib reşteăînăscorburi,ăcr p turi,ă eviămetaliceădeăgarduri.ăCeleă10-12ăou ăalbe,ă
p tateăcuăruginiuăsuntădepuseăînălunaămartie-aprilie,ăfemelaăleăcloceşteă14ăzile.ă
Iarnaă ramână înă aceleaşiă regiuni,ă fiindă oă pas reă sedentar .ă Suportă habitate
antropizate.
Parus major, pitigoiul mare [foto original]
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
11
Sturnus vulgaris (graurele) - specieănevulnerabil ,ădarăesteăprotejat ă(AnexaăVă
C – Speciiădeăinteresăcomunitarăaăc rorăvân toareăesteăpermis ă- Ordonan ădeă
urgen ă nr.ă 57ă dină 20/06/2007ă privindă regimulă ariiloră naturaleă protejate,
conservareaăhabitatelorănaturale,ăaăfloreiăşiăfauneiăs lbatice); suportă habitate
antropizate - are 23 cm, coloritul corpului este negru, cu desen mai deschis pe
spateă şiă reflexeă verzi-violaceeă peă capă şiă piept.ă Ou le,ă 5-7ă laă num r,ă suntă
albastru deschis, depuseăînăaprilieăşiăclociteă14ăzileădeăambiiăparteneri.ăCreşteă
dou ă genera iiă deă puiă peă an.ă Ierneaz ă înă sud- vestul Europei. Poate imita
cânteculăaltorăp s ri.
Turdus merula (mierlaăneagr )ă- specieănevulnerabil ăşiănuăesteăprotejat ă- are
27 cm. Specie comun ă întâlnit ă înă p durileă joaseă şiă deă deal,ă înă z voaieleă
apelor,ă gr diniă şiă parcuriă publice.ă Mascululă esteă negru,ă iară femelaă cafeniuă
închis.ăCuib reşteăînătufişuriăşiăboschete,ăcuibulăesteăconstruitădinălutăşiăierburi.ă
Pontaăesteădepus ăînălunaăaprilie,ăcostituit ădină4-5ăou ăalbastru-verzui stropite
cuăbrun,ăclociteădeăfemel ă14-15ăzile.ăPeăvar ăapară2-3 randuri de pui. Este o
pas reă sedentar ,ă dară efectiveleă seă reînoiescă cuă exemplareă dină regiunileă
muntoase mai nordice. Suportă habitate antropizate.
Turdus merula – mierl ă[foto original]
Streptopelia decaocto (guguştiucul)ă - specieănevulnerabil ,ă dară esteăprotejat ă
(Anexa V C – Speciiă deă interesă comunitară aă c roră vân toareă esteă permis ă -
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
12
Ordonan ă deă urgen ă nr.ă 57ă dină 20/06/2007ă privindă regimulă ariilor naturale
protejate,ăconservareaăhabitatelorănaturale,ăaăfloreiăşiăfauneiăs lbatice); suportă
habitate antropizate – areă28ăcm,ăesteăoăspecieăcuămareăplasticitateăecologic .ă
Coloritulă esteă p mântiuă înă parteaă dină spateă aă gâtuluiă areă ună guleraşă negru,ă
aripileă suntă maiă cenuşii.ă Cuib reşteă aproapeă totă timpulă anului,ă numaiă înă
localit iăsauăînăimediataăapropiereăaălor.ăPontaăesteăformat ădinădou ăou ăalbe,ă
ceăsuntăclociteădeăambiiăp rin iătimpădeă14ăzile.ăEsteăsedentarălaănoi.ăSpecie cu
o mare capacitate de adaptare.
Streptopelia decaocto - guguştiuculă[foto original]
Passer domesticus (vrabiaădeăcas )ă- specieănevulnerabil ăşiănuăesteăprotejat -
areă 15ă cm,ă esteă specieă antropofil .ă Mascululă esteă cafeniuă p tată peă spate,ă
cenuşiuăpeăfrunte,ăcreştetăşiăpiept,ănegruăpeăb rbie.ăFemelaăareăpenajăcafeniu-
striat.ăCuib reşteăînăarbori,ăînăspecialăînăplopiăşiăsalcâmi,ăîntreăcrengiăcâtăşiăînă
scorburi;ăînăurmaăp trunderiiăînălocalit iăşiăaădevieriiăeiăantropofileăaăîncepută
s -şiă instalezeăcuiburileă înăacoperişuri,ă înăgolurileăsauăcr p turileădinăzidurileă
unorăcl diriă sauăconstruc iiă industriale.ă Înăprim verileăcaldeăcuib ritulă începeă
dup ă primaă decad ă aă luniiămartieă şiă dureaz ă pân ă laă începutulă luniiă august.ă
Esteă specieă sedentar .ă Specieă cuă oă mareă capacitateă deă adaptare. Suportă
habitate antropizate.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
13
Passer domesticus (vrabiaădeăcas )
Pica pica (co ofana)ă- specieănevulnerabil ăşiănuăesteăprotejat - are 48 de cm.
Coloritulă esteă negruă cuă albă peă umeriă şiă piept,ă iară coadaă eă neagr ă cuă reflexeă
verzui.ăCuib reşteăînăregiunileăjoaseăşiăceleădeădealăşiăpeăv ileărâurilor.ăFace un
cuibăsfericădinăspini,ăcuăintr riălateraleătapisatăînăinteriorăcuălut.ăOu leăsuntă5-7
depuseă înă lunaă aprilie,ă deă culoareă verzuiă cuă peteă brune.ă Femelaă leă cloceşteă
singur ă17-18 zile. Este specie sedentar .
Cuib Pica pica (co ofana)ă[foto original]
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
14
Pica pica (co ofana)ă[foto original]
Ardea cinerea (stârc cenuşiu) - specieă nevulnerabil ă şiă nuă esteă protejat -
tr ieşteăînăregiunileăcuăclim ăblând ădinăEuropa,ăAsiaăcaăşiăînădinăsudulăAfriciiă
cu excep iaăregiuniiădeăcoast ădinăsudulăNamibiei.ăInăregiunileălipsiteădeăînghe ă
esteă sedentar,ă numaiă înă regiunileă maiă reciă undeă iarnaă înghea ă apeleă esteă oă
pas reă migratoare.ă Stârculă cenuşiuă prefer ă regiunileă deă balt ă careă suntă
înconjurateădeăvegeta ie.ăÎnăultimul timp se apropie de zonele urbane, putând fi
v zutăînăparcurileăcuălacuri.ăSuportă habitate antropizate.
Reproducerea:ă Cuib reşteă deă regul ă înă stuf riş,ă înă colonii,ă înă locuriă greuă
accesibile. În lunile aprilie-mai depune 4 -5ăou ădeăculoareăalbastru-verzui, a
c roră clocireă esteă asigurat ă deă ambiiă parteneri,ă alternativ.ă Incubatiaă dureaz ă
între 25-28 de zile.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
15
Ardea cinerea (stârc cenuşiu) [foto original]
Anas platyrhynchos (raţa mare) specieă nevulnerabil ,ă dară esteă protejat ă -
(Anexa V C – Specii de interesă comunitară aă c roră vân toareă esteă permis ;
Anexa V D - Speciiădeăp s riădeăinteresăcomunitar aăc rorăcomercializareăesteă
permis ă- Ordonan ădeăurgen ănr.ă57ădină20/06/2007ăprivindăregimulăariiloră
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,ăaăfloreiăşiăfauneiăs lbatice);ă
suport ă habitateă antropizate.ă Esteă considerat ă oă specieă migratoare,ă deoareceă
popula iileădeăra eămariă- Anas platyrhynchos - vin din regiunile nordice spre
zoneleă cuă iarnaă maiă blând ,ă dară celeă careă cuibarescă laă noiă seă comport ă caă
specieăsedentar .
Impactul proiectului asupra speciilor protejate în situl de importanţă comunitară
Specia
Efectiv la
nivelul sitului
inclusiv
efective de pasaj
Prezenţaăînăamplasament/vecin tate
Impactul proiectului asupra speciei Identificare
% din
suprafaţaăhabitatului
folosit pentruăhran ăsauăodihn
% din
populaţiaăsitului
afectat ă
Accipiter
brevipes 0-1p 0
max. 0,0111
0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz stareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
16
Alcedo atthis 6-8 p 0 max.
0,0111 0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Poiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Anthus
campestris 1-2 p 0
max. 0,0111 0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Poiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Aquila
pomarina 10-20 p 0
max. 0,0111 0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Ardeola
ralloides 0-2 p 0
max. 0,0111
0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Aythya nyroca 50-100 i 0 max.
0,0111 0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor, se men ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Buteo rufinus 1-2 p 0 max.
0,0111 0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor, se men ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Caprimulgus
europaeus 1-2 p 0
max. 0,0111
0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservare a habitatelor, se men ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Chlidonias
hybridus 100-200i 0
max. 0,0111
0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstarea actual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Ciconia
ciconia 50-100 i 3 i
max. 0,0111
0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
17
Ciconia nigra 100-200i 0 max.
0,0111 0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Circaetus
gallicus 0-1 p 0
max. 0,0111
0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Circus
aeruginosus 30-60 i 0
max. 0,0111
0
nu afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Circus
cyaneus 10-15 i 0
max. 0,0111
0
nu afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Circus
pygargus 3-10 i 0
max. 0,0111
0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Coracias
garrulus 20-22p 0
max. 0,0111
0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Crex crex 3-8 p 0 max.
0,0111 0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Dendrocopos
medius 20-35 p 0
max. 0,0111
0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Dryocopus
martius 4-6 p 0
max. 0,0111
0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
18
Egretta alba 60-90 i 0 max.
0,0111 0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Egretta
garzetta 15-30 p 0
max. 0,0111
0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Falco
vespertinus 5-10 p 0
max. 0,0111
0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Hieraaetus
pennatus 1-2p 0
max. 0,0111 0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Lanius
collurio 20-30p 0
max. 0,0111 0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Lanius minor 30-45p 0 max.
0,0111 0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Lullula
arborea 3-5 p 0
max. 0,0111 0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Nycticorax
nycticorax 30-50 p 0
max. 0,0111
0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Pernis
apivorus 0-2 p 0
max. 0,0111 0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
19
Sterna
hirundo 10-20 i 0
max. 0,0111
0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Corvus
frugilegus 220-300 p 0
max. 0,0111 0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Myotis myotis Zeci 0 max.
0,0111 0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Bombina
bombina Mii 0
max. 0,0111
0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Unio crassus Mii 0 max.
0,0111 0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Dioszeghyana
schmidtii Necunoscut 0
max. 0,0111
0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz stareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstarea global ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Euphydryas
maturna Necunoscut 0
max. 0,0111
0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz stareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor, se men ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Marsilea
quadrifolia Mii 0
max. 0,0111
0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz stareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor, se men ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Speciileădeăp s riăidentificateăînăzonaădeăimplementareăaăPPăşiăînăvecin tateaăzoneiădeăimplementare au fost
(zonaădeăinterogareăştiinţific )
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
20
Hirundo
rustica - 17 i
max. 0,0111
0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Parus major - 27 i max.
0,0111 0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Sturnus
vulgaris - 63 i
max. 0,0111
0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Turdus merula - 21 i max.
0,0111 0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Streptopelia
decaocto - 16 i
max. 0,0111
0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Passer
domesticus - 91 i
max. 0,0111
0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Pica pica - 8 i max.
0,0111 0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Asio otus - 3 i max.
0,0111 0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Ardea cinerea - 2 i max.
0,0111 0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
21
Anas
platyrhynchos - 15 i
max. 0,0111
0
nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate
5.Atasarea la documentatie a fiselor de observatie din teren pentru speciile
de avifauna cu precizarea datelor calendaristice la care s-au realizat precum si
forografii surprinse in timpul observatiilor.
În cadrul perimetrului delimitat s-a abordat pentru interogarea avifaunei
traseeloră (Ferryă şiă Forchot,ă 1958),ă îmbun t it ă deă c treă conf. dr. biol. Dan
ST NESCU,ă cadruă didactică laă Universitateaă deă Vestă dină Timişoara. P s rileă suntă
observate cu ochiul liber, respectiv cu binoclul (8x50) şiăseănoteaz ăimediatăspeciaăsiă
num rulădeăindiviziăapar in tori,ăobserva iăînăacelămoment.
Datorit ă faptuluiă c ă zonaă interogat ă nuă prezint ă vegetaţieă lemnoas ă
(arbuştiă şiă arbori)ă aă oferită ună spaţiuă vizuală deă lucruă multă maiă mareă faţ ă deă
spaţiulădeălucruăfizicăabordat.ă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
22
Pentruă oă imagineă maiă clar ă spaţiulă interogată aă fostă monitorizată atâtă înă
sezonul cald (mai-iunie) (12-13 mai; 9-10ă iunie),ă câtă şiă înă sezonulă receă (3-4
noiembrie, respectiv 24-25 noiembrie), in cursul anului 2012.
Interogareaăamplasamentuluiăcâtăşiăvecin tateaăacestuiaăaăscosăînăeviden ăfaptulă
c ă auă fostă identificateă speciiă deă p s riă careă seă reg sescă enumerateă ină anexaă Iă aă
Directivei Consiliului 2009/147/EC, dar nu sunt integrate în formularul standard al
sitului.
Speciiădeăp s riăcareăauăfostăidentificateăşiăcareăseăreg sescăenumerateăinăanexaăIă
a Directivei Consiliului 2009/147/EC, dar nu sunt integrate în formularul standard al
sitului:
Speciileă deă p s riă identificateă înă zonaă deă implementareă aă proiectului şiă în
vecin tateaăzoneiădeăimplementareăauăfostă(zonaădeăinterogareăştiin ific ):ă
Ciconia ciconia (barza alba) – 3 buc.;
Hirundo rustica (rândunica) – 17 buc.;
Parus major (pitigoiul mare) – 27 buc;
Sturnus vulgaris (graurele) – 63 buc.;
Turdus merula (mierlaăneagr )ă– 21 buc.;
Streptopelia decaocto (guguştiucul)ă- 16 buc.;
Passer domesticus (vrabiaădeăcas )ă- 91 buc.;
Pica pica (co ofana)ă– 8 buc.;
Asio otus (ciufulădeăp dure)ă– 3 buc.;
Ardea cinerea (starc cenusiu) – 2 buc.;
Anas platyrhynchos (rata mare) – 15 buc..
