Download - Calistrații Nr. VII
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
3
m
n
Colegiul Național „Calistrat Hogaș” din Piatra - Neamț celebrează 106 ani de
existență. La fel ca și în anii precedenți, evenimentul nostru coincide cu unele de însemnătate
națională și/sau europeană: 150 de ani de la instalarea monarhiei, 139 de ani de la
proclamarea Independenței României, Ziua Europei. Să mai adăugăm că sunt și 100 de ani de
la intrarea Vechiului Regat în Primul Război Mondial cu scopul reîntregirii.
Elevi, profesori, părinți, foști elevi, simpatizanți (într-un fel sau altul „Calistrați”), ne-
am implicat în pregătirea și susținerea numeroaselor manifestări din aceste zile: dezbateri,
concursuri, simpozioane, sesiuni de comunicări, ore deschise pentru elevii de clasa a VIII-a
din oraș dornici să devină „Calistrați”, lansare de publicații etc.
Noul număr al revistei reprezintă și un rămas-bun al unei generații de membri ai
clubului de istorie, remarcabilă, capabilă de performanță (după cum s-a dovedit de atâtea ori),
creativă, sufletistă și persuasivă. Acestui grup, coordonat de Andrei Baltag (care adeseori ne-
a împins de la spate pe toți când totul părea pierdut și ne-a încurajat în momente dramatice),
și întregii sale generații, le urăm, după deviza liceului, „Drum senin în destin, fapte
vrednice de rosturi temeinice!”și, evident, Gaudeamus Igitur!
Prof. Dr. Daniela Mătăsaru-Ionescu
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
4
x
10 mai
- ziua unui
nou început
pentru un
popor
zbuciumat
Poporul român, de-a lungul istoriei
lui, s-a confruntat cu numeroase crize de
identitate, nereuşind să-şi găsească
propriul drum care să-i respecte propriile
nevoi, valori şi credinţe. Românii s-au
aflat de atâtea ori în această situaţie: pe de-
o parte, din cauza unei absenţe a
conştiinţei naţionale, fie ea şi în forme
primare, lipsă care nu le-a permis să
acţioneze prompt şi cu destulă îndârjire în
vederea îndeplinirii propriilor obiective,
iar pe de altă parte, au existat mereu vecini
la graniţe care au profitat de conjuncturi
favorabile pentru a dobândi cât mai multă
putere, iar acest fapt le-a permis să-şi
exercite influenţa asupra spaţiului
românesc, îngreunând considerabil
evoluţia acestuia ca stat de sine stătător.
Poporul român a trecut astfel dintr-o sferă
de
influenţă în alta, trecând
prin dominaţie (indirectă, iar uneori chiar
directă) cumană, tătară, poloneză,
maghiară şi otomană în Evul Mediu şi
dominaţie rusă, habsburgică, şi din nou
(cea mai covârşitoare ) cea otomană, la
începuturile modernităţii şi chiar mai
departe.
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
5
Din a doua jumătate a secolului al
XVIII-lea se observă coagularea în
mentalitatea
românească a
unui spirit
revoluţionar,
care
respinge
influenţa
marilor
puteri
conservatoire
asupra propriului
destin. În acest
context, la care se adaugă şi un consistent
ajutor extern, românii din Moldova şi Țara
Românească obţin în anul 1822 o lărgire
considerabilă a autonomiei prin revenirea
la domniile pământene, iar în 1859 chiar o
uniune (iniţial mai mult formală ) a
Moldovei cu Țara Românească, uniune
acceptată de către Marile Puteri doar cât
aceasta era legată de domnia lui Alexandru
Ioan Cuza. După abdicarea acestuia, în
februarie 1866, românii se găsesc din nou
într-un impas întrucât Unirea risca să se
rupă, iar din rândurile politicienilor nu s-a
putut desprinde nici o personalitate destul
de abilă şi impunătoare pentru a prelua
tronul fără a stârni suspiciunea grupărilor
politice. Astfel, pentru consolidarea Unirii,
se accepta încoronarea unui principe
străin. După refuzul lui Filip de Flandra al
Belgiei de a ocupa tronul României, Carol
de Hohenzollern-Sigmaringen accepta
oferta propusă de diplomaţia română, fiind
susţinut prin plebiscit de către popor şi de
către Adunarea Constituantă.
Prințul Carol ajunge la Bucureşti
pe 10 mai 1866 şi depune în aceeaşi zi,
jurământul de investitură ca domnitor al
românilor. Citeşte formula de jurământ
românească, care îi este tradusă principelui
în franceză: „Jur de a fi credincios legilor
ţării, de a păzi religiunea românilor,
precum şi integritatea teritoriului ei şi a
domni ca domn consituţional”(1). Carol
pune mâna dreaptă pe Evanghelie şi
rosteşte cu voce fermă în româneşte:
„Jur!” Astfel, Carol I de Hohenzollern-
Sigmaringen devine domnitorul
Principatelor Unite Române. Totodată, în
momentul depunerii jurământului în faţa
Reprezentanţei Naţionale, tânărul
domnitor rosteşte o frază ce va fi
emblematică în
dezvoltarea
personalităţii
sale pe tronul
României:
„Punând
picioarele
pe acest
pământ, am
şi devenit
român!”(2) Carol I
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
6
a adus prin prezenţa sa un model exemplar
de conduită civică şi socială, fiind
caracterizat de exactitate şi corectitudine.
Convingerea lui Carol era că avea un rol
civilizator în acestă parte a Europei,
cultivând membrilor familiei regale o
asemenea mentalitate. Permanent
preocupat de asigurarea prestigiului
monarhiei, Carol s-a aflat în situaţia
tragică pentru un om, de a fi mereu izolat,
de a nu avea nici un prieten. Soţia sa
mărturisea că „şi în somn el poartă
coroana pe cap”(3). Persoana regelui
inspira respect, rigiditatea dusă la extrem,
spiritul de ordine ce părea unora a fi
disciplină militară, se manifestă în viaţa de
zi cu zi, ca şi în momentele solemne. A
ştiut să menţină ordinea în stat şi să cultive
un climat de rigoare, absolut necesar într-
un proces de modernizare.
Pentru poporul român, evenimentul
din această zi a funcţionat ca o scânteie de
lumină într-o cameră întunecată,
deschizând noi orizonturi şi oportunităţi. A
reprezentat elementul care le-a dat
românilor puterea de a visa, de a visa la o
viaţă mai bună, de a aspira la îndeplinirea
unor obiective care până atunci păreau
imposibil de realizat, la renunţarea
practicilor de factură feudală care s-au
extins mult prea mult timp în ţara noastră.
