Download - Case Active. Solutii de arhitectura sustenabila

CCAASSEE AACCTTIIVVEESSoolluu]]iiii ddee aarrhhiitteeccttuurr`̀ ssuusstteennaabbiill`̀

MMooddeell HHoommee 22002200 II RReennoovv`̀rrii eenneerrggeettiiccee II PPlluugg’’nn’’ppllaayy -- ccll`̀ddiirrii mmoodduullaarree

AArrhhiitteeccttuurrii ssuusstteennaabbiillee

De mai mult de jum`tate de secol, din ce \n ce mai multe voci din \ntreaga lume ne avertizeaz` \n leg`tur` cu pericolul pe

care \l reprezint` epuizarea resurselor naturale,poluarea aerului [i a apei, defri[`rile masive,pierderea biodiversit`]ii etc. Ast`zi, responsabilipolitici, oameni de [tiin]`, economi[ti, sociologisau arti[ti, to]i fac apel la respectul fa]` demediu [i la o dezvoltare sustenabil`, pe toateplanurile.

Implica]i dintotdeauna \n transform`rilesociet`]ilor, arhitec]ii nu stau nici ei departe [i propun din ce \n ce mai multe solu]ii pentruconstruc]ii [i proiecte eco-responsabile, pe carele reg`sim sub diverse denumiri: arhitectur`organic`, bioclimatic`, ecologic` sau, mai nou,arhitectur` activ`. |n acest context, VELUX – ocompanie care s-a implicat activ \n schimbareatehnicilor de construc]ie \n arhitectur` \ntr-odirec]ie eco-sustenabil` - a decis \n 2010dezvoltarea unei rubrici tematice \n colaborarecu revista igloo. habitat & arhitectur`, \n care s`prezinte solu]ii ecologice contemporane \n arhitectur` [i design, concepte, dar mai alesproiecte definitivate, care [i-au probat cu succesfunc]ionalitatea.

Concept grafic [i redactare:igloomedia Brezoianu 4, ap. 1, Bucure[titel./fax: +40 21 313 41 18; www.igloo.ro

Foto copert`: © ADAM MORKFoto interior: © ADAM MORK ; © VELUX

Texte: Catrinel NEGRU, Viorica BUIC~

Aceast` publica]ie reune[te cele 10 proiecte publicate de-a lungul anului, ilustrând \n modexemplar principiile sustenabilit`]ii VELUX:eficien]` energetic` [i reducerea consumului deCO2; un mediu interior s`n`tos; energii regenerabile. Pentru a atinge nivele maxime deperforman]` \n toate cele trei direc]ii este nevoiede o abordare holist` a arhitecturii, fie c` estevorba de cl`diri complet noi, fie c` ne referim larenov`ri sau restaur`ri, de aceea informareacorect` despre procedurile [i pa[ii necesari, dar[i despre produsele existente este fundamental`.Fiecare trebuie s` \n]eleag` c` poate lua deciziipersonale de impact \n privin]a protec]iei mediului.

Prezentând proiecte care, f`r` a facecompromisuri estetice, reu[esc s` construiasc`un habitat ce protejeaz` mediul, ne dorim capublica]ia „Case active” s` devin` un reper deinformare pe pia]a româneasc` \n ceea ceprive[te locuirea sustenabil`.

Viorica Buic`

4/40 Case Active. Solu]ii de arhitectur` sustenabil` Model Home 2020

MM00ddeell HHoommee 22002200

SSeerriiaa ddee eexxppeerriimmeennttee „„MMooddeell HHoommee 22002200”” ffaaccee ppaarrttee ddiinn ssttrraatteeggiiaa ccoommppaanniieeii VVEELLUUXX ddee aa

pprroommoovvaa ccoonnssttrruuiirreeaa ssuusstteennaabbiill`̀.. DDaacc`̀,, \\nn pprreezzeenntt,, nnee ppeettrreecceemm 9900%% ddiinn ttiimmpp \\nn iinntteerriioorruull

uunnoorr ccll`̀ddiirrii ccaarree ccoonnssuumm`̀ ccccaa 4400%% ddiinn eenneerrggiiaa ppllaanneetteeii,, iiaarr 3300%% ddiinnttrree aacceesstteeaa nnuu ssuunntt

ccaappaabbiillee ss`̀ nnee ooffeerree uunn cclliimmaatt iinntteerriioorr ss`̀nn`̀ttooss [[ii ccoonnffoorrttaabbiill,, \\nn vviiiittoorr aacceesstt lluuccrruu ttrreebbuuiiee

ss`̀ ssee sscchhiimmbbee.. UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaann`̀ aa aaddooppttaatt uunn ppaacchheett lleeggiissllaattiivv ccoonnffoorrmm cc`̀rruuiiaa,, ppâânn`̀ \\nn

aannuull 22002200,, ttooaattee ssttaatteellee mmeemmbbrree ssuunntt oobblliiggaattee ss`̀--[[ii rreedduucc`̀ aattââtt ccoonnssuummuull ddee eenneerrggiiee,, ccââtt

[[ii eemmiissiiiillee ddee CCOO22 ccuu 2200%%,, iiaarr 2200%% ddiinn ccoonnssuummuull ttoottaall ddee eenneerrggiiee ttrreebbuuiiee ss`̀ pprroovviinn`̀ ddiinn

ssuurrssee rreeggeenneerraabbiillee..www.velux.com/modelhome2020

Pentru a r`spunde acestor noi cerin]e,cl`dirile trebuie \n primul rând s` fiesustenabile: s` consume cât mai pu]in`

energie, s` favorizeze un climat interiors`n`tos [i s` aib` un impact cât mai mic lanivelul mediului natural. |n plus, acesteatrebuie sa aib` un design actual [i s` se inte-greze cât mai bine \n fondul construit existent. Pentru aplicarea practic` a conceptului desustenabilitate trebuie urm`rite câteva direc]ii:termoizolarea, orientarea corect` fa]` depunctele cardinale, controlul \nsoririi [i alumbririi, \nlocuirea climatiz`rii cu ventila]ianatural` [i mecanic`, utilizarea energiei regenerabile [i a materialelor naturale [i/saureciclabile produse cu un minim de consumenergetic, folosirea aparaturii electrocasnicedin seria economic`.

Cele [ase proiecte Model Home 2020 ini]iatede VELUX sunt cl`diri-experiment, proiectate,construite [i monitorizate pentru a studiaaplicabilitatea practic` a principiilor enun]atemai sus. Diferen]ele ap`rute \ntre estim`riledin proiect [i realitate vor constitui o baz` destudiu pentru perfec]ionarea sistemelor [itehnologiilor utilizate \n fiecare caz \n parte.„Home for Life” este o locuin]` unifamilial`construit` \n Danemarca; „Green Lighthouse”– un centru studen]esc \n campusul dinCopenhaga; „Sunlighthouse” – o locuin]` uni-familial` \ntr-o zon` rural` din Austria,„LichtAktiv Haus” – o renovare \n spirit ener-getic a unei locuin]e tip din Germania,„CarbonLight Homes” – dou` locuin]e cuplate\ntr-un or`[el din Marea Britanie,

iar „Maison Air et Lumiere” – o locuin]` unifa-milial` modular` \ntr-o suburbie a Parisului.Varietatea amplasamentelor [i a func]iunilorcelor [ase cl`diri ofer` o baz` de studiu intere-sant`, demonstrând c` principiile susten-abilit`]ii pot fi aplicate \n cazuri din cele maidiverse, de la proiecte noi la interven]ii asuprafondului construit existent.


HHoommee ffoorr LLiiffeeCCaassaa ccaarree pprroodduuccee mmaaii mmuulltt ddeeccââtt ccoonnssuumm`̀

PPrriimmuull eexxppeerriimmeenntt ddiinn sseerriiaa VVEELLUUXX –– MMooddeell HHoommee 22002200,, ddeennuummiitt „„HHoommee ffoorr LLiiffee””,, aa ffoosstt iinnaauugguurraatt \\nn aapprriilliiee 22000099 \\nn AAaarrhhuuss,, DDaanneemmaarrccaa.. LLooccuuiinn]]aa uunniiffaammiilliiaall`̀ ddee 119900 mmpp,, ccuu rreeggiimm ddee \\nn`̀ll]]iimmee ppaarrtteerr pplluuss mmaannssaarrdd`̀,, eessttee pprrooiieecc--ttaatt`̀ aassttffeell \\nnccåått ss`̀ rreedduucc`̀ llaa mmiinniimmuumm ccoonnssuummuull ddee eenneerrggiiee rreezzuullttaatt ddiinn eexxppllooaattaarree [[ii ss`̀ aassiigguurree uunn cclliimmaatt iinntteerriioorrccuu uunn nniivveell rriiddiiccaatt ddee ccoonnffoorrtt.. ||nncceeppåånndd ccuu 11 iiuulliiee 22000099,, oo ffaammiilliiee ddee ppaattrruu ppeerrssooaannee ss--aa mmuuttaatt aaiiccii ppeennttrruu aa oo llooccuuiittiimmpp ddee uunn aann,, mmoonniittoorriizzåånndd \\nn mmoodd oobbiieeccttiivv [[ii ssuubbiieeccttiivv eeffiicciieenn]]aa ddiiffeerriitteelloorr eelleemmeennttee aallee pprrooiieeccttuulluuii..

Locuin]a este pozi]ionat` pe teren astfel\ncåt orientarea acoperi[ului s` permit`utilizarea optim` a panourilor solare.