Ciconia ciconia (barza alba) - specieănevulnerabil ,ădarăesteăprotejat ă(Anexaă
III – Specii de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea
ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica -
Ordonan ă deă urgen ă nr.ă 57ă dină 20/06/2007ă privindă regimulă ariiloră naturaleă
protejate,ăconservareaăhabitatelorănaturale,ăaăfloreiăşiăfauneiăs lbatice); suportă
habitate antropizate.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
23
Berzeleăseăîntorcălaălocurileălorădeăcuib rităpeălaăsfârşitulăluiămartie, începutul
lui aprilie.
R spândităînăEuropaăşiăînă inuturileăpalearcticeăaleăAsiei.ăÎn România, oaspete
deăvar ,ădinămartieăpân ăînăoctombrie.
Hirundo rustica (rândunica) - specieă nevulnerabil ă şiă nuă esteă protejat .
Tr ieşteăînănum rămareăînălocalit i.ăSuportă habitate antropizate.
Rândunicaă deă hambară (Hirundoă rustica)ă ierneaz ă înă Africaă subsaharianaă şiă
Asiaă deă Sud,ă precumă şiă înă Australiaă şiă Americaă deă Sud.ă Eaă seă întoarceă
primavaraăpentruăaăseăreproduceăînăEuropaă(şiăînăRomânia),ăAmericaădeăNord,ă
Africa de Nord sau Asia. Se cunosc 6 subspecii ale acestei specii: Hirundo
rustica rustica; Hirundo rustica transitiva; Hirundo rustica savignii; Hirundo
rustica gutturalis; Hirundo rustica tytleri; Hirundo rustica erythrogaster.
Rândunicaădeăhambar,ăoriginar ădinăAfrica,ăesteăceaămaiăr spânditaăspecieădeă
rândunici.
Rândunicileă deă hambară suntă p s riă foarteă adaptabile,ă careă tr iescă înă
proximitateaă aşez riloră umane,ă c utândă habitateă deschiseă deă toateă tipurileă
(inclusivă înăzoneleăagricole),ă înăapropiereaăapelorăşiăpot fi întâlnite adesea în
apropiereaăfermelor,ăaăhambarelor,ăpodurilor,ăpontoanelorăşiăaăaltorăaşez minteă
deăgen.ăRândunicaăsoseşteălaănoiăînăjurulădateiădeă12ăaprilie.ăDepunereaăponteiă
debuteaz ăînăaădouaăjum tateăaăluniiăaprilie.ăAnualăauălocă2-3ăcuib riri.
Parus major (pi igoiulămare)ă- specieănevulnerabil ăşiănuăesteăprotejat . Este
unulă dintreă ceiămaiă cunoscu iă pi igoi,ă prezentă atâtă înă p durileă joaseă câtă şiă înă
celeă deă munteă pân ă înă zonaă coniferelor.ă Areă crestetulă negru,ă spateleă verde-
cenuşiu,ăaripileăşi coadaăalb strui,ă iarăparteaă inferioar ăeăgalben-verzuie cu o
dungaăneagr ă longitudinala.ă Frecventă seă întâlneşteă înă parcuri,ă gr dini,ă livezi.ă
Cuib reşteăînăscorburi,ăcr p turi,ă eviămetaliceădeăgarduri.ăCeleă10-12ăou ăalbe,ă
p tateăcuăruginiuăsuntădepuseăîn luna martie-aprilie,ăfemelaăleăcloceşteă14ăzile.ă
Iarnaă ramână înă aceleaşiă regiuni,ă fiindă oă pas reă sedentar .ă Suportă habitate
antropizate.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
24
Parus major, pitigoiul mare [foto original]
Sturnus vulgaris (graurele) - specieănevulnerabil ,ădarăesteăprotejat ă(AnexaăVă
C – Speciiădeăinteresăcomunitarăaăc rorăvân toareăesteăpermis ă- Ordonan ădeă
urgen ă nr.ă 57ă dină 20/06/2007ă privindă regimulă ariiloră naturaleă protejate,ă
conservareaăhabitatelorănaturale,ăaăfloreiăşiăfauneiăs lbatice); suportă habitate
antropizate - are 23 cm, coloritul corpului este negru, cu desen mai deschis pe
spateă şiă reflexeă verzi-violaceeă peă capă şiă piept.ă Ou le,ă 5-7ă laă num r,ă suntă
albastruădeschis,ădepuseăînăaprilieăşiăclociteă14ăzileădeăambiiăparteneri.ăCreşteă
dou ă genera iiă deă puiă peă an.ă Ierneaz ă înă sud- vestul Europei. Poate imita
cânteculăaltorăp s ri.
Turdus merula (mierlaăneagr )ă- specieănevulnerabil ăşiănuăesteăprotejat ă- are
27ă cm.ă Specieă comun ă întâlnit ă înă p durileă joaseă şiă deă deal,ă înă z voaieleă
apelor,ă gr diniă şiă parcuriă publice. Masculul este negru, iar femela cafeniu
închis.ăCuib reşteăînătufişuriăşiăboschete,ăcuibulăesteăconstruitădinălutăşiăierburi.ă
Pontaăesteădepus ăînălunaăaprilie,ăcostituit ădină4-5ăou ăalbastru-verzui stropite
cuăbrun,ăclociteădeăfemel ă14-15ăzile.ăPeăvar apar 2-3 randuri de pui. Este o
pas reă sedentar ,ă dară efectiveleă seă reînoiescă cuă exemplareă dină regiunileă
muntoase mai nordice. Suportă habitate antropizate.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
25
Turdus merula – mierl ă[foto original]
Streptopelia decaocto (guguştiucul)ă - specie nevulnerabil ,ă dară esteăprotejat ă
(Anexa V C – Speciiă deă interesă comunitară aă c roră vân toareă esteă permis ă -
Ordonan ă deă urgen ă nr.ă 57ă dină 20/06/2007ă privindă regimulă ariiloră naturaleă
protejate,ăconservareaăhabitatelorănaturale,ăaăfloreiăşiăfauneiăs lbatice); suportă
habitate antropizate – areă28ăcm,ăesteăoăspecieăcuămareăplasticitateăecologic .ă
Coloritulă esteă p mântiuă înă parteaă dină spateă aă gâtuluiă areă ună guleraşă negru,ă
aripileă suntă maiă cenuşii.ă Cuib reşteă aproapeă totă timpulă anului,ă numaiă înă
localit iăsauăînăimediataăapropiereăaălor.ăPontaăesteăformat ădinădou ăou ăalbe,ă
ceăsuntăclociteădeăambiiăp rin iătimpădeă14ăzile.ăEsteăsedentarălaănoi.ăSpecie cu
o mare capacitate de adaptare.
Streptopelia decaocto - guguştiuculă[fotoăoriginal]
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
26
Passer domesticus (vrabia de cas )ă- specieănevulnerabil ăşiănuăesteăprotejat -
areă 15ă cm,ă esteă specieă antropofil .ă Mascululă esteă cafeniuă p tată peă spate,ă
cenuşiuăpeăfrunte,ăcreştetăşiăpiept,ănegruăpeăb rbie.ăFemelaăareăpenajăcafeniu-
striat.ăCuib reşteăînăarbori,ăînăspecialăînăplopiăşiăsalcâmi,ăîntreăcrengiăcâtăşiăînă
scorburi;ăînăurmaăp trunderiiăînălocalit iăşiăaădevieriiăeiăantropofileăaăîncepută
s -şiă instalezeăcuiburileă înăacoperişuri,ă înăgolurileăsauăcr p turileădinăzidurileă
unorăcl diriă sauăconstruc iiă industriale.ă Înăprim verileăcaldeăcuib ritulă începeă
dup ă primaă decad ă aă luniiămartieă şiă dureaz ă pân ă laă începutulă luniiă august.ă
Esteă specieă sedentar .ă Specieă cuă oă mareă capacitateă deă adaptare.ă Suportă
habitate antropizate.
Passer domesticus (vrabiaădeăcas )
Pica pica (co ofana)ă- specieănevulnerabil ăşiănuăesteăprotejat - are 48 de cm.
Coloritulă esteă negruă cuă albă peă umeriă şiă piept,ă iară coadaă eă neagr ă cuă reflexeă
verzui.ăCuib reşteăînăregiunileăjoaseăşiăceleădeădealăşiăpeăv ileărâurilor.ăFace un
cuibăsfericădinăspini,ăcuăintr riălateraleătapisatăînăinteriorăcuălut.ăOu leăsuntă5-7
depuseă înă lunaă aprilie,ă deă culoareă verzuiă cuă peteă brune.ă Femelaă leă cloceşteă
singur ă17-18ăzile.ăEsteăspecieăsedentar .
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
27
Cuib Pica pica (coţofana)ă[fotoăoriginal]
Pica pica (coţofana)ă[fotoăoriginal]
Ardea cinerea (stârc cenuşiu) - specieă nevulnerabil ă şiă nuă esteă protejat -
tr ieşteăînăregiunileăcuăclim ăblând ădinăEuropa,ăAsiaăcaăşiăînădinăsudulăAfriciiă
cuăexcep iaăregiuniiădeăcoast ădinăsudulăNamibiei.ăInăregiunileălipsiteădeăînghe ă
este sedentar, numaiă înă regiunileă maiă reciă undeă iarnaă înghea ă apeleă esteă oă
pas reă migratoare.ă Stârculă cenuşiuă prefer ă regiunileă deă balt ă careă suntă
înconjurateădeăvegeta ie.ăÎnăultimulătimpăseăapropieădeăzoneleăurbane,ăputândăfiă
v zutăînăparcurileăcuălacuri.ăSuportă habitate antropizate.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
28
Reproducerea:ă Cuib reşteă deă regul ă înă stuf riş,ă înă colonii,ă înă locuriă greuă
accesibile. În lunile aprilie-mai depune 4 -5ăou ădeăculoareăalbastru-verzui, a
c roră clocireă esteă asigurat ă deă ambiiă parteneri,ă alternativ.ă Incubatiaă dureaz ă
între 25-28 de zile.
Ardea cinerea (stârc cenuşiu) [foto original]
Anas platyrhynchos (raţa mare) specieă nevulnerabil ,ă dară esteă protejat ă -
(Anexa V C – Speciiă deă interesă comunitară aă c roră vân toareă esteă permis ;
Anexa V D - Speciiădeăp s riădeăinteresăcomunitar aăc rorăcomercializareăesteă
permis ă- Ordonan ădeăurgen ănr.ă57ădină20/06/2007ăprivindăregimulăariiloră
naturaleăprotejate,ăconservareaăhabitatelorănaturale,ăaăfloreiăşiăfauneiăs lbatice);ă
suport ă habitateă antropizate.ă Esteă considerat ă oă specieă migratoare, deoarece
popula iileădeăra eămariă- Anas platyrhynchos - vin din regiunile nordice spre
zoneleă cuă iarnaă maiă blând ,ă dară celeă careă cuibarescă laă noiă seă comport ă caă
specieăsedentar .
6.Prezentarea tuturor speciilor din formularul standard al ariei naturale
protejate ROSPA0128 Lunca Timisului (la pag. 45-70 sunt prezentate doar 15
specii din formularul standard).
Evaluareaă popula ional ă s-aă f cută peă bazaă referin eloră oferiteă deă IUCNă şiă
WaterbirdăPopulationăEstimatesăpublica ieăaăWaterlandsăInternational.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
29
1.Alcedo atthis - Pesc ruşă verde,ă pesc raş,ă pesc relă vân t,ă pesc riţ ,ă pesc relă
azuriuă (Linţia,ă 1954),ă pescară verde,ă pesc ruşă verzuliu,ă pesc ruşă vân t,ă Ivană
pescarul,ă Ivană pesc ruşă (B cescu,ă 1961),ă pesc raşă albastruă (Munteanu,ă 1992;ă
Bruun versus Munteanu,1999)
Cod A299 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Alcedo athhis esteă unulă dintreă ceiă patruă reprezentan iă africaniă aiă genuriloră
cunoscuteă înă faunaă riiă noastreă (Merops, Coracias, Upupa, Alcedo).ăPas reădeă talieă
mic ,ănuădep şeşteăcaălungimeă18ăcmă(deălaăvârfulăcioculuiălaăvârfulăcozii);ăcioculăesteă
conformatămoduluiădeăhr nireăihtiofag.ăCeleădou ăculoriădominanteădinăpenajulăp s riiă
suntă îmbinareaă cromatică armonic ă complementar ă dintreă portocaliuă şiă albastru.ă
Orange-ulăp r iiăventraleăesteăasiguratădeăprezen aăpigmen ilorăcarotenoiziăînătimpăceă
parteaă dorsal ,ă irizant ,ă cuă fluctua iiă întreă albastruă şiă albastru-verde este rezultanta
conlucr riiă celuleloră melaniceă cuă celeă hialineă dină structuraă peneiă careă înă aceast ă
îmbinare reflect ădinăspectrulăluminosădoarălungimeaădeăund ăpentruăculoareaăalbastr ă
(450 nm - 475ă nm).ă Guşa:ă alb ;ă totă albă înă repetare,ă penajulă distală ală tectriceloră
auriculare.;ăpicioareleăsuntăroşii.
Specieă sedentar ă (dară şiă oaspeteă deă iarn ă atunciă cândă condi iile climatice
particulareă aspectuluiă hiemală adaug ă popula ieiă autohtoneă indiviziiă coborâ iă dină
latitudiniămaiănordice),ăcuib reşteălaănoiăde-a lungul intervalului martie- începutul lui
aprilieăpân ăc treăsfârşitulă luiă iunie,ă începutulă luiă iulie.ăDurataă incuba ieiăou lorăesteă
de 19-21ădeă zile.ăCuibulă esteă plasată laă cap tulă uneiă galeriiă deă pân ă laă 2ămă lungimeă
s pat ă înămalulă verticală ală râurilor,ă fluviilor,ă undeă femelaădepuneă înămedieă7ă (6-10)
ou ;ăcuiburiăauăfostăg siteăşiămalurileăabrupteăaleăunorălacuriădarăşiăînăalunec rileădeă
terenădinăpreajmaăapelor.ăGrijaăpentruăincubareaăou lorăapoiăprogenitur ăesteăînăegal ă
m sur ăasigurat ădeăfemel ăşiădeămascul.
