-
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
CATEDRA DE ATLETISM
TEORIA ŞI METODICA RAMURII SPORTIVE ALESE
(ATLETISM)
NOTE DE CURS
CHIŞINĂU
2013
-
2
APROBAT de SENATUL
U.S.E.F.S. a RM
CATEDRA DE ATLETISM
„Teoria şi metodica ramurii sportive alese”
Autor: Lazari Povestca, conf. universitar, doctor
USEFS
-
3
NOTĂ EXPLICATIVĂ
Planul de învăţământ la specialitatea 821.1 „Educaţia fizică şi sport” prevede
studierea disciplinei „Teoria şi metodica ramurii sportive alese” pe durata a şapte
semestre, din semestrul II al anului I de studii până în semestru VIII al anului IV
de studii, fiind divizată în nouă modele cu un volum de 750 de ore (tabelul 1):
- modulul I (semestrul II, 90 ore) – „Bazele teoretice şi metodice ale ramurii
sportive alese - I”;
- modulul II (semestru III, 90 ore) – „Bazele teoretice şi metodice ale
ramurii sportive alese – II”;
- modulul III (semestrul IV, 90 ore) – „Metodica instruirii tehnicii probelor
ramurii sportive alese -I”;
- modulul IV (semestrul IV, 90 ore) – „Asigurarea pregătirii tehnico-
ştiinţifice în proba de sport aleasă”;
- modulul V (semestru V, 90 ore) – „Metodica instruirii tehnicii probelor
ramurii sportive alese –II”
- modulul VI (semestrul V, 90 ore) – „Organizarea, arbitrarea şi asigurarea
tehnico-materială a competiţiilor”;
- modulul VII (semestrul VI, 60 ore) – „Antrenamentul sportiv în ramura
sportivă aleasă - I”;
- modulul VIII, ( semestrul VII, 75 ore) ) – „Antrenamentul sportiv în
ramura sportivă aleasă - II”;
- modulul IX, ( semestrul VIII, 75 ore) ) – „Aspecte medico-biologice şi
psihologice ale probei de sport alese”.
Materialul de studii se va preda sub formă de cursuri teoretice, lecţii de
seminar, practico-metodice, practică de instruire şi activitate individuală.
Evaluarea studenţilor se va face la compartimentele pregătire teoretică şi
tehnico-sportivă. La sfârşitul fiecărui semestru, studentul va susţine examen.
Condiţiile de admitere – 70% prezenţă la cursuri teoretice, 80% - la lecţiile
practico-metodice şi 90% - frecventarea cursului de PMS. Ponderea evaluării
curente şi finale în nota generală finală va fi de 50/50.
-
4
Nivelul pregătirii fizice se va aprecia în baza îndeplinirii normelor stabilite.
Pregătirea tehnică se apreciază în procesul îndeplinirii normelor de evaluare a
nivelului pregătirii fizice. În unele cazuri, studentul poate fi apreciat pozitiv şi în
cazul neîndeplinirii normelor pregătirii fizice.
Nota pentru practica de instruire se va pune în baza îndeplinirii de către
student a sarcinilor profesorului pe durata anului de studii. Totodată, se va lua în
considerare şi nivelul calificării sportive a studentului, conform categoriei sau
titlului sportiv pe care acesta îl posedă (în baza CSURM).
Această programă este valabilă şi obligatorie şi pentru studenţii facultăţii cu
frecvenţă redusă, însă numărul de ore, condiţiile şi formele de desfăşurare a
activităţilor didactice se vor modifica şi vor fi în concordanţă cu planul de
învăţământ aprobat de Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova.
La facultatea cu frecvenţă redusă pentru cursul general de specializare, la cele
nouă module, sunt prevăzute în total 202 ore (tabelul 2).
Tabelul 1
Distribuirea orelor la specialitate, la cele nouă module, pe ani de studii
(secţia zi)
Ani de studii
Semestrul I Semestrul II Anual
Nr. de
săptămâni
Nr. de
ore
Nr. de
săptămâni
Nr. de
ore
Nr. de
săptămâni
Nr. de
ore
Anul I
Modulul I - - 15 90 15 90
Anul II
Modulul II 15 90 - - 15 90
Modulul III - - 15 90 15 90
Modulul IV - - 15 90 15 90
Anul III
Modulul V 15 90 - - 15 90
Modulul VI 15 90 - - 15 90
Modulul VII - - 15 60 15 60
Anul IV
Modulul VIII 15 75 - - 15 75
Modulul IX - - 15 75 15 75
Total 60 345 75 405 135 750
-
5
Tabelul 2
Distribuirea orelor la specialitate, la cele nouă module, pe ani de studii
(fcultatea cu frecvenţă redusă)
Ani de studii
Semestrul I Semestrul II Anual
Nr. de
săptămâni
Nr. de
ore
Nr. de
săptămâni
Nr. de
ore
Nr. de
săptămâni
Nr. de
ore
Anul I
Modulul I 2 10 4 20 6 30
Anul II
Modulul II 2 10 4 20 6 30
Anul III
Modulul III 2 10 4 20 6 30
Modulul IV - - 4 20 4 20
Modulul V - - 4 10 4 10
Anul IV
Modulul VI 2 20 - - 2 20
Modulul VII 2 20 - - 2 20
Modulul VIII - - 4 18 4 18
Modulul IX - - 4 24 4 24
Total 10 70 28 132 38 202
-
6
ANUL I, SEMESTRUL II
NOTĂ EXPLICATIVĂ
Cursul de BTPSA –I are menirea de a instrui la studenţi tehnica probelor
atletice şi de a-i înarma cu un complex de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi
pedagogice, ceea ce va da posibilitatea ca aceştia să cunoască bazele teoretice şi
practice ale atletismului.
Dat fiind faptul ca acest curs este o disciplină pedagogică sportivă de bază
pentru specializarea „Educaț ie fizică ș i sport”, studenţii specializaţi vor studia în
detaliu tehnica probelor atletice, structura biomecanică a acestora şi calităţile
motrice care preponderent determină performanţa.
Materialul de studiu se va preda pe durata a două semestre, cu un volum total
de 180 ore.
În semestrul I, cu un volum de 90 de ore, dintre care 30 de ore teoretice şi 10
ore de seminar, se va studia tehnica următoarelor probe atletice:
- marşul sportiv;
- alergările de viteză şi ştafetă;
- săritura în lungime;
- alergările de rezistenţă pe pistă;
- aruncarea greutăţii şi suliţei;
La orele teoretice se vor preda bazele tehnicii probelor atletice, istoria
apariţiei şi dezvoltării atletismului în lume şi în Moldova, clasificaţia probelor
atletice şi evoluţia tehnicii probelor.
La orele practico-metodice, studenţii vor însuşi tehnica probelor atletice şi îşi
vor perfecţiona calităţile motrice specifice acestora, pentru a fi apţi să susţină
normele de control ce definesc nivelul pregătirii motrice şi tehnice.
La sfârşitul semestrului, studentul va fi obligat să susţină normele de control
ale pregătirii fizice şi tehnice la probele studiate.
-
7
Tabelul 1. Distribuirea orelor la disciplina „BTPSA -I”
Anul de studii Semestrul II
Total anual (ore) Nr. săptămâni Nr. de ore
I 15 90/90 90/90 (180)
PLANUL ŞI PROGRAMA
de învăţământ la disciplina „BTPSA - I”
Cursul „BTPSA -I” prevede însuşirea de către studenţi a tehnicii probelor
atletice şi formarea la aceştia a unui complex de cunoştinţe referitoare la bazele
tehnicii probelor atletice şi de priceperi şi deprinderi practice în ceea ce priveşte
executarea corectă a fazelor tehnicii şi executarea integrală a tehnicii probelor
atletice.
De asemenea, studentul va trebui să cunoască calităţile motrice ce definesc
performanţa într-o probă sau alta şi modalitatea de folosire a diferitelor mijloace
pentru a le dezvolta.
Tabelul 2. Planul-grafic al procesului de învăţământ la disciplina „BTPSA -I”
Nr.
crt. Forme de organizare a instruirii
Anul de
învăţământ Semestrul
I II
1 Cursuri teoretice (ore) 30
2 Lecţii practico-metodice (ore) 50
3 Lecţii de seminar (ore) 10
Total (ore) 90
-
8
Obiective cadru,
obiective de referinţă
Domenii educaţionale Evaluarea
Conţinuturi didactice
1 2 3
1.1 Formarea capacităţilor
profesional-pedagogice;
aplicarea cunoştinţelor în
practică.
Tema 1 (4 ore)
„Clasificarea probelor atletice. Atletismul
ca obiect de studiu”
Definiţia atletismului.
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
Sarcinile şi obiectivele cursului de atletism în
instituţiile de învăţământ superior.
Formele de practicare ale atletismului.
Atletismul, ca sport competiţional.
Structura atletismului.
Probele clasice ale atletismului.
Categoriile probelor de alergări:
alergările de viteză;
alergările de semifond;
alergările de fond şi mare fond.
Categoriile probelor de sărituri:
săriturile în plan orizontal;
săriturile în plan vertical.
Categoriile probelor de aruncări atletice:
aruncările de tip împingere (aruncarea
greutăţii);
aruncările de tip azvârlire (aruncarea mingii
de oină şi a suliţei);
aruncările de tip lansare (aruncarea discului şi
a ciocanului).
Categoria probelor combinate:
pentatlonul, heptatlonul, octatlonul şi
decatlonul.
Tema 2 (6 ore)
„Bazele tehnicii probelor de alergări şi
marş sportiv”
Noţiune de tehnică.
Studentul va fi capabil:
- să lămurească bazele
tehnicii probelor atletice;
- să cunoască forţele ce
influenţează asupra
corpului sportivului şi să
Cerinţele înaintate faţă de tehnica probelor
atletice.
Componentele tehnicii:
elementul tehnic;
procedeul tehnic;
stilul tehnic.
-
9
determine structura
biomecanică a mişcărilor.
