7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 1/24
1
7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 2/24
2
CON!INUT
Capitolul 1
Cum arat" vorbitorul public român?
Formula lui Mehrabian
Te-ai împlinit Marie!
Cine n-are b!trân, s!-"i aleag!…
Haina face pe om
Capitolul 2
Cum vorbe#te oratorul român?
Urma"ul lui Platon este român
Tonul face "eful
Are fa#a de om bun
7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 3/24
3
PREMIZA
Vorbitorul este validat de tonul #i felul cum transmite mesajul, nu de mesaj!
Aceast! carte are la baz! celebra formul! a profesorului Mehrabian care
concluzioneaz! c! 93% din în#elegerea mesajului înseamn! comunicarea non-
verbal!.
O analiz! calitativ! de con#inut este folosit! pentru a analiza con#inutul nonverbalal comunic!rii "i observa#iile rezultate inductive sunt eviden#iate în func#ie de
frecven#a lor.
Ebook-ul va dezbate în prima faz! portretul fizic al comunicatorului public
reprezentativ, teoria care st! la baza acestei analize "i mai apoi, în capitolul doi,
va încerca s! explice importan#a vocii "i s! eviden#ieze acele mesaje non-verbale
care ar putea s! dezv!luie secretele comunicatorilor de succes.
Sunt poate informa#ii utile "i re-confirm!ri ale experien#elor proprii care pot sprijini
eforturile de comunicare de business ale managerilor "i comunicatorilor români.
Proiect sus#inut de
DBJ™ CONSULTANTS
7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 4/24
4
Capitolul 1
Cum arat" vorbitorul public român?
“Reality is merely an illusion, albeit a very persistent one.” – Albert Einstein
“Everything you see or hear or experience in any way at all is specific to you. You
create a universe by perceiving it, so everything in the universe you perceive is
specific to you.” – Douglas Adams
Din momentul în care se na"te "i chiar dinainte, omul are capacitatea de a
comunica. Comunic!m chiar dinainte s! realiz!m propria noastr! existen#!.
Un bebelu" nou n!scut nu are nevoie s! "tie limba român! ca s! transmit!
mamei mesajul c!-i este foame sau are un disconfort. Este nevoie de un simplu
zâmbet s! transmit! iubire "i mesajul c! este mul#umit "i orice scâncet "i plânset
s! transmit! mesajul c! ceva nu-i convine. Speciali"tii o numesc comunicare
non-verbal ! sau limbajul corpului "i însumeaz! gestica, atitudinile, mimica "i
mirosurile.
A"adar, înc! de la na"tere comunic!m "i comunicarea are o anumit! doz! de
inten#ionalitate, con"tient! sau nu. Teoreticienii comunic!rii argumenteaz! aceste
dou! concluzii într-o manier! academic!.
Gregory Bateson, Donald D. Jackson, John Weakland, Jay Haley, Richard Fisch,
William Fry "i Paul Watzlawick sunt cei care au fondat ‘colegiul invizibil’ sau
$coala de la Palo Alto din California "i cei mai importan#i teoreticieni aicomunic!rii care au oferit cele "apte axiome ale comunic!rii. Primele dou!, "i
7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 5/24
5
cele mai importante, sunt cele pe care le-am explicat mai sus: ”Totul este
comunicare, nu se poate s! nu comunic!m” "i „Comunicarea se desf!%oar! pe
dou! niveluri: inten& ional %i rela& ional, cel de-al doilea oferind indica& ii de
interpretare a con& inutului celui dintâi.”
Odat! cu vârsta ajungem s! comunic!m tot mai inten#ional în rela#iile noastre
inter-umane si inv!#!m c! vorbirea noastr!, atitudinile, comportamentul "i felul
nostru de a fi sunt definitorii pentru noi "i ne creeaz! identitatea.
Prin ‘manipularea’ acestei comunic!ri avem posibilitatea de a schimba identitatea
noastr! "i de a schimba percep#ia interlocutorului cu privire la noi.
Ce "i cum vorbim poate s! indice despre noi locul na"terii, apartenen#a la o
anumit! cultur! "i etnie "i ne determin! direc#ia vie#ii.
Exist! o mare putere în cuvinte "i ele au aceast! calitate de a c!rmui un intreg
viitor, deoarece cuvintele noastre sunt o expresie a gândirii "i a convingerilor
noastre "i, de cele mai multe ori, se translateaz! aproape inevitabil în ac#iuni,
obiceiuri, tabieturi "i în cele din urm!, ne definesc un stil de via#!.
Întotdeauna am fost incitat de comunicare "i cum prin comunicare putem s!
cre!m "i s! schimb!m percep#ii cu privire la noi "i universul nostru. ”Orice vezi
sau auzi sau experimentezi în orice fel este specific doar #ie. Tu creezi un univers
doar prin perceperea lui, a"a c! orice tu percepi în univers este specific #ie”,
spune dramaturgul britanic, Douglas Adams.
Putem, desigur, s! tragem concluzia c! realitatea este doar o iluzie, a"a cum
declar! marele savant Albert Einstein, sau mai degrab! o multitudine de iluzii
individuale. Lumea noastr! interioar! "i exterioar! este relevat! nou! de "i prin
sim#urile noastre, astfel universul nostru este doar al nostru "i foarte subiectiv.
Cu siguran#! a#i auzit cel pu#in odat! expresiile ‘totul este o iluzie’ sau ‘totul #ine
de percep#ie’. Comunicatorii sunt foarte des acuza#i de manipularea percep#iei "ide crearea de iluzii – de cele mai multe ori pe bun! dreptate.
Un bun specialist de marketing va încerca s! se foloseasc! de acele atribute
fizice sau emo#ionale ale produsului pentru a te cuceri pe tine, poten#ial
cump!r!tor, prin diferite tehnici de comunicare. Astfel functia de baz! a
marketingului este de a atrage "i de a men#ine clien#ii pentru profit.
O carte mare "i voluminoas! de marketing, scris! de David Jobber, vorbe"te
despre "ase elemente sau forme de comunicare cu care marketingul opereaz!:publicitatea (advertising-ul), vânz!rile personale, marketing-ul direct, promovarea
7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 6/24
6
online, campaniile promo#ionale "i plasarea de con#inut media (publicity). Prima "i
ultima au reputa#ia cea mai proast!.