Activitate:ăspecieădiurn .ăÎnăc utareădeăhran ăesteăpermanentăprezentăde-a lungul
cursului râurilor, fluviilorăşiălacurilor;ăurm reşteăpeştiiă„laăpunctăfix”ădeăpeăîn l imeaă
uneiă crengiăpeă careă îiă prindeăprinăplonjareă şiă chiară scurt ăurm rireă subăap .ăPradaăoă
reprezint ăspeciileădeătalieămic .
Regim alimentar: ihtiofag.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
30
Ecologie, habitat: Pesc raşulă albastruă esteă oă specieă palustr ,ă acvatic ,ă strictă
legat ădeăexisten aăsistemelorăloticeăşiălentice;ăprezentădeopotriv ăînăDelt ,ăcumăşiăde-a
lungulă rmurilorăfluviiloră(Dun re),ărâurilorăinterioare,ăiazurilor,ălacurilor,ăpesc riilor.ă
Iernile foarte grele pot duce la declinul demografic al speciei.
Repartizareă geografic : repartizareaă geografic ă concord ă zoneiă nemoraleă aă
Europeiă cuă extindereaă arealuluiă europeană pân ă peă coastaă nordic ă aă Africiiă şiă nord-
vestuluiăAsieiăMici.ăLaănoiăesteăr spândităde-a lungul râurilor înăîntreagaă ar .
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven ia de la Berna - Legea nr 13 din 11.03.1993;
Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ).
Statutulăpopulaţieiă
Înă ar ăefectiveleăsuntăăstaţionare aşaăcumăsuntădeăaltfelăinterpretateădeăIUCNăcaă
fiindă peă continent.ă Principalulă factoră limitativă pentruă prezen a speciei este
regularizareaă cursuluiă apeloră cuă remodelareaă malurilor,ă exploatareaă pietrişuluiă
limanurilorăşiădesec rile.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
31
Fig. 6.1.Hartaăr spândiriiăeuropene
roşuă– cuib rităcert,ăportocaliuă– cuib rităprobabilă(dup ăMunteanu et all. 1994)
2.Anthus campestris - Fâs -de-câmp,ăfâs ăcampestr (Dombrowski,1946) şi Băcescu
(1961), fâsă-de-câmp (Munteanu, 1992; Bruun versus Munteanu,1999)
Cod A255 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Dimorfismulă sexuală esteă abiaă sesizabilă pân ă la absent.ă Penajulă p s rilor:ă brună
palid.ăSprânceanaăesteăbineăconturat .ăParteaădorsal ,ătectricele,ătoate,ădemarcateămaiă
întunecată laăpolulăbazalăcumăşiăpeneleădeăpeăcreştet.ăDintreă fâseăesteăspeciaăceaămaiă
mare,ăinconfundabil ăprinăcânteculăei.ăDetermin rileăf cuteădeănoiăseăbazeaz ămaiăcuă
seam ăpeăînregistr rileăsonoreăprelucrateăulteriorăspectralăcaăînăimagineaădeămaiăjos.
Cânteculă esteă inconfundabilă şiă faciliteaz ă determinareaă p s riiă şiă f r ă aă fiă
necesar contactul optic cu ea.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
32
Cuibulăesteăplasatăpeăp mântăşiăformatădinăvegeta iaăaflat ăînăimediataăpreajm .ă
Perioadaă deă cuib rită esteă cuprins ă întreă mijloculă luiă maiă şiă începutulă luiă iulie,ă înă
func ieă deă pereche.ă Durataă incuba iei:ă dou ă s pt mâni.ă Ou leă înă num ră deă 4-6
formeaz ăunicaăpont ădinăan.ăExist ăîns ăşiăponteădeăînlocuireăaşaăcumăesteăposibil ăşiă
oă aă douaă pont ă (rar)ă (Cramp, 1988., Makatsch, 1976).ă Fondulă cromatică ală ou loră
variaz ădeălaăbrunădeschisălaăbrunăînchis,ăpeteleă(maculele)ădeăpeăou ăfluctuândăîntreăoă
dispersieăr zle it ăpân ălaădensitatea aceloraşiădus ăaproapeădeăunificareă(imagineaădeă
maiăjos).ăFormaăou lor:ăoval-rotunjit ,ăoval-alungit ăalteoriăovoid ădarăşiăovoconic .
Activitate:ăspecieădiurn ,ămigratoare.
Regim alimentar: insectivor.
Ecologie, habitat. Laănoiăesteăoăprezen ăaăsilvostepei preferând întinsurile aride
cuă vegeta ieă joas ă dară şiă luncile,ă luminişurileă sporite,ă p şunile,ă ar turileă nisipoase,ă
zonele inundabile sau terenurile umede.
Repartizareăgeografic .ăDinăEuropaăpân ăînăUraliăapoiăparteaăvestic ăaăSiberieiă
iar în sud-est AsiaăMic .ă Speciaă îşiămaiă extindeă arealulă şiă asupraă uneiă buneă p r iă aă
AfriciiădeăNordăcuăcomas riăimportanteăînăparteăsaănord-vestic .ăLaănoiăînă ar ădateleă
identific rilorăcuib ririiăspecieiăprovinămaiăcuăseam ădin Dobrogea, Moldova, Câmpia
Român ăşiăvest sud-vestulă rii.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ).
Statutulăpopulaţieiă
Înă ar ă efectiveleă suntă ă înă ă regresă fa ă deă perioadaă aniloră 1980-1990 când
num rulăperechilorăclocitoareăaăfostăestimatădeăpân ălaă800.000.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
33
Fig. 6.2.R spândirea fâsei-de-câmp pe continent
cuăroşuă– cuib rităcert,ăăcuăportocaliuă– cuib rităprobabil.ăăDiferen aădeăm rimeăaă
cercurilorăvorbeşteădespreădiferen eleădeăm rimeăaleăpopula ieiă(dup ăMunteanu et
all., 1994).
3.Buteo rufinus rufinus - Şorecară mare,ă şorecară feroce,ă şorecară acvilin,ă uliuă mareă
(Linţia, 1954), şorecară feroce,ă şorecară mareă (Băcescu, 1961), şorecară mareă (Bruun
versus Munteanu,1999), şorecar mare (Munteanu, 2009).
Cod A404 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Esteă celă maiă mareă dintreă şorecariă ajungândă uneori,ă dup ă Linţia (1954), de
m rimeaă acvilei- ip toare-mici (Aquila pomarina). Penajul general: cafeniu. Capul
esteămaiădeschisălaăculoare,ălaăfelăbordulădeăatacăalăaripilor.ăVentralăşiăproximalăeste de
asemeneaă maiă deschisă laă culoareă nuan aă întunecându-se pe parcursul trecerii spre
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
34
parteaăposterioar .ăExist totuşiăvaria iiădeăculoareădeălaăcremălaăbrunădistingându-se
totodat ă dou ă fazeă cromaticeă unaă deschis ,ă cealalt ă intermediar ă spreă întunecat.
Adul iiă fazeiădeschiseăprezint ăcoadaăcrem-alb ă(aproape)ă f r ădungiă transversaleădeă
recunoscutătotuşi,ăuneoriăşiăslab,ăînăcontre-jour.ăAceeaşi,ăbanda iaădeci,ăesteăprezent ă
înănum rădeă10ă(11)ăstriuriăşiăpoateăfiăf r ădubiiăconstatat ălaăfazaăintermediar .ăOdat ă
cuăînaintareaădeălaăfazaădeăjuvenilălaăceaădeăadultăpoten areaăliniaturiiăseăpierde.ăVârfulă
remigelorăesteăbrunăîntunecatăspreănegruăcaăşiăbordulăposteriorăalăaripiiă (laăadult)ăoriă
limitaăextrem ăaărectriceloră– penelorăcodale.ăÎnăzborăşiăînăfunc ieădeăinciden aăluminiiă
devineăevident ăatâtădorsalăcâtăşiăventralănuan aămaiădeschis ăuneoriăcuăiriza iiăspreăalbă
a treimii externe a aripii.
Petele întunecate de la încheietura aripii (cubitus-radiusă şiă metacarpiene)ă
respectivă subalare,ă particulareă şorecarului comun sunt slab conturate ori solvite în
restulămaculelor.ă Înă stadiulă tân răesteăuşorăconfundabilăcuă tân rulădeă şorecarăcomună
(Buteo buteo) fazaădeschis .ă
Seă cunoscă dou ă raseă aleă speciei:ă Buteo rufinus cirtensis aproape identic
asem n toareăcuăspeciaănoastr ădarămultămaiăroşcat ă(dinăAfricaădeăNVăpân ăînăSinai)ă
şiă Buteo rufinus rufinus (dină fostaă Yugoslavieă şiă Siriaă pân ă laă margineaă estic ă aă
arealuluiădeăr spândire).
Reproducere.ăSpecieădiurn ,ărapace,ăprezint ăunăjocănup ialăprobabilăapropiatădeă
cel al speciei nominate Buteo buteo.ăFormareaăperechilor,ă”zborulănup ial”ăsuntăpu ină
cunoscute.ă Intervalulă probabilă deă s vârşireă aă acestoraă esteă celă prevernală şiă vernală
depunereaăou lorăpetrecându-seăînăGreciaăîncepândăcuăaădouaătreimeăaăluniiăMartieăşiă
terminându-seă laă jum tateaă luiă Aprilie; acelaşiă esteă intervalulă pentruă perechileă dină
Algeria,ă Asiaă Central ,ă Maiă – Iunieă pentruă Altaiă şiă Martieă pentruă Africaă deă NVă
respectiv Turkestan (Makatsch, 1974). Pontaăconst ădină2ă– 5ăou ă(deăregul ă3)ă f r ă
luciu, stropiteămaiăcuăseam ălaăpolulăbazalăcuăpeteăşiăgrafiz riăînăform ădeăpuncteăoriă
virguleă dară careă seă potă întindeă chiară peă suprafa aă întregiiă coaje.ă Exist ă oă fluctua ieă
numeric ăaăou lorădepuseăînăfunc ieădeăzonaăgeografic .ăCuibulădinăanulăprecedentănuă
este, decâtărarărepopulatăchiarădac ăteritoriulădeăcuib rităr mâneărigurosăp stratăpesteă
ani.
Activitate:ă specieă diurn .ă Execut ă zboruriă planateă acoperindă caă suprafa ă
kilometriăîntregiădeăsuprafe eădeschise;ăînăcazulănostruăLunca Mureşului de la Bata la
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
35
Pojoga apoiă înă v ileă maiă largiă dină N-NE sitului (Toc de ex.); conform literaturii
pândeşteă deă regul ă hranaă deă peă în l imiă careă potă fiă atâtă dâmburiămaiă înalte,ă stânci,ă
arboriăoriăstâlpiădeătelegraf,ădeăînalt ătensiune,ăetc.;ănoiăl-amăobservatădoarăînăzborăşiăoă
singur ădat ăpoposindăpeăbârnaăunuiăgardălaămargineaăMureşului.
Regimă alimentar:ă carnivor.ă Hranaă deă baz ă oă asigur ă micromamifereleă
(Microtus) unele sciuride (Citellus, Spermophilopsis) ori cricetidaele (Cricetus). Pe
lâng ă acesteaă dină tainulă şorecaruluiă mareă maiă facă parteă v tuiiă deă iepuriă (Lepus),
cârti eleă (Talpa), uneoriă şopârleleă (genurileăLacerta şiăEremias)ă chiară şerpiiă deă cas ă
(Natrix) sau viperele (Vipera), îns ă rar.ă Ocazională suntă pr dateă chiară broaşteleă deă
p mântă(Bufo bufo şiăBufo viridis).ăDintreăp s riăseăcunoaşteăataculăasupraăciocârliiloră
(Alauda), ciufului-de-câmp (Asio flammeus),ă fazanilor,ăg inilorăşiăpotârnicilor,ă totuşiă
arareori.ăExist ăşiădoveziădeănecrofagieă(Glutz, U.N. et all., 1971). L custeleă(Locusta)
sunt vânate prin deplasare terestr .
Ecologie, habitat. Zborulăseădesf şoar ăcuăaripileălargădeschiseăşiăuşorăridicate,ă
particularitateă aă plan rii.ă Exploateaz ă curen iiă atmosfericiă ascenden i.ă Înă coborârileă
rapideăîşiăfrângeăaripileădeălaăcotăpân ălaăpesteă450 .ăZborurileăpotăfiăîns ăcaăfenologie
variabileă înă func ieă deă inciden aă şiă dominan aă unuiaă dintreă factoriiă abioticiă sauă
coroborareaăsinergic ăaăacestoraă(Mestecăneanu, A., Mestecăneanu, F., 2010). La noi
înă ar ăesteăoaspeteădeăvar ăînăperioadaămartie-octombrie.;ăr mâneărarăpesteăiarn . În
locurileădeăbaştin ă seămanifest ă sedentarăcuă tendin eădeăeratismă înafaraăperioadeiădeă
reproducere.ăEsteă specieăparticular ăzoneloră largiădeăcâmpieăsauădeăcoline,ă step ăoriă
întinsuriă arideă cuă vegeta ieă deă step ă m rginiteă deă pâlcuriă deă arboriă sauă abrupturi
stâncoaseănuădeparteădeăoăap ăcurg toareăsauăstagnant .ăOăfaun ăbogat ădeăroz toareă
înăhabiatăesteădefinitorieăpentruăprezen aăşorecaruluiămare.ăPropriuăcaăprezen ăînăsită
lunciiă întufiteă reg sit ă înă habitatulă 91E0*ă - păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi
Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), (Doniţă et
all.,2005).
Repartizareă geografic .ă Sudulă Palearcticiiă dină Marocă pân ă înă Mongolia;ă înă
AfricaăpeăValeaăNiluluiăpân ălaăAssuană– 240 N,ăiarăînăNVăpân ăînăSaharaămauritan ;ă
pentru Europa în SE, apoi Turcia iar în E peste nordul Rusiei.