Din acestă zi, începe o nouă etapă în
istoria României, o etapă care încearcă să
compenseze toate eşecurile românilor din
secolele precedente. În mai puţin de un
secol, România a trecut printr-o evoluţie
uimitoare. Este proclamată regat în anul
1881, după ce îşi proclamase
independenţa în 1877, se înfăptuiește
Marea Unire la 1 decembrie 1918 şi se fac
progrese considerabile din punct de vedere
cultural, economic şi social, ajungând din
urmă cultura şi civilizaţia europeană în
perioada de aur a României, cea
interbelică.
Ziua de 10 mai are pentru români
o semnificaţie simbolică, marcând
începerea unui lung proces de
evoluţie şi prosperitate.
Familia
Regală a impresionat
mereu printr-un spirit diplomatic
desăvârşit, printr-un rafinament adus din
occident şi printr-o anumită atitudine
demnă de respect. Nu vom putea şti
niciodată cum ar fi arătat România acum
dacă monarhia nu ar fi fost abolită sub
presiune sovietică la 30 decembrie în
1947, cum, la fel de bine, nu vom putea şti
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
7
dacă este ceva în acest popor care împinge
la o simpatie faţă de sângele albastru sau
au fost doar succesele datorate conjuncturii
favorabile care au dus la o astfel de
atracţie în acele timpuri. Nu se poate spune
dacă, în zilele noastre Casa Regală a
României se bucură sau nu de susţinerea
populaţiei, fiind mai mult ignorată în
spaţial public. Casa Regală a intrat într-o
stare de pasivitate, care sugerează după
unii, renunţarea la orice intenţie de a se
mai implica în politica impregnată cu
corupţie şi fără coloană vertebrală. Nu
mai putem decât să păstrăm vie amintirea
unei Românii prospere, prestigioase la care
prea rar ne ducem cu gândul şi să sperăm
la un 10 mai care poate va mai aduce, încă
o dată, speranţă.
Note:
1) Ioan Scurtu, Monarhia în România,
Editura Danubius, Bucureşti, 1991,
pp. 14-16.
2) Ibidem
3) Grigore Antipa, „Câteva amintiri
despre Regele Carol I” în volumul
Din viaţa Regelui Carol I. Mărturii
contemporane şi documente inedite
culese de Al. Tzigara Samurcaş,
Bucureşti 1939, p.30.
Bibliografie:
1) Ioan Scurtu, Monarhia în România,
Editura Danubius, Bucureşti, 1991.
2) Keith Hitchins, România 1866 -
1947, Editura Humanitas,
Bucureşti, 1996.
Andrei TÎRZILĂ, clasa a XII a F
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
8
PIATRA -NEAMT ÎN PRIMUL
RĂZBOI MONDIAL
În perioada de neutralitate
(1914-1916), România ducea tratative
secrete pentru a intra în război de partea
Antantei. Negocierile cu Antanta
începuseră dinaintea morții lui Carol I,
fiind materializate prin acordurile de
neutralitate cu Italia și Rusia1.
Conducerea statului român a făcut tot
posibilul pentru a ține ascunse planurile de
acțiune și tratativele cu puterile europene,
străduindu-se „să arate lumii întregi că
înțelege să păstreze neutralitatea „«usque
ad finem2»”3. Însă, austriecii au reușit să
descifreze codul diplomatic italian4,
Puterile Centrale obținând astfel informații
clare despre planurile României.
Propaganda pentru intrarea în război și
eliberarea Ardealului au avut un impact
foarte important asupra opiniei publice
civile: activitățile iredentiste, anti-
maghiare s-au format încă dinaintea
1 Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri și până astăzi, Editura Albatros, București, [f.a.], p. 595. 2 lat. până la sfârșit. 3 Alexandru Dima, Eroi la 16 ani. Însemnările unui fost cercetaș. Jurnal de război 1916-1918, Ediția a
II-a, Editura Ion Creangă, București, 1988, p. 13. 4 Glenn E. Torrey, România în Primul Război Mondial, Meteor Publishing, București, 2014, p. 46.
începerii războiului. România fără Ardeal
era privită ca o absurditate geografică5,
viitorul unei Românii prospere fiind legat
în mod necesar de alăturarea sa. Astfel,
România a intrat în Primul Război
Mondial la data de 14/27 august 1916 de
partea Antantei, obiectivul fiind cucerirea
Transilvaniei. În Campania din 1916,
Armata 1, Armata 2 și Armata de Nord au
fost angajate să desfășoare operațiunile
militare pe frontul din Transilvania, având
un efectiv de 420.324 de militari.
5 Ibidem.
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
9
Un rol important în desfășurarea
acestor operațiuni de-a lungul campaniei l-
a avut orașul Piatra-Neamț. Pentru a avea
o imagine de ansamblu asupra acestui oraș
, propunem o analiză geografică,
economică și socială: Piatra-Neamț este
situat pe Valea Bistriței, în Nord-Estul
României. Este amplasat parțial (zona
centrală și cea vestică) la altitudinea de
310m, într-un bazin intramontan, străjuit
de culmile Pietricica (590m) la sud-est,
Cozla (679m) la nord, Cernegura (852m)
la sud-vest, Cârloman (617 m) la nord-
vest și Bâtca Doamnei (462 m) la sud-vest
și, parțial extramontan în zona
subcarpatică spre est, pe o parte dintre
terasele Bistriței și din Depresiunea
Cracău-Bistrița. Nu există informații
referitoare la suprafața orașului din timpul
Primului Război Mondial, însă cel mai bun
document care poate prezenta acest lucru
este de la sfârșitul secolului al XIX-lea. O
hartă arată că orașul avea o suprafață de
564,162 hectare6 (astăzi 7700 hectare).
Puterea economică a orașului Piatra-
Neamț în 1914-1919 consta în totalitatea
întreprinderilor care funcționau în acea
perioadă. Unele fabrici funcționau pe bază
de aburi, altele pe benzină, electricitate și
desigur, manual (fabrica de lumânări de
ceară). Trebuie amintită și uzina
hidroelectrică ce producea electricitate
pentru iluminatul public și al
întreprinderilor. Situația agricolă din anul
1916 a orașului Piatra-Neamț era
reprezentată de locuitorii care trăiau la
6 Arh St. Neamț, fond Primăria Piatra-Neamț, dosar
nr 20/1900, f.2 , Apud Dr. Mihai Șurubaru Piatra-
Neamț în anii Primului Război Mondial 1914-1919,
p. 3
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
10
q z
11111
periferia târgului orașului. Din pricina
războiului, a crescut numărul perchezițiilor
de animale și de sacrificarea acestora
pentru a ajuta la aprovizionarea frontului.
O altă caracteristică a fost criza financiară.
În anul 1916, orașul Piatra-Neamț număra
18 892 de locuitori7, jumătate din aceștia
fiind evrei. Amplasarea strategică a
orașului îl putea feri de focul direct al
artileriei austro-ungare, dar nu și de
bombardamentul aerian; situația
financiară, populația și mărimea acestuia îl
făceau din punctul de vedere al inamicilor
neînsemnat ,dar, datorită acțiunilor
desfășurate de armata română și de cea
rusească situația se va schimba.
