Transcript
Page 1: Cartografie digitală tematica

Cartografie digitală

În vederea realizării acestei teme am parcurs urmatorii paşi:

Am introdus cele doua planuri (1:5000) ce purtau extensia „tif” in softul R2V, despre care

stim ca poate digitiza in mod automat urmarind pixelii de culoare neagra (in cazul nostru) si

despre care mai stim ca poate lucra cu fisiere TIFF, GeoTIFF, GIF, JPEG, RLC, PNG or BMP si

poate exporta date vectoriale in formate ArcView Shapefiles, Arc/Info Generate, MapInfo

MIF/MID, AutoCAD DXF, IGES, STL, VRML, SVG and MapGuide SDL.

După finalizarea vectorizării, fisierul (vector) a fost exportat in format „shp”, fiind mai apoi importat

in TNT Mips (Process->import/export ). Acest fisier a fost importat cu o tabela de atribute care va

trebui stearsă (show details).

Urmatorul pas a fost georeferentierea celor doua fisiere vectoriale in sistemul „stereo 70”.

Proiecția Stereografică 1970 este conformă, nu deformează unghiurile, permițând ca măsurătorile

geodezice să fie prelucrate direct în planul de proiecție, fără a se calcula coordonate geografice, cu

condiția aplicării prealabile a unor corecții de reducere a măsurătorilor la planul de proiecție.

Proiecția deformează ariile, în funcție de depărtarea acestora față de polul proiecției.

Dupa stabilirea proiectiei, aducem fisierul „nomenclatura”(caroiajul) pentru finalizarea georeferintei.

https://www.youtube.com/watch?v=ZzQQ4z-NaWw

(Tutorialul este postat de cand eram in anul I, asa ca scuzati eventualele greseli)

Page 2: Cartografie digitală tematica

Dupa ce le-au fost atribuita o referinta geografica, cei doi vectori au fost uniti prin „copy-paste” , rezultand

un singur fisier vector. Aceasta alipire ar fi fost valabila si prin accesarea functiei „merge”.

Acum, pe baza celor doua planuri (tif) va trebui sa dam valori curbelor de nivel prin accesarea functiei „Z

values”. Personal, am ales sa le dau valori curbelor de nivel deschizand planurile in paralel (deoarece sistemul

meu de operare deschide caroiajul, insa fara codurile aferente fiecarui patrat ingreunandu-mi atribuirea

georeferintei celor doua planuri initiale). O varianta mai usoara ar fi fost daca as fi georeferentiat cele doua

planuri si apoi sa suprapun fisierul vector peste planuri. De mentionat este ca in cazul planurilor 1:5000,

echidistanta trebuie setata la 2,5 metri.

Page 3: Cartografie digitală tematica

Dupa ce am dat valori curbelor de nivel, trecem la realizarea MNT-ului.

Modelul numeric al terenului (MNT) reprezinta punctul de plecare atat pentru calcularea unor elemente

morfometrice ale reliefului şi realizarea hartilor geomorfologice digitale cat şi pentru analiza spatiala si

modelarea matematica, metode specifice Sistemelor Informaţionale Geografice, în vederea rezolvării unor

probleme teoretice si practice din domeniul geografiei si nu numai.

Asadar, accesam functia „process”, iar mai apoi „surface modelling”, urmand sa apara o fereastra noua in

care trebuie sa aducem fisierul vector :

La „output” trebuie sa setam 32bit floating point, iar la „Parameters” -> tension = 0.2

Page 4: Cartografie digitală tematica

Dupa setarile de mai sus, dam „run”, lasam programul sa ruleze, iar rezultatul meu initial a fost:

Vaile sunt destul de accentuate deoarece curbele de nivel in sectoarele respective sunt mai rare.

Pentru a remedia situatia am trasat niste curbe de nivel ajutatoare, ajungand astfel , ca echidistanta sa nu mai

fie de 2,5 metri , ci de 1,25 metri. (desigur in sectoarele unde am trasat curbele de nivel).

O alta varianta (daca as fi georeferentiat planurile) era sa adaug puncte cu valori aferente cotelor de pe

planurile topografice, urmand apoi sa le interpolez si sa realizez iar MNTul. Asadar, noul MNT arata:

Page 5: Cartografie digitală tematica

Postprocesarea MNT-ului:

Se recomandă realizarea modelului digital al terenului la un nivel maxim de detaliu al terenului, precum și folosirea

unor filtre (netezire) care pot să conducă la rezultate foarte bune.

Am aplicat toate cele 5 filtre puse la dispozitie de TntMips, rezultand urmatoarele histograme:

3x3

Page 6: Cartografie digitală tematica

7x7

5x5

Page 7: Cartografie digitală tematica

Tind sa cred ca filtrul cel mai potrivit ar fi cel de 9x9, deoarece oscilatiile histogramei nu sunt atat de

evidente, fiind mai domoala decat celelalte.

Planurile date spre digitizare fac parte din judetul Iasi, cuprinzand localitatile Braesti, Lungani si Buda.

Altitudinea minima din cele doua planuri este de 98,1 metri, iar altitudinea maxima este de 200 de metri,

evidentiindu-se astfel un relief tipic de campie.

11x11

9x9

Page 8: Cartografie digitală tematica

Top Related