Conform unor speciali"ti ”Publicitatea se ocup! cu promovarea bunurilor,
serviciilor, companiilor "i ideilor, de cele mai multe ori prin mesaje pl!tite. Scopuldirect al acestor mesaje este stimularea dorin#elor clien#ilor poten#iali "i formarea
asocia#iilor pozitive în leg!tur! cu produsul sau compania promovat!, scop care
este atins prin utilizarea metodelor de manipulare psihologic! mai mult sau mai
pu#in subtile. Vânz!torii v!d reclama ca o parte constituent! a strategiei generice
de promovare a acestora.” (O istorie ilustrat ! a publicit !" ii române # ti , Marian
Petcu, Editura Tritonic, 2002 / Istoria Jurnalismului # i a publicit !" ii în România ,
Marian Petcu, Polirom 2007)
Manipularea psihologic! este o sintagm! cu o puternic! conota#ie peiorativ!, îns!
nu înseamn! altceva decât un tip de influen#! social! care urm!re"te schimbarea
percep#iei sau comportamentului celorlal#i prin diferite tactici. De"i are o conotatie
negativ!, consider c! atunci când se ofer! posibilitatea alegerii poate fi
inofensiv!.
FORMULA LUI MEHRABIAN
Probabil a#i observat un ‘fir ro"u’ al acestei expuneri. Fie c! vorbim despre
comunicarea verbal! sau non-verbal!, sau fie c! vorbim despre comunicarea de
marketing, laitmotivul este inten#ionalitatea comunic!rii "i percep#ia comunic!rii.
”Percep$ia constituie un nivel superior de prelucrare "i integrare a informa#iei
despre lumea extern! "i despre propriul nostru “eu”. Superioritatea percep#iei
const! în realizarea unei imagini sintetice, unitare, în care obiectele "i
fenomenele care ac#ioneaz! direct asupra organelor analizatoare sunt reflectateca totalit!#i integrale, în individualitatea lor specific!.
Întotdeauna, desf!"urarea percep#iei este sus#inut! "i mijlocit! de o serie de
opera#ii pe care le efectu!m cu "i asupra obiectului perceput: ac#iuni de
deplasare, de a"ezare-ordonare, de probare-m!surare, de descompunere etc.
Gra#ie acestor ac#iuni, imaginea perceptiv! dobânde"te adecvarea "i precizia
necesare în reglarea optim! a comportamentului "i activit!#ii.” – Corpul t ! u imi
apar " ine , 16 februarie 2009, Georgiana Fefea, Descoper !
7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 7/24
7
Într-o form" mai concis", putem în$elege Percep$ia ca fiind procesul psihic
de integrare a informa$iilor senzoriale într-o imagine cu sens.
Suntem familiari cu studiile sociologice, sondajele de opinie care vizeaz!
percep#ia cu privire la un om politic, un grup de politic, o companie sau chiar oîntreag! industrie. De cele mai multe ori subiectul* este rugat s! completeze un
chestionar, alegând dintr-o list! de tras!turi pozitive "i negative, sau s! noteze
gradual o afirma#ie predefinit!. Îns!, atunci când metoda cercet!rii se schimb!
din cea deductiv! în cea inductiv!, vom putea observa c! anumite mesaje
transmise prin limbaj corporal vor avea o frecven#! mai mare ca altele, astfel vom
putea concluziona c! tocmai aceste mesaje non-verbale comune ar putea fi
cauza succesului în comunicarea public!.
Cred c! cel mai important pionier în în#elegerea comunic!rii dup! exponen#ii
$colii de la Palo Alto a fost profesorul Albert Mehrabian. În 1960 Mehrabian î "i
prime"te doctoratul la Universitatea Clarck "i apoi începe o carier! de succes
predând la Universitatea California din Los Angeles. Cercet!rile lui au pus bazele
în#elegerii comunic!rii non-verbale "i a limbajului corpului.
Dincolo de aceste incontestabile contribu#ii aduse studiului comunic!rii,
Mehrabian a descoperit poate cea mai important! statistic! cu privire la eficien#a
comunic!rii oratorice. Formula 7%, 38%, 55%:•
7% din mesajul referitor la sentimente #i atitudinii este în cuvintele caresunt vorbite
•
38% din mesajul referitor la sentimente #i atitudinii este în paralingvistice•
55% din mesajul referitor la sentimente #i atitudinii este în expresia facial"
Formula poate fi simplificat! "i se poate în#elege c! 7% din in#elegerea mesajului
sunt cuvintele, 38% din in#elegerea mesajului este paralingvistic!, adic! modul în
care sunt transmise cuvintele "i 55% din în#elegerea mesajului este în expresia
facial!.
Considerând aceast! formul! în contextul potrivit, putem s! concluzion!m c! în
comunicarea verbal! referitoare la sentimente "i atitudini, 93% din în#elegerea
mesajului înseamn! comunicarea non-verbal!.
Cum ar ar!ta a"adar portretul comunicatorului public român zugr!vit doar din
tu"e de culoare non-verbale? Folosindu-ne de metoda cercet!rii calitative
inductive, vom încerca s! identific!m acele mesaje non-verbale frecvente
transmise în comunicare public!, frecven#a apari#iei lor "i s! emitem observa#ipertinente pe marginea acestor concluzii.
7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 8/24
8
Ce este cu adev!rat incredibil este faptul c!, "i atunci când luam în considerare
procentul mic al mesajului, 95% dintre ei sunt persoane vizuale "i auditive care
au o preferin#! dovedit! pentru cuvinte care descriu imagini sau sunete "i sunt
din sfera semantic! a cuvintelor: a vedea, a vizualiza, a uita sau a auzi, spune,
muzica, etc.
De regul! comunicatorii "i publicitarii, în mod specific, trebuie s! #in! cont de
no#iuni din NLP (programare neuro lingvistic!) "i din psihologie care definesc
principalele tipologii umane "i a"tept!rile lor. Sunt no#iuni de baz! ce ne vor duce
c!tre concluzia clar! c! fiecare folosim cu preponderen#! anumite canale
senzoriale, iar comunicatorul care face prezentarea sau publicitarul care sus#ine
un pitch, ar trebui s! "tie s! se raporteze la toate aceste canale.
Cele cinci sisteme de reprezentare senzorial!, cu care opereaz! "i percep#ia,
sunt: Vizual, Auditiv, Kinestezic, Olfactiv "i Gustativ (Abreviate ca VAKOG). Ele
sunt puntea de leg!tur! între sinele nostru "i realitate. Aceste sisteme sunt
folosite atât la nivel extern cât "i intern, astfel cele mai folosite sunt:
• Sistemul vizual extern – când privim în jurul nostru; intern când ne amintimimagini dragi din trecut;
• Sistemul auditiv extern – când ascult!m un discurs, ascult!m muzic!; intern cândne amintim vocile persoanelor cunoscute sau când purtam un dialog interior cu
noi în"ine;• Sistemul kinestezic extern, tot ce #ine de mi"care, senza#ii termice sau tactile; iar
la nivel intern, amintirea acestor senza#ii tactile "i olfactive.