Suprafe]ele vitrate – ferestre verticale [i ferestrede mansard` – \nsumeaz` cca 40% dinsuprafa]a util`, procent care, \n cazurilecurente, ajunge la cca 20-25%. Prin aceasta,nevoia de iluminare artificial` a spa]iilor petimpul zilei scade pån` aproape de zero.Ferestrele de mansard` asigur` o termoizolarecorespunz`toare, fiind prev`zute cu jaluzeleinterioare, pentru evitarea \nsoririi preaputernice, precum [i cu rulouri exterioare,pentru a opri razele soarelui \nainte de a treceprin geam, evitånd astfel supra\nc`lzirea petimpul verii. Acelea[i rulouri asigur` [itermoizolarea suplimentar` a anvelopantei pe timpul nop]ii, \n anotimpurile mai reci.

Iarna, ventila]ia se realizeaz` prin admisia deaer proasp`t \n spa]iile locuite [i evacuareaaerului viciat prin spa]iile de serviciu, cu recir-cularea c`ldurii. Fiecare \nc`pere beneficiaz`de vitraje pe minimum dou` laturi, permi]åndo ventila]ie natural` corespunz`toare pe timpulverii, reglat` de un sistem inteligent care\nlocuie[te nevoia de condi]ionare a aerului.Deschiderea [i \nchiderea ferestrelor \n vedereaventila]iei, precum [i ac]ionarea elementelorde control al \nsoririi se fac la comanda unuisistem inteligent, alimentat de o surs` deenergie solar` – panouri cu celule fotovoltaice montate pe acoperi[. Anvelopantase transform`, astfel, \ntr-o „fa]ad` activ`”,care r`spunde prin diferite scenarii [i combi-na]ii de ac]iuni condi]iilor de mediu carevariaz` de la un anotimp la altul [i \n

momentele diferite ale aceleia[i zile.|nc`lzirea apei calde menajere se realizeaz` cu ajutorul panourilor solare montate pe \nvelitoare, iar \nc`lzirea spa]iilor esteasigurat` de o pomp` de c`ldur` – un sistemecologic care \nlocuie[te sistemele tradi]ionalede ardere a combustibililor fosili.Energia regenerabil` [i f`r` emisii de carbon,produs` de pompa de c`ldur`, panourilesolare [i celulele fotovoltaice dep`[e[te cu9,4% consumul de energie estimat pentrulocuire, ceea ce, \n 30 de ani, echivaleaz` curecuperarea energiei utilizate pentruproducerea materialelor [i construc]ia efectiv`a casei. Structura, \nchiderile [i comparti-ment`rile din profile metalice [i din lemnlamelar au fost produse [i puse \n oper` cu unconsum mult mai mic de resurse decåt zid`riile

tradi]ionale, fiind \n \ntregime reciclabile.Imaginea arhitectural` reprezint` unul dintreprincipalele puncte forte ale acestui proiect.Contrazicånd experien]a curent`, \n caread`ugarea unor elemente, cum ar fi panourilesolare [i rezervoarele aferente, duce lacompromiterea iremediabil` a aspectuluicl`dirii, „Home for Life” demonstreaz` cum se pot integra \n mod eficient elementele detehnologie de ultim` or` \ntr-un conceptunitar, deopotriv` tradi]ional [i modern.|nvelitoarea [i fa]adele sunt acoperite cuardezie de culoare gri \nchis – un materialnatural, a c`rui produc]ie implic` emisiiminime de CO2, pentru a reduce la minimumprezen]a vizual` a panourilor solare de culoareneagr`. Panourile solare pentru \nc`lzirea apeicalde sunt modulate pe dimensiunile fere-strelor de mansard`, amplasate al`turi deacestea. La parter, peretele din lamele de lemn \nculoarea cire[ului adaug` o not` de c`ldur`suprafe]ei lise de piatr`. Vitrajele mari orientate


c`tre sud, apar]inånd livingului [i diningului,sunt umbrite de balconul de la etaj, respectivde consola acoperi[ului, protejånd fa]` deinciden]a vertical` a soarelui puternic deamiaz`, \n zilele de var`, dar permi]ånd soarelui de iarn`, care se ridic` mai pu]in pebolt`, s` lumineze [i s` \nc`lzeasc` interiorul.Culoarea alb` utilizat` pentru finisareapere]ilor [i a suprafe]elor \nclinate permitedifuzia [i distribu]ia optim` a luminii la interior.|n absen]a unor finisaje variate, imagineaarhitectural` este animat` de compozi]ia planurilor verticale [i \nclinate [i, mai ales, de proiec]ia \n permanenta schimbare aluminii pe pardoseal` [i pere]i. Dup` \ncheierea experimentului se vor colectadatele privind impactul cl`dirii atât asupramediului, cât [i asupra s`n`t`]ii, stilului devia]` [i confortului locuitorilor acesteia,urmånd ca \n viitor aceste informa]ii s` consti-tuie o baz` de pornire pentru viitoarele inova]ii tehnologice destinate \mbun`t`]irii calit`]iivie]ii [i \ns`n`to[irii pe termen lung a mediuluinatural.


GGrreeeenn LLiigghhtthhoouusseeOO ccll`̀ddiirree ppuubblliicc`̀ ccuu zzeerroo eemmiissiiii ddee ccaarrbboonn

AAll ddooiilleeaa pprrooiieecctt ddeejjaa iinnaauugguurraatt ddiinn sseerriiaa cceelloorr [[aassee eexxppeerriimmeennttee VVEELLUUXX –– MMooddeell HHoommee 22002200 –– eessttee uunn ssppaa]]iiuummuullttiiffuunncc]]iioonnaall ddee ssttuuddiiuu [[ii rreeccrreeeerree ppeennttrruu ssttuuddeenn]]ii,, aammppllaassaatt \\nn ccaammppuussuull uunniivveerrssiittaarr ddiinn CCooppeennhhaaggaa..PPrriinncciippaalluull mmeerriitt aall aacceessttuuii pprrooiieecctt eessttee cceell ddee aa ffii pprriimmaa ccll`̀ddiirree ppuubblliicc`̀ ddiinn DDaanneemmaarrccaa nneeuuttrr`̀ ddiinn ppuunnccttuull ddeevveeddeerree aall eemmiissiiiilloorr ddee ccaarrbboonn.. MMaaii mmuulltt,, vvoolluummeettrriiaa ccll`̀ddiirriiii [[ii aalleeggeerreeaa ssiisstteemmeelloorr ddee iinnssttaallaa]]iiii uurrmm`̀rreessccmmaaxxiimmiizzaarreeaa eeffiicciieenn]]eeii eenneerrggeettiiccee..

Cele dou` concepte de baz` pentrudefinirea structurii sunt cadranul solar,deoarece sistemele cl`dirii sunt activate

prin mi[carea soarelui, [i „green lighthouse” –„farul verde”, un far inversat care, \n loc sèmit` lumina c`tre exterior, capteaz` luminasolar` spre interior [i o amplific`.Cl`direa, alc`tuit` din parter [i dou` etaje, este de plan circular, reducånd suprafa]aanvelopantei [i, prin aceasta, [i pierderile dec`ldur`. Accesul se realizeaz` printr-un decupaj\n volumul principal [i este umbrit pentru acrea un spa]iu intermediar din punct de vederetermic \ntre exterior [i interior.Acoperirea este orientat` c`tre sud [i \nclinat`la un unghi optim pentru a utiliza panourilesolare pentru \nc`lzire [i panourile fotovoltaicepentru generarea energiei electrice. Panourile

solare sunt conectate la rezervorul pompei dec`ldur` amplasate \n subsol, care utilizeazènergia geotermal` pentru \nc`lzirea \npardoseal`. Procentual, 35% din c`ldura necesar` este furnizat` de panourile solare [i pompa de c`ldur`, \n timp ce 65% provinedin re]eaua public` de termoficare. Utilizareatermofic`rii este o alegere ecologic`, \ntrucåt,\n Danemarca, aceasta se bazeaz` \n propor]iede 35% pe surse de energie regenerabil`.Alimentarea pompei de c`ldur` cu energieprovenit` din termoficare, \n loc de electrici-tate, scade consumul de energie electric` [i,prin aceasta, [i nivelul de poluare [i cel alcosturilor de \ntre]inere.Dezvoltarea cl`dirii \n jurul unui atrium carecuprinde holul [i circula]iile verticale [i proiectarea \n partea superioar` a unor

ferestre \nclinate, care se deschid sau se \nchidconform condi]iilor atmosferice, \nl`tur`nevoia climatiz`rii pe timp de var`, permi]åndaerului s` circule \n mod natural pe bazaefectului de tiraj (aerul cald este evacuat per-manent prin partea superioar`, iar atmosfera \ninterior r`måne tot timpul pl`cut`). Vitrajelezenitale amplasate deasupra atriumului asigurò iluminare optim` a interiorului, sc`zåndnecesarul de iluminare artificial` la un sfert. Concomitent, ferestrele din anvelopant` suntprev`zute cu jaluzele exterioare care se ridic`sau se coboar` progresiv pe toat` durata zilei,\n func]ie de inciden]a razelor solare,asigurånd umbrirea optim` a suprafe]ei vitrate [i evitånd, astfel, supra\nc`lzirea interiorului.Comanda automat` a jaluzelelor poate fi, \ns`,anulat`, prin comand` manual` (\n anumite

cazuri, automatizarea excesiv` poate crea o senza]ie de insecuritate). Ferestrele perime-trale se deschid [i se \nchid la comanda unorsenzori, pentru a facilita ventilarea natural`, \ncazul \n care condi]iile atmosferice o permit, [ipentru a activa sistemul de ventila]ie curecuperare de c`ldur` atunci cånd condi]iileexterioare sunt nefavorabile. Dotarea cl`dirii, din punctul de vedere alechipamentelor, respect` principiile economieide energie, toate calculatoarele avånd consumminim [i iluminatul func]ionånd pe baz` deleduri alimentate de la panourile solare.Acestea \[i adapteaz` instantaneu intensitateala cantitatea de lumin` natural` existent` \n\nc`pere. Pentru unele dintre spa]iile f`r` ilu-minare natural` direct` este utilizat` tehnolo-gia tunelului solar, un canal tubular vertical tipperiscop care transmite razele solare pe verti-cal`, prin reflexia succesiv` a luminii. Pe scurt,avem de-a face cu un adev`rat model pentruarhitectura urm`torilor ani.