Ciclicitatea mişcărilor de alergare şi marş
sportiv. T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
Pasul de alergare şi marş – unitate ciclică a
alergărilor şi marşului sportiv.
Perioadele, fazele şi momentele de mişcare –
componentele de bază ale pasului.
Forţele interioare şi exterioare ce apar în
timpul alergării şi marşului sportiv.
Oscilaţiile corpului sportivului în timpul
mişcării:
oscilaţii verticale şi transversale.
Structurarea pe faze a probelor de alergare şi
marş.
Tema 3 (6 ore)
„Bazele tehnicii probelor de sărituri”
Definiţia săriturii, ca probă de sport.
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
Studentul va fi capabil:
- să lămurească structura
biomecanică a săriturilor;
- să cunoască forţele ce
influenţează asupra
corpului săritorului în
perioadele de sprijin şi
fără sprijin ale
exerciţiului.
Felurile săriturilor atletice competiţionale şi
săritura cu caracter de antrenare.
Traiectoria de deplasare a CGMC în timpul
săriturii.
Mecanismul bătăii.
Rolul mişcării braţelor în procesul executării
impulsiei.
Forţele ce influenţează impulsia:
energia cinetică a elanului (Ec);
forţa de greutate (m);
viteza de deplasare (V);
forţa de reacţie a sprijinului (R).
Parametrii cinematici ai mişcărilor de
săritură:
unghiul de contact;
unghiul de desprindere;
unghiul de decolare a CGMC;
unghiul dintre coapse în momentul punerii
piciorului pe sprijin.
Raportul dintre viteza orizontală şi cea
ascensorială.
Durata bătăii-factor de bază al performanţei.
Tema 4 (6 ore)
„Bazele tehnicii probelor de aruncări”
Aruncările atletice – probe aciclice ale
-
10
atletismului.
Studentul va fi capabil:
- să lămurească bazele
tehnicii aruncărilor,
factorii ce influenţează
performanţa;
- să explice fazele tehnicii
aruncărilor de tip diferit.
Procedeele de aruncare:
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
aruncări de tip împingere;
aruncări de tip azvârlire;
aruncări de tip lansare.
Lungimea traiectoriei de zbor a obiectului şi
factorii ce o definesc:
viteza iniţială de zbor;
unghiul de zbor;
acceleraţia gravitaţiei.
Gradientul forţei – viteza de creştere a forţei
– factor determinant al performanţei la
aruncările atletice.
Caracteristicile obiectelor de aruncare.
Fazele tehnicii aruncărilor atletice.
Capacităţile aerodinamice ale obiectelor şi
influenţa lor asupra performanţei.
Unghiurile optimale de zbor la diferite tipuri
de aruncări.
Viteza prealabilă şi viteza finală.
Tema 5 (2 ore)
„Evoluţia tehnicii probelor atletice”
Modificările de bază ale tehnicii probelor
atletice.
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
Studentul va fi capabil:
- să lămurească evoluţia
tehnicii probelor atletice
şi în dependenţă de
aceasta, evoluţia
performanţelor.
Alergările din start din picioare şi din
blocstarturi.
Starturile prin procedee ineficiente şi
procedeele contemporane avansate.
Aruncările din elan scurt şi cu viteză scăzută
şi procedeele de aruncare din elan rectiliniar
şi curbiliniar executate cu viteză mare.
Modificările locurilor, inventarului şi
utilajului.
Tema 6 (6 ore)
„Istoria apariţiei şi dezvoltării atletismului
în lume şi în Moldova”
Apariţia atletismului.
Studentul va fi capabil:
- să lămurească istoria
apariţiei şi dezvoltării
Atletismul în programul J.O. antice.
Probele atletice practicate de către triburile
din Africa.
-
11
atletismului din Grecia
antică şi până la etapa
contemporană;
- să cunoască istoria
dezvoltării atletismului în
Moldova.
Pentatlonul atletic în Grecia şi prezenţa
probelor atletice în componenţa lui.
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
Decăderea J.O. antice în anul 393 e.n..
Interzicerea lor de către imperatorul roman
Teodosiu I.
Apariţia atletismului contemporan (1837,
Anglia).
Atletismul şi J.O. contemporane (1896-2012).
Apariţia şi dezvoltarea atletismului în
Moldova.
Atletismul în RASSM în anii treizeci.
Participarea atleţilor din Moldova la J.O.
Lecţii de seminar – 10 ore
Tema 1 (2 ore)
„Istoria apariţiei şi dezvoltării
atletismului. Atletismul în Moldova”
Atletismul în Grecia antică. T e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
Studentul va fi capabil:
- să cunoască istoria
apariţiei şi dezvoltării
atletismului în lume şi în
Moldova.
Probele atletice în programul J.O. antice.
Apariţia atletismului contemporan.
Jocurile Olimpice contemporane şi probele
atletice ca nucleu al programului
competiţional olimpic.
Sportivi de legendă ai atletismului.
Atletismul în Moldova.
Istoria apariţiei şi dezvoltării.
Sportivi de vază ai atletismului moldovenesc.
Tema (2 ore)
„Bazele tehnicii probelor de alergări şi
marş sportiv”
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
Noţiune de tehnică a mişcărilor.
Studentul va fi capabil să
lămurească bazele tehnicii
probelor de alergare şi
marş sportiv.
Fazele tehnicii alergărilor şi marşului sportiv.
Structura cinematică a mişcărilor de alergare
şi marş.
Pasul dublu – perioadele, fazele şi momentele
de mişcare.
Forţele externe şi interne ce influenţează
asupra sportivului în timpul alergării şi
marşului sportiv.
Tema 3 (2 ore).
-
12
„Bazele tehnicii probelor de sărituri” T e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
Fazele tehnicii probelor de sărituri.
Studentul va fi capabil:
- să lămurească bazele
tehnicii săriturilor;
- să cunoască factorii ce
determină performanţa.
Bătaia – fază de bază a săriturilor.
Factorii ce influenţează performanţa la
sărituri.
Parametrii cinematici ai săriturilor.
Mecanismul efectuării bătăii.
Rolul mişcărilor de balansare cu braţele şi
piciorul de balans.
Viteza de executare a elanului şi unghiul de
zbor – doi factori determinanţi ai
performanţei.
Faza de aterizare, specificul şi importanţa
acesteia la diferite procedee se sărituri.
Tema 4 (2 ore)
„Bazele tehnicii probelor de aruncări”
Fazele tehnicii aruncărilor atletice. T e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
Studentul va fi capabil:
- să lămurească bazele
tehnicii aruncărilor;
- să cunoască factorii ce
determină performanţa
Clasificarea aruncărilor în dependenţă de
modul de aplicare a forţei asupra obiectului.
Efortul final – faza de bază a aruncărilor.
Parametrii cinematici ai aruncărilor atletice.
Rezistenţa aerului şi capacităţile
aerodinamice ale suliţei şi discului.
Unghiul de incidenţă.
Dependenţa performanţei de viteza de
creştere a forţei în faza efortului final.
Viteza prealabilă şi viteza finală – coraportul
dintre acestea la diferite tipuri de aruncări.
Tema 5 (2 ore)
„Clasificarea probelor atletice. Evoluţia
probelor atletice”
Structura probei de atletism. T e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
Studentul va fi capabil:
- să cunoască sistemul
probelor atletice;
- să cunoască evoluţia
tehnicii probelor atletice
Probele de alergări incluse în programul J.O.
Probele de sărituri şi probele de aruncări.
Probele combinate ale atletismului.
Evoluţia tehnicii probelor atletice din Grecia
antică şi până în prezent.
Evoluţia inventarului şi utilajului din atletism
– factor de bază ce contribuie la evoluţia
tehnicii.
-
13
Lecţii practico-metodice – 50 ore
Tema 1 (4 ore)
„Instruirea tehnicii marşului sportiv”
Subteme:
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
Studentul va fi capabil:
- să demonstreze corect
tehnica marşului sportiv;
- să îndeplinească
baremul de pregătire şi să
demonstreze corect
tehnica marşului
1.Instruirea fazei rulării de pe călcâi pe
toată talpa:
– din stând depărtat cu stângul (dreptul),
rularea de pe călcâi pe toată talpa;
- marş pe linie dreaptă cu picioarele drepte şi
luarea contactului de pe călcâi cu rulare pe
toată talpa;
- aceeaşi cu creşterea vitezei de deplasare.
2. Instruirea mişcărilor bazinului:
- din stând, trecerea greutăţii corpului de pe
un picior pe altul;
- marş sportiv pe o linie dreaptă cu pas lung;
- marş sportiv pe două linii paralele, cu
răsucirea bazinului.
3. Instruirea mişcărilor braţelor şi centurii
scapulare:
- imitarea mişcărilor braţelor din stând
depărtat;
-marş sportiv cu braţele dezdoite jos,braţele
lateral, la spate, etc.;
- marş sportiv cu mişcarea accentuată a
braţelor.
4. Perfecţionarea tehnicii marşului sportiv:
- marş sportiv în tempo variat;
- marş sportiv pe turnantă, în pantă, pe plan
înclinat, etc.;
- marş sportiv pe segmente de lungime
diferită în tempo variat.
Tema 2 (8 ore)
„Instruirea tehnicii alergării de viteză”
Subteme:
1. Însuşirea tehnicii pasului alergător de
accelerare:
-
14
- alergare accelerată în linie dreaptă;
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
Studentul va fi capabil:
- să lămurească corect
tehnica probei, să
depisteze şi să corecteze
greşelile;
- să îndeplinească
normativul practic stabilit.
- alergare accelerată pe linie dreaptă cu
intrare în turnantă, pe turnantă (culoarele 6-8
apoi 2-1), cu ieşire pe linie dreaptă din
turnantă;
- alergare în tempo variat pe segmente de 80-
120m, viteza de alergare maximă 85-95%;
- starturi din picioare din diferite poziţii
iniţiale;
- alergare cu genunchii sus (joc de glezne,
pendularea gambei) cu atingerea frecvenţei
maxime şi trecere în alergare accelerată.
