1

Anişoara Munteanu

Sebastian Vîrtosu

CALENDARUL GETO-DACIC

Întocmit după datele conţinute de

Marele Sanctuar Circular din

Sarmisegetuza - Regia

60.345 - 2014

2

Motto:

Diogene Laertius şi Hesychius scriu că “geţii îl venerau pe Zamolxis şi-l considerau a fi Cronos (Saturn)”.

Mnaseas din Patara afirmă că “geţii îl adoră pe Cronos, numindu-l Zamolxis”.

3

CALENDARUL GETO-DACIC Întocmit după datele conţinute de

Marele Sanctuar Circular din

Sarmisegetuza Regia

60.345 – 2014

(Ediţia a III-a revizuită şi adăugită)

Sebastian Vîrtosu

Anişoara Munteanu

Prefaţă de

prof. dr. Cezar Boghici

4

Coperta I: Anişoara Munteanu

Lucrare protejată de drepturi de autor. Nu este permisă copierea integrală sau parţială fără citarea titlului şi a autorilor şi fără a cere în prealabil acordul autorilor.

5

CUPRINS

Cuvântul de apreciere al prof. univ. dr. ing. Puiu Vasile

Universitatea „Vasile Alecsandri” – Bacău /6

Prefaţă (prof. dr. cezar Boghici) / 8

Cuvânt-înainte / 10

1. Consideraţii asupra ansamblului de sanctuare de la Sarmisegetuza Regia / 14

1.1. Calcularea Anului Lumii geto-dacic / 28

1.2. Funcţia profetică a Marelui Sanctuar Circular / 29

1.3. Funcţia de planetariu a Marelui Sanctuar Circular / 33

1.4. Sărbătorile de peste an deduse din Marele Sanctuar Circular / 34

1.5. Funcţia geometrico-matematică a Marelui Sanctuar Circular / 36

2. Anul Unu – calcule finale / 38

3. Calcularea numărului de zile trecute în 60344 ani / 43

4. Anexe / 48

4.1. Cadranul Marelui Sanctuar şi citirea indicatoarelor / 48

4.2. Calendar mixt geto-dacic/ gregorian pe trei ani / 54

4.3. Tabele cu datele solstiţiilor de iarnă (1î.Hr. / 2300 d.Hr.) / 60

4.4. Tabele sinoptice / 66

4.4.1. Modul de folosire al tabelelor sinoptice / 69

4.4.2. Consideraţii despre Timp /70

4.5. Realizarea practică a unui calendar de perete /73

Bibliografie / 80

6

7

8

PREFAŢĂ

„Ce este timpul?”, se întreabă Sfântul Augustin; şi tot el răspunde: „Dacă nimeni nu mă întreabă, o ştiu, iar dacă aş vrea să explic cuiva care mă întreabă, nu ştiu”. Această notaţie, pe care eruditul episcop de Hippo o face într-una din paginile confesiunilor sale, exprimă eterna neputinţă a omului de a cunoaşte „timpul cel adevărat”, cum spune Tudor Arghezi, poetul român cu, poate, cea mai acută conştiinţă a temporalităţii, în toate punctele operei sale fiinţa poetică fiinţând în raport cu timpul – ne amintim, desigur, versurile dintr-o Gravură argheziană: „Dintr-a mea singurătate / Las în voie timpul viu, / Care ştie ce nu ştiu, / şi prin veacuri destrămate / Fac cu pana semn şi scriu”, ce afirmă o idee foarte expresivă, aceea că timpul viu/adevărat (sinonim cu vecia) alunecă ineluctabil, lăsând în urmă numai câteva crâmpeie menite a determina temporal singurătatea melancolică a fiinţei; sau finalul unei poeme erotice, intitulată de Arghezi Restituiri: „De ce-ar sfârşi-n pustie călătoria noastră? // ... // Nu. Mână crâncen, timpul tu sparge-l cu potcoava, / S-apropiem vecia mai repede de noi”, care ne trimite cu gândul la celebra formulă platoniciană a timpului, potrivit căreia acesta este imaginea mişcătoare a veşniciei.

Timpul reprezintă, prin urmare, o problemă esenţială şi ea ne responsabilizează mai mult decât celelalte chestiuni filosofice. „Problema timpului este problema noastră”, constată Borges. Căci suntem pasageri prin această lume, iar cel care ne măsoară risipirea e timpul. În termeni heideggerieni, temporalitatea constituie temeiul ontologic al fiinţei Dasein-ului (cum numeşte filosoful din Pădurea Neagră fiinţarea numită „om”); dacă aşa stau lucrurile, atrage Heidegger atenţia, şi „dacă această fiinţare, în fiinţa sa, are ca miză însăşi această fiinţă, atunci trebuie ca grija să aibă nevoie de «timp» şi astfel să ia în calcul «timpul». Temporalitatea Dasein-ului dezvoltă o «calculare a timpului». «Timpul» experimentat prin această calculare ne este, fenomenal vorbind, cel mai familiar aspect al temporalităţii” (trad. G. Liiceanu).

Se poate spune că dintr-o atare preocupare având ca obiect timpul s-a născut şi lucrarea de faţă, care oferă, cu determinare şi dăruire, un exemplu de calcul al

9

timpului, pornind de la arhitectura marelui sanctuar circular de la Sarmizegetusa – impresionantă imagine a spaţializării duratei, ce favorizează din nou recursul la Arghezi, care „vede” într-un Psalm cum „Păretele-i veacul pătrat, / şi treapta e veacul în lat, / şi scara e toată vecia”. A calcula astfel timpul înseamnă a-l lua în stăpânire şi, totodată, a te deschide la ceea ce-l datează: în speţă, curgerea soarelui pe cer. „Mor cu fiecare zi”, afirmă Sfântul Pavel, iar lucrul acesta – a muri şi a învia odată cu fiecare zi – i se întâmplă fiecăruia dintre noi în măsura în care ne explicităm timpul dat nouă, datându-l.

Prof. dr. Cezar Boghici

11

CUVÂNT-ÎNAINTE

Parafrazându-l pe George Călinescu, care cerea tinerilor critici literari să încerce să scrie în toate genurile şi speciile literare, chiar fără succese demne de a intra în istoria literaturii, considerând că, doar astfel, vor simţi mai bine structura intimă a unei operei literare şi a autorului ei, şi noi, autorii prezentei lucrări, recomandăm tuturor românilor, care mai simt româneşte, să scrie astfel de lucrări, pornind de la premisa că şi o încercare nereuşită e mai mult decât a nu face nimic. Copiii, rudele, prietenii respectivilor autori ar fi primii beneficiari şi, cu siguranţă, eforturile nu ar fi în van.

Nu putem ascunde şi un gând timid, acela că dorim ca lucrarea noastră să fie o provocare pentru istoricii şi astronomii care, simţindu-se încă români, vor cuteza să ducă acele ştiinţe pe drumuri nebănuite, unde nimeni nu a mai călcat vreodată, reparând demnitatea prea adesea călcată în picioare, redându-i acestui neam curajul şi mândria de a fi român.

În alcătuirea calendarului dacic am pornit de la structurile aflate pe teren, şi anume, ansamblul sanctuarelor din munţii Orăştiei, masivul Şureanu. Am pornit de la ideea că arhitectura unor astfel de ansambluri trebuie să fie sacră. Prin urmare, toate componentele, chiar şi cele ce nu sunt la vedere – cum ar fi plintele – trebuie să respecte nişte reguli sacre. Aceste reguli se manifestă prin scheme numerice (cifre sacre, rapoarte numerice sacre ca secţiunea de aur), rapoarte geometrice ca „π”- 3,14 sau rapoarte astronomice ce pot conduce la alcătuirea unui calendar. Pornind de la datele conţinute în Marele Sanctuar Circular am conceput un calendar, numit de noi geto-dacic, şi un An Unu, de la care numărăm anii până în zilele noastre. Datele conţinute în Marele Sanctuar Circular sunt următoarele: 104 pietre în primul cerc exterior, 210 pietre (30 cicluri, a câte şapte pietre) în al doilea cerc, care este lipit de primul, 84 stâlpi de lemn în al treilea cerc (stâlpii sunt aşezaţi doar pentru a se vedea unde sunt plintele în pământ) şi 34 stâlpi de lemn în absida centrală (şi aici stâlpii au doar rol orientativ, nefiind din construcţia originală). Obiecţiile pot fi făcute doar cu privire la numărul de stâlpi din al treilea cerc şi la faptul că, fiind doar simple fundaţii ale unui templu circular, aceste numere, amintite mai sus, nu au nicio valoare religioasă. În privinţa primei obiecţii aducem argumentele a trei cercetători, Ioan Glodariu1, Dan Oltean2 şi Ovidiu Drimba3, care confirmă numărul 84 al plintelor celui 1 Glodariu, Ioan, Sarmisegetuza Regia, Capitala Daciei preromane, Editura Acta Musei Devensis-Deva, 1996, pp. 118-119. 2 Oltean, Dan, Religia dacilor, Editura Saeculum I. O., Bucureşti, 2002, pp. 254-257.

11

de-al treilea cerc. Cât priveşte a doua obiecţie, putem spune doar că arhitectura sacră este completă, nu permite la niciun nivel, oricât de mic şi aparent neimportant, ca lucrurile să fie făcute la voia întâmplării. Prin urmare, fundaţia, care în construcţii este cea mai importantă, nu putea fi lăsată la voia hazardului. Detalii despre alcătuirea calendarului dacic se vor afla în cuprinsul lucrării. În găsirea unui An Unu, de la care să începem numărarea anilor cu ajutorul calendarului dacic, am pornit de la următoarele premise:

1) Terra avea în trecut o masă mai mică decât în prezent. Consecinţa acestei premise va fi prezicerea unei gravitaţii mai mici, iar o gravitaţie scăzută va face ca fiinţele de pe Terra să atingă dimensiuni mari (şi invers, o gravitaţie mare face ca fiinţele să aibă dimensiuni mici). A avut Terra fiinţe de dimensiuni mari de-a lungul erelor geologice? Răspunsul este Da, de la plante, insecte, până la reptile.

2) Urmare a gravitaţiei mici a Terrei, viteza de rotaţie în jurul axei proprii era mai mică.

3) Urmare a vitezei mici de rotaţie în jurul axei proprii, perioada precesiei era mare, deoarece o viteză mică de rotaţie în jurul axei proprii se manifestă printr-un balans mare al axei de rotaţie a Terrei4. O consecinţă a acestei premise este faptul că, în trecut, perioada precesiei era mare, micşorându-se în viitor. Viteza de rotaţie în jurul axei proprii se poate mări în urma creşterii masei Pământului, prin îndepărtarea Lunii de Pământ, precum şi prin apariţia unor factori necunoscuţi încă .

4) Satelitul Terrei, Luna, era mai aproape de Pământ în trecut, decât astăzi. Consecinţa îndepărtării Lunii de Pământ este accelerarea vitezei de rotaţie a Terrei în jurul propriei axe, asemenea unui yo-yo care, atunci când se desfăşoară sfoara, face să crească viteza de rotaţie a micului scripete pe care era înfăşurată sfoara.

5) Luna a apărut mai târziu în istoria Terrei, în ciuda ipotezei formării ei din ciocnirea Pământului cu o planetă, în perioda de formare a Pământului. Lipsa Lunii făcea ca perioada precesiei Terrei să fie mare şi instabilă. Apariţia Lunii, foarte aproape de Pământ, a început să stabilizeze perioada precesiei Terrei, iar îndepărtarea ei constantă conduce către micşorarea perioadei precesiei. Faptul că Luna a fost aproape de Pământ a generat şi nişte anomalii geo-magnetice şi gravitaţionale, adăugând încă o cauză, faţă de cele deja existente, a formării munţilor. Unii munţi posedă un câmp gravitaţional mai mic decât media gravitaţiei Terrei (cum ar fi

3 Drimba, Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaţiei, vol. I, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985, p. 799. 4 Ca exemplu în sprijinul premisei noastre vom aduce un titirez. Atâta timp cât se va învârti cu viteză mare, balansul axei de rotaţie va fi mic, în momentul în care viteza titirezului va scădea, balansul axei de rotaţie va fi din ce în ce mai mare.

11

munţii: Bucegi, Gugu, Ceahlău, etc.) precum şi unele mări sau zone din oceane ce posedă câmpuri gravitaţionale mai mari decât media gravitaţiei terestre (este vorba, desigur, de anomalii de genul Triunghiul Bermudelor).

Lucrarea noastră se încheie cu o Anexă în care prezentăm calendarul, credem noi, folosit de geto-daci şi anume, un calendar solar cu anul de 364 de zile împărţit în 13 luni egale, fiecare având câte 28 de zile. Calendarul este calculat să aibă corecţiile necesare pentru armonizarea cu anul tropic în decursul unui ciclu de 21 ani, ciclu dedus şi dovedit din construcţia Marelui Sanctuar Circular, ceea ce ne arată că strămoşii noştri foloseau acest ciclu, prin urmare nu este o speculaţie sau o invenţie a autorilor prezentei lucrări. Această variantă este prezentată împreună cu calendarul gregorian într-o formă practică, în care, pe fiecare zi a unui an, sunt notate datele, atât ale calendarului dacic, cât şi datele calendarului gregorian folosit azi. Calendarul este urmat de câteva explicaţii pe care cititorul le va găsi, sperăm, mulţumitoare.