SSuunnlliigghhtthhoouusseePPrriimmaa ccaassaa uunniiffaammiilliiaall`̀ ccuu zzeerroo eemmiissiiii ddee ccaarrbboonn ddiinn AAuussttrriiaa

AAll ttrreeiilleeaa eexxppeerriimmeenntt ddiinn sseerriiaa VVEELLUUXX –– MMooddeell HHoommee 22002200 eessttee llooccuuiinn]]aa SSuunnlliigghhtthhoouussee ddiinn AAuussttrriiaa,, pprrooiieeccttaatt`̀ ddee bbiirroouull HHeeiinn--TTrrooyy AArrcchhiitteekktteenn..

Amplasat` pe un teren în pant`, cu vederespre lac, îns` cu o pozi]ie dezavantajoas`fa]` de punctele cardinale – f`r` ori-

entare sudic` [i par]ial umbrit` de arbori înal]i– cl`direa dovede[te c` se poate facearhitectur` neutr` din punctul de vedere alemisiilor de carbon, chiar [i în absen]acondi]iilor optime, atât timp cât arhitectul d`dovad` de inventivitate. În primul rând,decuparea unui patio în volumul construit per-mite iluminarea natural` a unei suprafe]e multmai mari decât în cazul unui volum compact.În plus, terasa dintre spa]iul buc`t`riei [i cel aldiningului permite extinderea c`tre exterior azonei de zi pe timpul verii.

Livingul este luminat natural în profunzimeprintr-o solu]ie ingenioas`, [i anume preved-

erea unor luminatoare înclinate, amplasate laîn`l]imea unui nivel [i jum`tate, care ajung lacoroana arborilor, ridicându-se deasupra zoneiumbrite. Ni[a de lectur` orientat` pe laturaopus` a livingului, ofer` posibilitatea de apetrece timpul într-un mod pl`cut într-unspa]iu protejat de însorirea direct`, obositoarepentru ochi.

Cl`direa corespunde tuturor cerin]elor unuimediu de via]` s`n`tos, atât din punct devedere energetic, cât [i al climatului interior [iexterior. Din perspectiva economiei deenergie, cerin]ele respectate ar fi urm`toarele:sc`derea consumului, realizat` prin iluminareacu LED [i prin echiparea cu electrocasnice [ibaterii economice, utilizarea exclusiv` aenergiei regenerabile (solar` – panouri

fotovoltaice [i de înc`lzire a apei calde,geotermal` – prin pompa de c`ldura sol-ap`prev`zut`), producerea unei cantit`]i mai maride energie decât cea consumat`, pentru aacoperi pierderile de energie [i emisiilerezultate din producerea [i transportul materi-alelor, precum [i din lucr`rile de [antier (încazul de fa]`, Sunlighthouse î[i va acoperipierderile în 30 de ani, devenind neutr` dinpunct de vedere al emisiilor de carbon) [iabsen]a climatiz`rii, înlocuit` cu succes deventila]ia natural` realizat` prin efectul de tiraj natural.

Climatul interior este definit de iluminarea [iventilarea natural`: suprafa]a vitrat`echivaleaz` cu 42% din suprafa]a util`, fa]` de20-25% cât este uzual. De asemenea,


se men]ine o temperatur` agreabil` tot anul(cl`direa este gândit` astfel încât s` nu sedep`[easc` temperatura interioar` de 26 degrade, indiferent de condi]iile exterioare, lucrucare se va verifica pe parcursul locuirii), iarmaterialele de construc]ie folosite sunts`n`toase, f`r` emisii nocive.

Au fost utilizate materiale locale precum lemn,termoizola]ie celulozic`, pl`ci de gipscartoninerte, iar pentru infrastructur` s-a utilizat untip de beton ecologic. Adaptarea optim` lamediul exterior const` în punerea în valoare a condi]iilor climatice [i topografice (eficien]arealizat` prin forma cl`dirii, care exploateaz` lamaximum poten]ialul sitului), orientarea c`tresoare (întreaga învelitoare fiind constituit` dinpanouri fotovoltaice [i celule solare pentru

înc`lzirea apei) [i trecerea cursiv` de la interiorla exterior, spa]iile intermediare de tippatio/teras` având o contribu]ie benefic` la microclimatul din vecin`tatea fa]adei.

Al`turi de avantajele energetice, arhitecturacl`dirii are [i o cert` valoare estetic`, volumulmonolit placat cu lemn [i acoperit în întregimecu panouri solare închise la culoare fiind oprezen]` puternic` [i u[or recognoscibil`.Ferestrele de mansard` se potrivesc perfect,integrându-se în planul învelitorii, iarcomponentele electrice ale acestora (sistemulde deschidere, rulourile [i jaluzelele) sunt alimentate exclusiv cu energie solar`. F`r` aface risip` de materiale, cl`direa surprinde prin accentele sale volumetrice, corpul lumina-toarelor livingului, decupajul trapezoidal alterasei, frângerea pantei acoperi[ului, carer`mân subordonate imaginii de ansamblu.

18/40 Case Active. Solu]ii de arhitectur` sustenabil` Renov`ri Energetice

PPrrooiieecctteellee ddee rreennoovvaarree eenneerrggeettiicc`̀ ssee rreeffeerr`̀ llaa rreeaabbiilliittaarreeaa uunnoorr ccll`̀ddiirrii eexxiisstteennttee ppeennttrruu aa

ccoorreessppuunnddee ssttaannddaarrddeelloorr llooccuuiirriiii ccoonntteemmppoorraannee,, îînn pprriimmuull rrâânndd ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree aall

eeccoonnoommiieeii ddee eenneerrggiiee [[ii aall rreedduucceerriiii ccoossttuurriilloorr ddee eexxppllooaattaarree,, pprreeccuumm [[ii ppeennttrruu aa ccrreeaa oo

aattmmoossffeerr`̀ iinntteerriiooaarr`̀ ppll`̀ccuutt`̀ [[ii ss`̀nn`̀ttooaass`̀ ppeennttrruu llooccuuiittoorrii.. AAttuunnccii ccâânndd ssee rreeffeerr`̀ llaa ccll`̀ddiirrii

pprrootteejjaattee,, rreennoovvaarreeaa eenneerrggeettiicc`̀ ssee rreeaalliizzeeaazz`̀ îînn ppaarraalleell ccuu rreessttaauurraarreeaa,, iinntteerrvveenn]]iiaa

ttrreebbuuiinndd ss`̀ ssccooaatt`̀ îînn eevviiddeenn]]`̀ ccaarraacctteerruull oorriiggiinnaarr aall aarrhhiitteeccttuurriiii [[ii îînn ppaarraalleell ss`̀ rreezzoollvvee

ttooaattee pprroobblleemmeellee ddee ccoonnffoorrtt aapp`̀rruuttee ppee ppaarrccuurrssuull llooccuuiirriiii ccll`̀ddiirriiii..

RReennoovv`̀rrii EEnneerrggeettiiccee

GGuullllaannddssggaarrddeennUUnn pprrooiieecctt ddee rreennoovvaarree rreezziiddeenn]]iiaall`̀

CCaa ppaarrttee aa pprrooggrraammuulluuii iinnii]]iiaatt ddee oorraa[[uull CCooppeennhhaaggaa ccuu ssccooppuull ddee aa rreedduuccee ppåånn`̀ \\nn aannuull 22001155 eemmiissiiiillee ddee ccaarrbboonn ccuu2200%% [[ii ddee aa aattiinnggee nneeuuttrraalliittaatteeaa ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree aall aacceessttoorraa \\nn 22002255,, pprrooiieeccttuull ddee rreennoovvaarree rreezziiddeenn]]iiaall`̀GGuullllaaddssggaarrddeenn uurrmm`̀rree[[ttee ttrraannssffoorrmmaarreeaa uunneeii zzoonnee ccuu pprroobblleemmee ssoocciiaallee \\nnttrr--uunn mmooddeell ddee ssuucccceess,, aattrraaccttiivv ppeennttrruu oovvaarriieettaattee mmaaii mmaarree ddee llooccaattaarrii.. ||nnttrruuccåått 7755%% ddiinn ttoottaalluull eemmiissiiiilloorr uurrbbaannee ddee CCOO22 pprroovviinnee ddiinn eexxppllooaattaarreeaa ccll`̀ddiirriilloorr,,iinnvveessttiirreeaa \\nn rreennoovvaarreeaa eenneerrggeettiicc`̀ aa aacceessttoorraa eessttee pprriimmuull [[ii cceell mmaaii iimmppoorrttaanntt ppaass \\nn ddiirreecc]]iiaa mmiinniimmiizz`̀rriiii nniivveelluulluuii ddee CCOO22..