2. Instruirea tehnicii startului de jos:
- starturi din picioare;
- demonstrarea poziţiei startului de jos şi
luarea acesteia de către sportiv la comanda
profesorului;
- fixarea poziţiilor intermediare ale startului
de jos la comenzile profesorului: „Pe
locuri!”; „Gata!”.
- ieşirea din blocstarturi la comanda
profesorului (6-8 ori);
- ieşirea din blocstarturi cu alergare peste
mingi medicinale;
- ieşirea din blocstarturi cu alergare pe
segmente de 30,40 şi 60 m.
3. Instruirea startului de jos în corelaţie cu
lansarea de la start:
- alergare din blocstarturi pe segmente de 15-
20 m cu trecerea pe sub o funie întinsă la
distanţa de 8-10 m la o înălţime de 160-140
cm;
- aceeaşi, însă cu luarea de pe pistă (sau
atingerea) unui bastonaş de ştafetă pus
vertical;
- aceeaşi, înhămat cu un elastic.
4. Perfecţionarea tehnicii alergării de viteză;
- îndeplinirea unui arsenal larg de exerciţii,
însă în condiţii variate;
- alergare în pantă şi sub pantă cu „ieşire” pe
plat;
- folosirea dispozitivelor tehnice: trenajoare,
„liderul” de lumină, etc.
-
15
- alergarea distanţei integrale de 100 m.
Tema 3 (6 ore)
„Instruirea tehnicii alergării de ştafetă”
Subteme:
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
Studentul va fi capabil:
- să lămurească tehnica
alergării de ştafetă;
- să depisteze şi să
corecteze greşelile
tehnice;
- să îndeplinească
baremul stabilit.
1. Familiarizarea cu tehnica alergării de
ştafetă:
- lămurirea şi demonstrarea tehnicii;
- demonstrarea şi lămurirea importanţei
calculării corecte a handicapului pentru
transmiterea în zona de schimb de 20 m.
2. Instruirea tehnicii predării-primirii
băţului de ştafetă:
- lămurirea şi demonstrarea fazei tehnicii de
predare-primire;
- transmiterea-primirea cu o mână şi cu alta
din stând pe loc (8-10 ori), folosind diferite
procedee;
- aceeaşi, însă la semnalul profesorului;
- aceeaşi, însă la semnalul profesorului în
deplasare, la pas, apoi în alergare lentă;
- aceeaşi, însă în alergare cu viteză ridicată
(60-80% de la max);
- transmiterea-predarea în zona de 20 m.
3. Instruirea tehnicii startului din picioare a
primitorului:
- start din picioare cu sprijin pe o mână pe
linie dreaptă;
- aceeaşi, însă pe turnantă;
- demonstrarea şi lămurirea importanţei
calculării corecte a handicapului şi luarea
startului, când aducătorul ajunge la semnul
respectiv.
4. Transmiterea în zona de 20 m în alergare
cu viteză maximală:
- transmiterea ştafetei, fixând handicapul, în
zonă cu viteză maximă;
- alergare de ştafetă pe echipe.
Tema 4 (8 ore)
„Instruirea tehnicii săriturii în lungime”
Subteme:
-
16
Studentul va fi capabil:
- să demonstreze corect
tehnica integrală a
săriturii, folosind diferite
procedee;
- să îndeplinească
normativul practic.
1. Familiarizarea cu tehnica săriturii în
lungime:
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
- lămurirea şi demonstrarea tehnicii săriturii
în lungime prin diferite procedee;
- ezplicarea şi demonstrarea fazelor
(elementelor) tehnicii mai importante;
- observaţia unor săritori consacraţi la
concursuri.
2. Instruirea bătăii în concordanţă cu
„ieşirea” în pas:
- imitarea punerii piciorului de bătaie pe prag;
- sărituri de pe loc cu aterizarea pe piciorul de
balans, cu trecerea la alergare;
- sărituri din 1-5 paşi de elan;
- sărituri în pas, alergând pe segmente de 40-
60 m (la fiecare al 3-5 pas);
- sărituri în lungime din elan scurt cu trecere
peste obstacole orizontale (2-3 m) sau
verticale (70-80 cm), cu aterizare pe ambele.
3. Instruirea tehnicii aterizării:
- sărituri în lungime din elan scurt cu
ridicarea accentuată a genunchilor;
- sărituri în lungime cu aterizare pe o
grămadă de saltele;
- sărituri în lungime din elan scurt cu trecerea
peste o ştachetă cu înălţimea de 30-40 cm
amplasată la o distanţă de aproximativ 0,5 m
de la locul aterizării.
4. Instruirea tehnicii trecerii de la elan la
bătaie:
- sărituri din elan de 2,3,5,7 şi 9 paşi,
accentuând punerea activă a labei piciorului
de bătaie, concomitent pe toată talpa, pe prag;
- aceeaşi, însă în alergare pe culoar cu viteză
medie pe segmente de 60-80m, efectuând
bătaia la fiecare al 5-7 pas.
5. Perfecţionarea tehnicii săriturii în
întregime:
- stabilirea lungimii complete a elanului şi
efectuarea săriturilor repetate, folosind
procedeul ales de săritură;
- sărituri în lungime din elan complet la
rezultat.
-
17
Tema 5 (8 ore)
„Instruirea tehnicii alergării de semifond
şi fond”
Subteme:
T e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
Studentul va fi capabil:
- să demonstreze corect
tehnica alergărilor de
rezistenţă şi să analizeze
tehnica;
- să îndeplinească
normativul practic stabilit
1. Familiarizarea cu tehnica alergării:
- lămurirea şi demonstrarea tehnicii,
atenţionând copiii despre economicitatea
alergării;
- îndeplinirea de către copii a ESAA;
- alergări repetate pe segmente de 50-100 m.
2. Instruirea tehnicii alergării pe linie
dreaptă în tempo variat:
- alergare accelerată pe segmente de 30-40 m
cu creşterea treptată a vitezei;
- alergare în tempo moderat pe segmente de
150-300 m.
- alergare pe segmente de 80-100 m cu
accelerare la sfârşitul distanţei.
3. Instruirea tehnicii alergării pe turnantă:
- alergare individuală pe turnantă pe culoarele
8-6 apoi 2-1, pe segmente de 60-80 m.
- aceeaşi, însă în grup;
- „intrări” şi „ieşiri” din turnantă;
- accelerări pe turnantă în grup în tempo
variat.
4. Instruirea startului din picioare:
- demonstrarea startului din picioare;
- instruirea poziţiilor de start: „Pe locuri!”
„Start!” fără şi la semnalul profesorului;
- starturi din picioare individuale şi în grup pe
linia dreaptă şi la intrarea în turnantă.
- luarea startului la comandă şi „ieşirea” din
start cu îndreptarea treptată.
Tema 6 (8 ore)
„Instruirea tehnicii aruncării greutăţii”
Subteme: T e
s
t
d
o
c
i
m
Studentul va fi capabil:
- să lămurească şi să
demonstreze corect
tehnica aruncării;
- să îndeplinească
normativul practic stabilit.
1. Instruirea prizei obiectului:
- determinarea şi verificarea prizei corecte;
- imitarea împingerii greutăţii;
- împingerea greutăţii pe verticală;
- împingerea greutăţii înainte- sus.
2. Instruirea efortului final:
-
18
- împingerea greutăţii de pe loc din poziţia
stând lateral;
o
l
o
g
i
c
- aceeaşi din poziţia stând cu spatele;
- imitarea aruncării greutăţii din diferite
poziţii iniţiale;
- aruncarea din poziţia stând lateral pe dreptul
(stângul) cu punerea stângului (dreptului) pe
sprijin.
3. Instruirea elanului sub formă de salt:
- salturi pe dreptul (stângul) fără greutate;
- imitarea saltului cu fixarea diferitelor poziţii
intermediare.
4. Instruirea tehnicii aruncării din elan
complet sub formă de salt:
- aruncarea greutăţii standard sau mai uşoare
din elan sub formă de salt;
- aruncarea greutăţii din cerc la rezultat,
respectând regulile de concurs;
- imitări ale aruncării din cerc, fixând poziţii
intermediare.
5. Perfecţionarea tehnicii aruncării şi
determinarea particularităţilor individuale:
- aruncări ale greutăţii din cerc (4, 6, 8 kg);
Aruncări la rezultat.
Tema 7 (8 ore)
„Instruirea tehnicii aruncării suliţei”
Subteme:
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
Studentul va fi capabil:
- să lămurească şi să
demonstreze corect
tehnica aruncării, să
depisteze greşelile şi să le
lichideze;
- să îndeplinească
normativul practic stabilit.
1. Familiarizarea cu tehnica aruncării:
- demonstrarea şi lămurirea fazelor tehnicii;
- Facerea cunoştinţei cu obiectul, locurile de
desfăşurare a probei;
- Lămurirea detaliilor tehnicii, folosind
diferite materiale intuitive:
2. Instruirea prizei şi a aruncărilor libere
din diferite poziţii iniţiale:
- demonstrarea prizei corecte şi verificarea
acesteia;
- aruncări din diferite poziţii iniţiale cu o
mână sau cu ambele;
- aruncări cu o mână din stând depărtat, cu
faţa, înainte – în jos, în ţintă.
3. Instruirea fazei efortului final:
-
19
- aruncări ale diferitelor obiecte din stând cu
faţa pe direcţia aruncării, după întoarcerea
prealabilă a centurii scapulare spre dreapta
(stânga);
- aceeaşi, însă din poziţia stând lateral;
- aceeaşi, însă cu punerea piciorului stâng
(drept) pe sprijin.
4. Instruirea tehnicii trecerii de la elan la
aruncarea suliţei:
- imitarea pasului încrucişat;
- instruirea şi aruncarea suliţei (mingii de
oină, pietrelor) cu pas încrucişat;
- aruncări cu pas încrucişat cu braţul
aruncător întins în urmă.