Specialistii au concluzionat c! fiecare dintre noi suntem croi#i pe un anumit sistem
sensorial. Exist! tr!s!turi tipice: Persoanele preponderent vizuale se vor exprima
folosind foarte des expresii precum: a vedea, a citi, a vizualiza, a se uita, a
ilumina, clar, descriu culori, perspectiva, imagine. Persoanele preponderent
auditive vor folosi mai des cuvinte ca: a auzi, a spune, sunet, a suna, muzica, a
armoniza, a verbaliza, a dialoga. Aceia dintre noi care sunt ‘seta#i’ cupreponderen#! în sistemul kinestezic se vor manifesta prin cuvinte ca: a prinde, a
sim#i, concret, a atinge, a se potrivi, cald, rece.
Conform studiilor, cel mai r!spândit este sistemul vizual (65% din oameni),
urmând apoi cel auditiv (30%) "i la sfâr"it stilul kinestezic, adic! cei care percep
mai degrab! mi"c!rile, senza#iile, gusturile "i mirosurile (5% din oameni).
A"adar, avem dou! procente cât se poate de asem!n!toare, unul de 93% care
vorbe"te despre importan#a tonului "i a expresiilor faciale adic! a limbajuluicorporal atunci când se dore"te ca mesajul transmis s! fie receptat cât mai fidel
7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 9/24
9
"i un procent de 95% care ne vorbe"te despre mesaj "i faptul c! acest mesaj
atunci când este comunicat trebuie s! fie pretat pe specificul celor dou! tipologii
umane importante, tipul de om vizual "i tipul de om auditiv.
Comunicatorul public român va trebui s! #in! cont de aceste dou! concluzii carereies din cele dou! procente, fie c! vorbim de personalit!#i publice, politicieni,
purt!tori de cuvânt, speciali"ti în marketing, jurnali"ti, preo#i, pastori, publicitari,
purt!tori de cuvânt "i al#ii. Personal întotdeauna am apreciat la un vorbitor
abilitatea de a exemplifica argumentele prin analogii inteligente "i bine alese "i
metafore frumoase.
O analiz! calitativ! simpl! bazat! pe formula mehrabian! ar putea creiona câteva
caracteristici non-verbale generale. Cu siguran#! o astfel de analiz! ar fi
edificatoare "i prin urmare mi-am îndreptat aten#ia asupra unei categoriei de
comunicatori privilegia#i, cea a ale"ilor locali.
Primarii sunt foarte reprezentativi deoarece în ciuda apartenen#ei lor politice "i a
altor criterii, ei au fost ale"i, într-o mic! sau mare m!sur!, (aici lucrurile nu sunt
foarte clare "i pot fi dezb!tute) "i datorit! percep#iei publice. Ei sunt o categorie
de comunicatori de succes, valida#i tocmai prin votul electoral. Tocmai de aceea
perceptia lor public! este relevant! pentru analiz!.
TE-AI ÎMPLINIT, MARIE!
Ar fi foarte interesant s! facem o list! de before and after cu to#i politicienii români
care au îmbr!cat de-a lungul timpului diferite ‘haine publice’. Unele vin cu
vizibilitate "i mult! notorietate "i altele doar de func#ionari f!r! s! beneficieze de
aten#ia public!.
Observ!m împreun! c! unele haine vor fi mai s!r!c!cioase "i probabil create de
branduri mai pu#in cunoscute "i altele vor reprezenta mai fidel importan#a func#iei
"i respectului de sine. Dar nu a" vrea s! observ!m neap!rat doar aceste lucruri
ci "i faptul c! urcu"ul profesional a fost direct propor#ional cu dimensiunile taliei "i
cum hainele de firm! "i-au motivat costul exagerat prin folosirea unor cantit!#i
mai mari de material.
În plan personal, nu am uitat cum m! prindeau babele la #ar! de obr! jiori "i m!
pupau încântate de experien#!, "i nici cum o complimentau pe mama: ‘Te #inebine, b!rbatu’! Uite ce bine î #i "ade a"a, e"ti toat! rotunjoar! "i împlinit!.’
7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 10/24
10
Trebuie s! recunosc, întotdeauna am suspectat un anume apetit al românilor
pentru mânc!cio"i dar nu mi-am permis o generalizare. Ce înseamn! aceast!
preferinta a românilor "i ce anume comunic! acest lucru?
Am luat deci la ‘control’ toate jude#ele României "i anume cele 41 plus unu (careeste capitala) "i am dorit s!-i cunosc mai bine pe cei 42 de primari din municipiile
re"edin#! de jude#. O analiz! ar trebui s! m! ajute pe mine s! în#eleg ce îi
diferen#iaz! pe ace"ti români de ceilal#i români care nu au acela"i succes "i mai
ales ce anume au ei în comun, altceva decât setea de putere "i privilegiile
func#iei.
Primele coloane de analiz! au fost, cum probabil a#i intuit, despre dimensiunile
taliei. Este dom’ primar slab, bine propor#ionat, supraponderal sau obez?
Folosindu-m! de metoda observa#iei inductive am încadrat astfel fiecare personaj
pe coloana potrivit! din grila de observa#ie, în func#ie de percep#ia fotografiilor
publice.
Poate nesurprinz!tor, doar 14% dintre ei erau sl"bu$i, 40% dintre primarii de
succes #i-au p"strat formele #i costumele nealterate (normopondere) #i
poate deloc surprinz"tor supraponderali sunt 42% #i obezii sunt 2%.
Putem oare trage concluzia din aceste procente c! cei normopondera#i nu au
"anse s! cucereasc! min#i "i inimi? Cu siguran#! nu, dar procentele ar puteaexprima totu"i o anumit! preferin#!.
E posibil oare ca supra-ponderalii "i obezii s! fie cultural ‘v!zu#i mai bine’ ca "i
ceilal#i tocmai din acest motiv?
Pentru un r!spuns categoric este nevoie de un studiu reprezentativ la nivel
na#ional. Noi doar putem s! observ!m fiecare în satul, comuna "i ora"ul de
re"edin#! "i pute#i probabil s! accepta#i faptul c! e posibil s! fie o preferin#!
cultural! sau s! respinge#i aceste teorii.
CINE N-ARE B%TRÂN, S%-&I ALEAG%
Analizând ce s-a mai scris pe subiectul comunic!rii nonverbale "i în mod special
cu privire la comunicatorul public român, am descoperit rezultatele unui studiu
pilot realizat în perioada octombrie – noiembrie 2011 de c!tre Solu#ii Avansate
asupra Leadership-ului românesc. Rezultatele au fost prezentate în raportul“Leadership-ul din România”.
7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 11/24
11
Citez integral rezultatele studiului pentru c! sunt informa#ii interesante: ”Studiul a
vizat chestionarea a 55 de persoane care ocup! pozi#ii de lideri în organiza#iile
lor. Acest sondaj a fost realizat în colaborare cu Facultatea de Management
Griffiths, iar instrumentul utilizat în aceast! analiz! este bazat pe mai multe studii
academice completate cu câteva întreb!ri contextualizate pentru mediul de
afaceri românesc.