Dorim cititorului răbdare şi înţelegere. Autorii nu au inventat nimic fără să spună când au făcut acest lucru. S-ar putea ca în viitor să se facă descoperiri importante ce vor confirma pe deplin afirmaţiile şi deducţiile noastre. Până atunci însă, trebuie să ne mândrim şi să respectăm ceea ce avem de la strămoşi şi, mai ales, să ducem mai departe flacăra nestinsă a românismului, dacismului, a istoriei şi a limbii noastre, păstrând cu sfinţenie totul.

Nu putem încheia fără a sublinia faptul că toate calculele efectuate în această lucrare nu pot defini în mod absolut rezultatele obţinute. Astfel că toate aceste rezultate trebuiesc privite ca estimări şi nu ca rezultate infailibile. Această situaţie se datorează unor factori obiectivi, cum ar fi lungimea anului tropic care poate varia în funcţie de punctul de pornire luat ca etalon, de exemplu, durata anului tropic măsurat între două solstiţii de iarnă este diferită de durata măsurată între două echinocţii sau între solstiţiile de vară, însă poate varia şi de la un an la altul. Astfel că în această lucrare am folosit o medie finală rotunjită a duratei anului tropic dintre două solstiţii de iarnă şi anume de 365,2425 zile, medie ce a fost obţinută din durata medie a anului tropic măsurată pe durata a 40 de ani (365,24293086729 zile), adunată cu media anului tropic măsurată din cele două solstiţii şi echinocţii 365,24219 zile şi 365,2422 zile, la care se adaugă media obţinută prin împărţirea nr. de zile trecute în total în 60344 ani, la 60344, rezultatul fiind 365,2424930399 zile. Media finală a fost rotunjită la valoarea de 365,2425 zile deoarece în 60344 ani (cât au trecut din anul 58 332/58 331 î. Hr. până în anul 2012/2013 d. Hr.) s-au scurs 22 040 193 zile, astfel că acest număr de zile nu poate fi depăşit cu mult prin calcule colaterale, rămânând, dacă vreţi, un etalon. Cu ajutorul acestui număr ştim că anul unu geto-dacic a început cel mai probabil undeva sâmbătă 21 decembrie 58 332 î. Hr. şi că a fost în acelaşi timp şi solstiţiu de iarnă. Faptul că anul unu a început în ziua de sâmbătă a săptămânii

11

ne duce cu gândul că această zi era, în antichitate, ziua lui Saturn-Cronos. Mulţi autori antici îl considerau pe Zalmoxe sinonim cu Saturn-Cronos. Obţinerea acestui număr de zile (22 040 193) va fi arătată detaliat în capitolul nr. 3 „Calcularea numărului de zile trecute în 60344 ani, după structura calendarului gregorian”. Evident, o valoare exactă a duratei anului tropic măsurat din solstiţiul de iarnă este imposibilă în acest moment al căutărilor noastre. Trebuie spus că rând pe rând au candidat ca date de începere a anului unu geto-dacic, de exemplu, 19-20-21-22-26 noiembrie, 8 decembrie, însă s-a renunţat la ele pentru că nu respectau nişte parametri importanţi, în ciuda unor calcule care le indicau ca date valide (de asemenea, candidate pentru începerea anului unu dacic au fost şi zilele săptămânii, astfel că toate, mai puţin vineri, au fost pe rând preferate în urma unor calcule. În final, a rămas ziua lui Saturn, sâmbătă). Unul din parametrii de bază am văzut că este acel număr de zile (22 040 193). Alt parametru impus, şi descoperit cu ajutorul programului de calculator Cybersky, a fost faptul că între anii 15000 î.Hr. şi 15000 d.Hr. (adică pe o perioadă de 30 000 de ani) data solstiţiului de iarnă variază doar între 12-23 decembrie, niciodată nedepăşind aceste limite, mai precis, anul 15 000 î.Hr şi anul 15 000 d.Hr. aveau data solstiţiului de iarnă în 12 decembrie. Pornind de la aceste informaţii furnizate de programul Cybersky am dedus că următorii 30 000 de ani în jos de la anul 15 000 î.Hr., adică anul 45 000 î.Hr, va avea cel mai probabil data solstiţiului de iarnă în 12 decembrie. Anul care ne interesează, adică 58 332 î.Hr., este undeva la jumătatea perioadei de 30 000 de ani în care fluctuază data solstiţiului de iarnă. Asta înseamnă că data solstiţiului de iarnă pentru mijocul acestei perioade de 30 000 de ani este undeva între 20-22 decembrie. Aşadar, ne aşteptăm ca pentru anul 58 332 î.Hr. data să fie undeva între 20-22 decembrie. Vom vedea în capitolul 3 cum am aflat că data solstiţiului de iarnă pentru anul 58 332 î.Hr. este 21 decembrie sâmbătă, şi că în această zi a început şi anul unu geto-dacic. Aşadar, parametrii amintiţi mai sus nu ne permit o altă zi de început decât cel mai probabil sâmbata, şi nu putem coborâ mai mult de 12 decembrie sau urca mai sus de 23 decembrie cu determinarea datei solstiţiului de iarnă (aflată undeva între 16-22 decembrie). De asemenea, nu putem depăşi cele 22 040 193 de zile, ce reprezintă numărul total de zile trecut în 60344 ani. Singura dată care întruneşte toate cerinţele, toţi parametrii, este sâmbătă 21 decembrie 58 332 î.Hr. şi obţinerea acestui rezultat a necesitat aproape 10 ani de lucru intens, cu pasiune, obiectivitate, răbdare. Suntem conştienţi că sunt mult mai multe de spus, că rezultatul final la care am ajuns reprezintă o etapă, şi cine ştie, viitorul poate va aduce mai multă lumină şi informaţii mai certe.

Autorii,

Braşov, 9 Cuptor (Sânilie) 60.344/ 15 iulie 2013

11

1. CONSIDERAŢII ASUPRA ANSAMBLULUI

DE SANCTUARE DE LA SARMISEGETUZA REGIA

I. Elemente generale de calcul

1. Un an dacic conţine 52 săptămâni, ceea ce înseamnă 364 zile (52 x 7 = 364) sau 13 luni egale, a câte 28 zile fiecare (13 x 28 = 364)

2. Anul egiptenilor antici conţinea 365 zile, fiind împărţit în 12 luni a câte 30 zile fiecare, plus 5 zile adăugate.

3. Anul iulian (stil vechi) are durata de 365,25 zile.

4. Anul gregorian (stil nou) are durata de 365,2425 zile.

5. Anul tropic, măsurat în zilele noastre, are durata medie de 365,2422 zile. Totuşi, pentru că anul geto-dacic începe la solstiţiul de iarnă lungimea anului tropic va avea altă valoare, şi anume cca 365,2425 zile. Acest lucru se întâmplă pentru că anul tropic variază în lungime în funcţie de punctul de pornire.

II. Elemente particulare de calcul desprinse din analiza numerelor şi măsurătorilor cuprinse în Marele Sanctuar Circular (MSC) din Sarmisegetuza

1. Cercul exterior (1) conţine 104 piese (13x8, 26x4)

2. Cercul lipit de cel exterior (2) conţine 210 piese (30 cicluri a câte 7 stâlpi)

3. Cercul interior din lemn (3) conţine 84 piese (4 cicluri a câte 21 stâlpi)

4. Absida centrală (templul propriu-zis geto-dacic, închinat Zeului Unic, nevăzut de ochii pământenilor, Zalmoxe) conţine 34 piese (21+13 stâlpi).

11

III. Elemente de calcul desprinse din celelalte sanctuare din Sarmisegetuza

1. Micul Sanctuar Circular conţine 114 piese, aranjate astfel: 1 piatră lată (prima dintre ele este în dreptul apusului soarelui la solstiţiul de iarnă) + 8 pietre mici. Sub această formă apar de 8 ori. Apoi, 1 piatră lată + 6 pietre mici ce apare o singură dată, 1 piatră mare + 8 pietre mici ce apare de 3 ori şi 1 piatră mare + 7 pietre mici ce apare o singură dată. Aşadar, în total sunt 13 grupe de pietre mici marcate prin pietre late, din care 11 grupe conţin 8 pietre mici, o grupă 6 pietre mici şi o grupă 7 pietre mici. La prima vedere această configuraţie [(1+8) de 8 ori, (1+6) o dată, (1+8) de 3 ori şi (1+7) o dată], pare enigmatică, însă o analiză atentă ne arată că acest sanctuar este un calendar lunisolar, spre deosebire de Marele Sanctuar Circular care este doar un calendar solar. Demonstrăm astfel cele afirmate: 1) cele 13 grupe de pietre mici reprezintă 13 cicluri de 21 ani (21 x 13 = 273 ani). Dar de ce nu sunt notate 21 pietre mici în fiecare din cele 13 grupuri, ci doar 8 pietre, 6 sau 7? Întrebarea este legitimă. Ca să răspundem avem nevoie să presupunem că dacii nu au vrut să noteze în acele grupe decât anii lunisolari care au 13 luni sinodice. Astfel, din 21 ani, 13 ani lunisolari au 12 luni sinodice fiecare iar 8 ani au 13 luni sinodice fiecare. Această formă se aplică de 11 ori din cele 13 grupe totale. Celelalte două forme arată astfel: prima, din 21 de ani, 15 ani lunisolari au 12 luni sinodice, iar 6 ani au 13 luni sinodice, a doua, din 21 de ani, 14 ani lunisolari au 12 luni sinodice, iar 7 ani au 13 luni sinodice. De ce ar fi notat geto-dacii doar anii cu 13 luni sinodice nu ştim. Putem bănui că doar cei iniţiaţi ar fi ştiut acest lucru, ceilalţi nu ar fi înţeles nimic privind sanctuarul fără a şti semnificaţiile sale intrinseci. Aşadar, să verificăm precizia acestui calendar lunisolar dacic întins pe un ciclu mare de 273 de ani (13 x 21 = 273).

a) 11 cicluri de 21 ani au 8 ani cu 13 luni sinodice fiecare şi 13 ani cu 12 luni sinodice fiecare. Luna sinodică are lungimea de 29,53 zile.

- 13 luni sinodice de 29,53 zile fac un an de 383,89 zile. Sunt 8 ani în 21 de ani, deci 383,89 x 8 = 3071,12 zile. Sunt 11 cicluri de 21 ani, deci 3071,12 x 11 = 33782,32 zile în anii cu 13 luni sinodice fiecare.

- 12 luni sinodice fac un an de 354,36 zile. Sunt 13 ani în 21 ani, deci 354,36 x 13 = 4606,68 zile. Sunt 11 cicluri de 21 ani, deci 4606,68 x 11 = 50673,48 zile în anii cu 12 luni sinodice fiecare.

b) 1 ciclu de 21 ani are 6 ani cu 13 luni sinodice fiecare şi 15 ani cu 12 luni sinodice fiecare.

11

- 13 luni sinodice fac un an de 383,89 zile. Sunt 6 ani în 21 de ani, deci 383,89 x 6 = 2303,34 zile .

- 12 luni sinodice fac un an de 354,36 zile. Sunt 15 ani în 21 ani, deci 354,36 x 15 = 5315,4 zile .

c) 1 ciclu de 21 ani are 7 ani cu 13 luni sinodice fiecare şi 14 ani cu 12 luni sinodice fiecare.

- 13 luni sinodice fac un an de 383,89 zile. Sunt 7 ani în 21 ani, deci 383,89 x 7 = 2687,23 zile.

- 12 luni sinodice fac un an de 354,36 zile. Sunt 14 ani în 21 ani, deci 354,36 x 14 = 4691,04 zile.

Acum, vom aduna toate rezultatele scrise cu bold pentru a afla câte zile conţine ciclul de 273 ani, având structura sanctuarului dacic:

33782,32 + 50673,48 + 2303,34 + 5315,4 + 2687,23 + 4691,04 = 99722,81 zile în 273 ani.

Vom împărţi 99722,81 zile la 273 pentru a vedea media anului tropic în acest ciclul lunisolar de 273 ani:

99722,81 : 273 = 365,28501831 zile, cu 0,04251831 zile mai lung decât anul tropic măsurat între două solstiţii de iarnă (365,2425 zile).

Vom folosi regula de trei simplă pentru a afla câţi ani vor trece până se va ajunge la o diferenţă de fix o zi:

Dacă la 1 an .................................... 0,04251831 zile, atunci

x = 23,5192791 ani .............. 1 zi

Aceste calcule reprezintă o valoare doar teoretică. În practică, aşa cum vom vedea şi la calendarul solar al Marelui Sanctuar Circular, oamenii nu pot adăuga fracţiuni de zi pentru armonizarea calendarelor lor cu anul tropic, ci doar zile întregi. În cazul de faţă, adăugarea unor zile întregi va face ca anii cu 12 sau 13 luni sinodice să fie mai lungi, sau mai scurţi decât valorile teoretice obţinute prin calculele de mai sus, ceea ce va conduce la alte rezultate.

a) De exemplu, anul cu 12 luni sinodice are o valoare teoretică de 354,36 zile. Practic, nu se poate adăuga fracţiunea 0,36 dintr-o zi într-un calendar ce numără zile întregi. Pentru a ne apropia cât mai mult de acea fracţiune vom face astfel: În 21 de ani sunt 13 ani care au 12 luni sinodice. Acest lucru e bine, un număr impar ne ajută

11

să ne apropiem de fracţiunea 0,36 dintr-o zi mult mai bine. Astfel, primul an cu 12 luni va avea 354 zile (6 luni 30 zile + 6 luni 29 zile), următorul an cu 12 luni va avea 355 zile (7 luni de 30 zile + 5 luni de 29 zile). Astfel, vor fi 7 ani cu 12 luni de 354 zile şi 6 ani cu 12 luni de 355 zile (în total vor avea 4608 zile). Media celor 13 ani va fi 354,461538 zile (4608 : 13), mai mare decât media teoretică de 354,36 zile. Asta înseamnă că şi cei 8 ani cu 13 luni sinodice nu vor avea aceeaşi lungime fixă de zile, ci va varia astfel: 3 ani vor avea 383 zile (6 luni 30 zile + 7 luni 29 zile) şi 5 ani vor avea 384 de zile (7 luni 30 zile + 6 luni 29 zile); în total vor avea 3069 zile. Media celor 8 ani va fi de 383,625 zile (3069 : 8), mai mică decât media teoretică de 383,89 zile. În 21 ani vom avea în total 7677 zile, iar în 11 cicluri de 21 ani vom avea, 7677 x 11 = 84.447 zile.