Construit \n 1978 [i cuprinzånd 11blocuri de locuin]e sociale cu \n`l]imeade D+P+3+M, ansamblul Gullands-

garden este \n prezent locuit \n regim de\nchiriere de persoane [i familii cu veniturimici. Iluminarea natural` minimal`, aspectul\nvechit [i costurile mari de \ntre]inere cauzatede lipsa de izolare termic` sunt factori careafecteaz` calitatea vie]ii [i duc \n timp lap`r`sirea zonei de c`tre reziden]ii tineri [iactivi profesional, l`sånd \n urm` familiile defa-vorizate [i persoanele \n vårst` care nu aualternative. Planul propus are ca scop general ini]iereaunui proces de schimbare a cartierului astfelîncât acesta s` fie un loc mai sigur pentrulocuit, unde oamenii vor prospera [i se vaob]ine o mai mare putere de ac]iune local` [ipersonal`. Scopul este, de asemenea, acela dea schimba imaginea cartierului, astfel încâtoamenii s` aleag` s` locuiasc` aici din proprieini]iativ` [i nu pentru c` aceasta este unica lorposibilitate.Proiectul de renovare cuprinde modific`risemnificative de arhitectur` [i instala]ii, avândîn vedere, s`n`tatea [i confortul locatarilor.Din punct de vedere arhitectural, se prevedetransformarea podului nelocuibil \n mansard`locuibil`, \n dou` forme adaptabile la diferiteleprofiluri ale locuitorilor: fie ca garsoniere pen-tru tineri, cuprinzånd numai nivelul podului,fie ca parte a unor apartamente duplex cuscar` interioar`, incluzånd [i etajul inferior. |nambele cazuri, iluminarea optim` esteasigurat` de ferestre de mansard`, dispuse lajoas` \n`l]ime pentru vizibilitate [i aproape decoam` a aduce lumina natural` la ambeleniveluri ale apartamentelor prin intermediuldeschiderilor din jurul sc`rilor. Beneficiileilumin`rii naturale sunt atât s`n`tatea [i

confortul locatarilor, cât [i sc`derea costurilorde utilizare prin economisirea costurilor pentruelectricitate pentru iluminatul artificial.|n cazul apartamentelor de la etajele 1 [i 2,modific`rile constau \n închiderea balcoanelor,care vor r`mâne spa]ii neînc`lzite, m`rireaunor goluri [i realizarea de balcoane fran]uze[tipentru mai mult` lumin` natural` [i \nlocuireatuturor tåmpl`riilor [i vitrajelor cu uneleeficiente termic. La nivelul anvelopantei, se vortermoizola exterior toate fa]adele [i [arpanta,cu o aten]ie special` acordat` pere]ilordemisolului (\n prezent complet neizola]i), se vor prevedea grilaje pentru ventilareanatural` a spa]iilor pentru a compensaetan[eitatea noilor tåmpl`rii [i a asigurare\mprosp`tarea [i uscarea aerului interior, atåtpentru s`n`tatea locuitorilor, cåt [i din motiveenergetice, aerul uscat fiind mai u[or de\nc`lzit decåt aerul umed.Casele sc`rilor vor fi iluminate zenital cuferestre de mansard` care asigur` [i ventila]ianatural`. Pe \nvelitoare vor fi montate panourisolare pentru \nc`lzirea apei calde [i celulefotovoltaice pentru func]ionarea \nc`lziriielectrice \n pardoseal` de la nivelul podului.Apa de ploaie va fi colectat` [i reutilizat`pentru func]ionarea sp`l`toriei ecologicecomune din demisol (func]ionånd cu ap` maipu]in dur`, va permite sc`derea cantit`]ii dedetergen]i), pentru rezervoarele de ap` aletoaletelor [i pentru umplerea iazuluiornamental din gr`dina nou amenajat`. Dinpunct de vedere al instala]iilor, vor fischimbate conductele uzate, centrala termic`va fi \nlocuit` cu una nou`, mai eficient` [i maipu]in poluant`, va fi drenat spa]iul perimetraldin jurul demisolului [i vor fi hidroizola]i pere]iiacestuia pentru a preveni infiltra]iile de ap`.|n cazul \n care acest proiect va fi agreat dereziden]i [i pus \n practic`, va fi monitorizatefectul interven]iei asupra calit`]ii vie]iilocuitorilor, atåt din punct de vedere alconfortului [i al cheltuielilor, cåt [i dinperspectiva social`, estimåndu-se o revenireconsiderabil` a sentimentului de coeziune \ntremembrii comunit`]ii [i transformareacartierului \ntr-un model de dezvoltare,demonstrånd aplicabilitatea principiilor [isolu]iilor ecologice \n cazul cl`dirilor existente.


OOSSRRAAMMCCuullttuurree CCeennttrree

CCeennttrruull CCuullttuurraall OOSSRRAAMM ssee aaffll`̀ \\nn ccaarrttiieerruull VVaallhhaallssggaaddee ddiinn CCooppeennhhaaggaa,, ffiiiinndd aammeennaajjaatt \\nnttrr--oo vveecchhee ccll`̀ddiirreeiinndduussttrriiaall`̀.. CCoonnssttrruuiitt`̀ \\nn 11995533,, aacceeaasstt`̀ pprriimm`̀ ccll`̀ddiirree pprreeffaabbrriiccaatt`̀ ddiinn CCooppeennhhaaggaa aadd`̀ppoosstteeaa iinnii]]iiaall bbiirroouurrii [[iissppaa]]iiiillee ddee ddeeppoozziittaarree aallee ccoommppaanniieeii OOssrraamm,, ddiissttrriibbuuiittee ppee ppaarrtteerr [[ii uunn eettaajj aaccooppeerriitt \\nn [[aarrppaanntt`̀.. FFoorrmmaa ppaarraalleelliippii--ppeeddiicc`̀ ssiimmppll`̀ [[ii ffaa]]aaddaa ddiinn eelleemmeennttee pprreeffaabbrriiccaattee aauu ppeerrmmiiss rreeccoonnffiigguurraarreeaa ssppaa]]iiuulluuii iinntteerriioorr ppeennttrruu aa ffaaccee lloocccceelloorr ddoouu`̀ ss`̀llii ddee aaccttiivviitt`̀]]ii [[ii eevveenniimmeennttee ((ddee 8800,, rreessppeeccttiivv 112200 ddee ppeerrssooaannee)),, pprreeccuumm [[ii ssppaa]]iiiilloorr aaddiiaacceennttee ddeebbiirroouurrii,, ss`̀llii ddee ccoonnffeerriinn]]ee,, aatteelliieerree,, bbuucc`̀tt`̀rriiii [[ii ggrruuppuurrii ssaanniittaarree..

Renovarea \n spirit ecologic a presupusizolarea termic`, m`rirea suprafe]ei vitratepentru a reduce nevoia de lumin`

artificial`, ventilarea predominant natural` [icontrolul \nsoririi. Fiecare dintre aspectele demai sus a fost explicitat prin solu]iile arhitec-turale alese, acestea din urm` avånd \n plus [i misiunea de a revela elementele industrialevaloroase ale cl`dirii [i de a aduce imagineageneral` la standarde contemporane.Prima inova]ie const` \n solu]ia de termoizo-lare a fa]adei principale: pentru a nu adùgaun strat izolant clasic la exteriorul fa]adei, lucrucare ar fi compromis imaginea tehnologicìni]ial`, fa]ada a fost dublat` la interior de unperete de sticl` termoizolatoare, pe \n`l]imea\ntregului nivel, ob]inåndu-se astfel atåt unefect termic semnificativ (stratul de aer dintrecele dou` fa]ade, izolarea oferit` de vitraj),precum [i unul estetic, peretele vechi fiind pus\n valoare asemenea unui exponat de muzeu.|n plus, pe toat` lungimea fa]adei sedesf`[oar` un coridor care ac]ioneaz` ca unspa]iu-tampon, fiind \nc`lzit mai pu]in decåt\nc`perile de activit`]i [i garantåndu-leacestora o temperatur` optim` prin separareafa]` de anvelopanta dubl`. Pentru a minimiza

nevoia de lumin` artificial` [i a crea oambian]` interioar` pl`cut`, potrivitàctivit`]ilor desf`[urate (cursuri de dans,prelegeri, ateliere de crea]ie), au fost luatedou` m`suri radicale, [i anume: realizarea uneideschideri \n placa dintre etaje,corespunz`toare holului de acces nou creat,ob]inåndu-se astfel un spa]iu pe dou` niveluriiluminat zenital cu ferestre de mansard`,respectiv dezafectarea plafonului dintre etaj [ipod, prin decupaje rectangulare situate \n centrul \nc`perilor, deasupra s`lilor de mari dimensiuni, iluminateprin intermediul ferestrelor de mansard`.Astfel s-a ob]inut nu numai un aport semnifica-tiv de lumin` solar`, ci [i punerea \n eviden]` asistemului de ferme metalice ale acoperi[ului,f`cåndu-se leg`tura cu aspectul tehnologic alfa]adei exterioare.Ferestrele de mansard` integrate \n \nvelitoareau fost echipate cu sisteme electrice pentruac]ionarea elementelor de protec]ie solar`(rulouri exterioare [i jaluzele interioare),precum [i cu sisteme de deschidere automat`pentru ventilarea natural` a spa]iilor [i\nchidere automat` cu senzor de precipita]ii. Ferestrele de mansard` orientate c`tre nord au