Înă Bulgariaă şiă Ungariaă speciaă esteă ă bineă reprezentat ă numerică caă urmareă aă
expansiuniiă demograficeă dină ultimaă jum tateă deă secol.ă Num rulă totală ală popula ieiă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
36
europene este estimat la 2.700 – 6.000 de perechi (Munteanu, 2009). Raritatea
semnal rilorădină araănoastr ă înăNăTransilvanieiă (Klemm, Kohl, 1988),ăBanată şiă sud-
estulă riiă (Linţia, 1954) înă secolulă precedent,ă credemă c ă esteă rezultatulămetodeiă deă
confirmareă aă semnal riloră sigur-doveditoare doar peă seamaă exemplareloră împuşcateă
sauărecoltateăînăscopămuzeal.ăOămaiăatent ăşiătemeinic ăobserva ieăaăspecieiăarăfiădusă
probabilă laă oă alt ă imagineă aă şorecaruluiămareă înă araă noastr ă atâtaă vremeă câtă rileă
vecineăc roraăsuntemăgeograficăinterpuşiăprezint ăînătimpăalt ăipostaz .ăDovad ăpentruă
noiă este,ă ast zi,ă confirmareaă permanen eiă şiă cuib rituluiă specieiă înă Dobrogeaă
(Munteanu, 2009) urmareăaăabord riiădiferiteădeăînregistrareăaărealit iiădinăteren.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII;
Legea 407/2006 si 197/2007;
Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis );
Birds in the European Union – a Status Assessment 2004, 2007;
The State ofăEurope’săCommonăBirds,ă2007.
Statutulăpopulaţieiă
Înă ar ăefectiveleăsuntăînăcreştereăcaăurmareăaăunuiăprocesănaturalădarăşiădatorit ă
protej riiăstricteăaăp s rilorăr pitoare.ăStatutulăr mâneătotuşiădeăspecie vulnerabilă.
4.Caprimulgus europaeus - Caprimulg comun, rândunea-de-noapte-nordic ,ăp p lud ă
nordic ,ă mulg torulă caprelor (Linţia,1954), lipitoare, mulge-caprele, caprimulg,
ciob naş,ă lichitoare,ă lipici,ămulgu ,ă şişneab,ă spaim ,ă spaima-nop ii,ă v c raş,ă strig ă
(Băcescu,1961), caprimulg (Munteanu, 1992; Bruun versus Munteanu,1999)
Cod A224 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Oaspeteă deă var ă întreă lunileă aprilieă şiă octombrie,ă caprimulgulă esteă oă specieă
silvestr ă cuă regimă deă via ă nictimeral-nocturn.ă Culoareaă general ă aă penajuluiă brun-
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
37
cenuşieă subliniaz ă laă nivelă deă pan ă delimit riă alb-umbriteă spreă g lbui,ă îndeosebiă peă
mijlocul capuluiă şiă înă zonaă axilar ;ă aiciă potă fiă recunoscuteă şiă uneleă nuan eă spreă
castaniu.ă Înă generală penajulă seă aseam n ă foarteă bineă cuă scoar aă arboriloră realizândă
astfel prin criptizare un excelent mod de camuflare pentru specie. Diferen aă dintreă
masculă şiă femel ă seă remarc ă laă nivelulă primeloră remigeă primareă undeă mascululă
prezint ăpeteăalbeădungiformeăaşaăcumălaăextremitateaărectricelor,ăaăcodalelorăaşadar,ă
eviden iaz ăasemeneaădou ămaculeăalbeădeă fiecareăparteăaăcozii.ăP s rileă tinereă sunt
maiă deschisă şiă maiă roşcată colorate.ă Cioculă esteă scurtă dară cavitateaă bucofaringian ă
mare,ăurmareăaăadapt riiălaămodulădeăhr nireăinsectivor.ăPr d torănocturnăareăînăacestă
scopă dezvoltateă înă jurulă ciocului,ă aă comisuriloră cavit iiă bucale,ă ună num rămareă de
vibriseă(peneătransformate)ăcareăjoac ărolădeăperiăsensitivi.
Reproducerea. Cuibulăesteăplasatăpeăp mânt,ăf r ăurm ădeăajustare.ăPeăloculăales,ă
femelaă depuneă dou ă ou ,ă caă form ă elipticeă pân ă laă eliptic-alungite,ă f r ă luciu;ă peă
fondul alb, alb-verzui, alteoriăslabăroziuăseăafl ăpres rateăpeteălargiăcenuşiiăpesteăcareă
seă suprapun,ă cuă aspectă mozaicat,ă maculeă bruneă deă toateă nuan ele.ă Ponteleă potă fiă
depuseăîncepândăcuăsfârşitulăluiăMaiăpân ălaămijloculăluiăIulie.ăEmbriogenezaădureaz ă
17-18 zile.
Activitate: specie nictimeral-nocturn ,ămigratoare.
Regim alimentar: insectivor.
Ecologie, habitat. Caprimulgul esteă oă pas reă forestier ă f r ă aă agreaă conformă
biologieiă saleă profunzimeaă p duriiă ciă maiă degrab ă limiteleă eiă spreă ecoton.ă Prefer ă
p durileădeăconifereădarăvie uieşteăşiăînăceleădeăfoioase,ăcuăăaplecareăîns ădeăamestec.ă
Predilecteă suntă şiă luminişurile,ă t ieturileă pentruă liniileă deă curentă electrică (sauă nu),ă
liniileă somiereă largi,ă p şunileă împ durite,ă toateă îns ă neacoperite de un strat ierbos
înalt.
Repartizare geografic . DinăEuropaăpân ălaălaculăBaikalăşiăurmândăliniaădeăsud-
vestăpân ăînăAfganistan.ăPeăcontinentulăAfricanăînănord-vest iar în nordul Europei în
ceaă maiă mareă parteă înă Anglia,ă Irlandaă iară spreă estă înă Danemarca,ă Suedia,ă par ială
Norvegia, Estonia, Letonia.
ÎnăRomânia,ăseăpareăc ăarăocupaăoăbun ăparteădinăteritoriu;ăcumănuăexist ăîns ăună
studiuăaxatănumaiăpeăproblemaădemografieiăşiăchiarăaăprezen eiăspecieiă laănoiădateleă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
38
oferiteădeăliteraturaădeăspecialitateăsuntărezultatulăobserva iiloră întâmpl toare; de aici
şiăslabaăgradareăaăinforma iilorăconcentrateăînăpuncteăaleăexisten eiăspeciei,ăpeăhart .
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ).
Fig. 6.3.R spândirea caprimulgului pe continent
cuăroşuă– cuib rităcert,ăăcuăportocaliu – cuib rităprobabil.ăă(dup ăMunteanu et all.,
1994).
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
39
Statutulăpopulaţieiă
Înă ar ă efectiveleă suntă ă înă ă regresă fa ă deă perioadaă aniloră 1980-1990 când
num rulăperechilorăclocitoareăaăfostăestimatădeăaăfiăîntreă2000ăşiă6000.ă
5.Ciconia nigra - Cocostârc negru, cocostârc-de-p dure,ăbarz ăneagr ,ăbarz ăcernit ,
barz ă ig neasc ă(Linţia, 1954), cocost rcănegru,ăbarz ăneagr ,ăbarz -de-p dure,ăbarz ă
popeasc ă(Băcescu, 1961), barz ăneagr ă(Bruun versus Munteanu,1999), barză neagră
(Munteanu, 2009).
Cod A030 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Caă morfologieă esteă perfectă asem n toareă cuă barzaă alb ă diferen aă fiindă deă
cromatic ă aă penajului.ă Pas reaă adult ă esteă neagr ă (negru-brunatic ),ă cuă ună luciuă
metalic verde-ar miuă propriuă capului, gâtului, aripilor, spatelui, înclusiv penelor
codale.ăPieptul,ăabdomenulăşiăgambeleăsuntăalbe.ăTotăalbeăsuntăsubalareleămariăpân ălaă
jum tateaă zeugopoduluiă (humerus),ă dispunereă uşoră deă recunoscută laă pas reaă înă zboră
(imaginea de mai jos).
Reproducere.ăOaspeteădeăvar ădinăAprilieăpân ă înăOctombrie,ă seă reproduceă înă
intervalul Mai-Iulie.ă Cuibulă esteă amplasată întreă 10ă şiă 20ă mă în l imeă deă regul ă peă
arboriiămariădinăinteriorulăp duriloră(stejar,ăfag,ămesteac n,ăarin,ăpin)ăşiăesteărefolosită
an de an; în timp masivitateaă construc ieiă sporeşteă prină ad ugirileă deă reparareă şiă
împrosp tareăaăvetrei,ăobiceiărepetatăodat ăcuăsosireaăînăteritoriu.
Perechileă suntă stabile,ă comportamentulă premerg toră depuneriiă ponteiă fiindă
apropiatădeăcelăalăberzeiăalbe.ăNum rulădeăou ădepuse este în medie de 4 (min. 3, max.
5)(Makatsch, 1974),ă deă form ă oval ,ă oval-rotunjit ,ă maiă rară eliptice,ă albeă şiă fină
granulate.ă Ou leă suntă depuseă înă r stimpulă aă 48ă deă ore.ă Incuba iaă începeă oă dat ă cuă
depunerea primului sau celui de al doilea ou. Perioadaădeăclocitădureaz ăîntreă30ăşiă38ă
deăzile,ăpân ălaă46ăînălimiteleănordiceăaleăarealului.ăParticipareaălaăclocităaăparteneriloră
esteă egal ,ă intervalulă nocturnă revenindă precump nitoră femelei.ă Puiiă suntă hr ni iă deă
ambiiăp rin iăprinăregurgitareaăhraneiăînăcuib.ăPân ălaăaădeveniăzbur toriăauănevoieădeă
îngrijireaăadul ilorăîntreă63ăşiă71ădeăzile.ă
Activitate:ă specieă diurn .ă Execut ă zboruriă planateă înă alternan ă cuă celeă activeă
survolândă kilometriă întregiă deă suprafe eă deschiseă aidomaă p s riloră deă talieă mare,ă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
40
rapacelorădiurne;ăînăcazulănostruămaiăcuăseam ăînăSEăsitului,ălaăSădeăPojogaăşiăS lcivaă
pesteăhorstulădominatădeăcarpenăşiăfagăstr b tutădeăv ile:ă iganilor,ăPojoga,ăBurguleaă
sauăValeaăluiăȘerban.
Esteăoăpas reătem toareăşiăextremădeărezervat ăfa ădeăom.ă
Regimăalimentar:ă carnivor:ă diferiteă animaleă acvatice,ă inclusivăpeşti,ă prinseădină
apeleăcurg toareăsauăstagnanteăaflateăînăhabitatăşiăpreajmaăacestuia.
Ecologie,ăhabitat.ăBarzaăneagr ăesteăprinăexcelen ăoăspecieăsolitar ,ăparticular ă
ecosistemelor forestiere.ă Evit ă pentruă amplasareaă cuibuluiă margineaă deă p dureă dară
careăesteădeăg sită(greu)ă- atunci când este cazul - înăadâncimeaăei;ăcondi iaăcaăloculăs ă
fieă alesă esteă prezen aă aă celă pu ină unuiă firă deă ap ă înă preajm .ă P dureaă trebuieă s ă fieă
întins ,ăcopaciiăînal i.ă
Fig. 6.4.Hartaăr spândiriiăeuropene
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
41
Ciconia nigra înăRomâniaăăroşuă– cuib rităcert,ăportocaliuă– cuib rităprobabilă(dup ă
Munteanu et all. 1994)
Repartizareă geografic .ă Specie transpalearctic ă cuă areală discontinuuă cuprinsă
între 300 şiă600 latitudineănordic ,ăîntreăAtlanticăşiăPacific.ăPas reămigratoareăierneaz ă
înăAfricaăşiăînăsudulăAsieiă(Munteanu, 2009).
Esteă deă întâlnită dină peninsulaăBalcanic ă şiă nordulă Europeiă pân ă laăAmur,ă dină
AsiaăMic ăpân ăînăMun iiăAltai,ăapoiăMongolia,ăcuăoădisjunc ieăîntreăNăşiăSăsubăform ă
deă culoară ceă treceă pesteă Mareaă deă Azovă şiă Mareaă Caspic .ă Izolată cuib reşteă şiă înă
AfricaădeăEstăşiăSud.
ÎnăEuropaăspeciaăseăafl ăînăc dereănumeric ăfiindădisp rut ădinăSuediaăşiăSpania.ă
Laănoiăseăcunoscădateăcerteăaleăcuib rituluiăspecieiăînc ădinăsecolulă19ămaiăfrecventeă
din secolul 20 pentru întreaga Transilvanie având ca suport baza de date strânse de
Salmen şiăprelucrateădeăKlemm şi Kohl (1988) ;ăaceleaşiăsuntăsumateăşiăprezentateăpeă
hartaă deă r spândireă aă berzeiă negreă caă pas reă clocitoare în România de Munteanu şi
colab.(1994). Efectivulădeăperechiăcuib ritoareă esteă îns ăgreuădeăstabilit,ă apreciată cuă
aproxima ieădeăpân ălaă100-150. (Munteanu şi colab., 1994; Munteanu, 2009).
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII;
Legea 407/2006 si 197/2007;
Birds in the European Union – a status assessment 2004, 2007.
Statutulăpopulaţieiăşiăevoluţiaăeiăpotenţial ă
Corespunz toră luiăPapazoglu şi colab. (2010) popula iaă continental ă deă berzeă
negreăesteăapreciat ăcaăfiindăcuprins ăîntre 4.200ăşiă6.000ăperechi,ăcuăevolu ieăpozitiv ă
şiă avândă ună statută deă conservareă stabil.ă Afirma iaă esteă totuşiă contradictorieă cuă
realitateaăşiănuăseăjustific ădinăperspectivaădispari ieiăspecieiădinăSuediaăşiăSpania.
R spândireaăînăRomâniaăpoateăfiăconsiderat ăcaăinsuficientăcunoascut . Statutul
speciei: vulnerabilă.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
42
6.Circaetus gallicus - Şerpar,ăvulturăşerpară(Linţia,1954), şopârlar,ăbrehanac ,ăuliuă
broscar, (Băcescu,1961), şerpar (Bruun versus Munteanu,1999).