Astfel, primele 11 cicluri de 21 ani vor avea următoarea structură5:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Bm Sm SM BM Sm BM Sm SM Bm Sm SM BM Sm Bm SM Sm BM SM Sm BM SM

383 354 355 384 354 384 354 355 383 354 355 384 354 383 355 354 384 355 354 384 355

Ciclul I Ciclul 2 Ciclul 3 Ciclul 4 Ciclul 5 Ciclul 6 Ciclul 7

b) Ciclul de 21 de ani care are 6 ani cu 13 luni şi 15 ani cu 12 luni: anul cu 13 luni sinodice va avea 384 de zile (7 luni de 30 zile, 6 luni de 29 zile), 384 x 6 = 2304 zile. Anul cu 12 luni sinodice va avea 355 zile, 355 x 15 = 5325 zile. În 21 ani vom avea în total 7629 zile şi va avea următoarea structură:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

SM SM BM SM SM SM SM BM SM SM BM SM SM BM SM SM BM SM BM SM SM

355 355 384 355 355 355 355 384 355 355 384 355 355 384 355 355 384 355 384 355 355

Ciclul I Ciclul 2 Ciclul 3 Ciclul 4 Ciclul 5 Ciclul 6 Ciclul 7

c) Ciclul de 21 ani care are 7 ani cu 13 luni, are 14 ani cu 12 luni: anul cu 13 luni sinodice va avea 384 de zile, 384 x 7 = 2688 zile. Anul cu 12 luni sinodice va avea 354 zile, 354 x 14 = 4956 zile. În 21 ani vom avea în total 7644 zile şi va avea următoarea structură:

5 Legendă: S = an simplu (nebisect); Sm = an simplu mic (354 zile); SM = an simplu mare (355 zile); B = an bisect (are ori zile adăugate în plus, ori o lună în plus, depinde dacă este calendar solar, sau lunisolar); Bm = an bisect mic (383 zile); BM = an bisect mare (384 zile).

11

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Sm Sm BM Sm Sm BM Sm BM Sm Sm BM Sm Sm BM Sm BM Sm Sm BM Sm Sm

354 354 384 354 354 384 354 384 354 354 384 354 354 384 354 384 354 354 384 354 354

Ciclul I Ciclul 2 Ciclul 3 Ciclul 4 Ciclul 5 Ciclul 6 Ciclul 7

Vom aduna zilele tuturor celor 13 cicluri de 21 ani:

84447 + 7629 + 7644 = 99720 zile, media teoretică fiind de 99722,81 zile, deci după 273 ani se adaugă 3 zile pentru a fi în armonie cu fazele lunare (pentru a adăuga doar o zi trebuie să treacă 97,153024 ani). La prima vedere pare inexact, însă calendarul lunar trebuie să ţină cont şi de anul tropic nu doar de fazele lunare, astfel că e preferabil să se adauge cca 3 zile după 273 de ani decât să fie sacrificată armonizarea cu anul tropic.

99720 : 273 = 365,274725 zile, cu 0,032225 zile mai lung decât anul tropic de 365,2425 zile.

Acum putem calcula precizia practică a calendarului lunisolar geto-dacic rezultat din analiza micului sanctuar circular:

1 an .......................................... 0,032225 zile, atunci

x = 31,0318076 ani ................. 1 zi

Nu este exclus ca micului sanctuar circular să-i lipsească şi alte cercuri concentrice, precum şi o absidă. Cercul pe care l-am analizat ar putea fi primul cerc, următorul cerc ar putea fi construit din 185 pietre (13 grupe marcate prin 13 pietre largi, având următoarea structură: de 8 ori câte 13 pietre, o dată câte 15 pietre, de 3 ori câte 13 pietre, o dată câte 14 pietre. Este limpede că acest cerc nr. 2 ar număra anii simpli ai ciclului de 21 ani, spre deosebire de cercul nr. 1 analizat până acum detaliat). Absida ar avea aceeaşi structură ca absida Marelui Sanctuar Circular, fiind formată din două grupe, prima având 21 plinte-stâlpi, a 2-a având 13 plinte- stâlpi (21 x 13 = 273, numărul de ani ai ciclului lunisolar geto-dacic). Nu trebuie să ne sperie acest ciclu de 273 ani. Toate calendarele lunisolare se bazează pe diferite cicluri (de 8 ani, de 19 ani, de 84 ani, de 334 ani). Un alt cerc concentric ar trebui să numere care ani au 12 luni şi care 13 luni. Micul sanctuar circular nu are nevoie să numere zilele, săptămânile şi lunile, acest lucru îl face Marele Sanctuar Circular.

În acest moment putem calcula şi de câte ori intră 273 în 60.344.

11

60.344 : 273 = 221, rest 11 ani. Aşadar, acum 11 ani (2003/60.333) a început al 222 – lea ciclu de 273 ani.

Putem calcula, de asemenea, şi câte luni sinodice6 de 29,53 zile au trecut în 60.344 ani, şi mult mai important, în ce dată a picat prima Lună Nouă a anului unu. Pentru asta vom efectua următoarele calcule:

60.344 x 365,2425 = 22.040.193,42 zile

22.040.193,42 : 29,53 = 746.366 ori, rest 5,44 zile

Vom porni numărarea7 începând cu data de 21 decembrie, solstiţiul de iarnă 2013/60.345, spre anul unu. Să notăm că Luna Nouă are loc la data de 1 ianuarie 2014/60.345, adică peste 11 zile de la data de la care am pornit numărarea, 21 decembrie 2013 solstiţiul de iarnă. Aşadar, după 746.36 de luni sinodice complete numărate şi trecute din prezent (21 decembrie 2013) până spre 21 decembrie gregorian anul unu (58 332 î. Hr.) mai este un rest de 5,44 zile din următoarea lună sinodică. După trecerea acestor 5,44 zile urmează 21 decembrie anul unu. Deocamdată, aceste calcule nu ne arată când a avut loc faza Lunii Noi în anul unu. Pentru asta vom face o mică translaţie, vom muta toate lunile sinodice, calculate începând cu data de 21 decembrie 2013, cu 11 zile până la data de 1 ianuarie 2014. Făcând astfel vom şti cu siguranţă că la 1 ianuarie 2014 vom avea o fază clară lunară, şi anume, Lună Nouă (21 decembrie 2013, deşi era solstiţiul de iarnă, nu ne indica vreo fază lunară). Însă această operaţie de translaţie cu 11 zile către 1 ianuarie 2014 va adăuga, desigur, un plus de 11 zile la restul de 5,44 zile calculat iniţial. Aşadar, nu vom mai avea un rest de 5,44 zile până la 21 decembrie anul unu, ci 11 + 5,44 = 16,44 zile. Fazele lunare se succed la fiecare 29.53 zile, asta înseamnă că faza Lunii Noi a precedat data de 21 decembrie gregorian anul unu cu 29,53 – 16,44 = 13,09 zile. Aşadar, prima zi a Lunii Noi8 a început în data de 8 decembrie, aproximativ în ziua de duminică a săptămânii.

Până aici am vorbit despre prima variantă a calendarului lunisolar desprins din micul sanctuar circular, variantă ce considera pietrele mici, în număr de 101, ca fiind ani lunari cu 13 luni sinodice.

A doua variantă de cercetare va porni de la premisa că pietrele mici (101) numără doar lunile sinodice. Acest lucru înseamnă că trebuie să aflăm câţi ani solari

6 Lunile sinodice de 29,53 zile ne arată fazele Lunii. Luna Nouă este prima fază, Luna Plină este la mijlocul lunii sinodice. 7 Numărarea se face descendent, de la anul 60.344 până la anul unu. 8 Pentru că fazele Lunii Noi şi ale Lunii pline, ca şi solstiţiile, se consideră că durează 3 zile, pentru că e greu de observat cu precizie când e punctul culminant, acest lucru lăsând observatorului impresia că timp de 3 zile Luna sau Soarele sunt neschimbaţi în înfăţişarea lor.

22

înseamnă 101 de luni sinodice. Pentru a afla acest lucru vom face câteva operaţii aritmetice simple. Vom înmulţi 101 cu 29,53 iar rezultatul îl vom împărţi la 365,2425 zile (durata anului tropic): 101 x 29,53 = 2982,53 zile. Acest rezultat îl împărţim la 365,2425; 2982,53 : 365,2425 = 8,16588978 ani. La întrebarea de ce au vrut să numere doar 101 de luni sinodice şi de ce le-au împărţit în 13 grupe nu putem răspunde. Poate gândeau un ciclu de 8 ani, după care să adauge 3 zile? Nu ştim sigur, pentru că ar fi putut adăuga 1 zi şi după cca 34 luni (mai precis, înainte de începutul celei de-a 34-a luni sinodice ar fi putut adăuga 1 zi). Pentru a înţelege cum de am ajuns la această concluzie vom efectua următorul algoritm. Ştim că luna sinodică are 29,53 zile, fracţiunea 0,53 e greu de numărat, astfel că vom număra doar 0,5 zile, însă asta înseamnă că luna sinodică numărată de noi nu va mai avea 29,53 zile, ci doar 29,5 zile (fiind, deci, cu 0,03 zile mai scurtă). Bine, dar cine numără cele 29,5 zile? Marele Sanctuar Circular, însă şi aici vom face un artificiu, nu putem număra părţi de zile, doar zile întregi, prin urmare, vom avea odată o lună de 30 de zile, iar următoarea de 29 zile, media lor fiind de 29,5 zile. Am rezolvat o parte a problemei, ce facem cu acea parte de 0,03 dintr-o zi. Cum o adăugăm? Pentru a rezolva problema apelăm, din nou, la regula de trei simplă. Câte luni trebuie să treacă pentru a ajunge la o diferenţă de 1 zi, dacă într-o singură lună avem doar 0,03 zile decalaj?

1 lună ........................................ 0,03 zile

x = 33,33 luni ............................. 1 zi (1 x 1) : 0,03 = 33,33

101 : 33,33 = 3,03 zile, deci după 101 luni se adaugă 3 zile, fracţiunea 0,03 nu se poate adăuga. Pentru că nu putem adăuga această fracţiune, va trebui să aflăm din nou câte luni, sau mai bine zis, câţi ani trebuie să treacă până se va acumula o diferenţă de fix o zi. Vom afla tot prin regula de trei simplă, astfel: Dacă după 8,16589671 ani avem o eroare de 0,03 zile, atunci vom avea 1 zi după „x” ani:

8,16589671 ani ............................................ 0,03 zile

X = 272,196557 ani .................................... 1 zi,

Aşadar, după 272 de ani se adaugă 1 zi pentru corecţie, dar, coincidenţă, ajungem din nou la numărul de 273 ani ca în prima variantă de interpretare a calendarului lunisolar dedus din micul sanctuar circular. Următoarea corecţie prin adăugarea unei zile (aflată tot prin aceeaşi regulă de trei simplă), se va face după 9073 ani.

Cercetările asupra micului sanctuar circular (începute mai târziu, după 2012), ne-au condus şi către alte calcule. De exemplu, putem să calculăm lunile sinodice (adică fazele Lunii) astfel: Considerăm un ciclu de 17 luni, format din 9 luni de 30

22

de zile şi 8 luni de 29 zile (9 x 30 = 270; 8 x 29 = 232; 270 + 232 = 502 zile; 502 : 17 = 29,5294118 zile media lunii sinodice, foarte aproape de valoarea de 29,53 zile, de fapt cu 0,0011762 zile mai mică). Acest ciclu de 17 luni începe cu luna de 30 de zile, apoi, intercalate, cele de 29 de zile. Dacă vrem să vedem care este precizia acestui ciclu de 17 luni, vom aplica aceeaşi regulă de trei simplă în felul următor: Dacă într-o lună sinodică avem o eroare de 0,0011762 zile, câte luni trebuie să treacă pentru a avea o eroare de 1 zi?

1 lună ........................................ 0,0011762 zile

x = 850,195545 luni .................. 1 zi. Aceste 850,195545 luni înseamnă 50 de cicluri de 17 luni, adică 68 ani, 9 luni dacice (de 28 zile), 18,305 zile (cei 68 ani se pot regăsi ca dublul numărului de stâlpi din absida Marelui Sanctuar Circular). După scurgerea acestei perioade se adaugă 1 zi, pentru a coincide din nou calendarul lunar sinodic cu fazele Lunii9. Lunile sinodice de 29 şi 30 de zile pot fi înţelese şi ca adăugiri de zile suplimentare lunii de 28 de zile din calendarul solar geto-dacic. Prin urmare, în 17 luni câte zile suplimentare se adaugă lunilor de 28 zile? Fix 26 de zile. Acest număr de zile, 26, îl vom întâlni şi în calendarul solar dacic din Marele Sanctuar Circular, fiind numărul de zile adăugate în 13 ani pentru a armoniza calendarul geto-dacic cu anul tropic. Detalii veţi citi mai departe, la descrierea Marelui Sanctuar Circular şi a calendarului solar desprins din el. Dacă vom încerca o realizare practică a calendarului lunar sinodic, desprins din construcţia micului sanctuar circular, vom vedea că avem nevoie de numere întregi de zile ale lunilor, 29 şi 30. Adunate vor da 59, prin urmare, putem construi mecanisme mecanice sau electromecanice care să ţină seama de aceste date. Dacă vom considera că o rotaţie completă a roţii cu 59 de dinţi înseamnă două luni sinodice (29,5 zile x 2 = 59), atunci 210 rotaţii înseamnă 420 de luni sinodice, adică 33,95719426608 ani, 420 : 29,53 = 33,95719426608 (foarte aproape de numărul 34, plinte-stâlpi, al absidei Marelui Sanctuar Circular). Asta înseamnă că dacă anul nou geto-dacic a coincis cu faza Lunii Noi, după cca 34 ani Luna Nouă va pica cu 15,63440001 zile mai devreme ca noul an.