fost dotate cu vitraje super-termoizolante, \ntimp ce ferestrele orientate c`tre sud au bene-ficiat de vitraje termoizolate normal.Pe partea de sud a \nvelitorii – corespunzåndfa]adei secundare a cl`dirii – au fost amplasatepanouri solare pentru \nc`lzirea apei caldemenajere din buc`t`rii [i grupurile sanitare. Combinånd \n mod discret [i minimalist unproiect de restaurare cu unul de reabilitareenergetic`, Centrul Cultural OSRAM reu[e[te\n primul rånd o reabilitare moral` a cl`dirii [ia \ntregului cartier, acesta servind \n 2009 caobiect de studiu \n cadrul Conferin]ei COP15UN privind schimb`rile climatice, ce a avut locla Copenhaga. |n urma acestui parteneriatpublic-privat, ini]iat de autorit`]ile locale [i pus\n practic` de companiile private specializate \ntehnologii ecologice, un num`r mare de cl`diridin cartierul Valhalsgade au fost aduse la stan-dardele anilor 2010, devenind un model desustenabilitate, ecologie [i reabilitare social`.

Iluminarea natural` [i ventila]ia natural` aspa]iilor din mansard` contribuie lareducerea consumului de energie electric`

destinat` corpurilor de iluminat [i ventila]iemecanic`, cåt [i a surselor de r`cire pe timp devar`. Au fost inserate \n [arpant` vitraje for-mate din cåte patru ferestre de mansard`:dou` module inferioare de dimensiuni maimari, pentru a permite un cåmp vizual cåt maiextins, [i dou` module superioare mai micicare, prin deschidere automatizat`, asigur`ventila]ia natural` \n condi]ii maxime de sigu-ran]` din punct de vedere al \n`l]imii para-petului [i aduc lumina natural` în profunzimeaînc`perilor. Modulul este completat la parteasuperioar` de dou` panouri solare de dimensi-uni egale cu ferestrele mari, care asigur` apacald` pentru grupurile sanitare [i \nc`lzirea


{{ccooaallaa GGuullddbbeerrgg ddiinn CCooppeennhhaaggaa

CCeennttrruull CCuullttuurraall OOSSRRAAMM ssee aaffll`̀ \\nn ccaarrttiieerruull VVaallhhaallssggaaddee ddiinn CCooppeennhhaaggaa,, ffiiiinndd aammeennaajjaatt \\nnttrr--oo vveecchhee ccll`̀ddiirree iinndduuss--ttrriiaall`̀.. CCoonnssttrruuiitt`̀ \\nn 11995533,, aacceeaasstt`̀ pprriimm`̀ ccll`̀ddiirree pprreeffaabbrriiccaatt`̀ ddiinn CCooppeennhhaaggaa aadd`̀ppoosstteeaa iinnii]]iiaall bbiirroouurrii [[ii ssppaa]]iiiillee ddeeddeeppoozziittaarree aallee ccoommppaanniieeii OOssrraamm,, ddiissttrriibbuuiittee ppee ppaarrtteerr [[ii uunn eettaajj aaccooppeerriitt \\nn [[aarrppaanntt`̀.. FFoorrmmaa ppaarraalleelliippiippeeddiicc`̀ssiimmppll`̀ [[ii ffaa]]aaddaa ddiinn eelleemmeennttee pprreeffaabbrriiccaattee aauu ppeerrmmiiss rreeccoonnffiigguurraarreeaa ssppaa]]iiuulluuii iinntteerriioorr ppeennttrruu aa ffaaccee lloocc cceelloorr ddoouu`̀ss`̀llii ddee aaccttiivviitt`̀]]ii [[ii eevveenniimmeennttee ((ddee 8800,, rreessppeeccttiivv 112200 ddee ppeerrssooaannee)),, pprreeccuumm [[ii ssppaa]]iiiilloorr aaddiiaacceennttee ddee bbiirroouurrii,, ss`̀llii ddeeccoonnffeerriinn]]ee,, aatteelliieerree,, bbuucc`̀tt`̀rriiii [[ii ggrruuppuurrii ssaanniittaarree..

subsolului.Ferestrele de mansard` sunt echipate curulouri exterioare parasolare cu baterie solarcare reflect` 80% din c`ldura solar`, l`såndlumina s` p`trund` f`r` o diminuare cantita-tiv` important`. De asemenea, acestea au [ifunc]ia de a \mpiedica fenomenul de str`lucireexcesiv` pe timp de var`, asigurånd condi]iioptime de lucru pentru elevi. |ntregul sistem este echipat cu un program decontrol centralizat al elementelor anvelopantei:diminea]a, \nainte de cursuri, precum [i \ncazul \n care nivelul de CO2 cre[te semnifica-tiv, ferestrele sunt deschise pentru ventilare;vara, \n timpul nop]ii, se realizeaz` ventilareageneral` pentru r`cirea aerului interior. |ncazul \n care radia]ia solar` este excesiv`,rulourile parasolare coboar` automat. Un

senzor de presiune a våntului comand` caredintre ferestre pot fi deschise f`r` a r`ci spa]iulexcesiv, iar senzorii de ploaie \nchid automattoate ferestrele pentru a sigila anvelopanta \ncaz de intemperii. Operarea centralizat` a sis-temului poate fi anulat` prin comand` manu-al` \n orice moment, permi]ånd utilizatorilor s`adapteze scenariile prestabilite la nevoile lorreale. Totodat`, copiii pot urm`ri pe un ecranafi[at \n holul [colii atåt consumul de ap`,c`ldur` [i electricitate, cåt [i nivelul de emisiide CO2. Prevederea sistemelor de iluminare natural` [iventila]ie este o investi]ie pe termen lung \nviitorul copiilor: lumina natural` stimuleaz`atåt procesul de \nv`]are, prin concentrareaaten]iei [i \mbun`t`]irea memoriei, cåt [i stareageneral` de bine, sporind imunitatea.

Re\mprosp`tarea aerului reduce riscul alergiilor[i asigur` evacuarea dioxidului de carbon [i avaporilor de ap` produ[i prin respira]ie.Dincolo de beneficiile sale directe asupra pro-cesului de \nv`]`mânt, cl`direa a servit dreptcadru pentru Forumul Copiilor privindschimb`rile climatice, care a avut loc \n 2009.|n spa]iile nou amenajate – s`lile de clas`, cen-trul educa]ional [i locurile de recreere – au fostorganizate ateliere interna]ionale pentru elevi,avånd ca scop producerea de postere, bro[uri[i prezent`ri referitoare la protec]ia mediului,acestea fiind ulterior popularizate. Astfel, ceimici au devenit con[tien]i de principiile ecolo-giei [i ale economisirii de energie, acesta fiindunul dintre cele mai importante rezultate aleforumului.

26/40 Case Active. Solu]ii de arhitectur` sustenabil` Plug’n’play - Cl`diri modulare

PPlluugg''nn''ppllaayyCCll`̀ddiirrii mmoodduullaarree

SSeecc]]iiuunneeaa „„PPlluugg’’nn’’ppllaayy”” ccuupprriinnddee llooccuuiinn]]ee mmoodduullaarree pprreeffaabbrriiccaattee ccaarree ssee ppoott aammppllaassaa [[ii

rreeaammppllaassaa îînn ffuunncc]]iiee ddee nneecceessiitt`̀]]ii,, ffiiee ddeeaassuupprraa uunnoorr ccll`̀ddiirrii eexxiisstteennttee ((bbllooccuurrii ddee

llooccuuiinn]]ee -- pprrooiieeccttuull SSoollttaagg ssaauu ccaassee aaccooppeerriittee îînn tteerraass`̀ -- pprrooiieeccttuull AAttiikkaa)),, ffiiee ppee tteerreennuurrii

lliibbeerree ((ddeeaassuupprraa uunneeii iinnffrraassttrruuccttuurrii ddiinn bbeettoonn)) ssaauu ppee ppllaattffoorrmmee pplluuttiittooaarree,, aavvâânndd mmaarreeaa

ccaalliittaattee ddee aa ffii iinnddeeppeennddeennttee eenneerrggeettiicc.. SSiinngguurreellee rree]]eellee llaa ccaarree ssee rraaccoorrddeeaazz`̀ aacceessttee

llooccuuiinn]]ee ssuunntt cceeaa ddee aapp`̀--ccaannaalliizzaarree [[ii cceeaa eelleeccttrriicc`̀,, ttooaatt`̀ îînncc`̀llzziirreeaa [[ii cclliimmaattiizzaarreeaa ffiiiinndd

rreeaalliizzaatt`̀ ppee bbaazzaa tteehhnnoollooggiiiilloorr ccuurraattee -- iilluummiinnaarree nnaattuurraall`̀,, vveennttiillaa]]iiee iinntteelliiggeenn]]`̀ [[ii îînncc`̀llzziirree

ccuu ppaannoouurrii ssoollaarree.. PPaavviilliiooaanneellee „„PPlluugg’’nn’’ppllaayy”” ssuunntt aalltteerrnnaattiivvee vviiaabbiillee,, aattââtt ffuunncc]]iioonnaall,, ccââtt [[ii

eesstteettiicc,, ppeennttrruu ddeennssiiffiiccaarreeaa zzoonneelloorr ddee llooccuuiinn]]ee ccoolleeccttiivvee [[ii iinnddiivviidduuaallee,, ppuuttâânndd ffii ffoolloossiittee

[[ii ccaa ssppaa]]iiii eexxppoozzii]]iioonnaallee iittiinneerraannttee..