Cod A080 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Parteaăsuperioar ăaăcorpuluiăesteăbrun ,ăparteăventral ădeschis ălaăculoareă(alb )ă
cuă dungiă longitudinale.ă Peă flancuriă şiă peă tibii,ă peneleă suntă p tateă cu brun. Coada
bandat ă (3ă ştraifuri).ă Treimeaă anterioar ă aă corpuluiă (cap,ă piept,ă pân ă laă nivelulă
abdomenului)ăbrune.ăAripileăsuntălungiăcuăcap tulădistalăalăremigelorănegruă(oriăbrună
întunecat spre negru).
Reproducerea. Oaspeteă deă var ă (III-X)ă şiă specieă deă pasaj,ă aă fostă dup ă Linţia
(1954),ă laă începutulă secoluluiă trecut,ă pas reă clocitoareă înă toat ă ara.ăSeă reproduceă înă
perioada aprilie-iulie, construindu-şiă înă fiecareăanăaltăcuibăplasatădeăregul ă înăarboriiă
înal iădinăliziereăsauărarişti.ăOăparticularitateăaăspecieiăesteăaceeaăc ădepuneăunăsingură
ouăceeaăceăînăcondi iileăactualeăpoateăreverberaănegativăînărataănatalit iiărealizate;ăneă
pronun măastfelădeoareceăoăaădouaăpont ădeăînlocuireăesteăpu inăprobabil .ăOulăesteă
oval,ă alb,ă mat,ă indirectă p tată prină contactă cuă resturileă organiceă r maseă (chiară dac ă
numai temporar) în cuib. Maturitateaăsexual ăoăatingeălaă3-4 ani.
Activitate: diurn .ă Ziua,ă sta ioneaz ă peă arboriă înal iă careă îiă asigur ă prină
posibilitateaăcontroluluiăunuiăcâmpălargăvizualăcoeficientulădeăsiguran ănecesar.
Regimul alimentar: carnivor.ăSeăhr neşteăcuăamfibieniă şiă reptile, ophidieni, de
undeăiăseătrageăşiănumele.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII
Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ).
Statutulăpopulaţieiă
Specieă vulnerabil ă Nuă neă putemă pronun aă asupraă calit iiă specieiă caă pas reă
cuib ritoareăoriănu,ăcertăesteăfaptulăc ăprezen aăsaăesteădeănet g duit.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
43
7.Circus aeruginosus - Uliu-de-trestie, uliu-de-stuf, gaie-de-trestie, uliu-de-balt ,ă
şorecar-de-balt ,ă herete-de-balt (Linţia,1954), corui,ă hultan,ă vierete,ă şov ă
(Băcescu,1961), erete-de-stuf (Munteanu, 1992; Bruun versus Munteanu,1999)
Cod A081 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Caă urmareă aă existen eiă dimorfismuluiă sexual,ă masculul are penajul galben-
ruginiuăşiăbrun,ăcapulăgalben,ăpeăarip ăcuăoăzon ăcenuşie,ăsubăarip ăşiălaăbaz ăremigeleă
nuan ateă alb,ă aceleaşiă proximală deciă cuă vârfurile,ă negreă înă timpă ceă femela este
îmbr cat ămaiă uniformă brun,ă peă creştet,ă cerbice,ă pieptă şiă peă umeriă nuan at ă galben-
ruginiu.ăCeara,ăcol urileăguriiăşiăpicioareleăsuntălaăambeleăsexe galbene.
Reproducerea. Obişnuit,ă cuibulă esteă plasată peă solă avândă caă suportă stufulă dină
imediataă apropiereă frântă (indoit,ă culcat),ă centrulă prezentândă oă scufund tur ă pu ină
adânc ă(5-7 cm.). Diametrul vetrei ajunge în schimb la cca. 1 m. Cuibul refolosit în
aniiăurm toriăsufer ăunăadaosădeămaterialăformatădinăcrengi,ămuşchi,ădiferiteăierburi,ăînă
aşaămodăcaămargineaăsaăs ădep şeasc ăoglindaăapeiăcuăaproximativă40-80 cm. Ponta
esteăformat ădină4-5ă(6)ăou ăovaleăoriărotund-ovale,ăalbeăcuăiriza iiăalbastreăsau verzi,
f r ăluciuăevident.ăIntervalulăperioadeiădeăreproducereăesteăcuprinsăîntreăultimaătreimeă
aăluiăAprilieăpân ăspreămijloculăluiăMai;ăîntreăprimulăouăşiădepunereaăceluiădeăalădoileaă
sunt necesare 2-3ă zileă şiă iar şiă atâteaă intervaleă pentruă fiecareă ouă înă parte.ă Incuba iaă
dureaz ă32ă(36,38)ădeăzile.ăClocitulăesteăaiguratădoarădeăfemel .ăPuiiăsuntăsta ionariăînă
cuibămaiămultădeăoălun ăşiădevinăzbur toriădup ăaă56-a zi.
Activitate:ă specieă diurn ,ă carnivor ,ă survoleaz ă întinsuriă largiă înă c utareă deă
hran ;ăterenurileăexplorateăînăacestăsensăsuntăînml ştinirile,ăzoneleăumedeăînăgeneral,ă
suprafe eleădeăap ,ăterenurileăagricole,ăluncileăşiăpeăcâtăposibilăchiarăp şunile.
Regim alimentar: carnivor, regim alimentar format din micromamifere, insecte
şiăp s riămici.
Ecologie,ăhabitat.ăSpecieărezident ,ăeretele-de-stufăesteăr spânditămaiăcuăseam ă
înă regiunileădeăcâmpieă cuăpreferin ăpentruăstuf rişuriă înăperioadaădeă reproducereă laă
ad postulăc roraăîşiăconstruieşteăcuibul.ă
Prefer ă inuturileăîntinse,ăstepice,ăcâmpiaăînierbat ,ăpajiştileănaturaleănecultivate,ă
luncileăînierbate,ăterenurileăml ştinoaseăînăapropiereaăb l ilorăsauălacuriloră(acesteaădină
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
44
urm ă putândă oferiă nuă numaiă oă surs ă trofic ă variat ă dară şiă ”furnizarea”ă unoră locuriă
potriviteăpentruăcuib rit)ăiarăcaăhabitat secundar, terenurile agricole.
Repartizareăgeografic :
Fig. 6.5.Hartaăr spândiriiăeuropene
roşuă– cuib rităcert,ăportocaliuă– cuib rităprobabilă(dup ăMunteanu et all. 1994)
Africa de nord-vest,ăEuropaăcuăexcep iaănordic ăaăcontinentului,ăAsiaăCentral ,ă
AsiaăMic ăpân ă înăAfganistan.ăCuib ritulă ereteleui-de-stuf în România: pentru estul
riiă dină nordă pân ă înă sudă iară pentruă vestă totă astfelă dară cuă confirm riă maiă rare;ă înă
Transilvania doar în nord apoi est.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectivei Consiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
45
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ).
Statutulăpopulaţieiă
Dup ăMunteanu şi colab. (1994),ăînă ar ăarăcuib riiăîntreă700ăşiă900ădeăperechi.ă
Pentruăaăstabiliăcareăesteăstatutulăspecieiăînămomentulădeăfa ălaănoiăpresupuneătotuşiăoă
investiga ieămaiăsubliniat ;ăefectiveleăsuntăoricumăînăsc dereăatâtaăvremeăcâtăpracticileă
deă recuperareă aă terenuriloră prină desec rileă executateă auă reverberată negativă înă
demografiaăspecieiăcuătoateăc ăînc ăseăvorbeşteădespreăoăstabilitate a acesteia.
8.Crex crex - Cristeiă roşu,ă cristei,ă cârstel,ă creste ,ă crastaniu,ă cârstei (Linţia,1954),
cristel-de-iarb ,ă cristeiaşă pestri ,ă cristeiaşă mic,ă cristeiu-de-câmp,ă cresteu,ă crist lă
(Băcescu,1961), cârstel-de-câmp (Bruun versus Munteanu,1999)
Cod A122 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Parteaădorsal ăesteăbrun-m slinieăroşcat ăcuăpeteăîntunecate;ăremigeleăsuntăbrună
suriiă cuă steagulă externă roşcată iarămargineaă aripiiă albicioas .ăCoadaă esteămaiă roşcat ă
decâtăspatele.ăB rbia,ăgâtulăşiăguşaăsuntăcenuşiu-alburiu-roşcate,ăpeneleăflancurilorăşiă
tectriceleăsubcodaleăroşu-ruginii bandate transversal. Dimorfismul sexual se manifest
printr-oăcromatic ămaiăpronun at ălaămasculăşiălipsaăcenuşiuluiăpeăgât-guş ălaăfemel .ă
Pas reămigratoare.
Reproducerea. Pas reă migratoareă soseşteă înă teritoriuă înă aă douaă jum tateă aă luiă
aprilieăcaăîncepândăcuăsfârşitulăluiămaiăs ăfieădejaădeăg sităprimeleăcuibareă(complete).ă
Locurileăfavorabileăamplas riiălorăsuntăterenurileăuscateăcuăvegeta ieăînalt .ăOu leăsuntă
ovale sau scurt-ovaleădeăculoareaăm slinelorăverzi, alteori alb-alb struiăoriădeănuan aă
untuluiărânced;ăsuntăintensăp tateăînăbrun,ăbrun-roşcatămaiăcuăseam ălaănivelulăpoluluiă
bazal.ăNum rulăou lorădepuseădeăfemel ăvariaz ăîntreă7-9 (8-12)ăiarănum rulăponteloră
peăanăseărezum ălaăunaăsingur ;ăpotăexistaăîns ăşiăponteădeăînlocuireădac ăînăperioadaă
cosituluiă cuibarulă ini ială aă fostădistrus.ăPerioadaă deă incuba ieăoscileaz ă înă jurulă aă19ă
zile.
Activitate:ădeăregul ădiurn ;ăactivitateaăsaăceaămaiăintens ăesteăînăzoriădarăpoateă
fiă auzită şiă noapteaă emi ândă suneteleă caracteristiceă asem n toareă sunetuluiă emisă deă
trecereaă unuiă obiectă dură pesteă din iiă unuiă pieptene.ă Zboar ă laă în l imeă joas ,ă seă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
46
deplasez ăînămajoritateaăcazurilorăpeăsolăr mânândăascunsăvederiiădinăcauzaăvegeta ieiă
înalteăcareăîiăserveşteădreptăcamuflaj.ăCaăurmareămajoritateaădetermin rilorăprezen eiă
p s riiăîntr-unăhabitatăseăfacăpeăcaleaărecept riiăacustice.
Regimul alimentar: este format preponderent din nevertebrate (insecte: Tetrix,
Acrididae, Tettigoniidae, Gryllotalpa, Gryllidae, coleptere, heteroptere, furnici,
himenoptere, libelule, muşte, fluturi, apoi miriapode, râme;ă moluşte:ă Laciniaria,
Limnaea, Galba ,ăetc.,ăocazionalăvertebrateădeătalieămic ă(broaşteătinere,ăpuiiăînc ămiciă
aiăunorăp s riă/rar/)ăşiăsemin eriiădeătoateăfelurile,ătulpiniăde graminee,ăcojiădeăou ,ăetc.ă
Ecologie, habitat. Specie migratoare – oaspeteă deă var ;ă primeleă exemplareă
sosesc la noi în Aprilie reîntoarcerea spre latitudinile sudice începând cu luna August.
Locurile favorite cârstelulului-de-câmpă suntă fâne eleă umedeă neamendate chimic,
marginileălacurilorăacoperiteădeărogoz,ălocurileăierboaseăsauăceleăcopleşiteădeăburuieni,ă
zoneleă inundabileă dină luncaă râurilor;ă prefer ă zoneleă umedeă cuă asocia iiă deă tipă
Molinietum caeruleae Kuhn 1937,ăvegeta iaăcuăCarex, Juncus, Cirsium, Phleum dar
şiă culturileă agricoleă deă cerealeă p ioase,ă trifoiă oriă lucern ..ă Subă acestă aspectă Luncaă
Mureşuluiă ar îndepliniă majoritateaă condi iiloră privindă aspectulă ofertei de recuzite
pentru Crex crex. Dup ărecoltareăcristeiiăseăretragăînăporumbişti,ăpârloage, ierburi cu
tufe.Repartizareăgeografic :
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
47
Fig. 6.6.Hartaăr spândiriiăeuropene
roşuă– cuib rităcert,ăportocaliuă– cuib rităprobabilă(dup ăMunteanu et all. 1994)
Arealulă specieiă acoper ă întregulă continentă cuă excep iaă Spaniei,ă Peninsuleiă
Balcaniceă şiă rileă dină Nordă dară seă prelungeşteă înă estă pân ă laă Laculă Baikal,ă vestulă
Chinei,ăcuprinzândăînăsudăAsiaăMic ăşiăIranul.
Laănoi,ă dateă sigureă aleă cuib ririiă cârsteluluiă provinădină jum tateaă estic ă aă riiă
maiă pu ină dină restă cuă presupunereaă uneiă r spândiriă maiă largi decâtă ceaă ştiut ă înă
prezent.ăCeleămaiăpu ineădateăprovinădinăBanat.ăCaăşiăînărestulăEuropeiăefectiveleăsuntă
înă sc dere,ă înă 1997ă num rulă perechiloră clocitoareă fiindă cuprinsă înc ă întreă 20.000ă şiă
22.000 (?) (Carmen Gache, op.cit Munteanu, 2009).
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
48
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ).