5. Instruirea tehnicii elanului şi îndreptării
braţului aruncător:
- alergare uniformă şi accelerată cu suliţa
deasupra umărului pe diferite segmente (40-
60 m);
- ducerea braţului cu suliţa în urmă prin
diferite procedee din stând pe loc, în mers şi
în alergare lentă;
- aceeaşi, în alergare accelerată.
6. Instruirea aruncării din elan complet:
- aruncări a diferitor obiecte printr-o mişcare
de azvârlire din elan scurt (2, 4, 6 paşi);
- aceeaşi din elan accelerat;
- aceeaşi din elan complet.
7. Perfecţionarea tehnicii aruncării suliţei:
- aruncări a diferitor obiecte din elanuri
diferite.
- aruncare a suliţei din elan complet cu
direcţia schimbătoare a vântului.
-
20
ANUL II, SEMESTRUL 3
NOTĂ EXPLICATIVĂ
Cursul de „BTPSA – II” prevede instruirea tehnicii probelor atletice la
studenţii prin prisma studierii teoriei şi instruirii tehnicii acestora, formării
cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor necesare pentru activitatea de antrenor
în şcolile sportive.
Activitatea de instruire se realizează sub formă de prelegeri, seminare şi ore
practico-metodice şi, de asemenea, prevede pregătirea individuală la domiciliu a
diferitelor teme, proiecte şi însărcinări practico-metodice.
La orele teoretice se vor preda cele mai importante teme referitoare la tehnica
probelor atletice, tendinţele noi de perfecţionare a acesteia în concordanţă cu
exigenţele apărute în ultimii ani. De asemenea, se vor analiza datele despre
ultimele cercetări în domeniu.
La orele de seminar se vor consolida şi verifica cunoştinţele obţinute la
prelegeri, orele practice şi în procesul activităţii individuale.
La orele practice se vor studia şi însuşi tehnica probelor atletice, care n-a fost
analizată în semestrul precedent.
La orele metodice se va generaliza materialul studiat, accentul punându-se pe
probele atletice în care fiecare student se specializează şi care fac parte din
programul şcolilor sportive.
În procesul practicii de antrenoriat, care va avea loc la universitate şi în şcolile
sportive, se vor perfecţiona şi consolida priceperile şi deprinderile necesare pentru
activitatea pedagogico-sportivă individuală.
Pe durata întregului semestru, studenţii vor studia literatura de bază şi
suplimentară, vor îndeplini sarcinile pentru acasă (selectarea exerciţiilor
pregătitoare şi speciale, corectarea greşelilor în procesul executării exerciţiilor
atletice, analiza tehnicii sportivilor de performanţă, personale, etc.), se vor pregăti
pentru orele de seminar, metodice şi vor participa la organizarea şi arbitrarea
concursurilor de atletism.
-
21
Evaluarea studenţilor se va face în baza aprecierii cunoştinţelor teoretice, la
orele de seminar şi metodice, şi priceperilor şi deprinderilor practice şi nivelului
pregătirii tehnico-fizic, la orele practice.
Pregătirea tehnică şi fizică se apreciază în procesul îndeplinirii normelor
practice la probele studiate, şi de asemenea, se va lua în considerare calificarea
sportivului în proba de bază, altfel spus – rezultatele obţinute de sportiv în
concursuri la proba de specializare.
Pregătirea studenţilor la probele de aruncare a ciocanului şi săritura cu prăjina
se va aprecia în baza executării acestor exerciţii în condiţii uşurate (executarea
unor elemente aparte ale tehnicii, aruncarea unor obiecte mai uşoare, etc.).
Evaluarea se va face curent, la orele de seminar şi practico-metodice, şi, de
asemenea, la sfârşitul semestrului, sub formă de examen practico-teoretic.
Examenul se va desfăşura în baza evaluării cunoştinţelor studentului la volumul de
material prevăzut de programă şi, de asemenea, se va lua în considerare
îndeplinirea normelor practice, ce prevăd demonstrarea corectă a tehnicii probelor
atletice studiate şi îndeplinirea baremelor ce reflectă nivelul dezvoltării calităţilor
motrice generale şi specifice.
La cursul de perfecţionare a măiestriei sportive, studenţii, la sfârşitul
semestrului, vor trebui să îndeplinească cerinţele categoriei I la proba de
specializare, să participe activ la organizarea şi desfăşurarea
(arbitrarea)concursurilor atletice.
Tabelul 1
Dis6tribuirea orelor la disciplina „BTPSA -II”
Anul de studii Semestrul III
Total anual (ore) Nr. săptămâni Nr. de ore
II 15 90/90 90/90 (180)
-
22
PLANUL ŞI PROGRAMA
de învăţământ la disciplina „BTPSA - II”
Programa cursului de „BTPSA-II” prevede însuşirea de către studenţi a
tehnicii probelor atletice incluse în fişa specializării şi formarea la aceştia a unui
complex de cunoştinţe teoretice şi competenţe practice referitoare la structura
biomecanică a probelor atletice, realizarea în practică a diferitelor faze ale tehnicii
probelor atletice şi a tehnicii în întregime şi depistarea şi corectarea greşelilor
frecvente din tehnica executării acestora.
De asemenea, studenţii vor trebui să cunoască bazele teoretice ale dezvoltării
calităţilor motrice generale şi specifice, combinate şi complexe, ce definesc
performanţa într-o probă sau alta a atletismului, şi vor cunoaşte metodica de
dezvoltare a lor.
Tabelul 2
Plan-grafic al procesului de învăţământ la disciplina „BTPSA -II”
Nr.
d/o Forme de organizare a instruirii
Anul de
învăţământ Semestrul
II III
1. Cursuri teoretice (ore) 30
2. Lecţii practico-metodice (ore) 50
3. Lecţii de seminar (ore) 10
Total (ore) 90
-
23
Obiective cadru,
obiective de referinţă
Domenii educaţionale Evaluarea
Conţinuturi didactice
1 2 3
Cursuri teoretice – 30 ore
Tema 1 (12 ore)
„Calităţile motrice şi manifestarea lor în
diferite probe atletice. Bazele fiziologice
ale calităţilor motrice. Calităţile motrice
combinate şi complexe”
1.1. Formarea
competenţelor
profesional-pedagogice şi
aplicarea lor în practică.
Studentul va fi
capabil să:
- cunoască bazele
teoretice a calităţilor
motrice, manifestarea lor
în probele atletice şi
metodica dezvoltării lor în
atletism.
Calităţile motrice – element de bază al
planificării pregătirii în atletism. Calitatea
motrice forţă. Bazele fiziologice ale acesteia.
Formele de manifestare a forţei. Metodele de
dezvoltare a forţei. Structura fibrei
musculare. Fibrele de tip I şi rolul lor în
obţinerea unei forţe mari. Calitatea motrice
rezistenţa. Bazele fiziologice şi biochimice
ale rezistenţei. Fibrele roşii de tip C (III) şi
rolul lor în obţinerea unui nivel înalt de
rezistenţă aerobă. Formele de manifestare a
rezistenţei. Metodele de dezvoltare a
rezistenţei. Calitatea motrice viteza. Formele
de manifestare a vitezei. Bazele fiziologice şi
biochimice ale vitezei. Metodele de
dezvoltare a vitezei. Metoda repetărilor –
metoda de bază a dezvoltării vitezei. Calitatea
motrice îndemânarea. Mijloacele şi metodele
de dezvoltare. Rolul jocurilor de mişcare în
dezvoltarea îndemânării. Probele tehnice
complicate ale atletismului şi îndemânarea.
Rolul SNC în dezvoltarea îndemânării.
Calitatea motrice mobilitatea. Formele,
mijloacele şi metodele de dezvoltare a
mobilităţii articulare. Stretchingul – metodă
de bază de dezvoltare a mobilităţii.
Calităţile motrice combinate (două
calităţi) şi complexe (trei calităţi şi mai
multe) şi manifestarea lor în probele atletice.
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
-
24
Studentul va fi
capabil să:
- cunoască metodica
dezvoltării capacităţilor
motrice specifice în
diferite probe atletice;
- să dozeze şi să
repartizeze corect
volumul şi intensitatea
efortului.
Tema 2 (8 ore)
„Metodica dezvoltării calităţilor motrice la
atleţi”
Calităţile motrice ce se manifestă
preponderent într-o probă sau alta a
atletismului. Corelarea diferitelor feluri de
pregătire în antrenamentul atletic.
Formele de manifestare a calităţilor
motrice şi dezvoltarea strict direcţionată a
acestora în dependenţă de specificul probei.
Ponderea dezvoltării anumitor calităţi motrice
în dependenţă de specificul probei. Metodele
de dezvoltare a calităţilor motrice specifice şi
repartizarea eforturilor în dependenţă de
necesitatea probei şi etapa de pregătire.
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
Tema 3 (10 ore)
„Pregătirea tehnică a atletismului –
componentă de bază a reuşitei”
Studentul va fi capabil să:
- cunoască structura
pregătirii tehnice a
atletismului, mijlocele şi
metodele de pregătire
tehnică în diferite probe
atletice.
Pregătirea tehnică şi legătura acesteia cu
celelalte feluri de pregătire a atletismului.
Definiţia tehnicii sportive. Fazele şi detaliile
tehnicii. Veriga de bază a tehnicii.
Raţionalitatea şi economicitatea tehnicii –
cheia succesului în probele atletice de
rezistenţă. Conştientizarea mişcărilor de către
sportiv. Consolidarea şi perfecţionarea
tehnicii exerciţiilor atletice – proces
multianual. Metodele şi mijloacele pregătirii
tehnice. Mijloace cu caracter general,
pregătitor şi specific.
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
Lecţii de seminar – 10 ore
Tema 1 (6 ore)
„Calităţile motrice specifice atleţilor”
Studentul va fi capabil să:
- cunoască bazele
fiziologice şi biochimice
ale calităţilor motrice;
- cunoască metodica
dezvoltării calităţilor
motrice la atleţi
Calităţile motrice şi manifestarea lor în
probele atletice. Calităţile motrice.