VVEELLUUXX HHoouusseeMMaanniiffeesstt ppeennttrruu vviiiittoorr

}}`̀rriillee ssccaannddiinnaavvee ss--aauu rreemmaarrccaatt ddiinnttoottddeeaauunnaa ppeennttrruu iinnoovvaattiivviittaatteeaa pprroodduusseelloorr ppee ccaarree llee ddeezzvvoolltt`̀,, pprreeccuumm [[ii ppeennttrruu ssoolluu]]iiiillee tteehhnnoollooggiiccee ddee uullttiimm`̀ oorr`̀.. NNuu \\nnttââmmppll`̀ttoorr,, ccoonnffeerriinn]]aa NNaa]]iiuunniilloorr UUnniittee ddeesspprree sscchhiimmbb`̀rriilleecclliimmaattiiccee,, ddiinn 22000099,, aa aavvuutt lloocc llaa CCooppeennhhaaggaa,, iiaarr uunnuull ddiinnttrree ppaarrtteenneerriiii--cchheeiiee aaii eevveenniimmeennttuulluuii aa ffoosstt cchhiiaarrccoommppaanniiaa VVEELLUUXX,, ccaarree aa rreeaalliizzaatt,, \\nn mmaanniieerr`̀ ccoommpplleett ssuusstteennaabbiill`̀,, ppaavviilliioonnuull ddee iiee[[iirree ddiinn ccoommpplleexxuull BBeellllaa CCeenntteerr,,ttrraavveerrssaatt zziillnniicc ddee ttoo]]ii cceeii 1155 000000 ddee ppaarrttiicciippaann]]ii llaa CCOOPP 1155..


Pentru VELUX, conferin]a din 2009 s-adovedit o extraordinar` oportunitate de a demonstra profesionalismul cu care

r`spunde la provoc`rile schimb`rilor climatice[i de mediu \n condi]iile \n care construc]iileadun` aproximativ 40% din energiaconsumat` la nivel global. Printr-o abordareholistic`, VELUX House reprezint` o solu]iepentru viitorul locuirii urbane sustenabile: casaeste gândit` pentru a ob]ine o armonie \ntreeficien]a energetic`, clima de interior [i mediul\nconjur`tor.Condi]iile economice interna]ionale actuale i-au determinat pe investitorii imobiliari s`devin` mult mai aten]i la modul \n care construiesc, iar una dintre tendin]e este de a exploata la maximum suprafa]a acoperi[ului.Dup` proiectul Soltag, VELUX House vine caun nou exemplu de tehnologie de construc]iece poate fi utilizat` pentru structuri ecologiceversatile. De[i la COP 15 a fost amplasat` pesol, pentru a putea fi traversat` cu u[urin]` de to]i participan]ii, VELUX House este gândit`pentru a se a[eza pe acoperi[ul unor cl`dirideja existente.Având la baz` conceptul de locuire Urban Life,pavilionul a fost dezvoltat \mpreun` cu compa-nia danez` de construc]ii MT Højgaard [i cons-tituie o solu]ie flexibil` [i economic` atât

pentru cl`dirile noi, cât [i pentru blocuri delocuin]e mai vechi. Cu o structur` u[oar`,modular`, casa exploateaz` prin fiecare detaliupoten]ialul energetic al soarelui [i reu[e[te astfel s` ating` un nivel minim de emisii de CO2 (pân` la zero). Anvelopa izolatoare a casei \n combina]ie cu sistemul complex de control al temperaturii interioare, precum [i folosirea energiei solare pentru electricitate [i ap` cald` transform` locuin]a \ntr-un soi demanifest despre modul \n care arhitectura [i materialele pe care aceasta le utilizeaz`trebuie s` se adapteze schimb`rilor climaticeactuale. Principiul de la care a plecat designulcasei a fost unul simplu: avem nevoie de aercurat [i de mult` lumin` natural` chiar [iatunci când ne afl`m \n interior, acestea suntcalit`]i esen]iale pentru confortul locuirii [ipentru s`n`tatea noastr`. |n consecin]`, o seriede ferestre de dimensiuni variabile (care ajungla aproape 40% din suprafa]a construit` a casei) au fost amplasate strategic pe acoperi[[i pe fa]ade, sus]inând nevoia de lumin` [i deventila]ie a locuitorilor. |n plus, acoperi[ul esteacoperit cu panouri care capteaz` luminasolar` [i o transform` \n energie. |n timp, acestea pot genera suficient` energie pentru a aproviziona [i alte locuin]e din cl`dire,func]ionând ca o mini-central`. Dup` expunerea la COP15, VELUX House afost transportat` din portul Køge (Danemarca)pân` \n golful Biscaya (Fran]a), \n localitatea LaRochelle, unde va g`zdui, \n octombrie, dou`evenimente ce stau sub semnul sustenabilit`]ii:plecarea \n cursa \n jurul lumii din cadrulcompeti]iei VELUX 5 Oceans [i ceremonia de premiere a concursului interna]ional dearhitectur` VELUX Award 2010. |n plus, peparcursul unui \ntreg an, pavilionul va g`zduiexpozi]ii, prezent`ri [i conferin]e despresolu]iile constructive sustenabile.

Ambele solu]ii implic` mansardarea prinstructuri u[oare a unor locuin]eexistente. |n timp ce Atika este gåndit`

pentru a fi amplasat` deasupra unor locuin]ecu acoperi[ \n teras`, specific mediteraneene,Soltag este o structur` modular` pentrumansardarea blocurilor de locuin]e, care poatefi repetat` pe \ntreaga lungime a cl`dirii f`r` a-i afecta negativ imaginea.Cele dou` module principale adiacente, cu o suprafa]` total` de 84 mp, con]in livingul [i diningul, respectiv zona de acces, frontul de lucru al buc`t`riei, dormitorul [i baia.Acoperi[ul \nalt, cu panta de 45º pentru a capta cåt mai mult` lumin` solar`, permiteapari]ia unei supante centrale deta[ate depere]i, cu func]iunea de loft, cuprinzånd [i spa]iul tehnic unde sunt amplasate sistemelede \nc`lzire solar` care asigur` locuin]ei inde-penden]a energetic`. |n timp ce structurametalic` a [arpantei este mascat` pentru a evita pun]ile reci, grinzile [i panele din lemnr`mån aparente la interior [i contribuie la aspectul confortabil al spa]iilor.Ferestrele de mansard` permit luminii naturales` p`trund` pån` \n centrul \nc`perilor, \n timp ce vitrajele normale asigur` vizibilitateac`tre exterior. Ferestrele din partea de nord au


SSOOLLTTAAGGLLooccuuiinn]]aa ssuusstteennaabbiill`̀ ppeennttrruu zzoonnaa ddee nnoorrdd aa EEuurrooppeeii

PPrrooiieecctteellee SSoollttaagg [[ii AAttiikkaa,, ddeezzvvoollttaattee ddee ccoommppaanniiaa VVEELLUUXX,, ssuunntt ddoouu`̀ eexxppeerriimmeennttee llaa ssccaarraa 11::11,, ggåånnddiittee ppeennttrruuEEuurrooppaa CCeennttrraall`̀ [[ii ddee NNoorrdd,, rreessppeeccttiivv zzoonnaa mmeeddiitteerraanneeeeaann`̀,, ppeennttrruu aa ddeemmoonnssttrraa aapplliiccaabbiilliittaatteeaa ssiisstteemmeelloorr ddeeeeccoonnoommiissiirree aa eenneerrggiieeii [[ii ddee rreedduucceerree aa eemmiissiiiilloorr ddee CCOO22,, aattåått \\nn ccaazzuull oorraa[[eelloorr ddeezzvvoollttaattee ppee \\nn`̀ll]]iimmee,, ccåått [[ii \\nnccaazzuull cceelloorr ttrraaddii]]iioonnaallee..

o solu]ie de ultim` or`, adaptat` oric`reisuprafe]e plane sau curbe care asiguràlimentarea centralei, a pompelor [i a sistemu-lui de ventila]ie cu recuperare de c`ldur`, inclusiv \n timpul iernii. Energia termic` estetransmis` unei centrale care asigur` apa cald`menajer` [i \nc`lzirea \n pardoseal`. Acoperi[ulcon]ine straturi termoizolante cu o grosimetotal` de 40 cm [i un strat de aer ventilat;aerul rece este absorbit \n partea inferioar`, se \nc`lze[te circulånd pe sub stratul de tablàl \nvelitorii [i este apoi utilizat pentrualimentarea centralei termice, carefunc]ioneaz` astfel mai eficient.Aspectul general al fa]adelor [i al \nvelitoriieste unitar [i neutru: panouri-sandwich finisatecu tabl` zincat` [i vitraje eficiente termic, cepermit adaptarea la locuin]e colective din oriceperioad`. Fiind pozi]ionate \n planul al doileaal fa]adei, retras fa]` de aticul cl`dirii-suport,modulele Soltag nu par „mansarde” aleblocurilor existente, care le-ar anula corni[a, ci supraconstruc]ii independente,corespunz`toare din punct de vedere estetic. Independen]a sistemului de \nc`lzire fa]` decl`direa de dedesubt asigur` o adaptabilitatemai mare la situa]iile care pot ap`rea \n ]esutulurban. Singurele utilit`]i la care trebuieconectat` locuin]a sunt re]eaua de ap` [i ceaelectric` pentru consumul zilnic. ModuleleSoltag pot fi utilizate [i ca locuin]e individualedispuse la nivelul terenului pe funda]ii debeton, precum [i \n solu]ii neconven]ionale,cum ar fi pe platforme plutitoare.Volumul curat [i fa]adele finisate cu panourimetalice pline sunt o combina]ie reu[it` \ntreformele tradi]ionale [i cele contemporane. Princaracterul sù, imperceptibil de la nivelulstr`zii, dar spectaculos pentru utilizatori, Soltagdevine o prezen]` valoroas` \n orice zonùrban`.