Piatra-Neamț a avut un rol foarte
important pentru armata română
și pentru cea rusească: gara a fost
folosită pentru a aduce/trimite
trupe rusești/române pe ruta
Piatra-Neamț – Bacău și invers;
o altă importanță a orașului este că aici,
dar și împrejurimi s-a aflat o mare cantitate
de muniție și de arme destinate susținerii
acțiunilor trupelor ruso-române. În ciuda
faptului că aviația inamică putea distruge
aceste rezerve de muniție, armata rusă le-a
depozitat chiar lângă gară , cu scopul de a
facilita transportul de muniție cu trenul
până la Bicaz. Putem vorbi aici și despre
7 Expunerea situației județului Neamț pe anul 1916,
făcută de prefectul N. I. Ioaniu
școlile care au devenit cazărmi (exemplu:
Școala nr. 3 de băieți ,,Costache Negri”,
din Mărăței) sau cele care au devenit
spitale militare ca Liceul ,,Petru Rareș”. În
acesta din urmă s-a extins și-a completat
instalația de lumină electrică în toate
camerele, s-a introdus apă curentă și s-au
făcut doua uși mobile. Începutul războiului
a complicat foarte mult starea sanitară din
Piatra-Neamț din cauza
numeroșilor refugiați și a
trupelor rusești. Prezența
spitalelor militare, a
trupelor românești și
rusești au cauzat lipsa
produselor alimentare,
specula a înflorit repede,
iar prețurile au crescut de
10 ori.
În timpul conflagrației județul
Neamț a fost ferit de trupele dușmane
deoarece acest front nu a fost străpuns
niciodată. În schimb, aviația inamică a
,,început să viziteze zilnic orașul nostru”.8
8 Apud Dr. Mihai Șurubaru Piatra-Neamț în anii
Primului Război Mondial, p. 149
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
11
Primul bombardament a avut loc chiar în
cea dintâi zi a intrării României în război,
însă nu a cauzat pagube. În total au avut
loc 17 bombardamente, dintre care 12 în
anul 1916 și 5 în anul 1917. Totalul
morților a fost de 11 locuitori, iar 5 au fost
răniți. Pe lângă bombardamente,
comportamentul armatei ruse a adus la
destabilizarea relațiilor cu locuitorii din
Piatra-Neamț și din celelalte localități.
Consecințele cele mai grave ale prezenței
armatei ruse au fost rechizițiile forțate și
de distrugeri a unor instituții de stat și
particulare. Pentru a ajuta populația,
Minsterul de Interne a rugat autoritățile
locale să trimită reclamațiile la comisia
guvernului din teritoriu. Vestea semnării
armistițiului la 11 noiembrie 1918 i-a
bucurat pe locuitorii Pietrei, care scăpau de
durerile cauzate de război și de viața grea
pe care au dus-o în acest timp.
Din cauza greșelilor Comisiei
Aliate, precum și a pretențiilor
maghiare asupra Transilvaniei,
armata română a mai luptat încă
un an pentru a proteja Marea
Unire. Din Piatra-Neamț au
participat la oprirea acțiunilor
bolșevice Diviziile 7 și 1
Vânători de Munte.Trupele
române au ajuns la Tisa la 1 mai,
iar la 4 august 1919 au intrat în
Budapesta. La 5 decembrie 1919,
Regimentul 15 ,,Războieni” a fost primit
cu urale din partea locuitorilor Piatra-
Neamțului, aceștia arătându-și recunoștința
pentru faptele sale de vitejie.
Consecințele Primului Război
Mondial asupra Pietrei-Neamțului au fost
pierderile de vieți omenești ( 2000 de
ostași ), distrugeri material, dar și scăderea
nivelului de trai. Mulți militari care au
luptat cu vitejie în Primul Război Mondial
au fost decorați atât de statul român, cât și
de cel rus. În Cimitirul Eroilor au fost
înmormântați 929 de militari ( 654 români,
220 de ruși și 51 de soldați inamici).
Desigur, mai există și alte monumente care
amintesc de vitejia și eroismul românilor
din Primul Război Mondial. Unul dintre
acestea fiind monumentul amplasat chiar
la intrarea în baza militară.
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
12
f
România a luptat în Marele Război
bazându-se mai mult pe fidelitatea națiunii
și mai puțin pe resursele materiale
disponibile. Alegerea taberei alături de
care să luptăm nu a fost ușoară deoarece
erau români în Transilvania, dar și în
Basarabia. Piatra-Neamț a participat după
puterile sale la conflict aducându-și partea
de jertfe pe altarul României întregite.
Exemplul orașului nostru este unul clasic,
arătând ceea ce înseamnă Primul Război
Mondial pentru comunitățile urbane din
acel timp. După război, îngrijirea
victimelor războioului și păstrarea
amintirii celor ce au căzut erau un
important obiectiv al autorităților, faptele
mărețe ale combatanților fiind un exemplu
demn de urmat de atunci și până astăzi.
Bibliografie:
1. Izvoare:
A) Edite:
Arh St. Neamț, fond
Primăria Piatra-Neamț, dosar nr
20/1900, f. 2, p3
Expunerea situației
județului Neamț pe anul 1916
Dosar nr. 56/1916, f. 372
2. Memorii:
Gen. Ion Rașcu, Jurnalul
meu din timpul războiului
pentru reîntregirea
neamului, Editura Pallas
Athena, Focșani, 2007
3. Instrument lucru:
Ian V. Hogg, Dicționarul
Primului Război Mondial, edit.
Niculescu, București 2007
4. Lucrări speciale:
Dr. Mihai Șurubaru,
Piatra-Neamț în anii Primului
Război Mondial.
5. Lucrări generale:
Românii în Marele Război.
Anul 1915, Editura Militară.
Antonella Astori, Patrizia
Salvadori, Istoria ilustrată a
Primului Război Mondial.
Generalul G.D Mărdărescu,
Campania pentru desrobirea
Ardealului şi ocuparea Budapestei
(1918-1920), Editura Militară,
București, 2013.
Cristian-Ioan GHEORGHIU,
clasa a XI a D
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
13
Pe urmele lui
CALISTRAT HOGAS
ARGUMENT
Am considerat că
această temă este una
interesantă datorită faptului că
personalitatea lui Calistrat Hogaş a avut
asupra culturii locale și a nemțenilor o
influență foarte puternică. Datorită acestui
fapt, ca omagiu adus contribuţiei sale
uriașe, vrem sa înţelegem in profunzime
opera sa, pentru a comprehensa la un nivel
mai înalt adevarata frumuseţe a peisajelor
din aceasta parte a Moldovei, prea puţin
apreciată, având in vedere potenţialul său
enorm. Totodată, în opera sa descoperim
obiceiuri și tradiţii uitate și redescoperim
unicitatea și autenticitatea culturii
nemţene. Din cauza globalizării, cultura
noastră este în decădere. Prin intermediul
globalizării, indivizii își pierd traditiile,
dispărând astfel identitatea națională și
culturală. Prin valori nu inţelegem doar
elemente ce pot fi cuantificabile, ci este
vorba şi de virtuţi, modele de
comportament şi etichete sociale ce poate
că nu mai sunt de actualitate, dar daca
reinserarea acestor aspecte nu mai este
posibilă sau de dorit in structura socială
actuală, este necesară totuși o cunoaștere a
acestora.