Combinate şi complexe. Bazele fiziologice şi
biochimice ale calităţilor motrice. Mijloacele,
formele de manifestare şi metodele de
dezvoltare a calităţilor motrice folosite în
atletism. Planificarea dezvoltării calităţilor
motrice în dependenţă de necesitatea probei
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
-
25
şi etapa de pregătire.
l
o
g
i
c
Tema 2 (4 ore)
„Pregătirea tehnică în atletism”
Studentul va fi capabil să:
- cunoască bazele
pregătirii tehnice în
diferite probe atletice,
mijloacele şi metodele
pregătirii tehnice.
Definiţiile tehnicii exerciţiului fizic.
Fazele şi detaliile tehnicii sportive. Veriga de
bază a tehnicii. Ponderea pregătirii tehnice în
procesul pregătirii multianuale. Mijloacele şi
metodele pregătirii tehnice. Rolul pregătirii
tehnice şi influenţa acesteia asupra
rezultatului sportiv. Stabilitatea şi varietatea
tehnicii – baza măiestriei sportivului.
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
Lecţii practico-metodice – 50 ore
Tema 1 (8 ore)
„Instruirea tehnicii alergării de garduri”
Studentul va fi capabil să:
- lămurească şi să
demonstreze corect
tehnica alergării de
garduri;
- îndeplinească
normativul practic stabilit.
Subteme:
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
1. Instruirea ritmului corect de alergare
între garduri:
- exerciţii de alergare şi de săritură de imitare
(la un număr definit de paşi, într-o anumită
zonă);
- trecerea prin alergare de trei paşi a 2-3 zone
marcate la o distanţă de 5-6 m;
- alegări într-un număr definit de paşi peste
obstacole joase (bănci de gimnastică, mingi
medicinale, saltele, etc.).
2. Instruirea tehnicii trecerii peste gard:
- exerciţii de imitare a trecerii gardului cu un
picior şi cu altul din stând pe loc;
- aceeaşi din 2-3 paşi;
- exerciţii pentru mişcarea ambelor picioare –
trecerea unui gard jos – (40-60 cm amplasat
la o distanţă de 1-1.5 m de scara de
gimnastică) din stând pe loc şi din 2-3 paşi de
alergare;
- trecerea mai multor garduri prin lateral şi
-
26
prin mijloc din mers şi alergare lentă.
3. Instruirea tehnicii alergării între garduri,
luând în considerare particularităţile
individuale ale atletului:
E
v
a
l
u
a
r
e
P
r
a
c
t
i
c
ă
- se vor folosi aceleaşi mijloace, ca şi la
obiectivul 1, însă se va majora distanţa, şi se
vor folosi gardurile.
4. Instruirea startului de jos şi a elanului de
start cu trecerea gardurilor:
- alergări din start din picioare dintr-un număr
definit de paşi cu trecerea a 1, 2, 3, 4, etc.
garduri;
- alergări din start de jos pe semne marcate;
- alergări din blocstarturi, amplasate în mod
diferit, într-un număr de paşi variaţi ca
lungime şi număr;
5. Perfecţionarea tehnicii alergării în
întregime:
- alergări de garduri pe segmente de lungime
diferită cu amplasament şi înălţime diferită a
gardurilor;
- alergare din start de jos şi trecerea gardului
1 pe distanţa de 400 m;
- diferite ştafete, folosind trecerea gardurilor;
- alergări de control.
Tema 2 (6 ore)
„Instruirea tehnicii alergării cu obstacole
(steeplechase)”
Subteme:
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
Studentul va fi capabil să:
- lămurească tehnica
alergării cu obstacole;
- să îndeplinească corect
tehnica trecerii
obstacolelor şi a gropii cu
apă, să depisteze şi să
corecteze greşelile.
1. Instruirea tehnicii trecerii peste obstacole
prin călcarea-trecerea peste garduri cu
înălţimea de 60-80 cm:
- imitarea trecerii obstacolului jos (76,2 cm),
apoi standard (91,4 cm) prin procedeul
călcând;
- aceeaşi din alergare lentă;
- trecerea peste 2-3 obstacole amplasate
regulamentar într-un anumit număr de paşi
prin procedeul „călcând”.
2. Instruirea tehnicii trecerii peste obstacol
prin procedeul „pasul de gard”;
- trecerea peste garduri amplasate la distanţe
diferite cu ambele picioare;
-
27
- aceeaşi, însă peste obstacole joase şi
regulamentare.
E
v
a
l
u
a
r
e
P
r
a
c
t
i
c
ă
3. Instruirea tehnicii trecerii gropii cu apă:
- trecerea unei gropi convenţionale marcată
cu saltele la locul aterizării;
- trecerea unui gard obişnuit amplasat
înaintea gropii pentru săritura în lungime;
- trecerea peste obstacolul de 76,2 cm, apoi
peste cel regulamentar, amplasat înaintea
gropii cu apă, prin procedeul „călcând”, apoi
prin pasul de gard.
Tema 3 (4 ore)
„Instruirea tehnicii alergării pe teren
variat”
Subteme: T e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
E
v
a
l
u
a
r
e
P
r
a
c
t
i
c
ă
Studentul va fi capabil să:
- lămurească şi să
demonstreze corect
tehnica alergării cu
obstacole;
- să îndeplinească
baremul practic stabilit
1. Formarea deprinderii de alergare pe teren
variat în grup:
- alergare repetată pe teren variat pe segmente
de 150-200 m în grup, tempo uniform (50-
60% de la maximum);
- aceeaşi însă cu „joc de viteză”;
- aceeaşi, însă pe segmente de 800-1600 m cu
sarcini tactice prestabilite;
2.Formarea deprinderii de alergare în
pantă, sub pantă şi trecerii diferitelor
obstacole:
- alergare în pantă abruptă pe segmente de
80-100m individual şi în grup cu schimb de
viteză;
- alergare sub pantă pe segmente de 80-100m
individual şi în grup;
- aceeaşi, însă conform unui plan tactic
prestabilit;
- aceeaşi, însă cu trecerea obstacolelor.
3. Perfecţionarea tehnicii alergării pe teren
variat:
- alergare în grup cu durata de 10-15 min. Pe
teren variat cu viteză variată.
- alergare de cros pe distanţele de 2000-3000
m sub formă de concurs.
-
28
Tema 4 (8 ore)
„Instruirea tehnicii săriturii în înălţime”
Subteme:
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
E
v
a
l
u
a
r
e
P
r
a
c
t
i
c
ă
Studentul va fi capabil să:
- lămurească şi să
demonstreze corect
tehnica săriturii în
înălţime prin procedeele
„forfecare” şi „Fosbury-
flop”;
- să îndeplinească
normativul practic stabilit.
1. Familiarizarea cu tehnica săriturii în
înălţime:
- lămurirea şi demonstrarea tehnicii săriturii
pe faze reparate;
- sărituri de încercare prin procedeul
„forfecare” şi „Fosbury-flop”;
- executarea diferitelor sărituri cu caracter
general şi special (de detentă, pentru
coordonare, pentru supleţe).
2. Instruirea tehnicii bătăii:
- imitarea punerii piciorului de bătaie, întins,
la locul de bătaie, concomitent pe toată talpa;
- aceeaşi, însă în coordonare cu mişcările
braţelor;
- aceeaşi, în mers pe cerc;
- aceeaşi, în alergare lentă pe o linie curbă;
- aceeaşi, după desprindere atingerea cu capul
a unor obiecte suspendate;
- aceeaşi, însă bătaia lângă ştachetă şi
imitarea „intrării” la ştachetă.
3. Instruirea ritmului executării ultimilor
paşi ai elanului în corelaţie cu bătaia:
- imitarea bătăii peste un pas de alergare;
- aceeaşi, însă peste 3 paşi de alergare;
- aceeaşi, însă în alergare pe cerc cu atingerea
obiectelor suspendate;
- săritura cu aterizare pe o înălţime din 3-5
paşi de elan pe curbă;
- executarea ultimilor paşi ai elanului pe
curbă cu executarea bătăii lângă ştachetă.
4. Instruirea tehnicii trecerii peste ştachetă:
- exerciţii de imitare a trecerii peste ştachetă
(„podeţul” din culcat, stând pe saltele);
- trecerea peste ştachetă, executând bătaia cu
ambele, din stând cu spatele;
- săritura în întregime din elan de 5-6 paşi de
elan.
5. Perfecţionarea tehnicii săriturii:
- sărituri peste ştachetă din elan scurt şi
-
29
complet;
- aceeaşi, însă sub formă de concurs;
- sărituri multiple pentru stabilirea
particularităţilor individuale ale tehnicii.
Tema 5 (8 ore)
„Instruirea tehnicii triplusaltului”
Subteme:
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
E
v
a
l
u
a
r
e
P
r
a
c
t
i
c
ă
Studentul va fi capabil să:
- lămurească şi să
demonstreze corect
tehnica săriturii triple;
- să îndeplinească
normativul practic stabilit.
1. Familiarizarea cu tehnica triplusaltului:
- lămurirea şi demonstrarea tehnicii;
- analiza detailată a fazelor tehnicii,
accentuând veriga de bază „bătaia”, folosind
diferite materiale intuitive;
- executarea liberă a săriturilor multiple.
2. Instruirea tehnicii saltului:
- săritura în pas din 7-9-11 paşi de elan cu
alergare ulterioară;
- aceeaşi, însă se va sări peste o zonă marcată
de 2-3m sau peste un obstacol vertical (40-50
cm);
- aceeaşi, însă cu aterizare în groapa cu nisip;
- aceeaşi, însă cu aterizarea pe o înălţime.
3. Instruirea corelării „pas-săritură”:
- sărituri din 2 paşi, triplu– şi penta– de pe
loc, de pe o înălţime (40-60 cm) şi din 5-7
paşi de elan;
- sărituri multiple în pas pe pistă;
- executarea corelării „pas-săritura în groapă”
din elan de 4-6 paşi cu aterizare în groapă;
- aceeaşi, însă cu aterizarea pe o înălţime de
40-60cm;
- aceeaşi, însă cu trecerea peste un obstacol
vertical (40-60m);
Săritura în lungime din elan de 7-9 paşi,
executând impulsia cu piciorul de balans.