Statutulăpopulaţieiă
Nuăexist ădate,ăprinăcompara ieăcuăceleăafirmateăînăliteraturaădeăspecialitate,ăcareă
s ădovedeasc ăschimb riăesen ialeăînăabunden aăpopula iilorădeăcârstel-de-câmpăînă araă
noastr .ăPresupunereaăc ăefectiveleăs-ar fi diminuat - totuşiă- seăbazeaz ăpeăfaptulăc ă
speciaăaăfostămult ăvremeăobiectăcurentădeăvân toare;ăprincipaliiăfactoriăcareăauăafectată
îns ăpopula iileădeăCrex crex sunt restrângerea habitatelor, drenarea luncilor umede,
intensificareaăşiămecanizareaăagriculturii,ă transformareaăpajiştilorănaturaleăînă terenuriă
agricole, cositul mecanic, extinderea culturilor de porumb în defavoarea celor de
p ioase,ă aridizareaă câmpiilor,ă p şunatulă excesiv,ă pr dareaă prină câiniiă hoinari.ă To iă
aceştiăfactori anun a iăintr ăînăcategoriaăcelorălimitativi pentru specie.
9.Lanius collurio - Sfrânciocă roşietic,ă sfrânciocă roşu,ă Berbecelă roşietic,ă Şofran,ă
Cod lbi (Dombrowski,1946., capra dracului (Băcescu, 1961), sfrâncioc roşiatic
(Munteanu, 1992; Bruun versus Munteanu,1999).
Cod A299 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Masculul adultăareăcapulăşiătârti aăcenuşiiăiarăpesteăochiăprezint ăoădung ăneagr .ă
Spateleă esteă brună roşcat,ă flancurileă corpuluiă şiă pieptulă rozii, abdomen alb (spre
culoarea untului). La femelă caăşiălaăjuvenili penajulăesteădominantăbrunăcuăintercal riă
deănuan ămaiădeschis ădeăundeăşiăaspectulăpestri ăăalăacestuia.ăăMaculeleădeăpeăpieptă
au aspect semilunar.
Reproducerea. Cuibul este construit maiăcuăseam ăînătufeleădeăPrunus spinosa,
Prunus mahaleb ori Rosa canina darăşiăînăsalcâmiăă(Robinia), soc (Sambucus), zmeur
(Rubus), alun (Alnus), apoi, dar mai rar, acolo unde s-auăpracticat”t ieturi”ăforestiereă
deă stejar,ă conifere,ă fagă şiă undeă cur rileă auă r masă nefinalizate,ă printreă crengi;ă
construc iaă ă esteă amplasat ă cuăprec dereă laă ă in l imeaămedieădeă1.20ăm.ăOu leă suntă
ovale spre ovoid-ovaleăuneoriăascu iteă laăpolulăapical,ămate,ăcuăpeteăcenuşiiăpeăfondă
verzui,ăg lbuiăsauă roziu.ăLanius collurio este printre passeriforme specia cu cea mai
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
49
mareă variabilitateă deă form ă şiă cromatic ă aă ou lor.ă Num rulă deă ou ă înă pont :ă 5-6.
Cuiuriă cuă ou ă potă fiă g siteă deă laămijloculă luiămaiă pân ă laămijloculă luiă iulie;ă durataă
incuba iei:ă14-16 zile.
Activitate:ăspecieădiurn .ăÎnăc utareădeăhran ăsfrâncioculăesteăprezentăînăzoneleă
cuădeschidereămaiălarg ăundeăvâneaz ădeălaăinsecteălaăvertebrateă(şopârle).ă
Regim alimentar: insectivor (carnivor).
Ecologie, habitat. Esteă speciaă ecotonuriloră şiă aă tufeloră r zle eă dină lunc ,ă
luminişuriăşiăp şuni.ă
Repartizareă geografic .ă Europa,ă Crimeea,ă Caucază pân ă înă Iran.ă Laă noiă înă ar ă
pretutindeni dar cu un puternic regres al perechilor clocitoare pentru ultimele 2-3
decenii.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectivei Consiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ).
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
50
Fig. 6.7.Hartaăr spândiriiăeuropene
roşuă– cuib rităcert,ăportocaliuă– cuib rităprobabilă(dup ăMunteanu et all. 1994)
Statutulăpopulaţieiă
Înă ar ă efectiveleă suntă ă înă ă regresă fa ă deă perioadaă aniloră 1980-1990 când
num rulăperechilorăclocitoareăaăfostăestimatădeăpân ălaă800.000.
10.Pernis apivorus - Vespar,ă v spar,ă viespar,ă şorecarulă viespiloră (Linţia,1954),
vespár, prigorui, prigoruia (Băcescu,1961), viespar, Cătuneanu et all.(1972), Bruun
versus Munteanu (1999).
Cod A072 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Penajul spatelui este uniform brun, ventral alb-g lbui,ă bandată şiă p tată brun.ă
Coadaăareăoăband ă terminal ăbrun ăşiă treiăbenziăbazaleă transversale;ă întreăbenziămaiă
sunt prezente altele 5-6,ă îngusteă şiă deă nuan ă maiă deschis .ă Irisulă esteă galben.ă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
51
Mascululăadultăareăcapulă şiăobrajiiă cenuşii.ăObservatădeă laădistan ,ăesteă remarcabil ă
trecereaădeălaăcenuşiulăcapuluiăprinăbrunulăspateluiălaăîntunecareaăremigelorăspreănegruă
(brun obscur).
Reproducerea. Oaspeteă deă var ă pe intervalul aprilie-septembrieă şiă specieă deă
pasaj.ăCuib reşteăînăp durileăîntinseădarăşiăînăarboreteleăfragmentate.ăDepuneă2-3ăou ,ă
alteoriăunulăsingur.ăOu leăsuntăovaleămaiărarăelipticeădeăculoareăalb-g lbuieăşiăp tateă
brun; maculele sunt prost conturate,ă avândă maiă degrab ă aspectulă deă pat ă
ştears .Perioadaădeă incuba ieădureaz ă întreă30ăşiă35ădeăzile.ăCuibulăesteăamenajată înă
arboriăînal iă(stejar,ăfag,ămesteac n,ăpin)ălaăoădistan ădeă10-22 m de sol.
Activitate:ăspecieădiurn .ă
Regimul alimentar: insectivor-carnivor;ă hranaă const ă dină insecteă maiă mari,ă
viespi,ăalbine,ăbondariădarăpr deaz ăşiămamifereleămici,ăreptilelelăsauăp s rile.ă
Ecologie,ă habitat.ă prefer ă zoneleă împ duriteă undeă exist ă şiă oă alternan ă cuă
pajiştileă dară şiă laă locă deă t ietur ,ă rarişteă oriă poian ,ă golămontan.ăCauzaă principal ă aă
prezen eiăsaleăîntr-unălocădatăesteăofertaătrofic .
Repartizareă geografic . Viesparul este o specie vest-palearctic ă careă cuprindeă
ceaămaiămareăparteă aăEuropeiă şiă seă întindeăpeămaiădeparteă spreă r s rită pân ă înăAsiaă
Central .ăLimitaănordic ăesteădat ădeăizotermaădeă150 C pentru luna iulie, punctul cel
mai sudic formând-ulăPeloponesos.ăCuib reşteăînătoateă rileăEuropei,ăpopula iileăceleă
mai frecvente aflându-seăînăRusia,ăBelarus,ăPolonia,ăGermaniaăşiăFran a.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
52
Fig. 6.8.Hartaăr spândiriiăeuropene
roşuă– cuib rităăcert,ăportocaliuă– cuib rităprobabilă(dup ăMunteanu et all. 1994)
Viesparulăareăcapacitateaădeăaăpopulaăplanta iileăforestiereăconduseăprinălucr riă
silviculturaleăspreăarboreteăcuăaspectănatural.ăR spândireaăîn Româniaăesteădiscontinu ă
cuăprec dereăînăzonaăcolinar ăşiămaiăpu inăînăceaămontan ăsauădeăcâmpie.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectivei Consiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII
Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ).
Statutulăpopulaţieiă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
53
Specieă vulnerabil .ă Caă înă cazulă tuturoră speciiloră r pitoareă careă cuib rescă înă
arboriă mariă şiă b trâni,ă copaciă supuşiă extrageriloră deă cur are,ă suportulă amplas riiă
cuibuluiă astfelă înl turată s-aă reflectată înă sc dereaă numeric ă aăperechiloră clocitoareănuă
numaiăpeăplanăna ionalădarăîndeosebiăaici.
11.Lullula arborea – ciocârlieădeăp dureă
Cod A246 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Prezint ăoătalieădeă15ăcm,ăesteăsinguraăspecieăcareăseăaşeaz ăpeăarbori.ăColoritulă
este cafeniu-galbui cu pete întunecate, ventral esteăalbicios.ăPeăcapăareăunămo ămic.ăSeă
întâlneşteăînăzonaădeăstep ăşiăsilvostep .ăCuibulăşi-lăinstaleaz ăpeăsolulăînierbat,ăîntr-o
adâncitur .ă Ou leă (4-5),ă p mântiiă cuă peteă brune,ă suntă clociteă deă femel ă 14ă zileă
începândădină lunaăaprilie.ăCloceşteădeădou ăori pe sezon. Masculul cânta deseori în
apropierea cuibului. Toamna se retrag în sudul continentului, pe valea Nilului inferior
şiăsud-vestul Asiei.
Habitat:ăPrefer ăzoneădeschiseăcuăarbuştiă şiă copaciă r sfira i,ă liziere,ăcrânguriă şiă
dumbr vi,ăapareăregulat în zone cu microrelief caracteristic respectiv cu microclimat
cald.ăEsteăprezent ăînăspecialăînăzoneăcolinareăşiădepresiuniădarăşiăînăzoneămuntoaseădeă
altitudineămic ăşiămijlocie.ăLargăr spândit ăînăRomânia,ăîns ăabunden aălocal ădifer ă
semnificativ între diferiteleăzoneăaleă rii.
Ecologie:ăPerioadaădeăreproducereăîncepeăodat ăceăp s rileărevinăînă ar ăînălunaă
aprilie.ăMascululăcânt ăînăzbor,ăînătimpăceădescrieăunăzborăondulatămaiăpronun atădecâtă
ciocârliaă deă câmp.ă Deă asemenea,ă cânt ă şiă stândă peă stâlpiă sau în vârful copacilor.
Femela depune 3-5ă ou ă înă cuiburiă confec ionateă înă adâncituriă s pateă înă p mânt,ă deă
regul ă înă vegeta iaă deă laă lizier ă sauă laă bazaă arborilor.ă Seă hr nescă peă sol,ă cuă diverseă
speciiădeăinsecteăşiăcuăsemin e.ă
Distribu ie:ăEsteăoăspecieăpredominantăeuropean ,ăcuăoădistribu ieăpân ăînăIranăşiă
înăsudulăTurkmenistanuluiăînăAsiaăşiănord-vestul Africii. Prefer ăclimatulătemperatăşiă
mediteranean,ă cuib rindă laă liziereă şiă înă zoneleă împ durite.ă Specieă migratoare,ă
popula iileă nordiceă şiă centrală Europeneă migreaz ă şiă cartiereleă loră deă iernareă ină seă
suprapunăcuăarealulăpopula iilorădinăsudulăEuropei,ăcareăsuntăsedentare.
Popula iaădinăRomânia:ăînăprezentăefectivulăcuib ritorăna ionalăesteăapreciat ălaă65000ă
- 87000ădeăperechiă(7ă%ădinăpopula iaăUE).
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
54
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
12.Aquila pomarina – acvilaă ip toareămic
Cod A246 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Are dimensiunea de aprox. 56-68 cm (între corb şiă g in ),ă cuă colorită cafeniu,ă
cioc cenuşiu albastru, picioare galbene şi gheare negre.
Habitat:ăCuib reşteămaiăalesăînăp duriădeăfoioaseăînconjurateădeăzoneăumedeăsauă
terenuriăagricoleăcultivateăînămodătradi ional.ăÎnănordulăşiăestulăarealuluiăprefer ăzoneă
umedeămaiăîntinseăşiăp durileăde câmpie,ăînăEuropaăCentral ăşiădeăEstăîns ăoăîntâlnimă
şiălaăaltitudiniădeăpân ălaă1800ăm.
Ecologie:ă Specieă migratoare,ă oă întâlnimă înă locurileă deă cuib rită întreă aprilieă şiă
octombrie. Ierneaz ă înăAfrica,ă laăsudădeăSahara,ă înăEtiopiaăşiă regiuneaăTransvaal.ă În
perioadaădeămigra ieăuneoriăseăadun ăînăgrupuriădeăpân ălaă20ăindiviziăînăloca iiăbogateă
înă hran .ă Perechileă deseoriă sosescă împreun ă laă loculă deă cuib rit,ă undeă seă comport ă
foarteăteritorial.ăÎşiăconstruiescăcuibulăînăcopaci,ălaăcircaă14-15 m de sol. Cuibul este
construitădinăcrengi,ăşiăcamuflatăcuăfrunzeăverzi.ăÎşiărefolosescăcuibulăînădeălaăunăanălaă
altul,ă deseoriă avândă 2ă cuiburiă înă teritoriu.ă Femelaă depuneă 2ă ou ,ă incuba iaă dureaz ă
pân ă laă 41ă zile.ă ă Puiiă suntă hr ni iă timpă deă 58ă zile,ă apoiă înc ă oă lun ă dup p r sireaă
cuibului.ăDeăobiceiădoară1ăpuiăsupravie uieşte.ăă
Acvilaă ip toareămic ă seăhr neşteămaiă alesă cuămamifere,ă darăprindeăamfibieni,ă
reptileă şiă insecte,ă dară şiă p s riă miciă şiă deă talieă mijlocie.ă Caut ă hranaă zburândă şiă
planând,ădeseoriăst ălaăpând ăsau coboar ălaăsol,ăundeăseăplimb ăşiăpândeşteăprada.ă
Distribu ie:ăAceast ăspecieăareăoădistribu ieădestulădeărestrâns ăînăCentrulăşiăEstulă
Europei.ăDup ăultimeleăstudiiăreieseăc ăRomâniaăg zduieşteăoăpopula ieăimportant ăpeă
plan global. Cele mai bune habitateăsuntăînăcentrulăşiăEstulăTransilvaniei.ă
Popula iaădinăRomânia:ăînăprezentăefectivulăcuib ritorăna ionalăesteăapreciatălaă2500ă-
2800ăă(26ă%ădinăpopula iaăUE).