2. Marele Sanctuar Patrulater din calcar era, probabil, locul unde stăteau preoţii.

3. Soarele de andezit era folosit la stabilirea direcţiei nordului. Acest lucru ajuta la poziţionarea azimutală a răsăriturilor şi apusurilor stelelor, planetelor, soarelui şi Lunii.

9 După 6300 de ani trebuie scăzută 1 zi pentru a armoniza din nou calendarul lunar cu fazele Lunii, iar după 2730 de ani se face şi corecţia de scădere a unei zile şi calendarului solar pentru a fi în armonie cu solstiţiul de iarnă.

22

4. Cele două sanctuare mici, patrulatere, de andezit, aflate pe direcţia soarelui de andezit, erau, probabil, dependinţe ale preoţilor. În sanctuarul din stânga, locuiau ucenicii, iar în cel din dreapta (din care porneşte canalul de drenaj ce trece pe lângă Soarele de andezit, ocoleşte Marele Sanctuar Circular şi se varsă la vale) era, probabil, cum am zice în limbaj mănăstiresc, trapeza - locul unde se pregătea şi/sau se mânca. Nu este exclus ca sanctuarul patrulater aflat în imediata vecinătate a micului sanctuar circular să fi fost locul unde era amplasat un rezervor de apă ce era folosit preponderent pentru a asigura un debit constant, indiferent de anotimp, prin canalul de drenaj ce ocoleşte Marele Sanctuar Circular. Apa ce curgea prin canalul de drenaj putea pune în mişcare un mecanism cu roţi dinţate (asemănător unei mori de apă) care să indice pe suprafaţa Marelui Sanctuar Circular zilele, săptămânile, lunile, ciclul de 21 ani, ciclul de 84 ani, anii simpli şi anii bisecţi. Putem presupune că pentru a evita ca zăpada sau ploaia să acopere sanctuarul, lucru ce ar fi împiedicat observarea indicaţiilor sale sau ar fi condus chiar la distrugerea mecanismului respectiv, trebuie ca întreaga construcţie să fi avut cel puţin un acoperiş, dacă nu şi nişte ziduri circulare.

5. Sanctuarul mic, patrulater, de calcar, era spaţiul în care locuiau preoţii.

6. Sanctuarul Mare patrulater de andezit, aflat pe o terasă mai sus decât restul sanctuarelor, era locul în care erau primiţi pelerinii sau poporul ce venea la sărbători, ori poate că acolo erau primiţi preoţii din teritoriu atunci când, din timp în timp, veneau aici pentru a afla ce dată este, ce oră, ce schimbări în calendar erau făcute pentru armonizarea calendarului cu anul tropic, ce sărbători şi la ce dată etc., apoi mergeau în teritoriu şi comunicau poporului hotărârile luate de Marii Preoţi.

Dacii nu erau străini de calculele efectuate de egipteni şi de latini, în ceea ce priveşte armonizarea calendarului cu anul tropic. Anul egiptean de 365 zile, fiind mai scurt decât anul tropic, ajungea să parcurgă, după 1508 ani, toate zilele anului tropic avansând cu un an faţă de succesiunea anilor tropici, astfel că la 1508 ani egipteni calendaristici erau doar 1507 ani tropici.

Latinii observă şi ei acest lucru, astfel că Iulius Cezar, în anul 46 î. Hr., introduce un nou calendar, calendarul iulian (stil vechi), alcătuit de astronomul Sosigene din Alexandria. Acest calendar iulian a fost valabil în România până în 1924. Dar şi acest calendar, cu durata de 365,25 zile, este inexact. Fiind mai lung cu 0,0078 zile decât anul tropic, face ca după 384 de ani să fie în urmă cu trei zile faţă de anul tropic. Din această cauză a fost înlocuit, în timpul Papei Grigore al XIII-lea, sec. XVI, de către astronomul italian Lilius, cu un nou calendar, calendarul gregorian (stil nou). Acest calendar a intrat în vigoare în România după 1924.

22

Calendarul gregorian, fiind mai lung cu 0,0003 zile decât anul tropic măsurat din echinocţiul de primăvară, întârzie faţă de acesta cu o zi la 3333,33 ani.

Aşadar, dacii au încercat şi ei, într-un mod propriu, să găsească o modalitate simplă şi practică, din dorinţa de a armoniza calendarul cu anul tropic. Cum au reuşit acest lucru?

Mai înainte de a răspunde la întrebare trebuie să arătăm cum am ajuns la concluzia amintită la începutul capitolului prin care afirmam că anul dacic avea 364 de zile.

Dacă privim cercul 1, ce este compus din 104 pietre, ne sare în ochi chiar acest număr 104. De ce a fost folosit, la ce serveşte, ce vrea să exprime sau să simbolizeze? La prima vedere orice explicaţie pare sortită eşecului, 104 nu are vreo legătură cu nimic din lumea înconjurătoare. La această concluzie au ajuns, se pare, toţi cercetătorii care s-au aplecat să descifreze Marele Sanctuar Circular. Cuprinşi de dezamăgire şi frustrare au încercat să explice cât mai convingător cele ce vedeau, unii considerându-l un templu, alţii un calendar însă, nici unii, nici alţii nu puteau aduce argumente definitive în favoarea uneia sau alteia din ipoteze. Pornind de la această stare de lucruri noi propunem, nu o viziune nouă, ci să aducem argumente în favoarea doar a unei singure ipoteze, şi anume, aceea că Marele Sanctuar Circular este, cel puţin, un calendar. Cum această ipoteză nu a fost luată de bună de la început ci s-a ajuns la ea după cercetări începute încă din anul 2003, vom arăta ce argumente ne-au îndreptăţit s-o acceptăm şi s-o afirmăm în această lucrare.

Pentru ca ipoteza interpretării Marelui Sanctuar Circular ca o construcţie ce reprezintă un calendar să fie adevărată, va trebui să pornim de la nişte premise şi cerinţe foarte clare de la care să nu ne abatem, adică va trebui să aflăm şi să demonstrăm care cerc măsoară zilele, care săptămânile, care lunile, care anii şi care felul anilor (simpli sau bisecţi). Dacă nu aflăm aceste cercuri şi semnificaţia lor cât mai clară şi fără echivoc, conform premiselor şi cerinţelor cerute, atunci ipoteza conform căreia Marele Sanctuar Circular este în principal un calendar (şi nu numai) va trebui abandonată. În cele ce urmează vom prezenta demonstraţia noastră în favoarea ipotezei că Marele Sanctuar Circular este în principal un calendar, conform premiselor şi cerinţelor enunţate mai sus.

Aşadar, revenind, cercul 1 are 104 pietre. Dacă privim cu atenţie observăm că 104 ne sugerează dublul lui 52. Deja lucrurile se simplifică, 52 fiind numărul de săptămâni dintr-un an. De aici mai avem un pas: 52 x 7 = 364 zile. Cum nu mai avem alte pietre în plus, fie şi jumătăţi sau sferturi, înseamnă că anul avea fix 364 de zile. Bine până aici, dar de ce trebuie să fie notaţi pe primul cerc doi ani în loc de unul singur? Răspunsul este şi simplu şi complicat. Acest sanctuar avea funcţii

22

multiple. Era calendar, era planetariu, transmitea profeţii numerologice, dar conţinea şi alte informaţii precum, perioada precesiei în urmă 60.000 de ani dimpreună cu o dată petrecută tot în acei ani, conţinea de asemenea valoarea lui π, părţi din şirul lui Fibonacci, sau diferenţa în zile dintre anul dacic (364 zile) şi anul tropic (365,2425 zile). Aşadar, pentru a putea transmite atâtea informaţii, aveau nevoie ca pe primul cerc să fie numărul 104, „forţându-i” astfel să numere doi ani (104 săptămâni) în loc de unul (52 de săptămâni). Dacă nu făceau astfel, nu mai puteau să ne transmită, de exemplu, valoarea π (vom vedea mai târziu cum). Concluzionând, vom spune că cercul 1 numără săptămânile (şi lunile de 28 de zile, 28 x 13 = 364) dintr-un an, într-un ciclu de doi ani.

Cercul nr. 2 este lipit de cercul 1 şi are 210 pietre aranjate în 30 de cicluri a câte 7 pietre. Acest al 2-lea cerc, la fel ca primul, este deconcertant. Este limpede că numără zilele săptămânii10 având 6 pietre mici şi a şaptea mai mare, însă numără de asemenea şi săptămânile, 30 la număr. Ei bine, aici suntem puţin derutaţi. De ce doar 30 de săptămâni când anul are 52? Răspunsul este similar cu cel dat la întrebarea legată de cercul nr. 1, „de ce 104 pietre” şi anume, dacă nu era 30 nu am fi putut afla, de exemplu, valoarea lui π şi nici de ce este aşa importantă a 30-a săptămână (sau a 210-a zi) de la începutul anului dacic. Prin urmare, al 2-lea cerc trebuia să aibă obligatoriu numărul 30 (sau 210, după caz) pentru a putea transmite nişte informaţii importante (o dată calendaristică importantă, 19 iulie, şi valoarea lui π). Cum determinăm valoarea lui π din primele două cercuri? Foarte simplu, astfel: câte rotaţii face cercul nr. 2 cu doar 30 de săptămâni până ce primul cerc de 104 săptămâni face doar o singură rotaţie? Sau, de câte ori intră 30 în 104? Răspunsul este de 3 ori şi rest 14 (3 x 30 = 90; 90 + 14 = 104). Avem codificată în acest mod informaţia valorii lui π (3,14). Astfel, vedem că nu puteau folosi un alt număr pentru cercul al 2-lea decât 30 (210).

Cercul nr. 3 este format din 84 stâlpi aranjaţi în 4 grupe de câte 21 stâlpi. Şi aici, ca şi la primele două cercuri, întâmpinăm greutăţi în a interpreta semnificaţia numărului 8411 (sau 21, după caz). O ipoteză ar fi numărarea unui ciclu de 84 de ani în care anul lunar cu 12 sau 13 luni sinodice porneşte în aceeaşi zi cu anul solar care are 12 luni (zodii). Ar fi practic 4 cicluri Meton de 19 ani plus un ciclu de 8 ani

10 Altă ipoteză cercetată a fost aceea că reprezintă gradele alocate fiecărei zodii pe cer, 30 x 12 = 360 grade, însă imposibilitatea corelării unui cerc de 360 grade care măsoară doar 30 fără a marca şi cele 12 zodii în cadrul Marelui Sanctuar Circular a făcut ca această ipoteză, seducătoare de altfel pentru că asemăna Marele Sanctuar Circular cu un uriaş astrolab, să fie abandonată. 11 Desigur, putem specula că geto-dacii ştiau perioada de revoluţie în jurul Soarelui a planetei Uranus. Această planetă a fost descoperită 18 secole mai târziu de Herschel cu ajutorul telescopului. Ar fi o dovadă indirectă că religia geto-dacilor era uraniană şi nu chtonică.