vitraje diferite fa]` de cele orientate c`tre sud,pentru a optimiza energia [i lumina absorbite[i a minimiza pierderile de c`ldur`. |n total,suprafa]a vitrat` ajunge la 28% din suprafa]autil`, \n compara]ie cu procentul uzual de 10-15%. Ferestrele de mansard` sunt dublatede jaluzele interioare din pånz`, ac]ionate printelecomand`, \n timp ce vitrajele verticale alespa]iilor de zi sunt umbrite de copertine exte-

rioare de culoare alb`.Panourile solare, modulate dup` dimensiunileferestrelor, sunt integrate \ntre acestea,p`strånd unitar` imaginea \nvelitorii din tabl`zincat`. Pe suprafa]a de 2 mp, ele suntsuficiente pentru a asigura apa cald` menajer`[i \nc`lzirea \n pardoseal`. Pe få[iile pline ale\nvelitorii sunt colate benzi de celule foto-voltaice cu o suprafa]` total` de 17,5 mp,


AATTIIKKAALLooccuuiirree mmeeddiitteerraanneeeeaann`̀ \\nn ssppiirriittuull ssuusstteennaabbiilliitt`̀]]iiii

AATTIIKKAA eessttee uunnuull ddiinnttrree cceellee ddoouu`̀ pprrooiieeccttee--ppiilloott,, nneeuuttrree ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree aall eemmiissiiiilloorr ddee ccaarrbboonn,, rreeaalliizzaattee ddeeccoommppaanniiaa VVEELLUUXX ppeennttrruu aa pprroommoovvaa ccoonncceeppttuull ddee ssuusstteennaabbiilliittaattee [[ii aa ddeemmoonnssttrraa vveerrssaattiilliittaatteeaa [[ii aapplliiccaabbiilliittaatteeaa ssiisstteemmeelloorr ddee vveennttiillaa]]iiee nnaattuurraall`̀ [[ii \\nnssoorriirree//uummbbrriirree \\nn ccoonnddii]]iiii cclliimmaattiiccee ddiinn cceellee mmaaii vvaarriiaattee.. AAssttffeell aauu aapp`̀rruuttccll`̀ddiirriillee SSOOLLTTAAGG,, oo llooccuuiinn]]`̀--mmooddeell ppeennttrruu zzoonnaa ddee NNoorrdd aa EEuurrooppeeii,, [[ii AATTIIKKAA,, aaddaappttaatt`̀ zzoonneeii mmeeddiitteerraanneeeennee..

ATIKA a fost inaugurat` \n 2006 \n portulGetxo din Bilbao, avånd func]iunea depavilion pentru cursa de iahturi VELUX 5

Oceans. Avånd la baz` conceptul „ridic`riiacoperi[ului” (Raise-the-Roof), ea propunesolu]ia mansard`rii locuin]elor \n teras`specifice zonelor mediteraneene, cu o\mbun`t`]ire a condi]iilor climatice atåt pentruvolumul ini]ial, cåt [i pentru cel al mansardei.Densificarea locuirii existente este o solu]ie mai economic` decåt extinderea necontrolat`a ora[elor, mai ales \n zona mediteraneean`,unde regimul de construire permite acestlucru. Pentru ilustrarea acestui concept, cl`direa esterealizat` din module amovibile, dispuse ca \ntr-o expozi]ie. Mai mult, este gåndit` pentrua fi transportat` \n diferite ]`ri, asamblat` [i

dezasamblat` de 20 de ori f`r` probleme, pentru a g`zdui \ntålniri [i conferin]e pentrudiferite grupuri profesionale, cum ar fiarhitec]i, constructori, ingineri de instala]ii,autorit`]i, organiza]ii ecologice.Locuin]a desf`[urat` pe circa 100 mp areacces propriu din exterior, iar zonele de zi [i de noapte sunt separate \n dou` benzifunc]ionale, reunite de terasa median` tippatio [i de gr`dina de iarn` aflat` \n prelun-girea acesteia. Cele dou` zone au panteleacoperi[ului orientate diferit, pentru a captalumina zenital` \n func]ie de momentul zilei \ncare sunt utilizate – dormitorul [i biroul \n cur-sul dimine]ii, iar livingul [i diningul la prånz [i dup`-amiaza. Geometria \nvelitorilor frånte [i asimetrice alecelor dou` corpuri de cl`dire \[i propune s`

reia imaginea satelor mediteraneene, cu panteline, dispuse \ntr-un ansamblu dens [i unitar.Anvelopanta este dominat` de plin – pere]i tip sandwich cu 16 cm termoizola]ie, vitrajelefiind dispuse numai \n fa]adele principal` [iposterioar`, precum [i zenital, pentru calocuin]a s` poat` fi inserat` \n orice sit, inclusiv\ntre calcane. Pere]ii interiori sunt albi, pentrua favoriza difuzia luminii.Ferestrele de mansard` asigur` iluminarea generoas` a spa]iului, precum [i ventilareanatural` a acestuia pe principiul „efectului dehorn”. |n plus, un program de „home-control”asigur` deschiderea [i \nchiderea ferestrelor,rularea [i derularea roletelor [i jaluzelelor pen-tru a men]ine temperatura optim` \n interior.Senzorul de ploaie care determin` \nchidereacomplet` a anvelopantei [i comanda manual` care poate interveni asupra scenariilorprestabilite garanteaz` confortul utilizatorilor. |n ceea ce prive[te instala]iile, ATIKA utilizeaz`exclusiv energie solar` [i regenerabil`: panourisolare pentru prepararea apei calde, celule


fotovoltaice pentru producerea energiei der`cire \n zilele calde. |n mod paradoxal, radia]ia solar` este utilizat`pentru r`cire, \n ideea \n care energia produs`alimenteaz` sistemul de climatizare.Un alt principiu ecologic respectat de ATIKAeste calitatea de a fi \n totalitate reciclabil`.Realizat` prin prefabricare, pe baza uneistructuri metalice \nchise cu panouri sandwich,cl`direa poate fi demontat` [i reciclat` \n oricemoment al utiliz`rii, f`r` a genera de[euri [if`r` a afecta situl pe care a fost amplasat`.Spa]iile deschise, atriumul [i terasele generoase, orientarea favorabil` fa]` depunctele cardinale [i perspectiva deosebit`asupra m`rii sunt doar cåteva din caracteristi-cile locuirii mediteraneene reluate de ATIKA [i interpretate odat` cu introducerea elementelorconfortului modern [i a principiilor ecologice.

Accesorii electrice pentru ferestrele GGL/GGU INTEGRA

Rulouri opace electice (model DML), rulori decorative electrice (model RML),rulouri plisate electrice (model FML), jaluzele elctrice (model PML), rulouri exte-rioare parasolare electrice (model MML), rolete exterioare electrice (model SML) • Solu]ii ideale pentru ferestrele INTEGRA, deoarece necesit` conectare la o re]ea electric`• Se opereaz` cu telecomanda ce ac]ioneaz` motorul electric• Tehnologia io-homecontrol permite programarea deschiderii/închiderii lor la orele dorite• Rulourile interioare [i jaluzelele se pot opri în orice pozi]ie pe [inele glisante• Rulourile interioare [i jaluzelele îmbun`t`]esc izola]ia termic` cu pân` la 33%• Roletele exterioare [i rulourile parasolare reduc c`ldura cu pân` la 95%• Se pot opera [i manual• Pentru instalare la ferestre operate manual se va achizi]iona [i un sistem de operare electric` (model KUX 100)

1. Solu]ii de automatizare pentru cl`diri

Ferestrele GGL/GGU INTEGRA®

• Sunt variantele electrice ale ferestrelor model GGL [i GGU• Au inclus pachetul INTEGRA care con]ine: motor electric, unitate decomand`, telecomand`, senzor de ploaie, conexiuni pentru accesorii electrice• Beneficii multiple pentru confort maxim: aerisire programabil`, senzor de ploaie, set`ri personale, telecomand` cu afi[aj digital în limba roman`,instalare u[oar`• Pentru confort complet, ferestrele INTEGRA se pot accesoriza [i cu alteproduse electrice: rulouri interioare (model DML, RML, FML, PML) [i curulouri exterioare parasolare model MML sau rolete exterioare (model SML)• Pentru montajul ferestrei se folose[te în mod obligatoriu rama de etan[are [ipentru plus de eficien]` energetic`, produsele de izolare termic` BDX [i BBX.