Scopul studiului a fost de a identifica acele tr!s!turi specifice pe care le are
liderul român. Printre acestea amintim:
1. Liderul român tr!ie"te într-o permanent! tensiune între un stil autoritar/parental "iun stil liberal care implic! imputernicirea subordona#ilor
2. Liderul român consider! c! performan#a "i rezultatele sunt mai importante decâtrela
#iile
3.
Liderul român este extrem de competitiv, gata s! accepte provoc!ri mari; edispus s! lucreze concomitent pe mai multe proiecte
4. Liderul român resimte destul de puternic nevoia de a controla toate aspecteleunui proiect (Aici cred c! fiecare are câte un exemplu în minte, eu sigur am.)
5. Liderul român este doritor s! creasc! atât personal cât "i profesional ”
Probabil c! dup! ce a#i citit aceste tr!s!turi specifice liderului român, a"a cum au
reie"it ele din studiul amintit mai sus, a#i r!mas pu#in confuzi de asociere. Dac!
îmi permite#i s! împ!rt!"esc cu voi rezultatele unui alt studiu, coroborarea celor
dou! ar trebui s! clarifice pu#in termenii "i s! explice corela#ia lider – comunicator
public.
În anul 2008, site-ul de anun#uri cu locuri de munc!, eJobs.ro, a realizat un
sondaj pe un e%antion de aproximativ 800 de români, reprezentan& i ai popula& iei
active, cu vârste cuprinse între 17 %i 56 de ani. La întreb!ri au r!spuns 56,8%
femei %i 43,2% b!rba& i.
”68,57% dintre responden& i consider! c! principalul avantaj ce vine odat! cuob& inerea fotoliului de primar este “satisfac& ia c! poate face ceva pentru
comunitate” %i doar 14% consider! c! avantajul l-ar putea constitui banii, rela& iile
sau notorietatea. Mai mult, percep& ia românilor asupra jobului de primar, în
general, nu este una negativ!: 48,46% dintre românii chestiona' i de eJobs
v"d în primar liderul comunit"' ii locale, în timp ce numai 9,18% îl suspecteaz!
c! ar fi “coordonatorul” speculan& ilor din comunitatea pe care o conduce.
Un alt aspect extrem de interesant "i relevat de ancheta eJobs a fost faptul c!
cet!& enii î %i doresc s! aib! un primar “uman”. Pentru 27% dintre români,
7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 12/24
12
primarul trebuie s" manifeste empatie fa&! de concet!& enii s!i, iar 20,23%
consider! c! edilul nu trebuie s! aib! neap!rat studii, ci mai degrab! s! fie “om
de bun!-credin&!, de bun sim& .”
Desigur, românii nu desconsider! nici abilit!& ile profesionale ale primarului.Aproximativ 60% din responden& i au declarat c! ocupantul fotoliului de primar
trebuie s! fi absolvit studii de administra& ie public!, iar 40% dintre responden& i
apreciaz! c! una dintre calit!& ile importante ale unui primar este aceea de bun
gospodar %i de administrator al bugetului local.”
Consider c! aceast! corelatie primar-lider este justificat! în ideea în care
percep#ia public! îl consider! pe acesta liderul comunit!#ii locale, un reprezentant
al comunit!#ii cu v!dite valen#e de vizionar "i gospodar.
Din sondaj reiese c! primarul ‘trebuie s! manifeste empatie fa#! de concet!#enii
s!i’, tocmai acel context comunica#ional care se refer! la sentimente "i atitudini
despre care Mehrabian spunea c! este esen#ial în aplicarea regulei 7%, 38%,
55%. În orice alt! comunicare, formula nu ar fi fost aplicabil!.
Exist! o oarecare ambivalen#! a liderului român dac! este s! d!m crezare
primului sondaj eJobs. În sondajul eJobs, citat mai sus, percep#ia liderului
oscileaz! între liderul dominator "i liderul liberal. Un alt sondaj, de aceast! dat!
comandat de myjobs.ro "i publicat de Echipa HR-România la data de 30septembrie 2010, ofer! o nou! perspectiv! "i parc! clarific! pu#in aceast!
ambivalen#! ciudat!.
De"i liderul este definit spontan ca persoan! care reu"e"te s! îi motiveze pe
ceilal#i s! îl urmeze, în mod real, în companii, managerii sunt percepu #i ca
dominatori. Explica#iile sunt urm!toare: ”(…) superiorul direct este perceput în
primul rând ca lider dominator (aproximativ 33% din responden#i). Superiorul
este perceptul drept coleg de 16,47% #i ca lider promotor de doar 15,29%
dintre responden$i. Analiza încruci"at! între pozi#ia în organiza#ie a superioruluidirect "i percep#ia acestuia relev! îns! diferen#e între modul de percep#ie cu cât
superiorul ocup! o pozi#ie mai înalt! în organiza#ie. Astfel directorul general este
perceput în primul rând ca promotor, directorul executiv ca "i consilier "i directorul
de proiect ca vizionar. Pe de alt! parte, directorul de departament este v!zut de
cei mai mul#i ca dominator.”
Deslu#im astfel câteva tr"s"turi importante ale comunicatorului public. Pe
de-o parte este perceput ca #i dominator de c"tre cei care îi sunt imediat
subordona$i #i, surprinz"tor, ca #i lider promotor sau liberal de c"tre
7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 13/24
13
publicul larg. Important în acest studiu este faptul c! "eful mare, cu care nu ai
rela#ie de subordonare direct!, este v!zut ca un lider exemplar "i acest lucru este
extrem de important în explicarea percep#iei publice cu privire la primari.
Cuvintele cheie sunt stil autoritar/parental, care apar frecvent în ambele studii.
M-am întrebat, citind aceste concluzii, cum ar trebui s! comunice, s! arate "i ce
ar trebui s! exprime un comunicator ca s! fie perceput ca un bun gospodar "i un
lider al comunit!#ii locale? De ce autoritar "i parental înseamn! cam acela"i lucru
pentru români?
Ei bine, tocmai acest semn egal între cele dou! cuvinte constituie cheia
în#elegerii. Cum arat! cei 42 de ale"i "i ce vârst! au? Rezultatele sunt urm!toare:
69% dintre cei analiza$i au vârsta perceput
" între 50
#i 65 de ani
#i 47%
dintre ei au p"rul c"runt. Sunt comunicatorii publici cu vârstele între 50 "i 65 de
ani "i cu p!rul c!runt v!zu#i mai bine de c!tre opinia public! tocmai din acest
motiv?
În fa#a ochilor mei deja se contureaz! imaginea comunicatorului român de
succes. $tim deocamdat! c! este un b!trânel între 50 "i 65 de ani, suprapoderal
"i cu p!rul c!runt. El este de regul! perceput ca o persoan! de bun! credin#! "i
de bun sim#, un fel de p!rinte care empatizeaz! cu nevoile concet!#enilor dar în
rela#ia cu subordona#ii s!i direc#i poate s! fie foarte autoritar, chiar dominator.