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
14
În ciuda faptului că acest scriitor
este considerat de critica literară minor și
a faptului că și-a desfășurat activitatea
profesională în orașe mici (Tecuci, Roman,
Piatra-Neamț), opera sa radiografiază cu
subtilitate o zonă autentică prin obiceiuri,
tradiţii, mentalităţi, sărbători locale şi
evidenţiază specificului său. Timpul (de
fapt atemporalitatea) pare să nu conteze și,
totuși, devine transparentă idea că
citadinul, intelectualul și omul modern nu
se pot regăsi decât în izolare sau prin
întoarcerea în mediul rural, acolo unde pot
fi identificate elemente adevărate care
reflectă caracterul local, particularităţi de
limbaj, comportamente, obiecte, port,
etc.; de asemenea, scrierile sale permit
identificarea şi prezentarea
interdependenţelor între particularităţile
geografice, istorice, religioase, etnice
locale, identificarea şi prezentarea unor
stereotipii/prejudecăţi/modele culturale,
identificarea şi evidenţierea dimensiunilor
interculturale.
Introducere în tematică
Calistrat Hogas este personalitatea
cea mai de seamă care a surprins atât
frumusețile spațiului geografic nemteam,
cat si particularitatile culturale , elementele
ce tin de obiceiurile si traditiile din aceasta
parte a Moldovei. Natura a fost punctul
central al operei sale , asa cum a observat
si Octav Botez2: ,,Dl. Hogas e un
descriptiv si natura ocupa primul plan
operei sale . Domnia sa o simte prin toti
porii si e stapanit de farmecul ei .‘’
Acesta a fost captivat de natura și
tradițiile, pe care le surprinde în volumele
sale Pe drumuri de munte şi În munţii
Neamţului. El continuă, în acest sens, o
tradiţie, care începe cu Dimitrie Cantemir,
fiindcă acesta, în Descriptio Moldaviae, a
surprins imaginea Ceahlăului şi a munţilor
Neamţului.
Gala Galaction consideră1 că:
„Între scriitorii români care au admirat și
adunat în scrierea lor lumina soarelui
zdrențuită printre codri, goana norilor
peste râpe și peste culmi, spuma florilor
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
15
din livezile legănate de vânt, urgia furtunii
amestecând cerul, pădurea și muntele,
într-o noapte spintecată de fulgere și
încecată de puhoaie – Hogaș are o
întâietate de nepieritoare vigoare și de
impunătoare măreție.“
Acest punct de vedere poate fi
susținut prin numeroase fragmente din
operele sale, precum: „adierile răcoroase și
ușoare din răsărit îmi atingeau fața și
treceau pe fruntea mea ca fâlfâitul rece și
fioros de aripi fantastice ale unui stol de
lilieci cu zbor negru, iute și tăcut. Ființa
mea se topise, se idealizase și, ca un fir de
ață nesfârșit mi se părea că sufletul meu se
deapănă lung în urma mea”2.
Scrierile lui Hogaş reprezintă o
adevărată hartă pentru oricine ar vrea
acum sa reia traseele scriitorului, doar că
pe langă geografia locală, Hogaş vine cu
descrieri fascinante ale peisajelor pitoreşti.
Limbajul lui Calistrat Hogaş, deşi arhaic,
este uşor de inţeles, chiar pentru cititorii de
astăzi, stilul lui potrivindu-se ca o mănuşă
in descrierea peisajelor si in nararea
intâmplărilor din timpul drumeţiilor .
Transpunerea pe hîrtie a unor acţiuni
minore ale oamenilor cu care intră in
contact insoţită cu acest stil plăcut ochiliui
de orice speţă, fie critic sever, fie doar un
amator de lecturi uşoare. ,,După ce
mancară, călătorii obosiţi voiră să se
culce’’. Stilul lui Hogaş alternează adesea
între sensibilitate romantică si un anumit
soi de brutalitate, izvorâtă din natura, firea
sa . Stilul lui Calistrat Hogaş este clasic,
prin echilibrul şi armonia interioară, prin
structura frazei, care se dezvoltă retoric, în
perioade. Latura romantică a stilului este
dată prin varietatea sentimentelor, pe care
le trezeşte, prin cromatică, prin utilizarea
contrastului şi antitezei.
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
16
,,Conu Calistrat era omul naturii, el
reclama pentru sine toate drepturile
naturii - în schimb natura îi destăinuia lui
toate secretele ei ca nimănui altul.’’afirma
G. Ibraileanu .3
Calistrat Hogaș descrie însă, pe
lângă natură și oameni alături de
obiceiurile lor. Astfel, deși el nu
analizează sentimentele și stările sufletești,
Octav Botez afirmă în revista Viața
Românească din anul 1915 că acestea sunt
evocate prin dialoguri de o naturalețe și
justețe desăvârșită. De asemenea, fiind
înzestrat cu un simț puternic de observație,
el are darul de a alege detaliile care
individualizează un personaj, lasându-ne
totuși posibilitatea de a intrevedea în el
unele trăsături generale ale oamenilor
vremii sale.
DE CE SĂ-L URMĂM PE HOGAȘ? ȘI
DE CE L-AM URMA?
Interviu cu doamna muzeograf
Viorica Nistor de la Muzeul Memorial
Calistrat Hogaș:
Î: De ce credeți ca mai este importantă
studierea operei lui Calistrat Hogaș? Ce
pot afla nemțenii citindu-l?
R: Studierea operei lui Calistrat Hogaș
este importantă datorită faptului că el a
scos în evidență frumusețea naturii, a
tradițiilor nemțene. De asemenea, el poate
fi privit ca un model pentru noi, datorită
faptului că în ciuda faptului că el a fost
mutat în repetate rânduri din Piatra –
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
17
Neamț,l a revenit aici de fiecare dată, fiind
fascinat de natură și de oamenii locului.
Î: Se poate face o monografie
locală pornind de la relatările sale?
R: Relatările lui Calistrat Hogaș
arată în mod detaliat modul de viață al
oamenilor din Neamț, obiceiurile
acestora alături de descrieri deosebite
ale naturii. Datorită acestui fapt,
consider că da, o monografie pornind
de la relatările sale este posibilă.
Î: Câți vizitatori trec pragul
casei sale memoriale în medie? Există
activități de promovare a acestuia?