36/40 Case Active. Solu]ii de arhitectur` sustenabil` Vitrina de produse

VViittrriinnaa ddee pprroodduussee VVEELLUUXXÎÎnn pprrooiieecctteellee pprreezzeennaattee aauu ffoosstt ffoolloossiittee mmaaii mmuullttee ccaatteeggoorriiii ddee pprroodduussee VVEELLUUXX.. AAcceesstteeaa ppoott ffii ffoolloossiittee îînn ccaaddrruull uunnuuiipprrooiieecctt iinnddiivviidduuaall ssaauu îînn ccoommbbiinnaa]]iiii,, aavvâânndd uunn rrooll ddeecciissiivv aassuupprraa bbiillaann]]uulluuii eenneerrggeettiicc aall ccoonnssttrruucc]]iieeii..

Telecomanda ferestrelor INTEGRA [i SOLAR

Fereastr` electric` GGL INTEGRA Rolete exterioare electrice model SML

Rulou decorativ model RSL cu baterie solar`

Ferestrele GGL/GGU SOLAR

• Sunt variantele cu motor alimentat de soare ale ferestrelor model GGL [i GGU• Sunt echipate cu: motor conectat la o baterie alimentat` de energia solar`,celul` exterioar` solar` pentru captare, senzor de ploaie, telecomand`• Beneficii multiple pentru confort maxim: aerisire programabil`, senzor de ploaie, set`ri personalizate, telecomand` cu afi[aj digital în limba roman`, instalare u[oar`• Pentru confort complet, ferestrele solare se pot accesoriza [i cu alte produseac]ionate cu motor solar: rulouri interioare (model DSL [i RSL) iar pentrudimensiuni începând cu M04 [i cu rulouri exterioare parasolare (model MSL)saurolete exterioare (model SSL)• Pentru montajul ferestrei se folose[te în mod obligatoriu rama de etan[are [ipentru plus de eficien]` energetic`, produsele de izolare termic` BDX [i BBX.

Accesorii cu baterie solar` pentru ferestrele GGL/GGU SOLAR

Rulouri opace solare (model DSL), rulori decorative solare (model RSL), rulouriexterioare solare (model MSL), rolete exterioare solare (model SSL)

• Solu]ii ideale pentru ferestrele GGL [i GGU SOLAR sau pentru ferestreleGGL/GGU cu ac]ionare manual` amplasate la în`l]ime• Operate cu telecomanda ce ac]ioneaz` motorul alimenat de bateria solar`• Instalarea este foarte simpl` deoarece nu necesit` conectare la o re]ea electric`• Se poate opera [i manual• Rulourile interioare se poate opri în orice pozi]ie pe [inele glisante• Rulourile interioare îmbun`t`]esc izola]ia termic` cu pân` la 33%• Roletele exterioare [i rulourile parasolare reduc c`ldura cu pân` la 95%

2. Tunelul solar VELUX pentru 100% lumin` natural`, 0% electricitate

• Produs recomandat spa]iilor f`r` acces direct la lumina natural` • Profil exterior discret similar unei ferestre de mansard`, adaptabil tuturortipurilor de învelitori• Model TWF: tub reflectorizant flexibil cu o lungime de maxim 1,5 m• Model TWF: tub reflectorizant rigid cu o lungime de 1.85 m - poate fi extins pân` la 6 m folosind extensiile suplimentare (model ZTR) cu o lungime individual` de 62 cm sau 124 cm.

Tubul rigid asigur` o reflexie a luminii de pân` la 98%, adic` cupan` la de 3 ori mai mult` lumin` natural` fa]` de tubul flexibilinstalat în acelea[i condi]ii (zi insorit`, orientarea fa]` de punctelecardinale, panta acoperi[ului etc.)

Detaliu instalare celula solar` la fereastra model GGL SOLAR

Detaliu celula solar` pentru ferestrele model GGL [i GGU SOLAR

Tunel solar cu tub flexibil model TWFTunel solar cu tub rigid model TWR

38/40 Case Active. Solu]ii de arhitectur` sustenabil` Vitrina de produse

• Difuzor interior standard de culoare alb`, cu diametrul de 35 cm.

Separat, în locul difuzorului interior standard, se poate ata[a difuzorul delumin` Lovegrove, semnat de celebrul designer Ross Lovegrove, (model ZTB).Aparatul de iluminat natural permite reglarea distribu]iei luminoase [i are undesign inspirat de natur`, lumin` [i inova]ii tehnologice, premiat cu ReddotAward. Best of the best 2010.

• Ram` de etan[are integrat` din poliuretan negru, cu [or] de aluminiu [i geam înt`rit de 4 mm, cu suprafa]` tratat` la exterior pentru rezisten]`.

• Se poate accesoriza cu kitul de lumin` (model ZTL), pentru folosireaprodusului pe timpul nop]ii, sau cu kitul pentru ventilare (model ZTV). Kitulde lumin` con]ine un bec de 4 W care poate fi înlocuit cu un bec de pân` la 10 W. Pentru instalarea kitului de ventilare este necesar` achizi]ionareaunui ventilator cu valv` de sens [i a unui tub flexibil termoizolat, de lungimea dorit`.

Panouri solare

Pe durata unui an panourile solare VELUX furnizeaz` pân` la 75% dinnecesarul de energie termic` pentru realizarea apei calde menajere [i pân` la35% din necesarul anual de energie termic` pentru înc`lzirea locuin]elor.Panourile solare VELUX asigur` necesarul zilnic de ap` cald` menajer` peperioada lunilor de var` [i continu` s` produc` energie regenerabil` înperioadele mai pu]in însorite ale anului, având un aport important la sistemul de înc`lzire conven]ional.

Randament energetic maxim atât vara cât [i iarna

Inova]ia panourilor solare VELUX const` în placa din cupru cu reflexivitatesc`zut` a panourilor solare. Placa are o profila]ie piramidal` concav` carecapteaz` razele soarelui venite din orice direc]ie, concentrând energia solar`[i men]inând-o în cadrul panoului. Sticla panourilor solare are performan]e foarte bune: doar 4% din razelesoarelui care vin în contact cu panoul solar sunt reflectate, restul de 96%fiind folosite pentru înc`lzirea agentului termic.

Panourile solare sunt concepute pentru a se încadra discret în acoperi[,putând fi instalate [i în combina]ie cu ferestre de mansard` de aceea[i l`]imesau în`l]ime iar ramele de etan[are asigur` o integrare sigur` [i etan[` în acoperi[.

Combina]ie de ferestre de mansard` [i panouri solare. Detaliu suprafa]`piramidal` a panourilor.Difuzor de lumin` natural` semnat Ross Lovegrove

„Casa Activ`” este termenul care sintetizeaz` onou` viziune asupra cl`dirilor, [i anumeproiectarea inteligent` a acestora astfel \ncât s`produc` mai mult` energie decât consum`,asigurând \n paralel un mediu interior s`n`tospentru via]a oamenilor, cu un impact cât mairedus asupra mediului natural.Din punct de vedere energetic, „casele active”trebuie s` consume o cantitate minim` deenergie, ob]inut` din surse regenerabile(energie solar`, eolian`, geotermal`), [i s`produc` o cantitate de energie mai mare decâtcea utilizat`, astfel \ncât, pe durata existen]eiconstruc]iei, s` fie amortizat [i consumul deenergie necesar producerii materialelor [iconstruirii cl`dirii. De[i necesit` o investi]ieini]ial` mare, pe timpul duratei de via]` acl`dirii costurile de exploatare scad sim]itor,ducând la amortizarea investi]iei sau chiar laun surplus de energie. Din punct de vedere alconfortului interior, „casele active” trebuie s`asigure starea de bine a ocupan]ilor prinorientarea optim` fa]` de punctele cardinale,dozarea luminii solare \n func]ie de necesit`]ilezilei [i ale anotimpului, prin \nlocuireaclimatiz`rii cu ventila]ia natural` [i mecanic`f`r` a produce curen]i de aer, prin asigurareaunei izol`ri termice [i hidrofuge performante. Din punctul de vedere al protec]iei mediului,

„casele active” vor produce cât mai pu]inipoluan]i, \nlocuind gazele de ardere provenitedin combustibilii fosili cu impactul aproape nulal energiilor regenerabile. Se vor utiliza cuprec`dere materiale naturale care sereintegreaz` \n natur` \n momentul demol`riisau materiale reciclabile, care se pot refolosi. |n ambele cazuri, materialele trebuie s` fielocale, necesitând distan]e de transport câtmai scurte.Pentru promovarea conceptului de „Casaactiv`” [i detalierea practic` a acestuia, a fostconstituit` „Alian]a pentru Case Active”(„Active House Alliance” - AHA), o asocia]ieinterna]ional` non-guvernamental` având cascop schimbul de informa]ii [i experien]` \ndomeniul tehnologiilor ecologice. Membrii eifac parte din structuri dintre cele mai diversecompanii produc`toare de materiale deconstruc]ii, asocia]ii ecologiste, arhitec]i,studen]i, investitori, cercet`tori, jurnali[ti,autorit`]i locale. Pe site-ul AHAwww.activehouse.info, membrii \[i posteaz`proiectele [i realiz`rile \mpreun` cu descriereaconcret` a tehnologiilor care fac din acestea„case active”. Forumul de discu]ii [iconferin]ele organizate periodic asigur` vitezade propagare a informa]iei [i, \n acela[i timp,atrag din ce \n ce mai mul]i membri.

CCaassaa AAccttiivv`̀

Download - Case Active. Solutii de arhitectura sustenabila

Top Related