HAINA FACE PE OM
Acum câ#iva ani scriam un articol pu#in pe un ton dur. Scriam atunci despre felul
cum trebuie s! se comporte un specialist în comunicare cu scopul nobil de aridica standardul de calitate a profesioni"tilor din domeniu.
Spuneam c! po#i s! recuno"ti foarte simplu dac! un consultant de comunicare
este profesionist "i "tie ce vorbe"te observând doar câteva lucruri care de regul!
tr!deaz! incompeten#a: &tie PR-istul s" scrie o fraz" corect în limba
român"? Are temele f"cute? Cât de dispus e s" te asculte?, Are unghiile
curate la mâini? "i Are fusta prea scurt"?
Da, e ciudat s! îi verifici unghiile consultantului în comunicare dar felul cum se
prezint! spune multe despre felul cum în#elege el comunicarea. Pentru un
7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 14/24
14
specialist profesionist "i informat, comunicarea non-verbal! are o valoare cel
pu#in la fel de mare ca cea verbal!. Noi "tim îns! din studiile profesorului
Mehrabian c! este mult mai important!. Prin urmare dac! specialistul t!u este
neîngrijit "i se îmbrac! vulgar la întâlnirea cu tine, cu siguran#! denot! lips! de
organizare "i nu pre#uie"te importan#a imaginii "i percep#iei.
Articolul are îns! o baz! academic! "i sunt studii f!cute cu prec!dere în Statele
Unite care vin s! confirme aceast! observa#ie pertinent!.
Speciali"ti din diferite domenii vorbesc de impresia primelor 30 de secunde sau 7
secunde.
Tricia Prickett, o fost! student! la psihologie, a derulat o serie de interviuri filmate
pentru a testa tocmai aceast! teorie. Este oare posibil s! ghice"ti finalitatea unui
interviu doar prin simpla observare a interac#iunii dintre intervievat "i interviatorul
s!u?
Ea a descoperit c! se poate "i mai mult decât atât, a descoperit c! po#i prezice
dac! intervievatul va ob#ine postul vizionând doar primele 15 secunde din
înregistrare. Acea prim! impresie de doar 15 secunde a fost decisiv! "i a contat
mai mult decât se credea.
Profesorul Frank Bernieri de la Universitatea Statului Oregon, care a supervizat
cercet!rile studentei Prickett, a continuat cercetarea în acest domeniu ajungândla concluzia c! po#i s! ajungi s! cuno"ti o persoan! observând doar o ‘mic! felie’
din comportamentul acesteia.
Este ceea ce noi numim, într-un limbaj popular, instinct, "i se pare c! avem acest
instinct pentru oricine în orice situa#ie, nu doar atunci când ne sim#im în primejdie.
De cele mai multe ori, o prim! impresie nu se uit! a"a de u"or "i o strângere de
mân! ferm! poate s! fac! minuni în rela#iile cu ceilal#i din jurul nostru. Acest lucru
o s!-l spun! to#i specialistii de resurse umane "i comunicare.Se întâmpl! uneori s! nu-mi amintesc ce-am f!cut acum o s!pt!mân! dar s! îmiamintesc în detalii o întâlnire cu o persoan! care mi-a f!cut o impresie deosebit!.
De exemplu îmi aduc aminte foarte bine o întâlnire a comitetului de strângere de
fonduri la care de regul! particip! oameni de afaceri "i profesioni"ti din diferite
domenii de activitate cu un scop comun, acela de a sprijinii eforturile de strângere
de fonduri ale unei organiza#ii non-profit.
La o astfel de întâlnire de comitet când to#i eram a"eza#i în jurul unei mese "i
pre"edintele comitetului trecea în revist! agenda întâlnirii, primim vizita unui noumembru de comitet care, voit sau nu, a întârziat la prima lui întâlnire. Spre
7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 15/24
15
surprinderea noastr! intrarea lui în sal! nu a fost deloc sfioas!. A intrat cu
încredere, "i-a cerut scuze pentru întârziere privind non"alant c!tre to#i la mas!,
de parc! îi fixa cu ochii pe fiecare în parte "i în loc s! î "i trag! un scaun jenat, a
mers la aparatul de cafea foarte degajat surprinzându-i pe to#i cum se uitau la el
captiva#i.
Cu aceast! ocazie, felul cum ar!ta, prestan#a func#iei "i comportamentul s!u au
lucrat atât de bine împreun! încât, în mod vizibil, a impresionat.
Aceea a fost prima lui întâlnire, "i de atunci în doar doi ani a contribuit la
strângerea unei sume de bani imense în plin! criz! economic!. Peste 3 milioane
de euro care au devansat orice alt! încercare similar! de pân! atunci.
Dac! luam în considerare teoria celor ’15 secunde’ puteam s! prevedem
succesul incredibil pe care urma s!-l aib! ca "i fundraiser înc! de la prima
întâlnire.
$i analiza celor 42 de primari din România, ale"i la scrutin electoral 2012 a
relevat aceea"i grij! pentru vestimenta#ie. Într-un procent categoric, 95% dintre
cei analiza#i au aparitii publice îmbr!ca#i în clasicele costume de culoare închis!,
în doi sau trei nasturi, iar singura doamn! dintre ei, în haine de business cu
acelea"i culori sobre, confirmând regula.
De asemenea vine s! înt!reasc! regula "i procentul de 86% care au avut
prezen#e mediatice întotdeauna b!rbieri#i.
Putem observa astfel c! în România comunicatorii publici au, în general, o
vestimenta#ie adecvat! cu statul func#iei sau pozi#iei "i excep#iile sunt pu#ine "i
mai degrab! întâlnite în industria de divertisment, acolo unde arti"tii, jurnali"tii "i
personalit!#ile publice î "i permit o anumit! libertate de exprimare în vestimenta#ie.
Sunt segmente de comunicatori percepu#i în mod diferit de c!tre opinia public! "i
cu siguran#! mesajul lor non-verbal este diferit.
7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 16/24
16
Capitolul 2
Cum vorbe#te oratorul român?
”Retorica este for& a de a convinge, iar datoria retorului este s! vorbeasc! în a%a
fel ca s! conving!.” – Cicero
”Sunt oratori care stau cu totul goi sub mantia lor de elocven&!.” – Nicolae
Iorga (Cugetari)
Mul#i ani în urm! scriam un mic articol despre vorbirea în public "i care sunt cele
mai importante lucruri de care trebuie s! #ii cont când preg!te"ti un discurs, o
perspectiv! empiric! personal!. Sunt cinci sfaturi pe care le-am înv!#at din
experien#! "i se pare c! au fost de folos multora deoarece mica mea prezentare
a fost desc!rcat! de mii de persoane.