4. Instruirea tehnicii triplusaltului în
întregime:
- săritura triplă sau pentasaltul pe piciorul de
bătaie;
- executarea saltului în corelare cu 2-3 sărituri
în pas, din elan scurt;
- pentasaltul în corelarea: „salt – pas – salt –
pas – săritura în groapă”
-
30
- triplusalt de pe loc, apoi din elan de 5-9 paşi
conform structurii regulamentare: „salt – pas
– săritura în groapă”.
5. Perfecţionarea tehnicii săriturii:
- săritura în întregime din elan de 5-7-9 paşi;
- aceeaşi din elan mediu, cu trecerea unui
obstacol vertical la a treia săritură;
- sărituri triple la rezultat.
Tema 6 (8 ore)
„Instruirea tehnicii aruncării discului”
Studentul va fi capabil să:
- lămurească şi să
demonstreze corect
tehnica aruncării discului;
- să îndeplinească
normativul practic stabilit
1. Familiarizarea cu tehnica aruncării
discului;
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
E
v
a
l
u
a
r
e
P
r
a
c
t
i
c
ă
- lămurirea şi demonstrarea tehnicii aruncării
discului;
- analiza detailată a fazelor tehnicii aruncării,
cu accentuarea poziţiei efortului final.
- facerea cunoştinţei cu inventarul de concurs.
2. instruirea prizei, balansărilor prealabile şi
eliberării discului:
- demonstrarea prizei corecte cu executarea ei
de către sportiv;
- priza discului cu balansări ale acestuia sub
diferite unghiuri faţă de sol;
- balansări ale discului cu aruncarea lui pe
verticală (eliberarea se va face cu „trecere”
peste degetul arătător cu rotirea contra acelor
ceasornicului);
- din stând pe ambele, după 3-5 mişcări de
balansare, eliberarea discului paralel cu solul.
3. Instruirea fazei efortului final:
- aruncarea din poziţia stând depărtat cu faţa
pe direcţia aruncării;
- aceeaşi, însă din stând lateral cu stângul
(dreptul), apoi din stând cu spatele pe direcţia
aruncării;
- aceeaşi, însă din poziţia stând pe piciorul
omonim braţului aruncător, cu punerea
acestuia pe sprijin;
- imitarea fazei efortului final fără obiecte,
apoi cu obiecte.
4. Instruirea piruetei:
- piruete cu discul şi fără acesta, cu creşterea
treptată a vitezei, la 360°, apoi la 540°;
-
31
- aceeaşi, însă cu diferite obiecte (cu
bastonul, cu mingea medicinală de 1-2 kg,
legată cu o funie);
- aruncări cu discul, efectuând pirueta la 540°
5. Perfecţionarea tehnicii aruncării:
- exerciţii de imitare pentru perfecţionarea
tehnicii;
- exerciţii speciale executate cu îngreuiere
pentru dezvoltarea calităţilor de forţă-viteză;
- aruncarea discurilor de greutate diferită la
tehnică şi rezultat, respectând regulamentul
de concurs.
Tema 7 (4 ore)
„Familiarizarea cu tehnica aruncării
ciocanului”
Subteme:
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
E
v
a
l
u
a
r
e
P
r
a
c
t
i
c
ă
Studentul va fi capabil să:
- lămurească şi să
demonstreze corect
tehnica aruncării;
- să execute corect tehnica
aruncării.
1. Facerea cunoştinţei cu tehnica aruncării:
- lămurirea şi demonstrarea tehnicii aruncării;
- determinarea nivelului dezvoltării calităţilor
motrice specifice cu ajutorul exerciţiilor de
control;
- aruncări libere din diferite poziţii iniţiale a
unor obiecte mai uşoare peste umărul
stâng/drept.
2. Instruirea tehnicii rotirilor preliminare şi
intrării în prima piruetă:
- rotiri ale ciocanului de 4kg apoi de 7,260kg
din stând depărtat cu spatele pe direcţia
aruncării;
- aceeaşi, însă cu viteză mare cu respectarea
planului de rotaţie a ciocanului;
- aceeaşi cu intrarea în prima piruetă.
3. Instruirea efortului final:
- aruncarea ciocanului cu o piruetă;
- aruncări ale ciocanului din stând cu spatele,
după 2-3 rotiri preliminare.
4. Instruirea tehnicii piruetelor:
- efectuarea a 1-3 piruete cu un baston în
mâni;
- executarea a 2-4 piruete legate prin păşire;
- aceeaşi, cu ciocanul de 4kg, însă executat cu
viteză ridicată, prin procedeul „călcâi-vârf”
- alternări ale rotărilor preliminare cu piruete
-
32
fără şi cu eliberarea ciocanului.
5. Perfecţionarea tehnicii aruncării în
întregime:
- piruete fără eliberarea obiectului;
- aruncări ale ciocanului din cerc cu viteză
mică, apoi mare, după 2-3-4 piruete;
- aruncări regulamentare la rezultat
Tema 8 (4 ore)
„Familiarizarea ca tehnica săriturii cu
prăjina”
Subteme:
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
E
v
a
l
u
a
r
e
P
r
a
c
t
i
c
ă
Studentul va fi capabil să:
- lămurească şi să
demonstreze fazele
tehnicii săriturii;
- să demonstreze corect
tehnica săriturii cu
prăjina.
1. Instruirea tehnicii alergării cu prăjina;
- marş şi alergare lentă, apoi accelerată, cu
prăjina;
- ESAA cu prăjina;
- alergări cu prăjina în mâni pe elan;
- alergare accelerată pe elan cu prăjina în
mâni.
2. Instruirea fazei intrării în atârnat şi
atârnării pe prăjină:
- intrare în atârnat pe prăjină din doi paşi;
- aceeaşi din elan de 4-6 paşi;
- „intrarea” în atârnat, atârnarea şi trecerea
peste verticală, după înfigerea prăjinii în ladă,
din 4-6-8 paşi de elan.
3. Instruirea ridicării picioarelor prin
balansare şi a întoarcerii corpului cu
„ieşirea” în sprijin:
- ridicarea picioarelor după balansări
prealabile la inele;
- aceeaşi, însă pe un otgon fixat;
- aceeaşi, însă după un elan prealabil de 4-6
paşi, cu atârnarea pe otgon după săritură;
- imitarea întoarcerii din poziţia iniţială stând
cu faţa spre capătul de sus, prăjina la nivelul
bazinului;
- săritura, cu prăjina.
4. Instruirea tehnicii trecerii peste ştachetă:
- treceri peste ştachetă din atârnat pe otgon,
cu sprijin pe mâni pe o înălţime;
- sărituri cu prăjină rigidă din elan de 4-6-8
paşi cu trecere peste ştachetă la diferite
înălţimi;
-
33
- aceeaşi, însă cu prăjina elastică cu trecere
peste ştachetă prin arcuire.
5. Instruirea tehnicii în întregime şi
perfecţionarea ei:
- sărituri peste ştachetă din e4lan scurt-mediu
şi complex;
- sărituri, accentuând diferite variante de
executare a elementelor tehnicii;
- sărituri regulamentare la rezultat.
ANUL II, SEMESTRUL IV
Modulul „Asigurarea pregătirii tehnico-ştiinţifice în ramura de sport
aleasă” NOTĂ EXPLICATIVĂ
Ştiinţa reprezintă un factor primordial ce determină dezvoltarea societăţii
noastre în toate domeniile, inclusiv şi cel al educaţiei fizice şi sportului.
Pregătirea ştiinţifico-metodică a viitorului specialist în domeniul educaţiei
fizice şi sportului reprezintă un alcătuitor de bază al profesionalismului acestuia.
Studiind cursul respectiv, absolventul ciclului I de studii la specialitatea
„Educaţia fizică şi sport” trebuie să cunoască procesele integraţionale dintre: ştiinţă
şi producere; ştiinţă–instruire; să cunoască metodele de organizare şi desfăşurare a
activităţii de cercetare ştiinţifică; bazele activităţii metodice în domeniul educaţiei
fizice şi sportului; să poată organiza şi efectua activitatea de cercetare ştiinţifică şi
metodică în domeniul educaţiei fizice, culturii fizice recreative şi antrenamentului
sportiv; să pregătească şi să susţină public o lucrare de calificare cu caracter
ştiinţific.
Modulul „Asigurarea pregătirii tehnico-ştiinţifice în proba de sport aleasă”
prevede în total 90 de ore, dintre care 30 de ore teoretice şi 60 ore practico-
metodice şi de laborator.
Fiecare student va fi obligat să cunoască bazele organizării activităţii de
cercetare ştiinţifică în domeniul educaţiei fizice şi sportului, să poată folosi în
practică şi în condiţii de laborator cele mai importante metode şi metodici
instrumentale de cercetare folosite în proba de sport aleasă.
-
34
De asemenea, la sfârşitul ciclului I de studii va prezenta spre susţinere teza de
licenţă, care va cuprinde elemente de cercetare ştiinţifică, efectuate în baza
cunoştinţelor obţinute în cadrul acestei discipline.
Tabelul 1
Dis6tribuirea orelor la cursul „APTŞRSA -I”
Anul de studii Semestrul IV
Total anual (ore) Nr. săptămâni Nr. de ore
II 15 90/90 90/90 (180)
-
35
PROGRAMA
anul II de studii, semestrul IV
Cursuri teoretice
1. „Activitatea ştiinţifică şi metodică în domeniul culturii fizice şi sportului”
(4 ore)
Definiţia ştiinţei ca sferă a activităţii umane. Scopul ştiinţei. Legătura dintre
ştiinţă, teorie şi metodică. Structura profesională, generală şi suplimentară a
învăţământului în domeniul culturii fizice. Factorii ce determină conţinutul şi
tehnologia învăţământului profesional în domeniul culturii fizice. Caracteristica
generală a specializării 13.00.04 – Teoria şi metodologia educaţiei fizice,
antrenamentului sportiv şi culturii fizice de recuperare. Programa de instruire
postuniversitară la disciplina 13.00.04.