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
55
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
13.Dendrocopos medius - cioc nitoarea de stejar
Cod A238 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Areă21ăcmălungime.ăApareăînămajoritateaăp durilorăcuăfrunzişăc z tor,ăşiăpeăv ileă
râurilor. Areăacelaşiă colorită caă şiă precedenta,ădară cuă roşuă şiă peă creştet.ă În luna mai-
iunie femela depune 5-6ăou ălucioaseăalbe,ăcareăsuntăclociteădeăambiiăso iă14-15 zile.
Esteăoăpas reăsedentar .
Reproducere:ă deă regul ă exist ă oă singur ă pont ă peă an;ă Laă procesulă ciopliriiă
particip ă ambiiă parteneri.ă Ou leă deă culoareă alb ă înă num ră deă 5-6, mai rar 7-8 sunt
depuseăpeărumeguşulărezultatădinăd ltuire,ăaflatăpeăfundulăscorburii.ăIncuba iaădureaz ă
14ăzile,ăclocitulărevenindăatâtăfemeleiăcumăşiămasculului.ă
Activitatea:ă diurn ;ă specieă solitar ă şiă sedentar ă careă seă poateă îns ă asociaă înă timpulă
ierniiăstolurilorăpolispecificeă(pi igoi,ăgai e)ăeratice,ăaflateăînăc utareădeăhran .ăSpecieă
comun ăînăEuropaăcentral ăşiădeăest,ăcuăexcep iaăItaliei,ăîncepândădinăPirineiăpân ăînă
Urali,ăiarăînăsud,ăcircumscrisăM riiăNegre,ăînăBulgaria,ăTurciaăpân ălaăMareaăCaspic ă
spreăIran.ăTotalulăperechilorăclocitoareăînă araănoastr ăesteăapreciatălaă3.000-10.000 de
perechiă(Weberăşiăcolab.,ă1994).
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
56
Fig. 6.9.Hartaăr spândiriiă(dup ăSt nescu,ă2007)
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectivei Consiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
14.Dryocopus martius - cioc nitoareaăneagr
Cod A236 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Esteă ceaă maiă mareă cioc nitoareă deă laă noi,ă deă taliaă uneiă ciori.ă Areă coloritulă
completă negru,ă avândă doară oă pataă ro ieă peă creştet.ă Tr ieşteă înă zonaă p durilor de
conifereăşiădeăamestec,ămaiărarăseăîntâlneşteălaăşes.ăCuibulăşi-lăsap ăînătrunchiul,ălaă3-
20ămădeăsol,ăcuăintrareăoval .ăPontaăesteădepus ăînăaprilie-mai,ăalc tuit ădină3-5ăou ă
albe lucioase, care sunt clocite de ambele sexe, timp de 13-14 zile. Este o specie
sedentar ,ăzborulăeiăspreădeosebireădeăcelelalteăcioc nitoriănuăareăîntreruperi.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliului Europei 79/409/CEE;
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
57
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
15.Lanius minor - sfrâncioculăcuăfrunteaăneagr
Cod A339 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Areăoătalieădeă20ăcm,ăpenajulăesteăcenuşiuăcuănegruăşiărozăpeăparteaăinferioar .ă
Cuibulăesteăconstruită lâng ă trunchiulăcopacului,ă laă în l ime,ădinăpelin.ăOu leăverzui-
alb strui,ă cuăpeteăbrune-violacee,ă fiindă înănum rădeă5-6ăşiă sunt depuse în mai-iunie.
Ierneaz ăînăsudulăAfricii.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
16.Accipiter brevipes – uliul cu picioare scurte
Cod A402 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
R spândire
Areal restrâns aproape exclusivă european.ă Popula iaă esteă estimat ă laă 3.600-
5.800ăperechiă(dinăcareă90%ăseăafl ăînăRusia,ăUcrainaăşiăGrecia).ăAsem nareaăcuăuliulă
p s rarăpoateăgeneraăconfuziiăidentificare,ăimplicitădeăestimareănumeric ă(Botnariucăşi
Tatole Victoria, 2005).
Biotop
P duriă deă foioaseă cuă rariştiă şiă luminişuri,ă arboreteă mici,ă dumbr vi,ă parcuriă
mari,ă pajişti,ă culturaă agricole.ă Evit ă p durileă mariă şiă dese,ă deă deală şiă deă munte,ă
populateăînăgeneral,ădeăuliulăp s rară(Botnariucăşi Tatole Victoria, 2005).
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
58
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
17.Ardeola ralloides – stârc galben
Cod A024 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Lungime de aproximativ 44 - 47 cm. Aripa 206 - 234 mm; coada 78 - 285 mm;
tarsul 59 - 63 mm; ciocul 60 - 80 mm.
Penajulăesteăînăgeneralăg lbuiăspreăroşiatic,ăspateleăgalbenă - cafeniu cu dungi
longitudinale negre - cafenii, abdomenul alburiu. În timpul clocitului, gâtul în partea
inferioar ,ăcuăcâtevaăpeneăalbeăcuămargineaăgalben ă- cafenie, iar pe spate câteva pene
prelungite, cafenii.
Înă Europaă esteă r spândită înă rile de pe coastele Mediteranei. În România
oaspeteădeăvar ,ădinăaprilieăpân ăînănoiembrie,ădestulădeăfrecventăînădelt ăşiăînăb l ileă
maiămariădinăinteriorulă rii.
Corpulă şiă capulă ocruă pală careă contrasteaz ă cuă aripileă şiă coadaă deă ună albă caă
z pada.ă Înă terenă cândă st ă peă locă pareă maronie,ă dară cândă seă ridic ă înă zboră devineă
aproapeăcompletăalb .ăSeădeosebeşteădeăstârculădeăciread ăşiăprinăculoareaăcioculuiă(înă
perioadaă deă cuib rită verdeă – g lbuiă cuă albastruă şiă cu vârful neghru, în restul anului
verzui).ă Îşiă petreceă ziuaă deseoriă înă copaciă sauă tufişuri.ă Îşiă caut ă hranaă maiă alesă înă
amurg.ăÎnăafaraăcuib rituluiăesteăpredominantăsolitar.ăZborălent,ăcl tinat.ăR spândităînă
SEăEuropeiăînăregiuniăml ştinoase,ădelteălaguneăşiăb l iăundeăcuib reşteăînătufişuriăsauă
înăcopaci,ădeăobiceiăcuăal iăstârci,ăînăcolonii.
Peă continentală europeană cuib reşteă aproximativă 10.000ă deă perecí,ă iară înă
România 3.000-3.500 perechi.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
59
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
18.Aythya nyroca – raţaăroşie
Cod A060 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Cuib reşteă înăSudulă şiăCentrulăEuropeiă peă lacuriă şiă stuf rişuri.ăEsteă pu inămaiă
mic ădecâtăra aămo at ,ăiarădungaăalb ădeăpeăarip ăesteămaiăîngust ăşiămaiăevident ă(înă
zbor). Masculul este maro-roşuă închisă intens,ă cuă ochiă albiă şiă subcodaleleă albe.ă
Por iuneaăalb ădeăpeăabdomenăesteămaiărestrâns ăşiăcompletăînconjurat ădeăoăculoareă
închis .ăFemelaăesteădeăculoareămarou-cenuşiuăînchisăcuăochiănegriăşiăsubcodaleăalbe:
Creştetulă capuluiă esteă înalt,ă cioculă lung,ă careă al turiă deădungaădeschis ă (alb )ădeăpeă
arip ăsuntăsemneădistinctiveăpentruăoăidentificareăcomparativ ăcuăra aămo at .
Totalulăpopula ieiăeuropeneăesteădeă15.000-23.000 perechi.
Statutul speciei
Directiva p s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
19.Chlidonias hybridus – chirchi ăcuăobrasăalb
Cod A196 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Cuib reşteăînămlaştinileădinăSudulăEuropei.ăPenajulădeălaădistan ăpareăalbicios,ă
iară laăoă lumin ăputernic ăculoareaă închis ădeăpeăparteaă inferioar ăaăcorpuluiăpoateăfiă
confundat ăcuăefectulăuneiăumbre.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
60
20.Ciconia ciconia – barzaăalb
Cod A031 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Aripa la mascul 600 - 629ămm,ălaăfemel ă560ă- 580 mm; coada 240 - 260 mm;
tarsul 170 - 190 mm; ciocul 180 - 195 mm.
Totăpenajulă albămurdar.ăRemigeleă şiă tectriceleă celeămaiă lungiă aleă aripiloră suntă
negre.ăCioculăesteă roşuăstr lucitor,ă laă tineriăesteănegricios. Ochii sunt cafenii. Tarsul
esteăroşuă- sânge.
R spândităînăEuropaăşiăînă inuturileăpalearcticeăaleăAsiei.ă
ÎnăRomânia,ă oaspeteă deă var ,ă dinămartieă pân ă înă octombrie,ă înă toat ă araă prină
regiunileădeăstep ,ăsilvostep ,ăşiăpeălâng ăapeleălinăcurg toare.
Femela depune 4 - 5ăou ,ăalbeă- sp l cit.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfaunei s lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
21.Circus cyaneus – ereteăvân t
Cod A082 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Cuib reşteă înă regiuniă deschise,ă ml ştinoase,ă planta iiă tinereă deă conifere.ă Seă
aseam n ăcuăereteleăsurăşiăalb.
Strig tulăascu it:ă“che-che-che”,ărepetatădes;ăună“pi-e”ăplâng tor,ăînăparad ă“pri-
pri-pri…”
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
61
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
22.Circus pygargus – erete sur
Cod A084 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Cuib reşteă înă mlaştini,ă pajişti,ă culturaă agricole,ă planta iiă tinereă deă conifere.ă
Aripileă suntă lungiă ascu ite(remigeleă primareă 2-4ă formeaz ă vârfulă aripii);ă cândă oă
siluiaz ă seă aseam n ă CUă vânturelul roşu.ă Mareaă majoritateă apopula iloră seă afl înă
Rusiaăundeăcuib rescă1.000-2.000 de perechi
Strig tulădeăalarm :ă“chi-chi-chi”ăscurt,ărepetatărapidăădeă10-15 ori.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
23.Coracias garrulus – dumbr veanc
Cod A231 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Esteă r spândit ă înă Sudulă şiă Estulă Europei,ă înă regiuniă deschiseă cuă copaciămariă
scorburoşi.ăCuib reşteăînăscorburi,ăuneoriăpeăd r p n turi.ăSeăobserv ăfrecventăstândă
pe sârme telegrafice,ăpeăcrengiăsauăcioturiădeăcopaci.ăCuloare:ăalbastruăpaLăpeăcorpăşiă
aripi,ăastfelălaăluminaăputernic ăaăsoareluiăpareăalbastruămarin.ăZborulăesteăasem n toră
cuăcelăalăst ncu ei,ădarămaiărapid,ăcuăb t iămaiăviguroaseădeăaripi.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
24.Egretta alba – Casmerodius albus - egreta mare
Cod A027 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
62
Descriere
Aripa 410 - 470 (rar 580) mm; coada 175 - 200 mm; tarso - metatarsul 165 - 212
mm; ciocul 110 - 116 mm.
Penajulăesteăalbăcurat.ăLaăceaf ăşiă laăgâtăpeneleăsuntăpu inăalungite.ăOchiiăsuntă
galbeni.ă Cioculă esteă galbenă întunecat,ă variabilă dup ă sezon.ă Tarsulă esteă cenuşiuă
întunecat.
Tinerii nu au egrete (pene mai alungite).
R spândit ă maiă multă înă inuturileă mediteraneene ale globului. În Europa mai
mult în sud - est.ăÎnăRomânia,ăînătrecutăaăfostădestulădeăcomun ăînăregiuneaăDun riiăşiă
peă rmurileăM riiă Negre.ă Ast ziă apareă rar,ă caă oaspeteă deă var ,ă dină aprilieă pân ă înă
noiembrie,ăînăcoloniiămici,ămaiăalesăînădelt .
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
25.Egretta garzetta - egretaămic
Cod A026 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Cuib reşteă înă zoneleăml ştinoase,ă delteă şiă b l iă cuă pâlcuriă deă copaci.ă Înă restulă
anului poate fiă v zut ă peă maluriă deă râuriă şiă lacuri.ă Completă alb .ă Degeteleă suntă
galbene,ă careă contrasteaz ă cuă picioareleă negre.ă Coculă esteă completă negru.ă Efectivulă
europeanăesteăsituatăîntreă30.000ăşiă40.0000ădeăperechi,ăiarăînăRomâniaăefectivulăactuală
se apropie de 3.000ă perechi,ă dintreă careă aproximativă 2.400ă înă delt ă şiă ccaă 600ă înă
interiorulă rii.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
63
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
26.Falco vespertinus – vânturelădeăsear
Cod A097 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Specieădestulădeăcomun ăînăSEăEuropeiă înăstepeăşiă terenuriădeschise,ăcultívate,ă
cuă pâlcuriă deă copaci.ă Cuib reşteă colonial,ă deă obiceiă înă cuiburiă deă cioar ă deă
sem n tur .ă Seă aseam n ă cuă vânturelulă roşuă înă comportament,ă dară areă aripileă
propor ională maiă lungiă şiă coadaă maiă scurt ă ,ă fiindă astfelă asem n toră cuă şoimulă
rândunelelor,ăareăîns ăcoadaămaiăscurt .ăAdeseaăst ăpeăfireleădeăelectrice.ă
Înăeuropaăexist ăaproximativă3.000-3.500ădeăperechi,ăiarălaănoiăînă ar ă600-1.200
de perechi clocitoare.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
27.Hieraaetus pennatus –acvilaămic
Cod A092 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Esteă ceaă maiă mic ă acvil ă european ă şiă esteă întâlnit ă înă p duriă cuă frunzeă
c z toare,ă cuă luminişuriă şiă poieni, deăobiceiă înă regiuniămontaneămaiă joase,ădară şiă laă
câmpie.ăPrezint ădou ăfazeădeăculoareă,ăunaăobişnuit ădeschis ăşiăunaămaiărar ăînchis .
Înă Europa,ă celeă maiă denseă şiă stabileă popula iiă seă afl ă înă Spaniaă (ccaă 3.000ă
perechi), Portugalia (100-300ă perechi)ă şi Fran aă (205-500 perechi). În România,
popula iaăesteăestimat ălaă30-80 perechi.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
64
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
28.Nycticorax nycticorax – stârc de noapte
Cod A023 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Aripa la mascul 281 - 305ămm,ălaăfemel ă274ă- 290 mm; coada 103 - 116 mm;
tarsul 70 - 78 mm; ciocul 65 - 76 mm.