Afl" cine te ascult". Înainte de orice trebuie s! "tii cui te adresezi. E o petrecere
formal! sau informal!? E o gal! sau o întâlnire de networking? Cine te ascult! acolo este primul lucru pe care trebuie s! îl afli când te preg!te"ti s! #ii un
discurs. O prezentare într-o biseric! este, evident, diferit! fa#! de una la o
petrecere sau la un concert, de"i poate e acela"i mesaj. Adresarea ta, precum "i
felul cum te raportezi la audien#!, este diferit!.
Regula de 5 minute! E foarte important cât timp ai la dispozi#ie pentru c! în
func#ie de timp trebuie s! alegi mesajul, s! structurezi discursul "i s! elimini
informa#iile redundante sau irelevante. Se "tie c! aten#ia maxim! este de pân! la
5 minute "i scade tot mai mult din cauza noilor tehnologii. De aceea e foarte
important, "tiind aceast! regul!, s! captezi aten#ia audien#ei în acest interval. Eu
prefer s! #in discursuri de 5 minute, astfel am aten#ia maxim! "i e mai simplu de
preg!tit.
Alege mesajul relevant! Mul#i oameni vorbesc mult, prost "i de multe ori
plictisesc. Încearc! s! nu fii la fel "i alege mesajul relevant pentru audien#!. Dac!
e"ti la o petrecere aniversar! e interesant s! spui ceva inedit "i amuzant despre
s!rb!torit, îns! nu încerca s! spui prea multe lucruri pentru c! sunt mari "anse s! divaghezi de la subiect "i s! spui prostii sau mai grav, s! plictise"ti. Alege cea
7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 17/24
17
mai relevant! poant!, povestire sau întâmplare ca s! po#i termina discursul cât
e"ti pe val. Evit! cu orice pre# pove"tile vulgare. Cu siguran#! nu vrei s! fii tu tipul
care a dezgustat audien#a. Dac! ai îndoieli, întreab!-te dac! e ceva ce ai povesti
f!r! probleme persoanei pe care tu o admiri cel mai mult.
Începe ca un profesionist. Al!turi de regula de 5 minute, introducerea este
foarte important! când pregate"ti un discurs. Prima impresie este foarte
important! la un discurs. Dac! prima impresie este neconving!toare ri"ti s! pierzi
aten#ia audien#ei din primul minut. Încearc! s! captezi aten#ia audien#ei tale din
prima fraz! cu ceva surprinz!tor, amuzant, emo#ionant sau neobi"nuit.
Repet" bine discursul. Cel mai bun discurs este cel repetat. Discursul cel mai
conving!tor este acela bine înva#at. Chiar dac! e"ti un talent oratoric nu po#i f!r!
s!-#i repe#i discursul. Improviza#ia cea mai reu"it! se repet! îndelung la teatru "i
regula se aplic! "i la discursuri. Repet! discursul cu voce tare, de preferat în fa#a
unui prieten sau a unei oglinzi, astfel po#i primi feedback "i te po#i corecta.
URMA&UL LUI PLATON ESTE ROMÂN
Dup!
Aristotel, modurile de a convinge prin discurs sunt prin patos, etos"i logos .
De"i au patos (emo#ia trezit! în interlocutor), sunt pu#in de#in!tori de etos , adic!
caracterul vorbitorului "i logos, logica argumentului.
Foarte interesant este c! profesorul lui, Platon, concludea ceva ce noi vom relua
mult mai târziu mai ales datorit! exponen#ilor "colii de la Palo Alto: Retorica are
ca scop final doar formarea sau modificarea unei opinii , care în interpretarea lui
Platon nu este cunoa"tere. A"adar vorbim de discurs "i de comunicare public! cu
scopul de a forma "i de a modifica opinii, de a persua.
Înc! de la început am vorbit de inten#ionalitatea discursului public fie c! e
voluntar sau involuntar. De aceea revenind la grila de observa#ie, am dorit s! aflu
care dintre cele trei moduri de convingere enun#ate de Aristotel sunt
predominante în discursurile comunicatorilor publici români.
Analiza primarilor a presupus vizionarea a cel pu#in trei clipuri video publice cu
fiecare dintre cei 42 de primari analiza#i "i notarea cu 0 "i 1 în dreptul fiec!rei
categorii de observa#ie identificat! inductiv.
Am predefinit urm!toarele categorii de observa#ii în func#ie de relevan#a dar "i defezabilitatea lor, luând în considerare c! observa#ia se face pe materiale media
7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 18/24
18
din diferite contexte spa#iale, temporale, cu audien#e diferite. Avem astfel
urm!toarele categorii: dic#ie, debit verbal mic, debit verbal mediu, debit verbal
mare, coeren#a discursului, expresivitatea fe#ei, expresie serioas!, gesticula#ie
moderat! sau mult!, timbru vocal grav sau sub#ire, tonul ridicat sau sc!zut "i
atitudinea proiectat!. Sunt categorii predefinite "i pe care le consider importante
pentru surprinderea anumitor asem!n!ri edificatoare.
Pentru c! nu îmi propun o analiz! a caracterului comunicatorului, voi încerca s!
ob#in câteva informa#ii relevante cu privire la patos "i logos, adic! acele mesaje
non-verbale care vorbesc despre emo#ia trezit! în interlocutor "i logica
argumentului.
Dup! istovitoarea analiz! (vizionarea a cel pu#in 3 clipuri video pe youtube cu
fiecare dintre cei analiza#i "i notarea observa#iilor în dreptul fiec!rei categorii)
afl!m urm!toarele: 83% dintre primari nu au probleme serioase de dic$ie. Ei
reu"esc s! rosteasc! clar cuvintele în adres!rile publice. Surprinz!tor? Nu, nu
neap!rat cred eu. Am observant de multe ori faptul c! în general un bun vorbitor
este admirat "i cu siguran#! mult mai apreciat decât o persoan! cu o deficien#!
de vorbire.
Presupunem c! românilor le plac vorb!re#ii? În mod surprinz!tor 64% dintre
primari au un debit verbal mediu "i doar 26% dintre ei au un debit verbal mare.La capitolul coeren#! verbal!, cei mai mul#i dintre cei analiza#i stau foarte bine. În
propor#ie de 85% au un discurs coerent în propor#ii acceptabile, cu propozi#ii
clare, logice "i idei expuse în mod ordonat, de"i foarte mul#i folosesc cli"ee
verbale în exprimare.
În timp ce expun aceste procente, nu pot s! nu-mi amintesc ce spunea marele
politician Nicolae Iorga despre colegii lui de breasl!:
”Sunt oratori care stau cu totul goi sub mantia lor de elocven !" .”
Cred c! ce le repro"a marele Iorga colegilor este tocmai aceast! minunat! "i
sublim! lips! de etos, de caracter a celor care vorbesc bine dar numai cu buzele
"i de multe ori logica discursului (logos) este secundar! elocven#ei.