Activitatea metodică în domeniul educaţiei fizice şi sportului.
2. „Felurile lucrărilor ştiinţifice şi metodice şi formele de prezentare a
acestora” (4 ore)
Referatul – formă de prezentare a materialului analizat de către un cercetător
începător. Referatele metodice şi de sinteză (analiză).
Comunicarea ştiinţifică – discurs orar într-un anumit domeniu. Tezele
comunicării – formă de prezentare a materialului la conferinţele ştiinţifico-practice.
Lucrarea de control – formă de evaluare a cunoştinţelor studenţilor.
Lucrarea de curs. Structura şi conţinutul acesteia.
Lucrarea (teza) de licenţă – formă obligatorie de prezentare a rezultatelor
cercetărilor ştiinţifice în cadrul examenelor de licenţă.
Lucrarea de master – formă de prezentare a activităţii de cercetare ştiinţifică la
masterat. Conţinutul, structura şi cerinţele înaintate faţă de aceasta.
Teza de doctor şi doctor habilitat – forme de prezentare a activităţii ştiinţifice
de către cadre calificate în cadrul doctoranturii pentru obţinerea gradului de doctor
(doctor habilitat) în ştiinţe.
Monografia şi cartea (manualul).
-
36
3. „Bazele teoretice ale testărilor sportive” (6 ore)
Testul, ca mijloc de control al nivelului pregătirii sportive. Sarcinile şi
importanţa testărilor. Rezultatele testărilor, ca bază obiectivă de planificare şi
evaluare a nivelului de pregătire. Clasificarea testelor de apreciere a nivelului
pregătirii. Protocolarea, calculul şi aprecierea rezultatelor testărilor. Criteriile de
apreciere a autenticităţii testelor. Principiile metodice de aplicare în practica
sportivă a testelor. Standardizarea condiţiilor de desfăşurare a testărilor. Formele
de desfăşurare a testărilor.
4. „Prelucrarea matematico-statistică a materialelor activităţii ştiinţifice şi
metodice” (8 ore)
Felurile de bază ale scărilor de măsurare. Scările cantitative (de intervale şi de
referinţă) şi calitative (a rangurilor şi nominale). Determinarea diferenţelor
statistice în baza „t” – criteriului Student. Determinarea diferenţelor statistice în
baza „T” – criteriului White. Determinarea diferenţelor semnificative în baza
criteriului χ2. determinarea măsurii de legătură între două fenomene. Calcularea
coeficientului de corelaţie în procesul analizei indicilor calitativi (coeficientul de
asociaţie şi a rangurilor).
Calcularea coeficientului de corelaţie în procesul analizei indicilor cantitativi.
Valoarea medie. Modulul (Mo) şi mediana (Md). Coeficientul de regresie (RAB).
Lecţii practico-metodice şi de laborator (60 ore)
1. Planificarea lucrărilor ştiinţifice (8 ore)
Selectarea temei de cercetare analizând literatura ştiinţifico-metodică şi
practica sportivă înaintată. Determinarea actualităţii temei de cercetare.
Determinarea obiectivelor cercetărilor. Reflectarea de către acestea a temei de
cercetare. Formarea titlului lucrării. Elaborarea ipotezei de cercetare. Cerinţele
înaintate faţă de ipoteza lucrării. Alcătuirea planului de cercetare. Agenda
cercetătorului. Felurile şi modalitatea de completare a acesteia. Analiza surselor
bibliografice (etapele analizei, folosirea dicţionarelor şi enciclopediilor) şi formele
-
37
de conspectare a acestora. Modalitatea de scriere a surselor bibliografice.
Selectarea subiectelor pentru cercetări. Determinarea omogenităţii grupelor de
subiecţi cercetaţi. Selectarea metodelor de cercetare. Completarea actelor
cercetărilor (agenda cercetărilor, procesele-verbale ale cercetărilor, cartelele
medico-pedagogice).
2. „Metodica măsurărilor sportivo-medicale şi antropometrice” (6 ore)
Determinarea masei corporale. Indicile Broc (P = l – 100), indice Jones (masa
în dependenţă de vârstă). Calcularea suprafeţei corpului (nomograma Du Bois).
Calcularea indicelui Quetelet (indice relativ )(
)(
cmcorpuluilungimea
kggreutatea). Indicele Caup
(indicele de construcţie a corpului )(
)(2cmcorpuluilungimea
kggreutatea). Determinarea taliei.
Luarea în considerare a oscilaţiilor taliei pe durata unei zile. Determinarea
perimetrelor corpului. Măsurarea perimetrului toracic. Măsurarea perimetrului
membrelor. Măsurarea CVP. Reţinerea respiraţiei (apneea). Măsurarea frecvenţei
cardiace (FC)- metoda Melerovici. Măsurarea tensiunii arteriale.
3. „Testările de apreciere a nivelului general de antrenare a sportivului”
( 6 ore)
Testele de evaluare a funcţiei sistemului cardiovascular. Suma frecvenţei de
restabilire (erholungspulssumma). Probe funcţionale în stare de repaus. Tensiunea
arterială. Cercetarea circulaţiei sangvine (testul Schellong). Aprecierea minut-
volumului cardiac. Probele funcţionale ale respiraţiei (CVP, reţinerea respiraţiei).
Testele de apreciere a rezistenţei. Testele de apreciere a forţei musculare. Testele
de apreciere a mobilităţii articulare (supleţei) – goniometria. Testele de apreciere a
coordonării mişcărilor. Testele de apreciere a calităţilor motrice generale.
-
38
4. „Testările de apreciere a nivelului special de antrenare a sportivilor-atleţi”
(8 ore)
Testele (exerciţiile de control) folosite în procesul controlului pedagogic în
atletism (timpul alergării segmentelor de distanţă sau a distanţei de concurs
integrale) – cronometrare manuală, electronică. Viteza de parcurgere a segmentelor
de distanţă sau a distanţei în întregime (spidografia, cronometrarea manuală sau
electronică). Calcularea frecvenţei paşilor (înregistrarea video, podometria,
cronometrarea electronică). Controlul biomecanic (dinamica eforturilor la
interacţiunea cu sprijinul - tensodinamometria). Deplasările unghiulare
(goniometria). Deplasările liniare ale CGMC (înregistrările video, fotografierea,
etc.). Unghiul de zbor al CGMC. Unghiul de zbor al obiectului aruncat. Viteza de
zbor al obiectului aruncat. Controlul psihologic în atletism. Măsurarea timpului
reacţiei motrice simple şi complexe (cronoreflexografia).
5. „Metodica desfăşurării cercetărilor ştiinţifice în atletism” (8 ore)
Determinarea temei de cercetare şi formularea în baza acesteia a titlului
lucrării (lucrul cu literatura ştiinţifico-metodică). Elaborarea sarcinilor de cercetare
în baza titlului lucrării. Corespunderea conţinutului lucrării sarcinilor acesteia.
Determinarea ipotezei de cercetare. Elaborarea planului de cercetare ştiinţifică.
Modalitatea completării agendei cercetătorului. Formele de înregistrare a datelor
bibliografice (citarea, planul, teza, conspectarea). Descrierea bibliografică a
diferitelor surse bibliografice (publicaţiile periodice, electronice, reviste,
monografii, cărţi, etc.).
Determinarea metodelor de cercetare (de selectare a informaţiei curente,
retrospective şi matematico-statistice). Selectarea felurilor experimentelor
pedagogice în dependenţă de sarcinile cercetărilor. Metoda anchetei (elaborarea
diferitelor tipuri de anchete în dependenţă de sarcinile cercetărilor). Pregătirea
materialelor şi locurilor de desfăşurare a cercetărilor (experimentului).
-
39
6. „Metode statistico-matematice de prelucrare a datelor cifrice” (16 ore)
Calcularea mediei aritmetice ( X ). Modalităţile de calculare a mediei
aritmetice (media aritmetică simplă ( X =n
V ) şi media aritmetică aleatoare ( X =
P
n
Vc ). Abaterea medie pătratică („ ”) - =K
VV minmax. Eroarea medie a
mediei aritmetice („m”) – m = n
. Calcularea pragului de semnificaţie (t –
criteriul Student (Gusset)). Determinarea gradului de legătură dintre două
fenomene (corelaţia rangurilor Spearman (rs / ρ) şi corelaţia Pearson (r). Calcularea
coeficientului de regresie (RAB). Calcularea diferenţelor în baza criteriilor „T” –
White şi χ2. Determinarea modulului (Mo) şi medianei (Md).
7. „Prezentarea grafico-literară a lucrării ştiinţifice” (8 ore)
Textul literar. Standarde de scriere. Termeni, expresii, aliniate, enumerări,
trimiteri, citate, izolări, prescurtări, numere, ani, semne, indici, unităţi de măsură,
formule standarde de scriere. Prezentarea materialului în tabele. Standarde de
prezentare. Titlul tabelelor. Anexele la tabele. Prezentarea datelor cifrice în tabele.
Indicarea unităţilor de măsură a indicilor incluşi în tabel. Prezentarea grafică a
rezultatelor cercetărilor. Desenele: diagramele liniare – grafice, grafice radiale,
poligoane, histograme; diagrame plane – cu coloane, cu coloane complexe,
sectoriale; schemele; fotografiile. Standarde de scriere a titlului materialului
ilustrativ, a notelor (descrierea semnelor convenţionale). Descrierea bibliografică a
surselor literare. Lista bibliografică. Modalităţile de alcătuire a acesteia. Metoda
alfabetică. Metoda tematică. Metoda cronologică. Trimiterile în text la sursele
bibliografice.
Seminare (8 ore)
1. „Activitatea ştiinţifică şi metodică în educaţia fizică şi sport” (2 ore)
Ştiinţa, ca sferă a activităţii umane. Caracteristica generală a specialităţii
13.00.04 – „Teoria şi metodologia educaţiei fizice, antrenamentului sportiv şi
-
40
culturii fizice de recuperare”. Gradele şi titlurile ştiinţifice. Titlurile onorifice.