22

(19 x 4 = 76 + 8 = 84)12. Din păcate şi această ipoteză seducătoare nu rezistă unei analize atente. De ce ar fi construit dacii 4 grupuri a câte 21 stâlpi, când ar fi fost mai nimerit să realizeze ori 84 fără pauze între ei, ori de 4 ori câte 19 stâlpi şi o dată câte 8 stâlpi. Nefăcând astfel, înseamnă că au avut altceva în gând. Nu este exclus însă ca inovaţia lor să se fi bazat pe tradiţia mult mai veche a unui ciclu de 84 de ani care, deşi scos din uz, să mai fi rămas în mentalul colectiv făcând ca această îmbunătăţire să conţină obligatoriu şi numărul 84 în alcătuirea cercului nr. 3 ca să nu şocheze prea mult poporul legat afectiv de vechiul ciclu de 84 ani. Vom vedea mai departe că nu e nevoie de 84 de ani pentru a calcula cât mai precis sincronizarea calendarelor geto-dacic şi tropic, ci doar de 21 de ani. Faptul că apar 4 grupuri a câte 21 de stâlpi (în total 84 de ani) ne arată atât necesitatea de a nu tulbura poporul, precum şi necesitatea de a avea valoarea cât mai precisă a diferenţei dintre anul dacic de 364 zile şi anul tropic de 365,2425 zile, care este 1,2425 zile. Cum obţinem această valoare cât mai apropiată de 1,2425 zile? În acest mod: vom împărţi 104 (numărul reprezentat de cercul 1) la 84 (numărul reprezentat de cercul nr. 3), 104 : 84 = 1,238095 zile. Aceasta e valoarea diferenţei la care au ajuns dacii. Este cu 0,0044088 zile (adică cca 6min20sec) mai mică decât valoarea reală, măsurată în zilele noastre, de 1,2425 zile. Asta înseamnă că, după calculele lor, anul dacic rămâne în urma anului tropic cu 1,238095 zile în fiecare an, deci trebuie adăugate anual 1,238095 zile. Acest lucru este imposibil şi nepractic. Cum adaugi fracţiunea 0,238095 dintr-o zi? Şi chiar dacă ai putea, s-ar începe noul an la 6 dimineaţa în loc de miezul nopţii când ar porni de fapt o nouă zi. Ca să rezolve acest impas dacii au conceput un ciclu care să îi facă să adauge nişte zile complete astfel încât anul dacic să fie cât mai aproape de anul tropic. De ce e nevoie să armonizăm calendarul (adică succesiunea zilelor, săptămânilor şi lunilor) cu anul tropic? Dintr-un singur motiv, dacă vrem să sărbătorim, de exemplu, Crăciunul mereu iarna trebuie să ţinem cont de anul tropic, altfel îl vom petrece toamna, apoi vara, apoi primăvara şi, din nou iarna, şi tot aşa. Revenind la ciclul conceput de daci să vedem câţi ani trebuie să treacă pentru ca zilele adăugate anului dacic să fie complete, fără părţi de zi. Am găsit, după mai multe calcule, că după 21 ani se adaugă fix 26 de zile (1,238095 zile x 21 ani = 26 zile). Desigur, nu ar fi deloc practic ca să aşteptăm 21 de ani ca să adăugăm fix 26 de zile, însă lucrul cel mai important demn de reţinut este faptul că în decursul a 21 de ani trebuie adăugate 26 de zile. Cum facem acest lucru? Foarte simplu, 13 ani din cei 21 vor avea adăugate cele 26 zile (deci câte 2 zile pe fiecare an din cei 13 bisecţi) asta înseamnă că în loc de 364 de zile cât are anul geto-dacic simplu, anii bisecţi vor avea 366 zile. Dacă 13 ani sunt bisecţi, 8 vor fi simpli, împreună vor face 21 ani, deci în total vor fi adăugate cele 26 de zile cerute pentru armonizarea anului dacic cu

12 Franklin, Carl D., The Calendar of Christ and the Apostles, Christian Biblical Church of God, Hollister, 2004, p. 17.

22

anul tropic. Să vedem care va fi precizia acestui ciclu de 21 de ani, cât de aproape sau departe este media celor 21 ani de anul tropic care are cca 365,2425 zile. Pentru asta vom face următoarele calcule: 13 ani bisecţi de 366 zile înseamnă 366 x 13 = 4758 zile; 8 ani simpli de 364 zile înseamnă 364 x 8 = 2912 zile; adunate, cele două rezultate fac 2912 + 4758 = 7670 zile care vor fi împărţite la 21 ca să vedem media celor 21 ani: 7670 : 21 = 365,238095 zile astfel că anual se crează o diferenţă de 0,0044088 zile (adică cca 6min20sec) între calendarul dacic şi anul tropic. Prin urmare, în 226,819089 ani va fi cu cca o zi mai scurt decât succesiunea anilor tropici (deci teoretic va trebui adăugată 1 zi pentru armonizare). La acest rezultat am ajuns prin regula de trei simplă, dacă într-un an are o diferenţă de 0,0044088 zile, pentru a atinge o diferenţă de 1 zi trebuie să împărţim 1 la 0,0044088. Însă vom vedea că această perioadă de 226,819089 ani are doar valoare teoretică pur matematică, deoarece în practică este foarte greu să numărăm mereu cca 227 ani, plus că ar conduce la schimbarea ciclului de 21 ani la fiecare 227 ani, schimbare gravă ce ar strica media anului geto-dacic măsurată o dată la 21 ani, în raport cu anul tropic. Aşadar, pentru a nu afecta cei 21 de ani ce trebuie să fie mereu netulburaţi de-a lungul erelor istorice, e mai bine să adăugăm ziua de corecţie după 210 ani, în loc de 226,819089 ani. Făcând astfel nu tulburăm ciclul important de 21 ani geto-dacic, cel ce dă o medie foarte bună anului geto-dacic. În plus, 210 ani sunt mai uşor de numărat fiind zece cicluri de 21 ani, găsibili chiar în numărul de pietre ai cercului nr. 2 ai marelui sanctuar circular (210 pietre). Însă pentru că adăugăm fix 1 zi după doar 210 ani în loc de 227 ani, adăugăm un pic mai mult decât ne trebuie. Diferenţa de 0,074152 zile se va transforma în cca 1 zi în plus după cca 2832 ani. Aşadar, după 2730 ani (210 x 13) scădem 1 zi, după care din nou 210 în 210 ani vom adăuga câte 1 zi.

Pentru ca ipoteza noastră să fie valabilă, trebuie să respectăm premisele noastre de la început şi anume să vedem dacă putem număra cei 21 ani din ciclul de 21 de ani şi, mai ales, dacă putem număra şi cei 13 ani bisecţi din cei 21. Pentru ambele întrebări avem un răspuns afirmativ. Putem să îi numărăm atât cu cele 4 grupuri a câte 21 stâlpi din cercul nr. 3, cât şi cu cei 21 de stâlpi din grupul de 34 ai absidei. Noi am optat pentru absidă, deoarece cei 13 stâlpi ai absidei (din 34 totali) numără cei 13 ani bisecţi de 366 zile, iar cei 21 de stâlpi ai absidei numără întregul ciclu de 21 ani. În total, cele două grupuri de stâlpi ai absidei (13 şi 21) fac 34 de stâlpi.

Pentru a verifica aceste afirmaţii vom face câteva calcule. Calendarul lunar sinodic se bazează pe luna sinodică care are lungimea de 29,53 zile. Luna sinodică este luna care măsoară lungimea în zile de la o Lună Nouă la alta, adică măsoară fazele lunii. Calendarul lunar sinodic nu este sincron cu anul tropic decât, fie o dată

22

la 19 ani (ciclul Meton), fie la 84 de ani (cum era în Biserica creştină apuseană până în secolele IV-VII d.Hr.)13. De regulă, valoarea lunii sinodice este de 29,5 zile pentru că fracţiunea 0,03 din 29,53 zile nu poate fi adăugată din aceleaşi considerente pentru care fracţiunea 0,238095 din 1,238095 zile nu putea fi adăugată la corecţia anului dacic din motive practice, precum şi din imposibilitatea de a adăuga concret astfel de părţi de zi. O altă caracteristică a anului lunar sinodic este că unii ani lunari sinodici au 12 luni, alţii au 13 luni sinodice. De exemplu, în ciclul Meton de 19 ani, 12 ani au 12 luni şi 7 ani au 13 luni.

Începutul anului dacic se petrecea la solstiţiul de iarnă. Dovada cea mai clară este orientarea absidei centrale, şi implicit, şi a marelui sanctuar circular către răsăritul soarelui la solstiţiul de iarnă şi la apusul soarelui la solstiţiul de vară. Prin urmare, anii dacici din ciclul de 21 ani începeau ori în noaptea cea mai lungă (anul dacic), ori în preajma solstiţiului de iarnă.

În încheiere putem afirma că am respectat toate premisele şi cerinţele cerute de analiza obiectivă, ştiinţifică, dovedind şi demonstrând rolul fiecărui cerc şi al absidei în ipoteza conform căreia Marele Sanctuar Circular este un depozitar de informaţii geometrice, astronomice, profetice şi calendaristice şi mai puţin un templu propriu-zis. Aşa cum am mai spus, nu este imposibil să fi avut şi un mecanism pe bază de roţi dinţate şi nişte indicatoare ce arătau zilele, săptămânile, lunile, anii simpli sau bisecţi, mecanism activat de un şuvoi de apă ce venea prin canalul de drenaj de lângă soarele de andezit, similar cu mecanismul unei mori de apă. Debitul şuvoiului de apă putea fi controlat prin diverse stăvilare sau rezervoare în funcţie de anotimp sau condiţii meteo. De asemenea, orientarea marelui sanctuar circular oferă şi o perspectivă 2D a sferei Pământului, cu axa lumii aflată pe direcţia celor două uşi ale absidei ce se continuă cu uşile aflate pe aceeaşi direcţie de pe cercul nr. 3, şi direcţia punctului cardinal nord ce face cu axa lumii exact unghiul pe care îl are axa de rotaţie a Pământului faţă de planul eclipticii, adică 23,44 grade zecimale.

Legat de calendarul dacic, cităm din cartea lui Vasile Ureche, membru al Uniunii Astronomice Internaţionale: „S-au imaginat calendare solare mai precise decât cel gregorian […] S-au propus mai multe proiecte de reformare a calendarului gregorian. Un proiect simplu şi aparent convenabil propune ca toate cele patru trimestre ale anului să fie egale, având fiecare 13 săptămâni (91 de zile )(subl. n.). Prima lună a fiecărui trimestru ar avea 31 de zile iar următoarele două câte 30 de zile. În acest mod fiecare trimestru şi fiecare an ar începe în aceeaşi zi a săptămânii. În anii simpli s-ar adăuga o zi suplimentară (de repaus) între 30

13 Franklin, Carl D., The Calendar of Christ and the Apostles, Christian Biblical Church of God, Hollister, 2004, p. 17.

22

decembrie şi 1 ianuarie, iar în anii bisecţi două asemenea zile (una între 30 iunie şi 1 iulie).”14

Nu ştim dacă Vasile Ureche a cercetat calendarul dacic, dar varianta expusă seamănă foarte mult cu propunerea noastră de realizare a unui calendar geto-dacic modernizat (aşa cum a apărut în prima ediţie a „Calendarului dacic”, însă cercetările noastre ulterioare ne-au condus către varianta originală a geto-dacilor şi anume, anul de 364 de zile cu 13 luni a 28 zile fiecare, lucru ce a condus la necesitatea apariţiei unei ediţii a 2-a a „Calendarului dacic”). Chiar şi aşa, în calendarul domniei sale este mai uşor de calculat în ce zi a anului este o dată oarecare, decât în actualul calendar gregorian, în care nu ştim bine câte zile au lunile!

În rest, asemănările cu anul dacic, inclusiv cu cele două zile adăugate pentru corecţie, sunt uimitoare. Toate acestea fac ca anul dacic să fie, nu numai pentru vremea lui, dar chiar şi pentru vremea noastră, cel mai simplu şi mai precis calendar, cu toată aparenta sa imprecizie şi singurul capabil să înlocuiască calendarul gregorian, fără a produce disfuncţii în desfăşurarea acţiunilor.

Am observat că, în afara funcţiei calendaristice, Marele Sanctuar Circular are şi alte funcţii.

1. 1. Una dintre aceste funcţii este calcularea Anului Lumii dacic. Cum dovedim?

Astfel:

- o rotaţie completă a cercului 1 exterior din piatră (104 piese) reprezintă 2 ani.

- o rotaţie completă a cercului 1 exterior din piatră (104 piese) - 2 ani - este numărată de fiecare din cei 7 stâlpi (6+1) ai fiecărui ciclu (din cele 30 totale), ai cercului numărul 2 din stâlpi de piatră. Aceasta înseamnă că cercul numărul 2 (210 piese - 30 cicluri a câte 7 piese) execută o rotaţie completă la fiecare 420 ani.

- o rotaţie completă de 420 ani a cercului numărul 2 din stâlpi de piatră (210 piese) este numărată de fiecare din cei 84 de stâlpi de lemn ai cercului numărul 3. Aceasta înseamnă că cercul numărul 3 din lemn (84 piese) execută o rotaţie completă în 35.280 ani. Acesta este Anul Lumii dacic. Cercul de 84 de stâlpi de lemn este împărţit în patru, fiecare având 21 de stâlpi. Această împărţire ne arată

14 Ureche, Vasile, UNIVERSUL Astronomie, vol. I, Editura DACIA, Cluj-Napoca, 1982, cap. 2 „Timpul şi măsurarea lui”, p. 60.

22

anotimpuri egale ale Anului Lumii, cu două echinocţii şi două solstiţii. Anotimpurile Lumii se schimbă o dată la 8820 de ani.

Absida nu este perfect orientată pe direcţia răsăritului Soarelui la solstiţiul de iarnă. Eroarea e prea mare15 ca să poată fi pusă pe seama neştiinţei dacilor (erorile de amplasare a sanctuarelor nu depăşesc 5 grade şi chiar şi aceste 5 grade s-ar putea explica ca o medie a înclinaţiei eclipticii. La punctul maxim ar fi 35 grade 23`47``, iar la punctul minim 23 grade 25`57``. Înclinaţia medie ar fi de 29 grade 25`47``. Este posibil ca dacii să fi calculat această medie, ceea ce ar rezulta diferenţa de 5 grade în amplasarea sanctuarelor. Anticii ştiau aceste lucruri, aşa că nu avem motive să credem că dacii nu ştiau).

Spre deosebire de Dan Oltean, noi am ajuns la o altă concluzie. Abaterea de 15 grade (deşi măsurătorile noastre pe teren au dat o abatere de doar 6 grade) este făcută cu bună ştiinţă16, în sensul că ne arată foarte precis că anul dacic începe la solstiţiul de iarnă, dar neamplasarea precisă a absidei centrale pe direcţia răsăritului Soarelui la solstiţiul de iarnă, ne arată nu o eroare de proiectare sau de construcţie sau de măsurare, ci este o mărturie de credinţă zalmoxiană, că dacii nu se închinau soarelui (creaţiei), ci se închinau unui Creator ce se manifesta într-o religie henoteistă17.