Creştetul,ăceafa,ăparteaăanterioar ăaăspateluiăşiăum rulăsuntănegreă- verzui, restul
spateluiăşiă laturileăgâtuluiăsuntăcenuşiiă - întunecat. Parteaăposterioar ăaăabdomenuluiă
esteă galben ă - roşiatic .ă Egreteleă (peneleă lungi)ă deă peă capă suntă albe,ă rară negreă peă oă
parteădinălungimeaălor.ăP r ileănudeăaleăcapuluiăsuntăverzui.ătarsulăesteăgalbenă- verde.
Tinerii sunt cafenii pe spate, cu petelongitudinale galbene - roşiiăşiăalbeă- g lbui.ă
Gâtulă esteă p tată cafeniuă peă fondă galben,ă iară abdomenulă esteă p tată cafeniuă peă fondă
albicios.
R spândităînăp r ileăsudiceăşiăcentraleăaleăEuropeiă(45.000-55.000 perechi)
ÎnăRomânia,ăoaspeteădeăvar ,ădinămartieăpân ăînăoctombrie,ăcuib rindăînăluncileă
dinălungulăDun riiăşiăînădelt (4.000-5.000 perechi),ăînăcoloniiăcuă ig nuşi,ăcormoraniă
pitici, egrete mici.
Femela depune 4 - 5ăou ,ăverziăsp l cit.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
29.Sterna hirundo – chiraădeăbalt
Cod A093 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Cuib reşteă înăperechiă izolateă sauă înăcoloniiămiciăpeămlaştinileădină regiunileădeă
coast ăşiăpeă rmurileălacurilorăcontinentale.ăZboar ăcuăb t iădeăaripiăiu i,ădarăaparent
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
65
maiărigide.ăPlonjez ăfrecventăînăap ăpentruăaăprindeăpeşti.ăCalotaăcapului laăadul iiăesteă
neagr ,ă cioculă roşu-portocaliu cu vârf negru; penaj dorsal gri deschis, ventral alb;
rémigeăprimareăîntunecate,ăremigeleăsecundareăformeaz ădedesubtăoăpat ăclar ăalb .
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBerna - Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
7.Identificarea masurilor de reducere a impactului specifice pe faze de
executie a proiectului, care privesc speciile si habitate pentru care ariile naturale
protejate au fost desemnate ROSPA0128 Lunca Timisului si ROSCI0109 Lunca
Timisului
Masurile de reducere a impactului asupra mediului se regasesc in tabelul 7.1.
pe ambele perioade ale proiectului: de executie si functionare a proiectului.
Tabelul nr. 7.1.
Masurile de reducere a impactului asupra mediului pe perioada de executie si functionare a proiectului
Nr.
Crt.
Masuri de reducere a impactului
Etapa de realizare a proiectului
Masuri de reducere a impactului
Etapaădeăfuncţionareăaăproiectului 1 Respectareaăcondi iilorăimpuseăînă
actele de reglementare, avizul custodelui sau a altor avize/acorduri ob inute,ăprecumăşiăaălegisla ieiăînăvigoare
Respectareaăcondi iilorăimpuseăînăactele de reglementare, avizul custodelui sau a altor avize/acorduri ob inute,ăprecumăşiăaălegisla ieiăînăvigoare
2 Respectarea programului de lucru Respectarea programului pentru actviti ileărecreative
3 Respectareaă perioadeiă deă cuib rit,ăhr nire,ămigrareăaăp s riloră
Respectareaă perioadeiă deă cuib rit,ăhr nire,ămigrareăaăp s riloră
4 Înl turareaă oric ruiă impactă negativ asupra solului, apei, aerului (ex. scurgeri de combustibil, ulei, depunereaănecontrolat ăaădeşeurilorădeăorice fel, etc)
Respectareaăactivit ilorămen ionateăînăproiectăşiăanume: recreere, agrement
5 Interzicereaă oric reiă formeă deărecoltare, capturare, ucidere a vreunei speciiădeăflor ăsauăfaun ădinăzon
Interzicereaă oric reiă formeă deărecoltare, capturare, ucidere a vreunei speciiădeăflor ăsauăfaun ădinăzon
6 Organizareaăcorespunz toareăşiă Monitorizareaăulterioar ăaăgraduluiădeă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
66
cronologic ăaăactivit ilorădeăşantier:ă -lucr riădeăexcavare, -lucr riădeădecopertare,ă -lucr riădeătransportăaăagregatelorăminerale, -lucr riădeăamenajareăpiscicol -populareaăcuăspeciiădeăpeşti
ocupare a ecosistemului acvatic artificialăamenajat,ăăcuăspeciiădeăp s riăde interes comunitar
7 Monitorizareaăst riiătehniceăaăutilajelorăşiămaşinilorăutilizate
Monitorizareaăst riiădeăs n tateăaăihtiofauneiădinăamenajareaăpiscicol
8 Instruirea personalului care executa lucrarile prevazute in proiect, referitoare la importanta amplasamentul desemnat ca sit Natura 2000, asigurandu-se obiectivele de conservare al sitului
Informarea celor care viziteaza amplasamentul cu privire la importanta zonei desemnate ca sit Natura 2000, mentinandu-se statutul de conservare al sitului
9 Monitorizarea impactului asupra speciilor de pasari, habitatelor si cadrului natural (observatii pe teren, fotografii)
Monitorizarea impactului asupra speciilor de pasari, habitatelor si cadrului natural (observatii pe teren, fotografii)
10 Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului, Garda Nationala de Mediu) cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale protejate
Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului, Garda Nationala de Mediu) cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale protejate
11 Intezicerea pe toata durata de realizare a proiectului a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul perimetrului
Intezicerea pe toata durata de desfasurare a activitatii a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul perimetrului
12 Utilizarea doar a drumurilor de acces desemnate pentru circulatia autovehiculelor pe perimetrul ariei naturale protejate
Utilizarea doar a drumurilor de acces desemnate pentru circulatia autovehiculelor pe perimetrul ariei naturale protejate
13 Interzicerea zgomotelor suplimentare care ar putea afecta speciile de pasari pentru care situl a fost desemnat sit Natura 2000 in zona amplasamentului si cea limitrofa acestuia
Interzicerea zgomotelor suplimentare care ar putea afecta speciile de pasari pentru care situl a fost desemnat sit Natura 2000 in zona amplasamentului si cea limitrofa acestuia
8.Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de
reducere a impactului specifice identificate.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
67
Monitorizarea mediului în perioada de realizare a proiectului: se reg
seşteăînătabelulă8.1.
Tabelul 8.1. Calendar de implementare si monitorizare a masurilor de reducere a
impactului, în perioada de realizare a proiectului Nr.
crt.
Denumireăm sur Responsabil Perioada Sursa de
finanţare
1 Respectarea condi iilorăimpuseăînăactele de reglementare, avizul custodelui sau a altor avize/acorduri ob inute,ăprecumăşiăaălegisla ieiăînăvigoare
Titularul proiectului si dirigintele de santier
Pe perioada de realizare a proiectului, 36 luni
Surse proprii de finan are
2 Respectarea programului de lucru
Titularul proiectului si dirigintele de santier
Pe perioada de realizare a proiectului, 36 luni
Surse proprii de finan are
3 Respectarea perioadeiă deă cuib rit,ăhr nire,ă migrareă aăp s riloră
Titularul proiectului si dirigintele de santier
Aprilie-mai-iunie Septembrie-octombrie
Surse proprii de finan are
4 Înl turareaă oric ruiăimpact negativ asupra solului, apei, aerului (ex. scurgeri de combustibil, ulei, depunerea necontrolat ă aădeşeuriloră deă oriceăfel, etc)
Titularul proiectului si dirigintele de santier
Pe perioada de realizare a proiectului, 36 luni
Surse proprii de finan are
5 Interzicereaă oric reiăforme de recoltare, capturare, ucidere a vreunei specii de flor ă sauă faun ă dinăzon
Titularul proiectului si dirigintele de santier
Pe perioada de realizare a proiectului, 36 luni
Surse proprii de finan are
6 Organizarea corespunz toareăşiăcronologic ăaăactivit ilorădeăşantier:ă -lucr riădeăexcavare, -lucr riădeădecopertare,ă -lucr riădeătransportăaăagregatelor minerale, -lucr riădeăamenajareăpiscicol
Titularulă proiectuluiă şiăDiriginteleădeăşantier
Pe perioada de realizare a proiectului, 36 luni
Surse proprii de finan are
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
68
-popularea cu specii de peşti
7 Monitorizareaă st riiătehniceă aă utilajeloră şiămaşinilorăutilizate
Titularul proiectului Conformăverific rilorătehnice specifice utilajelorăşiămaşinilorăutilizate
Surse proprii de finan are
8 Instruirea personalului care executa lucrarile prevazute in proiect, referitoare la importanta amplasamentul desemnat ca sit Natura 2000, asigurandu-se obiectivele de conservare al sitului
Titularulă proiectuluiă şiăDiriginteleădeăşantier
Pe perioada de realizare a proiectului, 36 luni
Surse proprii de finan are
9 Monitorizarea impactului asupra speciilor de pasari, habitatelor si cadrului natural (observatii pe teren, fotografii)
Titularulă proiectuluiă şiăspecialistul contractat de titular in acest sens
Mai-iunie Octombrie-noiembrie
Surse proprii de finan are
10 Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului, Garda Nationala de Mediu) cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale protejate
Titularulă proiectuluiă şiăDiriginteleădeăşantier
Pe perioada de realizare a proiectului, 36 luni
Surse proprii de finan are
11 Intezicerea pe toata durata de realizare a proiectului a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul perimetrului
Titularulă proiectuluiă şiăDiriginteleădeăşantier
Pe perioada de realizare a proiectului, 36 luni
Surse proprii de finan are
12 Utilizarea doar a drumurilor de acces desemnate pentru
Titularulă proiectuluiă şiăDiriginteleădeăşantier
Pe perioada de realizare a proiectului, 36 luni
Surse proprii de finan are
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
69
circulatia autovehiculelor pe perimetrul ariei naturale protejate
13 Interzicerea zgomotelor suplimentare care ar putea afecta speciile de pasari pentru care situl a fost desemnat sit Natura 2000 in zona amplasamentului si cea limitrofa acestuia
Titularulă proiectuluiă şiăDiriginteleădeăşantier
Pe perioada de realizare a proiectului, 36 luni
Surse proprii de finan are
Monitorizarea mediului în perioadaă deă funcţionareă aă proiectului: se
reg seşteăînătabelul 8.2.
Tabelul nr. 8.2. M suriădeămonitorizareăaămediuluiăînăperioadaădeăfuncţionare a proiectului
Nr.
crt.
Denumireăm sur Responsabi l Perioada Sursa de
finanţare
1 Monitorizarea ulterioar ăaăgradului de ocupare a ecosistemului acvatic artificial amenajat, cu speciiădeăp s riădeăinteres comunitar
Titularul proiectului şiăpersonalulădeăspecialitate contractat în acest sens
Aprilie-mai respectiv octombrie-noiembrie timp de 2 ani
Surse proprii de finan are
2 Monitorizarea st riiădeăs n tateăaăihtiofaunei din amenajarea piscicol
Titularul proiectului şiăpersonalulădeăspecialitate contractat în acest sens
Martie-mai respectiv septembrie-
octombrie, anual
Surse proprii de finan are
3 Respectarea condi iilorăimpuseăîn actele de reglementare, avizul custodelui sau a altor avize/acorduri ob inute,ăprecumăşiăaălegisla ieiăînăvigoare
Titularul proiectului Pe toata perioada
de functionare a
proiectului
Surse proprii de finan are
4 Respectarea Titularul proiectului Pe toata perioada Surse proprii de
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
70
programului pentru actviti ileărecreative
de functionare a
proiectului
finan are
5 Respectarea perioadei de cuib rit,ă hr nire,ămigrareăaăp s riloră
Titularul proiectului Aprilie-mai-iunie Septembrie-octombrie
Surse proprii de finan are
6 Respectarea activit ilorămen ionateă înăproiectă şiă anume: recreere, agrement
Titularul proiectului Pe toata perioada
de functionare a
proiectului
Surse proprii de finan are
7 Interzicerea oric reiă formeă deărecoltare, capturare, ucidere a vreunei specii de flor ăsauăfaun ădinăzon
Titularul proiectului Pe toata perioada
de functionare a
proiectului
Surse proprii de finan are
8 Informarea celor care viziteaza amplasamentul cu privire la importanta zonei desemnate ca sit Natura 2000, mentinandu-se statutul de conservare al sitului
Titularul proiectului Pe toata perioada
de functionare a
proiectului
Surse proprii de finan are
9 Monitorizarea impactului asupra speciilor de pasari, habitatelor si cadrului natural (observatii pe teren, fotografii)
Titularul proiectului şiăpersonalulădeăspecialitate contractat în acest sens
Mai-iunie
Octombrie-
noiembrie
Surse proprii de finan are
10 Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului, Garda Nationala de Mediu) cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei
Titularul proiectului Pe toata perioada
de functionare a
proiectului
Surse proprii de finan are
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro
71
naturale protejate 11 Intezicerea pe toata
durata de desfasurare a activitatii a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul perimetrului
Titularul proiectului Pe toata perioada
de functionare a
proiectului
Surse proprii de finan are
12 Utilizarea doar a drumurilor de acces desemnate pentru circulatia autovehiculelor pe perimetrul ariei naturale protejate
Titularul proiectului Pe toata perioada
de functionare a
proiectului
Surse proprii de finan are
13 Interzicerea zgomotelor suplimentare care ar putea afecta speciile de pasari pentru care situl a fost desemnat sit Natura 2000 in zona amplasamentului si cea limitrofa acestuia
Titularul proiectului Pe toata perioada
de functionare a
proiectului
Surse proprii de finan are
SC AMH MEDIU EXPERT SRL
Dr. biolog Adina HORABLAGA