R: Aș estima numărul de vizitatori
la aproximativ 1 500 pe an. În cadrul
muzeului se desfășoară diverse activități
precum lansări de carte, evenimente in
memoriam și eseuri. Chiar pe 18 aprilie s-
a desfășurat Ziua Muzeului. Se poate
spune totuși că promovarea acestui scriitor
este insuficientă pe plan național. Sunt de
părere că promovarea obiceiurilor zonei și
a frumuseții acesteia înseamnă o
cunoaștere a noastră, ca oameni iar acest
lucru este foarte important.
Î: Există alte instituții
locale/județene care se implică în aceste
activități?
R: Da, principalul colaborator al
nostru este Muzeul de Istorie și Arheologie
din Piatra - Neamț, a cărei instituție
subordonată suntem și cu ajutorul căruia
ne desfășurăm activitățile. Alți
colaboratori sunt școli și licee din orașul
Piatra - Neamț, din care țin să menționez
liceul dumneavoastră, „Calistrat
Hogaș”.
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
18
Note:
Anexa cuprinde un proiect de conservare
1. Hogaș, Calistrat, Pe drumuri de munte,
Amintiri dintr-o călătorie, În munții
Neamțului (Antologie Școlară), Editura
Ager, București, 2003, pp. 271 – 272.
2. Hogaș, Calistrat, Pe drumuri de munte,
Amintiri dintr-o călătorie, În munții
Neamțului (Antologie Școlară), Editura
Ager, București, 2003, p. 142.
3. Ibrăileanu, G. , Calistrat Hogaș, omul,
revista „Ateneu”, VII, nr 1, 1971.
Bibliografie:
Călinescu, George, C Hogaș, în Istoria
literaturii române de la origini până în
prezent, „Fundația pentru literatură”, 1941.
Ciucă, Valentin, Pe urmele lui Calistrat
Hogaș, Editura Sport-Turism, București,
1981
Diaconu, Mircea A., Calistrat Hogaș, Eseu
monografic,
Hogaș, Calistrat, Pe drumuri de munte,
Amintiri dintr-o călătorie, În munții
Neamțului (Antologie Școlară), Editura
Ager, București, 2003
Ibrăileanu, G. , Calistrat Hogaș, omul,
revista „Ateneu”, VII, nr 1, 1971
* Acesta reprezintă un proiect
prezentat anul trecut la Concursul
interdisciplinar Cultură și
Civilizație în România, faza
județeană, care a obținut Premiul
al II-lea.
Bogdan CHIȘCOVICI, clasa a XII a F
Andrei TÎRZILĂ, clasa a XII a F
Vlad POPÎRDA, clasa a XII a F
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
19
n
Societatea civila postdecembrista
Dezvoltarea majoră a societății
civile din România a devenit posibilă
numai după Evenimentele din Decembrie
1989, mai exact începând cu anul 1990.
Astfel, s-au format sindicate libere în
majoritatea componentelor societății,
precum în cel economic, al organizațiilor,
cel al instituțiilor, cât și în spațiul
universitar. Libertatea a reprezentat
principalul factor prin care societatea
civilă a fost concepută și prin intermediul
căreia, orizontul acesteia și-a modificat
esențial, într-un sens pozitiv, evoluția.
Totuși, în absența unei culturi omogene
,,apariția unei noi societăți civile a
necesitat o abordare
modernă, dintr-o perspectivă
instituțională, raportată la
spațiul și reglementările
externe. Din această cauză,
sistemele de guvernare
străină au susținut demersul
României în apariția unei
socități civile autentice, prin
introducerea statului român
în numeroase proiecte de dezvoltare
internă.’’9.
9 Dialog pentru Societate Civilă, ,,Raport privind dezvolatea societății civile în România”, 2005, p. 18.
În consecință, au apărut numeroase
organizații guvernamentale de tip
democratic și nonguvernamentale,
publicații culturale, partide, asociații sau
societăți culturale. Analiza cu privire la
evoluția istorică a societății civile începută
odată cu anii 1990 reliefează două stadii
principale ale acesteia. Astfel, la începutul
anilor ’90, ,,societatea civilă a fost nevoită
să se elibereze și să înlăture metehnele
regimului anterior, a celui comunist și să
se afirme ca putere autonomă a societății.
În continuare, în cea de a doua perioadă,
concomitent cu îmbunățirea și stabilitatea
generată în spațiul politic, societatea
civilă și-a profilat tot mai clar rolul,
devenind o componentă esențială a
societății.”10, în sensul că orice fel de
măsură nedemocrată a fost imediat
contestată, de cele mai multe ori, prin
diverse sesizări sau contestații, cât și prin
demonstrații publice. Simbolul cel mai
10 Ibidem, p. 21.
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
20
c
c
elocvent al puterii societății civile îl
constituie adunările masive ale cetățenilor,
care au avut loc, de cele mai multe ori, în
Piața Universității din București, ori de
câte ori au fost sesizate nereguli grave cu
privire la libertățile și principiile
democratice din România.
Astăzi, deseori dezbaterile publice
descriu situația societății românești ca
fiind profund afectată de instabilitate,
cauzată de incorectitudinile
reprezentanților puterii statului. De
asemenea, construirea și consolidarea
sistemului democratic în România a fost,
nu în puține rânduri, datorată împotrivirii
maselor, ca urmare a diverselor acțiuni
antisociale și antidemocratice din
domeniul civil sau economic, care cau
prejudiciat statul român și au afectat în
mod profund și negativ societatea civilă.
Pe această cale, societatea civilă s-
a manifestat tot mai activ, prin participarea
cetățenilor în diversele proteste de stradă,
prin care s-a urmărit soluționarea
problemelor semnalate și consolidarea
dialogului dintre spațiul civil și cel politic.
Datorită complexității obiectivelor
statului, care, în mod firesc, ar trebui să
reprezinte prioritățile instituțiilor existente,
democrația românească se confruntă cu o
neconcordanță dintre fundamentul teoretic
și realitatea pratică. Construcția
democrației autentice implică stabilitate
socială și politică, cât și progres economic,
fără de care integrarea și funcționarea
mecanismelor statului rămân un simplu
deziderat. Forma finală și consolidată a
democrației în România va deveni
autentică numai după un parcurs
democratic veridic al societății, prin care
se va forma așa-numită ,,tradiție
democratică’’ răspândită în toate
sectoarele statului și resimțită în viața de zi
cu zi a cetățeanului. Toate acestea aspecte
ale societății civile implică nu doar
funcționalitatea spectrului instituțional,
respectarea drepturilor și libertăților
cetățenești, precum și răspândirea valorilor
și principilor democratice în mentalitatea
colectivă. În decursul anilor 1991-1996,
numeroase organizații nonguvernamentale
(ONG-uri) s-au implicat activ în domeniul
social sau în cel economic, însă,
relaționarea dintre acestea și structurile
statului a fost una limitată.
Societatea civilă reprezintă o parte
dinamică a unei țări, încât aceasta a cauzat
schimbări masive, care au culminat,
uneori, până și cu modificări importante în
optica regimului democratic din România.