1. 2. O a doua funcţie a marelui sanctuar circular ar fi cea profetică, în sensul că numerele conţinute în stâlpi, pietre, combinate între ele în diverse variante, dau diferite alte numere. Credem că aceste numere sunt ani fatidici pentru istoria dacilor şi a românilor. Singura problemă este că nu am găsit un an de referinţă sigur pentru a 15 „15 grade” după Dan Oltean, Religia dacilor, Editura Saeculum I. O., Bucureşti, 2002, pp. 260-261. 16 Nu este deloc exclus ca acum 2000 de ani sau chiar într-o perioadă şi mai îndepărtată, absida marelui sanctuar circular şi sanctuarul să fi fost perfect aliniate pe direcţia solstiţiului de iarnă. În decursul mileniilor s-ar putea schimba această aliniere astăzi ajungând la o abatere de cca 6 grade. 17 Nu putem afirma că geto-dacii erau monoteişti, este o ipoteză seducătoare e adevărat însă nu reflectă adevărul despre religia lor, ci mai degrabă henoteişti pentru că avem destule mărturii antice care vorbesc de un zeu suprem înconjurat şi de alte zeităţi precum Gebeleizis, Bendis, Hestia, Marte, Mercur (Hermes-Sarmis), Orfeu, Dyonisos, Appolo etc. Putem admite că religia creştină ortodoxă este o sinteză între religia monoteistă iudaică şi religia henoteistă geto-dacică, prin faptul că admite Fiinţa supremă din tradiţia iudaică dimpreună cu multitudinea de zei (sfinţi, îngeri în creştinismul ortodox) din tradiţia geto-dacică. Chiar Fiinţa supremă singulară din religia iudaică capătă, prin influenţa henoteistă geto-dacică, o formă de manifestare în Trei Persoane, denumite în creştinismul ortodox, Sfânta Treime, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Chiar cultul zeiţei-mamă din religia geto-dacică prezamolxiană neolitică a rămas în plină manifestare zamolxiană prin zeiţele Bendis şi Hestia şi chiar în creştinismul ortodox. O sinteză mai bună, mai adevărată între religia iudaică şi cea geto-dacică prezamolxiană şi zamolxiană nu putea fi decât creştinismul ortodox care a păstrat ce e mai bun din toate religiile ce au precedat-o. Aşadar, concluzia care o putem desprinde este aceea că geto-dacii nu aveau o religie monoteistă, ci henoteistă, asemănătoare în foarte multe privinţe cu creştinismul ortodox. Recunoaştem că la începutul cercetării noastre privind calendarul geto-dacic nu am analizat atenţi faptele obiective ce se desprindeau din studiul religiei geto-dacilor prin prisma mărturiilor antice care numeau multe zeităţi al geto-daco-tracilor sau le considerau ca fiind originare din spaţiul traco-getic, astfel că am afirmat în mod exagerat un monoteism al religiei geto-dacilor, lucru care nu corespundea adevărului istoric probat de mărturiile autorilor antici. În această a 3-a ediţie aducem lămuririle necesare mânaţi de dorinţa ca adevărul, atât cât îl putem afla, să fie prezent în paginile lucrării noastre. Iar dacă greşim sau exagerăm nu o vom fi făcut cu bună ştiinţă.

33

putea calcula anii ulteriori. Noi am găsit mai mulţi ani de referinţă, dar nu putem şti care dintre ei ar fi cel adevărat. Poate niciunul, poate alt an pe care nu-l bănuim. O cercetare pluridisciplinară ar rezolva această problemă.

Noi propunem posibili ani de referinţă:

- cca. 84-82 î.Hr., când Burebista întemeiază puternicul regat geto-dac;

- cca. 44 î.Hr., când Burebista este asasinat;

- naşterea lui Hristos, Soarele Dreptăţii, cum este numit în Vechiul Testament (Maleahi, 3; 20) şi în imnologia creştin-ortodoxă, sau Zeul de aur (hris = aur în limba greacă şi tos-teos = zeu, Dumnezeu). Soarele este asemănat cu aurul şi invers, după cum Luna este asemănată cu argintul, şi invers;

- cca. 88 d.Hr., când vine Decebal la putere;

- naşterea lui Zalmoxe, dar nu se ştie când;

- alt moment astronomic, istoric sau de altă natură, momentan imposibil de determinat.

Metodologia calculării:

Am folosit următoarele numere din Marele Sanctuar Circular:

104 (cercul exterior din piatră numărul 1)

210 (cercul din piatră numărul 2)

84 (cercul numărul 3 din lemn)

34 (absida centrală)

Am folosit diverse combinaţii de două, trei sau mai multe numere, astfel:

34+84=118

34+104=138

84+104=188

104+84+34=222

34+210=244

33

210+84=294

210+104=314

210+84+34=328

104+210+34=348

104+210+84=398-34=364

104+210+84=398

210x2=420

104+210+84+34=432

328+222=550

348+222=570

398+222=620

222+420=642

432+222=654

348+328=676

398+328=726

348+398=746

432+328=760

432+348=780

432+398=830

398+328+222=948

348+398+222=968

432+328+222=982

348+398+328=1074

432+348+398=1178

348+398+328+222=1296

432+348+328+222=1330

33

432+328+222+398=1380

432+348+398+222=1400

432+348+398+328=1506

432+348+398+328+222=1728

Dacă luăm ca an de referinţă Naşterea lui Hristos, atunci ar fi următorii ani:

- 34 d.Hr. (în 33 a înviat Hristos)

- 84

- 104 (sfârşitul Daciei, din timpul regelui Decebal, petrecut în anii 105-106).

- 210 (eliberarea Daciei şi apariţia primilor împăraţi de origine dacică ai imperiului roman, apariţia primelor comunităţi monastice creştine).

- 118 (în 117 d.Hr. a murit împăratul Traian)

- 138

- 188

- 244

- 294

- 314 (313 d.Hr. - edictul de la Milano, legalizarea creştinismului)

- 328 (325d.Hr. - Sinodul I Ecumenic de la Niceea)

- 348

- 364 (Iulian Apostatul reinstaurează politeismul, în dauna creştinismului)

- 398

- 420

- 432

- 550

- 570

- 620

- 642

33

- 654

- 676

- 726

- 746

- 760

- 780

- 830

- 948

- 968 (aproximativ, cucerirea Ardealului de către huni. De atunci, Ardealul nu a mai fost condus de domni pământeni daco-români, cu excepţia câtorva părţi, până la Mihai Viteazul şi Horia).

- 982

- 1074 (domnitorul Vlad, ce apare în Codex Rohonczi, s-ar putea să fie ultimul daco-român, după Gelu, Glad şi Menumorout, care a condus Ardealul până la Mihai Viteazul şi Horia).

- 1178

- 1296

- 1330 (bătălia de la Posada, când Carol Robert d`Anjou, Regele Ungariei, a vrut să cucerească Valahia).

- 1380

- 1400

- 1506 (în 1504 a murit Ştefan cel Mare)

- 1728 (în 1711, după bătălia de la Stănileşti, Dimitrie Cantemir, ultimul domnitor daco-român pământean, pleacă în Rusia. La fel se va întâmpla în Valahia, după omorârea lui Constantin Brâncoveanu şi a fiilor săi, la 16 august 1714).

1. 3. O a treia funcţie a marelui sanctuar circular ar putea fi de planetariu (deşi datele nu sunt exacte, sunt foarte apropiate de cele moderne).

33

1. Soarele este Absida Centrală (34 piese, 21+13 stâlpi, respectă seria lui Fibonacci a numărului de aur. De exemplu: 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, etc.). Acesta este, după noi, şi templul sau sanctuarul propriu-zis închinat divinităţii supreme, Zalmoxe. Este asemănător Sfântei Sfintelor din templul iudaic (unde doar Marele Preot intra acolo şi doar odată pe an). Acest număr 34 se divide doar cu 1, 2, 17 şi 34. Ar putea semnifica: la un an înveţi să mergi, la doi ani înţărcarea copilului de către mamă, la 17 ani intrarea în maturitate, iar la 34 ani maturitatea deplină sau dreptul de a intra în absidă doar a preoţilor sau ucenicilor care au minimum 34 de ani. Ar putea avea desigur şi o explicaţie spirituală, ar putea fi nişte trepte de iniţiere religioasă. După un an eşti ucenic, după doi ani eşti lăsat să aplici ce ai învăţat, după 17 ani devii preot zalmoxian, cu dreptul de a învăţa şi pe alţii, după 34 de ani poţi deveni Mare Preot sau/şi Rege.

Dar am putea considera şi cele două numere 21 şi 13 ca importante, ba chiar mai importante decât cele de dinainte, pentru că absida centrală este formată clar din două grupe distincte de stâlpi de lemn. O grupă conţine 13 stâlpi, iar cealaltă conţine 21 de stâlpi. Ce ar putea semnifica? La 13 ani băieţii încep să înveţe arta războiului, fetele se pregătesc pentru viaţa ce le aşteaptă, iar la 21 de ani se termină perioada de învăţare şi devin stăpâni pe propria soartă, gata să ia viaţa în piept!

2. Mercur este cercul numărul 3, din stâlpi de lemn, în numărul de 84 de piese. Azi se ştie că perioada de revoluţie a lui Mercur în jurul Soarelui este 88 de zile.

3. Venus este cercul numărul 2, din stâlpi de piatră, în numărul de 210 piese. Venus are mişcarea de revoluţie de 225 zile.

4. Terra este cercul numărul 1 exterior, din piatră (104 piese). Perioada de revoluţie este de 365,2563604 zile (anul sideral), anul tropic 365,2425 zile.

1. 4. O a patra funcţie ar fi aceea de a arăta zilele importante de peste an, legate de religie, de agricultură, de păstorit sau de orice altceva. Sărbătorile aveau ca punct de referinţă începutului anului dacic la solstiţiul de iarnă (1 Gerar dacic) şi în funcţie de această dată se numărau 104 zile, 210, 84, 34 sau combinaţii ale acestora, de asemenea, cele patru momente importante ale anului, solstiţiile şi echinocţiile.

Acestea ar fi numerele după care am putea socoti sărbătorile:

104, 210, 84, 34, apoi 2, 7, 8, 13, 17, 21, 26, 42 sau combinaţii din primele patru numere (104, 210, 84, 34) 364, 348, 328, 314, 294, 244, 222, 188, 138, 118. Iată şi un tabel ce ne arată corespondenţele dintre aceste numere şi datele calendaristice (în ambele calendare, geto-dacic şi gregorian).

33

A câta zi din an este sărbătoarea

Data calendar geto-dacic

Data calendar gregorian

A câta zi din an este sărbătoarea

Data calendar geto-dacic

Data calendar gregorian

1

2

1 Gerar (solstiţiul de iarnă)

CRĂCIUN = CREAŢIUNEA LUMII

2 Gerar

21 decembrie (8 decmbrie anul I)

22 decembrie

188 20 Sânziene - Sânion

26 iunie

7 7 Gerar

ZIU DEVAN

27 decembrie 189 21 Sânziene - Sânion

27 iunie

8 8 Gerar 225 noiembrie 204 8 Cuptor - Sânilie 12 iulie

13 13 Gerar

SÂNBADILUS

2 ianuarie 208 12 Cuptor - Sânilie 16 iulie

17 17 Gerar

PURIFICAREA

6 ianuarie 210 14 Cuptor - Sânilie 18 iulie

21 21 Gerar 10 ianuarie 222 26 Cuptor -Sânilie 30 iulie

26 26 Gerar 15 ianuarie 231 7 Gustar

SCHIMBAREA

8 august

34 6 Făurar 23 ianuarie 238 14 Gustar 15 august

42 14 Făurar 31 ianuarie 244 20 Gustar 21 august

63 7 Mărţişor 21 februarie 252 28 Gustar

SÂNION

29 august

68 12 Mărţişor 26 februarie 272 20 Răpciune 18 septembrie

84 28 Mărţişor 14 martie 273 21 Răpciune 19 septembrie

91 7 Prier 21 martie (echinocţiu de primăvară)

277 25 Răpciune 23 septembrie (echinocţiu de toamnă)

102 18 Prier 1 aprilie 294 14 Brumărel 10 octombrie

104 20 Prier 3 aprilie 306 26 Brumărel 22 octombrie

105 21 Prier 4 aprilie 312 4 Brumar-Sâmedru

SÂMEDRU

28 octombrie

33

118 6 Florar 17 aprilie 314 6 Brumar-Sâmedru 30 octombrie

126 14 Florar

SÂNGEORZ

25 aprilie 315 7 Brumar-Sâmedru 31 octombrie

136 24 Florar 5 mai 328 20 Brumar-Sâmedru 13 noiembrie

138 26 Florar 7 mai 336 28 Brumar-Sâmedru 21 noiembrie

147 7 Cireşar 16 mai 340 4 Undrea 25 noiembrie

168 28 Cireşar 6 iunie 348 12 Undrea 3 decembrie

170 2 Sânziene - Sânion 8 iunie 357 21 Undrea 12 decembrie

183 15 Sânziene

SÂNION

21 iunie (solstiţiu de vară)

364 28 Undrea

(3 Gerar solstiţiul de iarnă

19 decembrie (22 decem-brie solstiţiul de iarnă)

Putem să ne minunăm cum multe dintre sărbătorile religioase de astăzi au avut corespondenţe în trecutul precreştin. Coincidenţa nu poate explica satisfăcător aceste asemănări, deoarece nu am căutat să le potrivim (nici nu aveam cum, de altfel). Ar fi fost greu să iei numărul 104, rezultat din primul cerc, cu numărul 210 rezultat din al 2-lea cerc, cu 84 rezultat din al 3-lea cerc şi 34 rezultat din absidă, să le amesteci prin calcule diferite şi apoi să se potrivească dintr-o dată cu ceva din zilele noastre. Nu era în puterea noastră să facem aşa ceva, chiar dacă ne-am fi dorit. Numerele acestea sunt în măsură să dea aceste rezultate prin ele însele. Aşadar, noi nu am făcut altceva decât să descoperim aceste conexiuni numerice. Nu le-am inventat noi, ele existau dinaintea noastră, fiind inventate de strămoşi. La rândul nostru am fost uimiţi de cele descoperite, necăutând să ajungem la aceste rezultate de dinainte ci, din contra, aflând pas cu pas ce au încifrat strămoşii noştri geto-daci, ne-am minunat de fiecare descoperire.