Caracteristica diferitelor tipuri de lucrări ştiinţifice (referate, lucrări de curs, teze de
licenţă, teze de doctor şi doctor habilitat, etc.).
2. „Teoria testărilor în sport” (2 ore)
Rolul testărilor în activitatea sportivă. Clasificarea testărilor pentru evaluarea
nivelului de pregătire. Determinarea validităţii şi obiectivităţii testului. Măsurători
antropometrice (somatice).
Testările de apreciere a nivelului de pregătire generală a sportivului atlet.
Măsurători de evaluare a psihomotricităţii generale. Măsurători antropometrice în
atletism. Testările de apreciere a nivelului de pregătire specială a sportivului atlet.
Testările pedagogice, biomecanice şi psihologice folosite în atletism.
3. „Statistica aplicată în domeniul educaţiei fizice şi sportului” (4 ore)
Scările de măsură de bază. Scări calitative şi cantitative. Modalităţi de
calculare a indicilor statistici de bază: media ( X ); modulul (Mo); mediana (Md);
abaterea standard (medie patratică) (σ); eroarea medie a mediei aritmetice (m);
semnificaţia diferenţelor (t – criteriul Student (Gosset)); coeficientul de corelaţie
(r); coeficientul de regresie (RAB). Metoda grafică şi tabelară de prezentare a
rezultatelor cercetărilor. Prezentarea grafică-literară a lucrării ştiinţifice.
Scrierea surselor bibliografice. Trimiterile în textul lucrării.
Lucrul independent al studenţilor
Studierea de sine stătător a surselor bibliografice suplimentare: analiza
metodicilor instrumentale noi apărute în domeniul educaţiei fizice şi sportului.
Familiarizarea cu metodele contemporane de cercetare. Studierea lucrărilor
ştiinţifice (referate, monografii, teze, lucrări de doctorat, etc.).
Analiza activităţii de antrenament şi competiţionale a sportivilor de
performanţă,a colegilor sau activităţii proprii. Participarea activă la organizarea şi
-
41
desfăşurarea diferitelor testări (cercetări) ştiinţifice. Realizarea de sine stătător a
diferitelor sarcini ce ţin de elaborarea unor planuri de cercetare, anchete, etc.
Cerinţele de programă
Studentul va cunoaşte materialul de studii conform programei.
Va cunoaşte structura şi conţinutul diferitelor feluri de lucrări ştiinţifice.
Va cunoaşte toate cerinţele şi standardele de scriere a lucrărilor de curs şi de
licenţă, modalitatea de selectare a temei de cercetare, formularea ipotezei de
cercetare şi a sarcinilor.
De asemenea, studentul va putea să selecteze metodele optimale de cercetare
şi le va folosi corect în procesul cercetărilor. Va cunoaşte metodele statisticii
matematice şi le va putea aplica în procesul analizei datelor cifrice.
Va selecta eficient testele necesare în procesul cercetărilor, cunoscând
metodica folosirii acestora în practică.
Studentul va putea prezenta corect sub formă grafică şi tabelară rezultatele
cercetărilor.
De asemenea, studentul va cunoaşte cerinţele înaintate faţă de susţinerea în
public a unei teze de curs sau de licenţă.
ANUL II, SEMESTRUL IV
NOTĂ EXPLICATIVĂ
Metodica instruirii tehnicii exerciţiilor atletice reprezintă una din
componentele de bază în pregătirea unui specialist în domeniul educaţiei fizice şi
sportului.
Dat fiind faptul că probele atletice se modifică în permanenţă, la alcătuirea
programei s-au luat în considerare tendinţele moderne ale tehnicii acestora,
selectându-se exerciţiile specifice de instruire, în concordanţă cu acestea, şi
exerciţiile care contribuie la lichidarea greşelilor tehnice.
-
42
Materialul de studiu se va preda pe durata a două semestre, câte 90 de ore în
fiecare.
La orele teoretice studenţii vor studia aspectele teoretico-metodice ale
metodicii de instruire a tehnicii probelor de atletism, mijloacele generale şi
specifice folosite în procesul instruirii şi, de asemenea, erorile frecvente ce apar la
executarea diferitelor faze ale tehnicii şi metodica corectării lor, folosind diferite
exerciţii pregătitoare şi speciale.
La orele practico-metodice, studenţii vor aplica în practică cunoştinţele
teoretice în ceea ce priveşte metodica de instruire a probelor atletice, folosind tot
arsenalul de mijloace de instruire existent (exerciţii ajutătoare, pregătitoare şi
speciale), atât pentru instruirea tehnicii, cât şi pentru dezvoltarea calităţilor motrice
specifice necesare (combinate şi complexe).
Cursul practico-metodic la disciplina „Metodica instruirii tehnicii probelor
ramurii sportive alese - I” va include următoarele probe:
1. Probele de alergări şi marş sportiv:
- alergările de viteză;
- alergările de ştafetă;
- marş sportiv.
2. Probele de sărituri orizontale:
- săritura în lungime cu elan;
- săritura triplă cu elan.
3. Probele de aruncări:
- aruncarea greutăţii;
- aruncarea suliţei.
Modulul MITPRSA – I prevede în total un număr de 90 de ore, dintre care
30 de ore teoretice şi 60 de ore - practico-metodice.
La sfârşitul semestrului, fiecare student va însuşi în întregime programul de
studiu, în special va trebui să cunoască tehnica şi metodica probelor nominalizate
mai sus, exerciţiile folosite în procesul instruirii lor şi metodica corectării
greşelilor.
-
43
De asemenea, studenţii vor susţine normele de control ce vor reflecta nivelul
pregătirii tehnice şi fizice la probele studiate (tabelul 3).
Tabelul 1
Dis6tribuirea orelor la modulul „MITPRSA -I”
Anul de studii Semestrul II
Total anual (ore) Nr. săptămâni Nr. de ore
II 15 90/90 90/90 (180)
PLANUL ŞI PROGRAMA
de învăţământ la disciplina „MITPRSA -I”
Cursul prevede însuşirea de către studenţi a bazelor teoretico-metodologice
ale predării tehnicii exerciţiilor atletice prin prisma formării cunoştinţelor,
priceperilor şi deprinderilor necesare de predare a probelor atletice în instituţiile de
profil (şcoli sportive, licee-internat cu profil sportiv, clase sportive, secţii sportive
de atletism, etc.).
Tabelul 2
Plan-grafic al procesului de învăţământ la disciplina „MITPRSA -I”
Nr.
crt. Forme de organizare a instruirii
Anul de
învăţământ Semestrul
II IV
1 Cursuri teoretice (ore) 30
2 Lecţii practico-metodice (ore) 50
3 Lecţii de seminar (ore) 10
Total (ore) 90
-
44
Obiective cadru,
obiective de referinţă
Domenii educaţionale Evaluarea
Conţinuturi didactice
1 2 3
Cursuri teoretice – 30 ore
1.1. Formarea competentelor
profesional-pedagogice;
aplicarea cunoştinţelor în
practică
Tema 1 (6 ore)
„Instruirea ca proces pedagogic.
Principiile, sarcinile şi mijloacele de
instruire. Metodele de instruire. Schema
tipică de instruire a mişcărilor. Evaluarea
mişcărilor”
Studentul va fi capabil: să
explice instruirea ca
proces pedagogic; să
cunoască şi să poată
aplica în practică
principiile didactice de
instruire; să cunoască
etapele instruirii şi să le
respecte în procesul
instruirii exerciţiilor
atletice.
Instruirea, ca proces pedagogic strict
direcţionat de asimilare a cunoştinţelor.
Reuşita instruirii în dependenţă de nivelul de
dezvoltare a calităţilor motrice şi a
priceperilor şi deprinderilor motrice.
Instruirea tehnicii mişcărilor atletice este un
proces multistadial. Instruirea sub conducerea
pedagogului şi instruirea programată – două
feluri de instruire de bază. Mijloacele de
informaţie urgentă şi autocontrolul în
procesul instruirii.
Principiile metodice de instruire şi
regulile pedagogice de realizare a lor.
Principiul conştientizării şi spiritului activ.
Evaluarea de sine stătător a mişcărilor.
Luarea deciziilor. Principiul intuitivităţii.
Folosirea diferitelor surse de informaţie în
procesul instruirii: chinograme, diafilme,
foto, desene, placate, etc. Principiul
accesibilităţii şi individualizării – luarea în
considerare a capacităţilor individuale ale
fiecăruia. Selectarea mijloacelor şi folosirea
dozării accesibile pentru fiecare. Principiul
sistematizării – unul din principiile de bază,
care determină reuşita instruirii.
Principiul majorării treptate a cerinţelor –
creşterea treptată a complexităţii sarcinilor.
Dozarea intensităţii şi volumului în
dependenţă de nivelul de pregătire şi sex.
Principiul instruirii temeinice – repetarea
multiplă a exerciţiilor, efectuarea în
permanenţă a controlului în procesul
T
e
s
t
d
o
c
i
m
o
l
o
g
i
c
E
v
a
l
u
a
r
e
t
e
o
r
e
t
i
c
ă
-
45
instruirii.
Schema tipică a instruirii. Trei etape ale
instruirii:
1. familiarizarea cu tehnica exerciţiilor
atletice;
2. instruirea tehnicii verigii de bază a
exerciţiului, detaliilor tehnicii şi a tehnicii
integrale, luând în considerare
particularităţile individuale ale elevilor;
3. perfecţionarea tehnicii exerciţiului
atletic.
Evaluarea ca proces pedagogic. În
procesul evaluării se va lua în considerare;
1. poziţia iniţială corectă, forma şi
coordonarea mişcărilor;
2. direcţia şi amplitudinea mişcărilor,
caracterul mişcărilor în fazele de bază;
3. corectitudinea structurii de ritm a
exerciţiului.
Tema 2 (8 ore)
„Exerciţiile de dezvoltare fizică generală,
ajutătoare şi speciale folosite în procesul
instruirii probelor atletice. ESAA şi
folo