Totuși, principalul dezavantaj este
reprezentat de efemeritatea acțiunii, care,
pe o perioadă mult mai lungă de timp
evidențiază lipsa unei schimbări
substanțiale.
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
21
În ciuda existenței unui spațiu legal
prin care este reglementată
responsabilitatea ministerială, istoria
recentă a României constată, în cele mai
multe cazuri, contrariul. De asemenea, deși
există noțiunea colectivă prin care
societatea civilă aprobă și susține legile și
principiile fundamentale ale democrației
interne prin supremația constituțională sau
a celei externe, prin respectarea
reglementărilor europene (precum
Convenția Europeană a Drepturilor
Omului), democrația a fost deseori
periclitată prin vicistiduniile cu care s-a
confruntat societatea civilă.
De exemplu, după finalizarea
alegerilor din anul 2000, relația dintre
reprezentații societății civile și noul guvern
a fost deficitară, acesta fiind deseori acuzat
de încercarea subordonării domeniului
mass-media și a celui civil.
Din această cauză schimbarea
puterii din anul 2004 a fost receptată
pozitiv, noul guvern ales fiind considerat
un adevărat ,,partener’’ al societății civile,
care în ultimii ani se confrunta cu o
perioadă tot mai dificilă. Prin numeroasele
încercări de limitare a drepturilor civilie
pentru a evita o eventuală întoarcere la
practicile totalitare, libertatea însăși a
devenit un principiu îndoielnic în
România. Nu în utlimul rând,
sustenabilitatea societății civile implică
existența ethos-ului (al moralei,
specificului cultural al unei colectivități) și
a conștientizării în rândul populației prin
care se insuflă principiul
existenței comunitare și nu
singulare.
Prin urmare, complacerea
drepturilor civile determină
inexistența societății civile.
Schimbarea și implicarea
societății trebuie să urmărească
un obiectiv precis, satisfăcut doar
prin mijloacele legale pe care le
pune la dispoziție legislația
statului. În consecință, democrația
actuală ar trebuie să prevină în
mod expres orice încercare de
transformare a liderilor și structurilor
politice în minorități dictatoriale, însă
libertățile pe care le presupune actul
democratic reprezintă un inevitabil ,,revers
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
22
al medaliei’’ în acest sens. Încercările
repetate ale unei puteri a statului de a o
influența pe alta au declanșat, în repetate
rânduri disfuncționalități însemnante
pentru parcursul democrației.
În esență, societatea civilă
funcționează prin trei mari ramuri. Primul
nivel, cel mai de jos, vizează individul și
modul în care acesta se raportează la
puterea statului sau prin care își înțelege
drepturile și obligațiile. Cel de al doilea
nivel poate fi descris prin relaționarea
autonomă, prin care sunt formate grupurile
sociale, interesul individual fiind cristalizat
prin raportul la colectivitate; manifestarea
este posibilă și în afara grupărilor politice.
În cele din urmă, ultimul nivel se
adresează, în mod evident, reprezentanților
partidelor politice, al asociaților
profesionale, cluburilor, etc., prin prisma
cărora interesele individului pot fi obținute
cu ajutorul puterii statului.
Pornind de la particularitățile și
complexitățile specifice, putem considera
principalul aspect negativ
al societăţii civile ca fiind
(în anumite cazuri)
participarea redusă a
cetățenilor în viața
socială a statului, cât
și slaba organizare
sau cooperarea
limitată dintre
organizațiile
societății. Toate
acestea îngreunează procesul unei
dezvoltări solide a sectorului
nonguvernamental, în ciuda numeroaselor
inițiative ale societății civile, în vederea
soluționării unor probleme sesizate de
opinia publică.
În pofida unei relative îmbunătățiri
din ultimii ani, dialogul organizațiilor
civile rămâne fragil. Astfel, în cazul unei
societăți civile consolidate, ipoteza unei
democrații reale, manifestată prin
principalul și esențialul act democratic,
votul direct, universal și secret, conferă
cetățenilor încredere, necesară oricărei
,,societăți sănătoase.’’ Votarea
reprezentanților puterii sub forma
alegerilor libere permite evoluția actului și
sistemului democratic, prin intermediul
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
23
căruia vocea opiniei publice devine
subiectul principal al dezbaterilor, în
sprijinul cărora sunt formulate și aplicate
soluțiile posibile.
Un alt factor fudamental prin care
care o comunitate își stabilește timbrul
identitar este cel valoric. Identificare unui
popor cu o anumită paletă valorică,
atitudinală și comportamentală marchează
momentul de început al responsabilizării
indivizilor. Odată realizat acest pas, este
necesară instituționalizarea tuturor celor
mențioanate anterior, în vederea legiferării
limitelor de acțiune a cetățenilor. Totodată,
prin acest demers, este potențată
relaționarea tot mai eficientă dintre sfera
socială și cea politică, deoarece,
funcționalitatea societății este major
influențată de interacțiunea corectă a
omului cu instuțiile existente. Pe această
cale, necesitatea democrației autentice este
imperativă în parcursul echilibrat al
societății civile, dinamică și în constantă
schimbare datorită modificărilor diverse
ale statului.
Datorită potențialului și rezultatelor
tot mai vizibil reflectate prin acțiunile
desfășurate, organizațiile
nonguvernamentale sunt descrise ca
adevărați promotori ai valorilor
democratice românești. Nu în ultimul rând,
prin reglementările interne și externe este
stabilită coabitarea dintre sectorul
guvernamental și cel nonguvernamental,
fiind invocate motive de consolidarea
statului suprapuse cu obiectivele
organizaţiilor.
Prin observarea şi înţelegerea reală
a ,,pulsului social’’, clasa politică nu se va
opune societății civile, din contră, îi va
susține evoluția prin demersurile pe care le
lansează. Interacținea structurilor civile cu
statul prezintă, totuși, un posibil risc
nedemocratic, în sensul încercării statului
de a controla sau domina societatea civilă
care trebuie să se organizeze independent.
,,Corpul social’’ al statului ar trebui
să reprezinte structura specializată în
reducerea tensiunilor sau conflictelor
cauzate de discrepanța intereselor, în
sensul normalizării graduale a scenei
sociale.
Andrei BALTAG, clasa a XII a E
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
24
y
y
ABSOLVENTI CU CARE NE MÂNDRIM:
Cristina Balaban Î. Mai întâi, te rog să le spui elevilor CNCH unde studiezi în prezent (țară, oraș,
denumirea instituției)
R. Cu mare drag! Studiez Geografie la Universitatea Durham, din orășelul cu același
nume, din Marea Britanie.
Î. Cum te-ai hotărât să te înscrii la această facultate? De ce acolo?