1. 5. O a cincea funcţie ar fi cea geometrico-matematică.

Putem observa că trei rotaţii complete ale cercului numărul 2 de pietre fac 90 de cicluri a câte 7 zile şi marchează 90 de pietre-săptămâni de pe cercul numărul 1 (ce are 104 pietre în total), restul până la 104 fiind 14 pietre-săptămâni rămase. Aşadar, trei rotaţii şi restul 14 ne dau constanta π – 3,14.

De asemenea, cercetările noastre au condus la observaţia că cercul numărul 2 va reporni din acelaşi punct de plecare cu cercul 1, după efectuarea a 52 de rotaţii

33

complete (o rotaţie are 30 de săptămâni) adică după fix 1560 de săptămâni sau 30 de ani. Nu ştim ce semnifică această perioadă de 30 de ani. Este posibil să fie o perioadă similară unui an (cele 52 de rotaţii sunt identice celor 52 de săptămâni dintr-un an) ce simboliza, ori trecerea unei generaţii, ori maturitatea deplină a unui bărbat. Îl putem numi Micul An dacic al Lumii, spre deosebire de Marele An dacic al Lumii, care era de 35.280 ani18. Numărarea zilelor săptămânii de pe cercul nr. 2 face ca acest ciclu de 30 de ani să dispară, astfel că cele două cercuri vor reporni împreună abia după 1470 de ani. Din păcate şi acest ciclu de 1470 de ani nu are decât o valoare teoretică sau poate numerologică, neputând fi folosit în scop practic la calendar.

Credem că Marele Sanctuar Circular ar mai putea conţine diverse raporturi şi expresii matematice pe care nu le putem găsi încă. Construcţia, prin ea însăşi, conţine toată ştiinţa dacilor din acea perioadă. Ei ştiau că latinii îi vor distruge, călugării zalmoxieni prorociseră aceasta, astfel că au vrut să lase în urmă Testamentul civilizaţiei lor, cu toate cunoştinţele lor. Rămâne ca o cercetare pluridisciplinară să aducă lumină în toate aspectele discutate până acum.

Ce concluzie am putea trage după aceste succinte analize, cercetări şi calcule? Cea mai importantă ar fi originalitatea strămoşilor noştri geto-daci prin aceea că au avut un calendar original, de neconfundat cu alte sisteme antice sau moderne de măsurare a timpului. Precizia sa este mai mică decât a calendarului gregorian de azi, însă cu siguranţă era mai precis decât calendarul iulian latin din acea perioadă. Aşadar, nu erau nici cei mai buni, nici cei mai proşti de pe planetă, însă, aşa cum am spus erau originali. Civilizaţia lor ne apare acum exact aşa cum credem că era, şi anume, simplă, curată, fără dorinţe paranoice de mărire sau de perfecţiune în construcţii sau calendare, ci cu dorinţe normale, naturale, discrete.

Desluşirea acestui calendar a însemnat o muncă de aproape 8 ani în care nenumărate ipoteze şi variante au fost rând pe rând confirmate sau infirmate şi în care s-au făcut şi refăcut foarte multe calcule matematice şi verificări. Dacă acest calendar ar fi fost invenţia autorilor s-ar fi lăudat cu el, însă el este creaţia geto-dacilor şi aparţine doar lor şi urmaşilor lor, românii de azi.

18 Acest Mare An dacic al Lumii era, în realitate, perioada precesiei Pământului pentru anul 58.331 î. Hr. La începutul cercetării noastre nu ştiam semnificaţia numărului 35.280, denumindu-l Marele An dacic al Lumii; ulterior, ideea că perioada precesiei Pământului nu poate fi, obligatoriu, mereu constantă, ne-a adus în situaţia de a considera că este posibil ca ea să varieze în decursul erelor istorice. Trebuie să remarcăm că valoarea Marelui An dacic al Lumii este foarte apropiată de Marele An al Lumii calculat de Hiparh şi Ptolemeu (36.000 de ani). Platon însuşi acordă o valoare similară, 36.000 de ani, anului platonic. Lucru interesant este faptul că Ptolemeu a verificat diferenţele dintre măsurătorile sale privind poziţiile stelelor şi ale lui Hiparh, făcute cu cca 150 de ani mai înainte, şi a dedus că precesia Pământului are valoarea de cca 36.000 de ani, confirmând Marele An al lui Hiparh şi Platon.

33

2. ANUL UNU - CALCULE FINALE

Aşa cum am aflat, Marele An dacic al Lumii avea valoarea de 35.280 ani. Multă vreme am căutat să înţelegem ce vrea să însemne acest număr. Încercarea de a-l lega de perioada precesiei Pământului se lovea de un impediment capital. Aceasta are astăzi aproximativ 26.000 de ani. Prin urmare, am conchis la început că 35.280 ani reprezintă un ciclu denumit de noi Marele An dacic al Lumii. Singurul neajuns, care încă mai stăruia, era lipsa unui T 0 (zero) de la care să putem măsura începutul acestui Mare An dacic al Lumii. Atunci ne-am gândit la posibilitatea ca perioada precesiei să fi variat în timp (lucru neacceptat cu uşurinţă de ştiinţa oficială care consideră că precesia nu a variat în timp). Cu toate acestea nu aveam niciun motiv să credem că ar trebui să fie mereu aceeaşi perioadă a precesiei în decursul erelor geologice. Pământul creşte în masă, datorită prafului cosmic şi al meteoriţilor, cu câteva sute de mii de tone anual. În trecutul îndepărtat este posibil ca adiţia de masă să fi fost mult mai mare decât astăzi. Planetele erau în formare la acea vreme şi exista multă materie în sistemul solar ce nu intrase încă în componenţa planetelor, acestea fiind încă mici neavând dimensiunile din prezent. Creşterea masei stabilizează rotaţia în jurul propriei axe, rezultatul fiind micşorarea perioadei precesiei în timp şi scurtarea ciclului zi-noapte19. De exemplu, Jupiter se mişcă în jurul axei proprii în cca 9 ore, Saturn în cca 10,5 ore, Neptun în 17,24 ore şi Uranus în 16,1 ore. Cu cât o planetă are o masă mai mare, cu atât se mişcă mai repede în jurul propriei axe.

Care este explicaţia precesiei Pământului?

Influenţa Lunii, care perturbă interacţiunea Soarelui cu Pământul, produce acest balans al axei Pământului, asemănător balansului unui titirez. Acest balans este mare când viteza de rotaţie este mică şi invers. Masa crescătoare a Pământului măreşte viteza de rotaţie în jurul axei proprii, stabilizând-o şi micşorându-i în acelaşi timp perioada precesiei. Aceste variaţii în timp ale precesiei generale fac ca Polul Nord Ceresc să descrie o curbă care nu se închide niciodată, un fel de spirală20. Această curbă care nu se închide era mai mare în trecut şi se micşorează pe măsură ce se apropie de vremea noastră, micşorându-se şi în viitor21. Fără Lună, Pământul ar 19 Nu este exclus ca Terra, gândită ca un organism viu, să crească în dimensiuni şi masă, ca orice altă fiinţă obişnuită, până la un punct maxim, să staţioneze, apoi să descrească. Dacă perioada precesiei este (încă) stabilă de cca 1700 de ani înseamnă că ne putem aştepta la scăderea ei odată cu creşterea în masă şi dimensiuni a Terrei. 20 Ureche, Vasile, Universul- Astronomie, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1982, pp. 103-114. 21 Ibidem, p. 106.

33

avea ziua de câteva ore. Prezenţa Lunii stabilizează rotaţia Pământului însă Luna se îndepărtează de Terra cu cca 3,75 cm pe an, efectul fiind creşterea vitezei de rotaţie a Pământului, scăderea duratei zilei şi scurtarea perioadei precesiei. Creşterea masei Pământului, prin adiţia prafului stelar şi a meteoriţilor, este notabilă şi ar trebui să ne gândim la faptul că istoricii consideră că într-o mie de ani se depune un strat de cca un metru. Astfel, datările arheologice se fac, în principal, după adâncimea la care se află îngropat un sit sau un artefact. Dacă vom calcula un metru grosime înmulţit cu suprafaţa întreagă a Terrei, ne va da masa de praf adiţionată în o mie de ani. Creşterea vitezei de rotaţie a Pământului, ca urmare a îndepărtării Lunii, este similară acelui dispozitiv yo-yo care constă dintr-un fir de aţă înfăşurată pe un scripete. Când tragem de aţă şi lăsăm să cadă scripetele, gravitaţia va învârti scripetele din ce în ce mai repede, atât de repede încât scripetele va urca singur înapoi, înfăşurând aţa pe el. La fel se întâmplă şi cu Luna. Plecând de lângă Terra o va face pe aceasta să se rotească mai repede, precum scripetele yo-yo-ului. Pentru calcularea precesiei în diferite epoci ale Pământului se foloseşte formula lui Simon Newcomb, astronom şi matematician american de la începutul sec. XX. Cei ce doresc amănuntele matematice ale acestei formule pot vizita adresa de pe internet22.Conform calculelor, avem următoarele date înscrise în tabelul23 de mai jos:

Se poate observa că perioada precesiei Pământului scade mereu şi nu cu o valoare constantă. Atunci ne-am gândit că acel An dacic al Lumii nu este un ciclu ci 22 1 1/2/03, Understanding Precession of the Equinox: Evidence our Sun may be part of a long cycle binary system by Walter Cruttenden and Vince Dayes. Presented By: Binary Research Institute (www.binaryresearchinstitute.org/bri/research/calculations/precdata.shtml), 3 decembrie 2010.

23 Ibidem.

În trecut Perioada precesiei În viitor Perioada precesiei

100.000 î.Hr. 46.193 ani 10.000 d.Hr. 24.697 ani

90.000 î.Hr. 43.574 ani 20.000 d.Hr. 23.694 ani

80.000 î.Hr. 40.955 ani 100.000 d.Hr. 17.887 ani

70.000 î.Hr. 38.336 ani 1.000.000 d.Hr. 4.760 ani

60.000 î.Hr. 35.717 ani

50.000 î.Hr. 33.098 ani

10.000 î.Hr. 26.980 ani

150 î.Hr. 26.023 ani

44

o dată stelară (ca sa parafrazăm un cunoscut serial SF), o dată de referinţă, un an unu! Şi care ar fi acel an unu, singurul în care perioada precesiei Pamântului ar avea valoarea de fix 35.280 ani (după cca 10 luni, perioada ar scădea cu un an şi ceva, aşadar nu ar mai avea fix 35.280, ci 35.279 ani)?

Observăm că 35.280 ani se află, corespunzător tabelului, între anii 50.000 şi 60.000 î.Hr. şi că la 10.000 de ani perioada scade cu 2.619 ani, până în anul 10.000 î. Hr., când rata scăderii perioadei precesiei se schimbă.

Metoda de calcul, prin regula de trei simplă:

Astfel, dacă la 10.000 ani ............................scade cu 2619 ani precesia,

la 1668,575792287132 ani.....................scade cu 437 ani precesia.

Cum ajungem la acel 437? Ce reprezintă?

Este diferenţa dintre perioada precesiei de 35.717 ani, corespunzătoare anului 60.000 î.Hr. şi 35.280 ani, perioada precesiei corespunzătoare anului necunoscut. Pentru a afla anul necunoscut aplicăm regula de trei simplă şi aflăm numărul de ani ce trebuie să se scurgă, astfel ca perioada precesiei să atingă valoarea de 35.280 ani. Aşa că din 60.000 vom scădea 1668,575792287132, rezultând anul 58.331,424207712 î. Hr., an care avea perioada precesiei Pă-mântului de fix 35.280 ani (adică în urmă cu 60.344,42420772 ani, dacă adăugăm şi cei 2013 ani ai erei creştine).

Am calculat data şi ora corespunzătoare fracţiunii 0, 424207712, tot prin regula de trei simplă, astfel:

dacă 365,2427 zile.................................................... 1 an, atunci

x = 154,938769 zile................................................ 0,424207712 an.

Fracţiunea 0,424207712 dintr-un an reprezintă 154,938558 zile, adică 154 zile tropice, 22 ore, 31 minute, 32 secunde. Această fracţiune de an este anterioară datei ce marchează anul unu dacic şi pentru a o afla trebuie să scădem 154,938558 zile, începând cu 20 decembrie, 19 decembrie, şi aşa mai departe, ajungând la data de 19 iulie, ora 1 a.m., 28 minute, 28 secunde, anul 58.332 î. Hr (această dată este în calendarul gregorian, în calendarul geto-dacic fiind 15 Cuptor-SânIlie).