TONUL FACE &EFUL
7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 19/24
19
Întotdeauna am suspectat c! la succesul unui burlac contribuie "i un timbru vocal
grav "i puternic. Am aflat mai târziu c! acest lucru conteaz! foarte mult în
interac#iunea femeie-b!rbat "i c! la nivel incon"tient femeia are o predispozi#ie
c!tre o voce groas! b!rb!teasc! pe care o asociaz! pozitiv.
Leonard Mlodinow este autorul c!r#ii Subliminal: Cum mintea ta incon # tient ! î " i
dicteaz ! comportamentul care printre altele dezbate tocmai aceast ! tem ! .
Mlodinow d ! un exemplu concludent: ”Femeile poate au preferin " e diferite când e
vorba de b ! rba " i cu pielea întunecat ! # i b ! rbi, blonzi proasp ! t b ! rberi " i, sau
b ! rba " i având orice înf !" i # are dar stând la volanul unui Lamborghini – dar atunci
când sunt rugate s ! noteze b ! rba " i pe care îi aud dar nu îi pot vedea, femeile
într-un mod miraculos tind s ! fie de acord: b ! rba " ii cu voci joase # i groase sunt
mai atractivi. Rugate s ! ghiceasc ! caracteristicile fizice ale celor pe care îi aud,
femeile tind s ! asocieze vocile joase cu b ! rba " i înal " i, musculo # i # i cu pieptul
p ! ros – tr ! s ! turi considerate de regul ! atr ! g ! toare.”
În timp ce b ! rba " ii (un grup de cercet ! tori au descoperit recent c ! ei) î # i
ajusteaz ! incon # tient tonalitatea # i timbrul vocal în concordan "! cu pozi " ia de
dominan "! pe care ei consider ! c ! o au în rela " ia cu al " i competitori. Dac ! se simt
domina " i de competitorii b ! rba " i, î # i îngroa #! vocea # i eventual ridic ! tonul.
A"adar a"a se explic! impulsul acesta de a acoperii pe cineva cu vocea atuncicând e"ti într-o contradictie serioas! cu interlocutorul. Mitul cu temperamentul
latin este, cred eu, par#ial distrus.
Cercet!torii au f!cut un alt experiment cu 24 de vorbitori publici pe care i-au
înregistrat r!spunzând la dou! întreb!ri, una politic! "i una personal!: Care este
opinia dumneavoastr! cu privire la politica universit!#ilor care favorizeaz! la
admitere grupurile minoritare? Ce ve#i face dac! dintr-o dat! mo"teni#i sau
câ"tiga#i o sum! foarte mare de bani?
Au luat aceste înregistr!ri "i le-au ridicat "i sc!zut timbrul vocal cu 20% "i de
asemenea au m!rit "i sc!zut debitul verbal cu 30%. Rezultatele au sunat în
continuare natural dar întrebarea important! era, va afecta aceste modific!ri
modul cum ascult!torii percep vorbitorul?
Cercet!torii au înscris apoi în program al#i 24 de voluntari c!rora li s-a dat s!
asculte câte un vorbitor de fiecare, având a"adar acela"i con#inut doar variind
tonalitatea "i debitul verbal. Rezultatele au fost urm"toarele: vorbitorii cu o
voce sub$ire au fost percepu$i ca fiind mai pu$in credibili, mai pu$in
7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 20/24
20
simpatici, mai pu$in poten$i #i mai emo$iona$i decât vorbitorii cu o voce
joas" #i groas". De asemenea, cei care au vorbit rar, au fost percepu#i ca fiind
mai pu#in credibili, mai pu#in persuasivi, "i mai pasivi decât cei care vorbeau mai
repede.
Mlodinow concluzioneaz! c! de"i vorbitul repede poate fi un cli"eu al vânz!torilor
ambulan#i, se pare c! un debit verbal peste medie poate s! te ajute s! pari mai
de"tept "i mai conving!tor.
Dac!, de asemenea, vorbe"ti pu#in mai repede "i mai tare cu mai pu#ine pauze "i
intona#ie, vei descoperi c! e"ti perceput mai plin de energie, mai inteligent "i
cunosc!tor.
Analiza celor 42 de primari au confirmat f!r! echivoc concluziile cercet!torilor.
To$i cei 42 de primari au o voce grav", 35% dintre cei analiza$i au un ton
moderat, 95% sunt percepu$i ca siguri pe ei #i f"r" emo$ii, 59% dintre ei
sunt percepu$i conciliatori/calmi, #i 76% pot fi considera$i chiar carismatici
gata s" ofere replici spontane.
Se pare c! discursul expresiv, cu modula#ie de volum "i tonalitate, precum "i un
minim de pauze sesizabile, pot s! creasc! nivelul de credibilitate "i m!re"te
impresia de inteligen#!. Astfel se explic! percep#ia pozitiv! a celor 42 de primari
analiza#i.
Alte studii arat! c! emo#iile de baz! sunt exprimate nu doar prin expresia facial!
dar "i prin voce. Atunci când vorbim încet suntem percepu#i ca tri"ti sau sup!ra#i
"i când ridic!m vocea suntem percepu#i ca nervo"i sau tem!tori.
Un exemplu celebru este cel al politicianului Margaret Hilda Roberts, ales în 1959
ca "i membru în parlamentul Marii Britanii din partea Partidului Conservator. De"i
avea mari ambi#ii politice, doamna Roberts avea o mare problem!, timbrul vocii
ei. I s-a atras aten#ia c! timbrul vocii este prea înalt "i deranjant, dând impresiaunei înv!#!toare isterice care nu va fi ascultat! "i luat! în serios dac! nu rezolv!
aceast! problem!.
Doamna Roberts a în#eles "i s-a conformat. A început s! vorbeasc! pe un ton
mai grav, s-a c!s!torit cu omul de afaceri Denis Thatcher "i a urcat foarte repede
sc!rile puterii devenind prim ministrul Marii Britanii. A r!mas în istorie ca doamna
de fier a Marii Britanii "i cred c! aceast! porecl! nu ar fi fost posibil! dac! nu î "i
schimba tonalitatea "i modula#ia vocii.
7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 21/24
21
ARE FA!% DE OM BUN
Analiza expresiei faciale a celor 42 de primari români, confirm! faptul c! o fa#!
expresiv! este mai de dorit în comunicarea public!. 85% dintre cei analiza#i au o
fa#! expresiv! "i 97% dintre primari, de cele mai multe ori, când comunic! public
au o expresie grav!, serioas!.
Procentele sunt foarte mari si confirm! formula profesorului Mehrabian care
concludea c! 55% din mesajul referitor la sentimente "i atitudini este în expresia
facial!.
Cele "ase emo#ii de baz!: nervos, bucuros, trist, tem!tor, surprins "i dezgustat
sunt insuficiente când realiz!m faptul c! sunt 10.000 de expresii faciale, dintrecare sunt vreo 3000 care transmit emo#ii, spune celebrul profesor american, Paul
Ekman.