R. E o poveste mai mult sau mai puțin banală, dar, acum, privind din perspectiva unui
actual student, sunt foarte bucuroasă că am procedat așa. Când mi-am dat seama ca Geografia
este disciplina mea de suflet, din ambiție, mi-am dorit să aplic la una dintre cele mai bune
instituții. Uitându-mă pe unul dintre clasamentele care evalueaza calitatea instituțiilor de
învățământ după nivelul de cercetare academică, mi-a căzut ochii pe Universitatea Durham,
clasată la vremea respectivă pe locul 5 în lume pentru Geografie. Căutând mai multe
informații, atât despre programul de licență, cât și despre oraș (cu o bogată istorie, având cea
mai veche catedrala din Mare Britanie, construita în 1083), mi-am dat seama că acela este
locul unde vreau
sa îmi petrec
următorii ani din
viață. Chiar în
momentul de față,
cu o ceașcă de ceai
în mână si cu ochii
ațintiți spre
catedrală, sunt de
aceeași părere.
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
25
Î. Care a fost procedura de admitere?
R. Admiterea pentru aproace orice instituție de învățământ superior din Marea
Britanie se face printr-un sistem centralizat, o platformă online numită UCAS, care iți dă
posibilitatea să aplici la 5 universități diferite. Presupune o bază de date personale și un fel de
scrisoare de intenție (personal statement) prin care argumentezi de ce dorești să studiezi
disciplina pe care ai ales-o, susținându-ți discursul cu activități școlare/extra-școlare care să
reflecte aptitudinile tale. Perspectivele de viitor sunt, de asemenea, încurajate. În afară de
această procedură, sunt importante mediile obținute la examenul de bacalaureat și la un
certificat de limbă engleză, precum CAE, CPE, IELTS. Limita de notă este impusă de fiecare
instituție în parte. Din punct de vedere financiar, se realizeaza un imprumut de 9000 lire/an in
fiecare an de studiu, care trebuie returnat o dată ce ești angajat și ai un salariu
peste o anumită limită.
Î. Și care sunt impresiile după câteva luni?
Este greu? Ai păreri de rău?
R. Cum în prezent ma pregătesc pentru prima mea
sesiune de examene, întrebarea aceasta a venit exact la momementul
potrivit, întrucât îmi indică să reflect asupra ultimelor luni. Dacă pentru orice persoană care
se mută pentru o perioadă de timp într-o țară străină, există un șoc cultural, bănuiesc că acesta
este și mai pronunțat într-un mediu academic! În primul rând, abordarea este extrem de
diferită comparativ cu sistemul nostru. Cursurile reprezintă o mică parte din procesul de
învățare, profesorii ținînd un fel de discurs pe o anumită temă acompaniați de o prezentare
power point, având rolul de a ne introduce într-un anumit subiect. Pe baza acelui curs, noi
avem datoria (sau plăcerea!) de a dezvolta acel subiect, sau chiar de a-l contesta, prin
lecturarea unor lucrări de cercetare, constituind și evaluarea noastră, fie prin eseuri sau
rapoarte, respectiv examene. Această metodă ilustrează importanța studiului individual și a
dezvoltării gândirii critice mai mult decât simpla ‘regurgitare’ de informații, care, din păcate,
stă la baza învățământului de la noi. În altă ordine de idei, cum specializarea mea se bazează
mult pe practică, am parte din plin de ea, atât prin lucrări de laborator, cât și la calculator sau
în teren. In ianuarie, am avut oportunitatea să fac primul meu proiect de cercetare in
Portugalia, care mi-a deschis ochii asupra orizonturilor oferite de geografie, cum nu mi-am
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
26
imaginat în România. Dacă ar fi să am un regret, mi-aș fi dorit să fi știut din timp de metodele
lor de predare, pentru a face față mai bine cerințelor!
Î. Revenind la trecutul tău de „Calistrat”, în ce perioadă ai fost elev la „Hogaș” și ce
te-a determinat să optezi pentru acest liceu și pentru profilul/specializarea respectivă?
R. Am fost elevă la Hogaș intre 2011-2015, la specializarea Filologie - Bilingv
Engleză. Deși pare distanțată de specializarea mea din prezent, la vremea respectivă aveam o
afinitate deosebită pentru literatură și limbi străine, pe care am dorit să le aprofundez. Chiar
dacă nu am continuat pe aceeași filieră la facultate, pot să spun că specializarea alesă mi -a
fost de folos, prin prisma utilizării mai multor surse de studiu, precum romane și cărți de
critică literară, și a universalității limbii engleze, pe care o utilizez atât în studiu, cât și în
situațiile de zi cu zi.
Î. Care consideri că e cea mai mare realizare a ta ca elev al CNCH?
R. Construirea unei identități? Posibil. Deși am fost pasionată de mică de geografie,
pînă în liceu nu m-am gîndit că voi dori să îmi construiesc o carieră în jurul ei. Participarea la
olimpiada națională pe parcursul a mai multor ani mi-a deschis ochii spre un drum care mă
caracterizează, mai mult decât ar fi făcut-o literatura și limbile străine. Bineînțeles, acest fapt
nu ar fi fost posibil fără pregătirea din liceu. În rest, consider că Hogaș m-a maturizat și m-a
făcut să realizez cât de important e să-ți găsești un țel pe care să-l urmărești cu orice preț.
Î. Dacă ai fi din nou licean, ce ai vrea să retrăiești și ce nu?
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
27
f
R. Îmi lipsește mult atmosfera de colectiv. Chiar dacă am făcut parte dintr-o clasă
formată aproape exclusiv din fete, cu interese și simpatii diferite, dinamica unui grup mai
mult sau mai puțin eterogen îți conferă o perspectivă de viață, întrucât te face să cunoști
diferite tipuri de persoane, să accepți diferențele și să devii tolerant. La facultate, sălile de
curs fiind arhipline, în paralel cu timpul alocat studiului individual, îmi oferă prea puțin timp
să cunosc persoane și să socializez. În schimb, nu aș dori să retrăiesc momentele de anxietate
de dinaintea testelor/ascultărilor. Dat fiind volumul mare de material pe care trebuie să îl
asimilez într-un timp foarte scurt acum, am devenit ușor imună la stres, gestionându-mi mai
bine emoțiile decât în trecut.
Î. Cum vezi societatea în care trăiești acum prin comparație cu cea românească?
R. Societatea britanică este, într-adevăr, foarte diferită de cea românească, dar nu cum
ne imaginăm adesea. Deși se spune că englezii sunt reci, eu aș puncta amabilitatea pe care o
arată oricărei persoane și toleranța lor la diversitate. Chiar dacă nu își exprimă trăirile cu
aceeași intensitate ca noi, pretinzând mereu o bună dispoziție, apreciez enorm cât de
organizați sunt în tot ceea ce fac, mai ales determinarea pe care o conferă studiului, indiferent
de nivelul cunoștiințelor. Deși nu cred că este relevantă o comparație directă între cele două
culturi, întrucât mentalititățile sunt adînc înrădăcinate și greu de schimbat, consider că
ultimele calități menționate ca fiind un model bun de urmat pentru români.
Î. Ai un mesaj pentru elevi și pentru profesori la cea de-a CVI-a (a 106-a) aniversare a
CNCH?
R. Nu luați nimic de bun, de-a gata. Gândiți-vă mereu la alte posibilități. Oare o
definiție întruchipează adevărul absolut? Oare rutina și obișnuința duc la excelență, sau există
nevoia unei provocări? Odată ce v-ați găsit un orizont, folosiți-vă de toate mijloacele nu de-l
atinge, cât de a-l depăși!
Mulțumim!
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
28
t
Adrian - Cezar Vișan
Î. Mai întâi, te rog să le spui elevilor CNCH unde studiezi în prezent (țară, oraș,
denumirea instituției)
R. The University of Tokyo, Faculty of Arts and Sciences, PEAK Japan in East Asia
Programme.
Î. Cum te-ai hotărât să te înscrii la această
facultate? De ce acolo?
R. După o excursie de o lună în Japonia m-
am întors acasă „schimbat”, în sensul în care am fost fascinat de cultura, stilul de viață și
mentalitatea niponă, motiv pentru care am început să mă interesez de universitățile de
prestigiu din zonă.
Î. Care a fost procedura de admitere?
R. Dosar de admitere (cuprinzând fișă matricolă, scrisori de recomandare, eseuri), și
interviu.
Î. Și care sunt impresiile după câteva luni? Este greu? Ai păreri de rău?
R. Normal că este greu, nici nu mă așteptam la altceva. Pentru un singur curs avem de
citit și comentat aproximativ 100 pagini/săptămână; de exemplu, semestrul acesta am 10
cursuri. Zilnic petrec cam șase ore după cursuri învățând, dar cred că volumul de muncă e
relativ asemănător cu cel al altor universități de calibru. Păreri de rău nu am, dar bineînțeles
că mă gândesc dacă alte opțiuni ar fi fost mai bune. Oriunde ai merge te împiedici de mici
probleme, dar nu pot spune că regret alegerea făcută.
Î. Revenind la trecutul tău de „Calistrat”, în ce perioadă ai fost elev la „Hogaș” și ce
te-a determinat să optezi pentru acest liceu și pentru profilul/specializarea respectivă?
R. Am absolvit în promoția 2014, profil Filologie, specializarea Bilingv - Engleză.
Am fost interesat mereu de comunicare, motiv pentru care am ales să studiez „soft sciences”.
Am fost întrebat de nenumărate ori în clasele a IX-a și a X-a de profesorii de științe exacte
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
29
dacă n-aș vrea să mă mut la un profil real, dar pur și simplu nu am fost atras de acea sferă.
Sper că promoția din care fac parte a dovedit prin realizările sale că profilul bilingv nu este
cel al oamenilor fără perspective de viitor, ci mai degrabă o alternativă la ruta „tradițională”
spre succes.
Î. Care consideri că e cea mai mare realizare a ta ca elev al CNCH?
R. Nu cred că poate fi vorba de un clasament al realizărilor, ci mai degrabă cred că a
contat felul în care am decis să-mi petrec timpul liber în general. Nu spun că am învățat non-
stop, dar am fost preocupat atât de situația școlară, cât și de activitațile extrașcolare. Învățați
cât mai multe lucruri! Dacă vi se pare interesant tennis-ul de masă, dansul salsa,
voluntariatul, sau orice altă activitate, nu ratați ocazia și începeți să învățați câte puțin din
toate. Nu o să mai aveți timp de multe lucruri după ce ajungeți la facultate, și cred că e bine
să știți ce vă place și ce nu.
Î. Dacă ai fi din nou licean, ce ai vrea să retrăiești și ce nu?
R. Îmi lipsește într-adevăr timpul liber pe care-l aveam în liceu, dar n-aș vrea să mă
izbesc din nou de atitudinea conservatoare a sistemului educațional românesc. De prea puține
ori și cu prea puțini profesori am avut ocazia să-mi exprim o părere personală sau să pun la
îndoială informațiile primite.
Î. Ce ți-a folosit până acum cel mai mult din cele studiate în acest liceu?
R. Ținând cont că toți studenții vin din medii academice diferite, conținutul
informațional din timpul liceului e de obicei neimportant. Cu toate acestea, abilitățile de a
vorbi în public, de a construi și de a analiza un argument și de a gândi critic sunt niște abilități
esențiale pe care orice student este așteptat să le stăpânească.
Î. Cum vezi societatea în care trăiești acum prin comparație cu cea românească?
R. Societatea e complet diferită, dar tocmai acesta este principalul motiv pentru care
am decis să vin aici. Mereu mi s-a părut interesant să trăiești în afara zonei de confort și să
ajungi să cunoști o limbă și o societate „exotică”, mai ales când ți se oferă o oportunitate
destul de generoasă pentru a face asta.
Î. Ai un mesaj pentru elevi și pentru profesori la cea de-a CVI-a (a 106-a) aniversare a
CNCH?
R. Mult succes tuturor elevilor în ultima lună de școală și putere de muncă
profesorilor! Toate cele bune din Tokyo!
Mulțumim!
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
30
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
31
Marșul Calistraților
1 decembrie 2015
Ediția a IX a
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
32
La mulți ani, România!
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
33
Redactor șef:
Andrei Baltag – clasa a XII a E
Redacția:
Cristian Gheorghiu– clasa a XI a D
Vlad Popîrda – clasa a XII a F
Bogdan Chișcovici – clasa a XII a F
Andrei Tîrzilă– clasa a XII F
Coordonator:
Prof. Dr. Daniela Mătăsaru-Ionescu
Design grafic:
Marian Burlacu – clasa a XII a A
Theodor Iftimie – clasa a XII a E
Coperta:
Sebastian Mițan – clasa a XII a E
Așteptăm părerile, propunerile,
articolele și întrebările voastre pe e-
mail la adresa:
calistraț[email protected]
ADRESA REDACȚIEI:
Str. Alexandru cel Bun, Nr.19,
Piatra-Neamț, Județul Neamț cu
mențiunea pentru clubul de istorie
„Calistrații”.
Adresă facebook:
https://www.facebook.com/Calistratii
Anul VI, Nr. 7,
mai 2016
ISSN 2068-0104
CALISTRAȚII – ADUCEM ISTORIA ÎN PRIM-PLAN Nr.7
34
CUPRINS
Cuvânt înainte..................................................................................3
10 mai – ziua unui nou început pentru un popor
zbuciumat............................................................ .............................4
Piatra-Neamț în Primul Război Mondial..........................................8
Pe urmele lui Calistrat Hogaș ..........................................................13
Societatea civilă postdecembristă.....................................................19
Absolvenți cu care ne mândrim ........................................................24
Marșul Calistraților. Ediția a IX a .....................................................31