Paul Ekman confirm! teoria lui Mehrabian, cu care era de altfel "i contemporan,
demonstrând faptul c! expresia facial! nu se poate disimula fiind astfel mult mai
veridic! decât mesajul propriu zis. Paul Ekman este cel care a ini #iat "i dezvoltat
studiul micro expresiilor care ne ajut! s! depist!m atunci când mesajul este în
contradic#ie cu expresia facial!.
Creierul uman este capabil s! sesizeze incon"tient o mare parte dintre aceste
contradic#ii de mesaj "i s! formuleze o percep#ie în func#ie de aceste mesaje
contradictorii.
Conform lui Mehrabian, în comunicarea public!, cea mai important! este
expresia facial!.
Profesorul Erik Bucy de la Texas Tech University "i profesorul asociat Patrick
Stewart de la Universitatea Arkansas au f!cut o analiz! foarte interesant! a celui
mai surprinz!tor candidat la pre"edintia SUA din istoria recent! "i a
contracandidatului s!u: Barak Obama "i John McCain.
În articolul The Importance of Facial Expressions in a Presidential Debate: A
Story In GIFs (Importan " a expresiilor faciale într-o dezbatere
preziden " ial ! ) jurnalistul Elisabeth Flock expune ‘semnele’ sau micro expresiile
descoperite de cei doi profesori.
$i pentru c! e important s! ai o atitudine de înving!tor "i de încrez!tor, nu de
încrezut, cei doi au vrut s! afle cum putem s! ne d!m seama când un candidatpierde dezbaterea sau crede c! pierde dezbaterea.
7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 22/24
22
Unul dintre cele mai bune ‘semne’ care arat! c! un candidat se simte dep!"it de
adversar este faptul c! clipe"te foarte des. Spuneau ei c! num!rul de clipiri sunt
un indicator cât se poate de bun pentru a determina prin ce stres trece cineva. Se
pare c! în timpul dezbaterii televizate, John McCain a clipit de 100 de ori pe
minut, în timp ce Obama a clipit doar de 41 de ori pe minut.
Conform lui Stewart "i Bucy, emo#iile negative pot fi determinate de asemenea
prin afi"area din#ilor de jos care indic! mânie, prin rotirea "i mi"carea continu! a
ochilor care indic! evitarea sau minciun! prin omisiune sau o postur! ciudat!
care poate indica frica.
Cei 42 de primari au a"adar o expresivitate facial! care în mod clar îi ajut! în
comunicare "i poate "i mai important este faptul c! sunt percepu#i serio"i.
Acest aspect, din punctul meu de vedere, este foarte important deoarece este
specific culturii române"ti "i poate acestei regiuni est-europene. De ce românii nu
zâmbesc? Un sondaj interna#ional Gallup care "i-a propus s! afle care sunt #!rile
cu cei mai ferici#i locuitori, claseaz! România pe locul 58 din 148 de #!ri din lume.
România este clasat! în acest clasament, deloc surprinz!tor, zic eu, al!turi de
Ucraina, Moldova, Pakistan "i Egipt. Ce au în comun aceste #!ri? O istorie
recent! cu regimuri politice autoritare, mult! s!r!cie "i corup#ie dar poate "i o
mentalitate asupra vie#ii diferit! de #!ri precum Panama "i Paraguay care ocup! locurile frunta"e în top al!turi de Danemarca "i Olanda.
CONCLUZIE
La baza acestui ebook, ca "i premiz! st! teoria profesorului Mehrabian:
Comunicatorul este mai degrab! validat de tonul "i felul cum transmite mesajul,
nu de mesaj!
Aceast! analiz! cantitativ! a celor 42 de primari români a confirmat aceast!
premis! prin faptul c!, într-adev!r, cele mai importante procente au subliniat
anumite tr!s!turi repetitive care pot explica succesul lor ca "i vorbitori publici "i
ne ofer! poate un instantaneu al comunicatorului public român acceptat "i validat
de c!tre comunitate.
Nu putem bineîn#eles extrapola aceste tr!s!turi la nivel na#ional sau în alte
domenii, dar se pot constitui ca "i mici indicii din mentalul colectiv al poporuluiromân dar totu"i un instantaneu cu termen de valabilitate limitat în sociologie.
7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 23/24
23
Sunt totu"i informa#ii utile "i re-confirm!ri ale experien#elor proprii care pot sprijini
eforturile de comunicare de business (branding personal, video blogging,
prezent!ri publice "i comunicarea tv) ale managerilor "i comunicatorilor români.
NOTE BIBLIOGRAFICE
Marian Petcu, O istorie ilustrat ! a publicit !" ii române # ti , Editura Tritonic, 2002
/ Istoria Jurnalismului # i a publicit !" ii în România , Marian Petcu, Polirom 2007
The Importance of Facial Expressions in a Presidential Debate : A Story In GIFs –
Link: http://www.usnews.com/news/blogs/washington-whispers/2012/10/01/the-
importance-of-facial-expressions-in-a-presidential-debate-a-story-in-gifs
Leonard Mlodinow, Adapted from Subliminal: how your unconscious mind rules
your behaviour – copyright 2012 – Link:https://www.psychologytoday.com/blog/subliminal/201205/how-we-are-judged-
our-voice-in-dating-and-the-workplace
Paul Ekman – Telling Lies: Clues to Deceit in the Marketplace, Politics, and
Marriage (W. W. Norton & Company, 1985) – Link:
https://en.wikipedia.org/?title=Paul_Ekman
Gallup.com 2011 – Studiu cantitativ pe un e"antion de 150.000 de persoane din
148 de #!ri. – Link:
http://www.descopera.ro/dnews/10404606-cat-de-fericiti-sunt-romanii-un-sondaj-
international-arata-care-sunt-cei-mai-fericiti-oameni-din-lume
Annie Murphy Paul "i a psihologilor Henry Roediger "i Mark McDaniel. “Make It
Stick: The Science Of Successful Learning ,”
7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor
http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 24/24
Ramona Le%eanu – Peste jum ! tate dintre români se v ! d primarii perfec " i – Link:
http://www.curierulnational.ro/Politic/2008-06-
12/Peste+jumatate+dintre+romani+se+vad+primari+perfecti
Rosie Ifould, Acting on impulse – Link:
http://www.theguardian.com/lifeandstyle/2009/mar/07/first-impressions-snap-
decisions-impulse
Georgiana Fefea, Descoper ! – Corpul t ! u îmi apar " ine – Link:
http://www.descopera.ro/stiinta/3926366-corpul-tau-imi-apartine
Izabela Glomnicu – Link: http://www.turismmarket.com/trei-tipologii-umane-cum-
sa-le-vorbesti-pe-limba-lor#sthash.8odzv2uP.dpuf
Wikipedia, Retorica – Link: https://ro.wikipedia.org/wiki/Retoric%C4