Nu ştim ce s-a petrecut în acea zi însă după 154,938558 zile a început numărarea anilor cu 1 Gerar Anul Unu. Pentru confirmare, să numărăm 210 zile, cât are cercul numărul 2 al Marelui Sanctuar Circular din Sarmisegetuza, începând cu 21 decembrie, considerând că este 1 Gerar dacic. Vom ajunge la data de 18 iulie, foarte

44

aproape de calculul de mai sus, prin care am propus data de 19 iulie. Numerele conţinute în Marele Sanctuar Circular reprezintă, aşadar, un an unu dacic (60.344 ani trecuţi de atunci) şi o dată calendaristică (19 iulie). De altfel, cele 210 pietre din cercul numărul 2 sunt grupate în 30 de serii de 6+1 pietre, ducându-ne cu gândul la numărul de zile din săptămână. Nu ar avea sens să notezi doar 30 de săptămâni dintr-un an, în loc să marchezi un an întreg de 52 de săptămâni, decât numai dacă doreşti să marchezi o dată calendaristică importantă. Atunci zilele şi săptămânile corespunzătoare datei se vor opri unde trebuie, fără a mai marca un an întreg. Exact asta se întâmplă şi în cazul nostru, 30 de săptămâni marcate în cercul numărul 2, în loc de 52. Doar ipoteza noastră explică de ce se întâmplă astfel.

Toată discuţia de până acum ne va conduce la lansarea a două întrebări:

- În ce zi a săptămânii a început Anul Unu, acel 1 gerar dacic? şi

- În ce zi a săptămânii a fost data de 19 iulie, anul 58.332 î.Hr.?

Răspunsul la prima întrebare este acesta:

Pentru a afla în ce zi a săptămânii a început Anul Unu, vom efectua următoarele operaţii:

Vom afla mai întâi câte zile şi săptămâni au trecut din prima zi a Anului Unu (1 Gerar geto-dacic) până sâmbătă 21 decembrie 2013 când începe anul 60.345 geto-dacic.

Vom înmulţi 60.344 ani cu 365,2425 zile (durata medie a anului tropic) pentru a afla câte zile au trecut (60.344 x 365,2425 = 22.040.193,42 zile). Rezultatul îl vom împărţi la şapte pentru a afla câte săptămâni complete au trecut şi ce rest rămâne (22.040.193,42 : 7 = 3.148.599 săptămâni complete, rest 0,42 zile). Aşadar, au trecut 3.148.599 săptămâni complete şi un rest de 0,42zile din următoarea săptămână. Să ne reamintim că anul dacic luat ca etalon, 60.344, începe sâmbătă 21 decembrie 2013, prin urmare vineri este ultima zi din seria de 7 zile care începe sâmbătă. Sunt 3.148.599 serii descendente complete de 7 zile (joi-miercuri-marţi-luni-duminică-sâmbătă-vineri) + încă 0,42 zile. Deci descendent, vineri este prima zi a săptămânii, joi a 2-a şi aşa mai departe. Dar cum nouă ne trebuie doar 0,42 zile din săptămâna ultimă incompletă, înseamnă că prima zi este de sâmbătă (la ora 19h11 are loc solstiţiul de iarnă) plus fracţiunea 0,42 de zi (cca 10 ore) până la ora 9h11. Astfel că sâmbătă,este prima zi a anului unu de acum 60.344 ani.

Dar în ce zi a fost 19 iulie 58.332 î.Hr., înainte de Anul Unu dacic?

44

Dacă primul An Nou dacic a început sâmbătă, pe 21 decembrie (1 Gerar), atunci, dacă numărăm zilele până la 19 iulie gregorian precedent (din anul precedent Anului Unu dacic), rezultă 154,93 zile. Luând în considerare doar 154 zile, avem 22 de săptămâni (7 x 22 = 154). Cum primul An Nou dacic începe sâmbătă, înseamnă că aceste 22 de săptămâni le numărăm descrescător începând cu ziua imediat dinaintea zilei de sâmbătă, adică vineri. Cum ultima săptămână din cele 22 se termină cu ziua de sâmbătă (se înţelege, în sens invers decât suntem obişnuiţi, adică, sâmbătă, vineri, joi, miercuri, marţi, luni, duminică) înseamnă că restul de 0.93 zile din 154,93 zile (numărate începând cu 21 decembrie Anul Unu, în jos) este ziua de vineri.

Aşadar, data de 19 iulie (15 Cuptor-SânIlie), ora 1 a.m., 28 min, 28 sec, anul 58.3312 î. Hr. este vineri. Astfel am răspuns şi la cea de-a doua întrebare.

Structura ciclului de 21 ani în care trebuie să fie adăugate cele 26 de zile necesare pentru a corecta calendarul geto-dacic faţă de valoarea oarecum fixă a anului tropic ce are valoarea de 365,2425 zile a fost stabilită arbitrar de autorii acestei lucrări însă în strânsă legătură cu datele conţinute în Marele Sanctuar Circular şi are următoarea alcătuire, gândită să fie uşor de realizat şi mai ales să nu aducă disfuncţionalităţi oamenilor şi activităţilor zilnice:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

S B B S B B S B B S B B S B B S B B S S B

364 366 366 364 366 366 364 366 366 364 366 366 364 366 366 364 366 366 364 364 366

Ciclul I Ciclul 2 Ciclul 3 Ciclul 4 Ciclul 5 Ciclul 6 Ciclul 7

Se poate observa că şase cicluri de trei ani au aceeaşi componenţă (Simplu, Bisect, Bisect) cu excepţia celui de-al şaptelea şi ultimul, care este diferit (Simplu, Simplu, Bisect). În capitolul următor, al 3-lea, vom înţelege mai bine cum am dedus prin calcule în ce zi a săptămânii a început anul unu şi ce dată a fost.

44

3. CALCULAREA NUMĂRULUI DE ZILE

TRECUTE ÎN 60344 ANI (DUPĂ

STRUCTURA CALENDARULUI GREGORIAN)

Pentru a calcula câte zile s-au scurs în 60344 ani având ca model structura calendarului gregorian, trebuie să aflăm mai întâi câţi ani bisecţi şi câţi ani simpli sunt în 60344 ani. Dacă era structura calendarului iulian ar fi fost simplu răspunsul, un sfert au fost ani bisecţi, trei sferturi ani simpli. Pentru modelul calendarului gregorian răspunsul este mai complicat, deoarece anii bisecţi nu sunt mereu din patru în patru ani. Dacă anul respectiv nu se divide şi cu 400 nu este bisect chiar dacă ar urma după trei ani simpli. De exemplu, anul 1900 nu este an bisect, deşi 1896 a fost bisect ar fi trebuit ca după patru ani anul 1900 să fie bisect. Aşadar, acest model gregorian face dificilă identificarea şi mai ales numărarea anilor bisecţi şi simpli pe o perioadă atât de lungă de 60344 ani.

Ca să uşurăm calculul vom folosi următorul algoritm:

1) Vom căuta să identificăm un pattern al anilor simpli nedivizibili cu 400.

Îi vom scrie descendent începând cu anul 1900:

1900, 1800, 1700, 1500, 1400, 1300, 1100 (y)

1000, 900, 700, 600, 500, 300, 200, 100 (x)

-100, -200, -300, -500, -600, -700, -900, -1000 (x)

-110, -1300, -1400, -1500, -1700, -1800, -1900 (y) etc.

Observăm că grupul „y” numără 7 ani simpli nedivizibili cu 400, iar grupul „x” numără 8 ani simpli nedivizibili cu 400. De asemenea, putem număra câte grupuri „x” şi „y” sunt în 60344 ani. După naşterea lui Hristos aflăm 1 grup „y” şi un grup „x” (trebuie menţionat că fiecare grup „x” şi „y” se întinde pe durata unui mileniu). Înainte de naşterea lui Hristos aflăm că există 29 grupuri „y” şi 29 grupuri „y” (58000 înseamnă 58 milenii, deci 58 grupuri, 29 „y” şi 29 „x”). Adunăm grupurile „x” din ambele perioade istorice (înainte şi după Hristos) şi aflăm că sunt 30 grupuri. Facem la fel şi cu grupurile „y” şi aflăm că sunt tot 30.

2) Fiecare grup „x” are 8 ani simpli nedivizibili cu 400, deci 30 x 8 = 240 ani în 60344 ani.

44

Fiecare grup „y” are 7 ani simpli nedivizibili cu 400, deci 30 x 7 = 210 ani în 60344 ani.

În total în cele două grupuri sunt 210 + 240 = 450 ani simpli nedivizibili cu 400 în 60344 ani.

3) Cum anii înainte de Hristos sunt 58332, înseamnă că mai avem 3 ani simpli nedivizibili cu 400, şi anume, 58100, 58200 şi 58300.

Acum putem face totalul anilor simpli nedivizibili cu 400 din cei 60344 totali, şi anume, 450 + 3 = 453 ani simpli nedivizibili cu 400 în 60344 ani.

4) În acest moment vom calcula câţi ani simpli şi bisecţi sunt în 60344 ani. Pentru început vom împărţi 60344 la 4 (ca în modelul calendarului iulian):

60344 : 4 = 15086 ani bisecţi şi 60344 – 15086 = 45258 ani simpli, însă pentru că anii care nu se divid cu 4 şi 400 nu sunt ani bisecţi, vom adăuga la 45258 cei 453 ani aflaţi la punctele 1-3; 45258 + 453 = 45711 ani simpli în 60344 ani. Anii bisecţi îi vom afla scăzând din 15086 cei 453 ani simpli nedivizibili cu 400; 15086 – 453 = 14633 ani bisecţi în 60344 ani.

5) Anul simplu gregorian are durata de 365 zile. Anul bisect gregorian are durata de 366 zile. Acum putem afla câte zile s-au scurs după modelul calendarului gregorian în 60344 ani.

45711 x 365 = 16 684 515 zile; 14633 x 366 = 5 355 678 zile. În total avem, 16 684 515 + 5 355 678 = 22 040 193 zile trecute în 60344 ani. Putem afla câte săptămâni au trecut; 22 040 193 : 7 = 3 148 599 săptămâni fix.

6) Ştim că durata unui an tropic între două solstiţii de iarnă este de 365,2425 zile. Putem afla câte zile au trecut în 60344 ani dacă numărăm doar zilele dintre solstiţiile de iarnă; 60344 x 365,2425 = 22 040 193,42 zile. Dacă împărţim 22 040 193,42 : 7 = 3 148 599, rest 0,42 zile din săptămâna nr. 3 148 600. Dacă începând cu solstiţiul de iarnă din data de 21 decembrie 2013 sâmbătă vom coborî 3 148 599 săptămâni spre anul unu geto-dacic vom ajunge tot sâmbătă; apoi mai coborâm încă 0,42 zile, restul din săptămâna nr. 3 148 600, astfel că vom ajunge tot sâmbătă la ora 9h11.

7) Sâmbătă 21 decembrie 2013 avem solstiţiul de iarnă la ora 19h11. Dacă vrem să aflăm în ce zi pică 21 decembrie 58332 î.Hr, răspunsul este simplu, tot sâmbătă, pentru că de la 21 decembrie 58332 î.Hr. şi până la 21 decembrie 2012 au trecut fix 22 040 193,042 zile adică 3 148 599 săptămâni plus un rest de 0,42 zi. Bine, însă cum putem şti că acea sâmbătă din anul unu este tot 21 decembrie ca în 2013? Pentru asta trebuie să calculăm cu câte zile se decalează data de 21 decembrie după un an simplu şi după un an bisect. Evident, vom calcula descendent, spre anul unu geto-dacic. Vom observa că în anul 2013, 21 decembrie este sâmbătă, anul fiind bisect (365 zile). Asta înseamnă că în 2012, 21 decembrie va fi vineri. Deci, după un an simplu în sens descendent, data de 21 decembrie se decalează cu 1 zi. Dar pentru că 2012 este an bisect vom vedea că data de 21 decembrie se decalează cu 2 zile, aşadar anul 2011 va avea data de 21 decembrie miercuri. Pentru că acum ştim

44

câţi ani simpli şi bisecţi s-au scurs în 60344 ani putem afla foarte uşor cu câte zile, în cadrul unei săptămâni, s-a decalat data de 21 decembrie. Pentru fiecare an simplu data de 21 decembrie se decalează descendent cu 1 zi, astfel că în 7 ani va parcurge toate zilele unei săptămâni, revenind în ziua de unde a pornit cu 7 ani mai devreme. Pentru anii bisecţi e mai complicat deoarece data de 21 decembrie se decalează descendent cu 2 zile după trecerea unui an. Pentru a rezolva impasul vom dubla numărul de ani bisecţi considerându-i apoi ani simpli, astfel că ei vor face acelaşi nr. de zile decalate uşurând calcularea numărului de zile decalate. Altfel spus, în loc să sărim o dată doi metri, vom sări de două ori câte un metru. În total, la final vom avea tot doi metri săriţi, însă în două moduri. La fel procedăm şi în acest caz. În 60344 ani sunt 45711 ani simpli şi 14633 ani bisecţi. Aceşti 14633 ani bisecţi îi înmulţim cu doi obţinând 29266 ani. Făcând această operaţie am scăpat de decalajul descendent de 2 zile apărut după fiecare an bisect, transformându-i într-un număr dublu de ani simpli care vor avea acelaşi număr de zile decalate, însă mai uşor de determinat şi calculat. Următorul pas va fi să adunăm 45711 + 29266 = 74977. Rezultatul reprezintă numărul de zile care se decalează descendent în 60344 ani (nu uitaţi, anii bisecţi au fost dublaţi ca să poată fi transformaţi în ani simpli mai uşor de calculat). Vom împărţi 74977 la 7 pentru a afla în ce zi a săptămânii pică data de 21 decembrie care s-a decalat de 74977 ori în 60344 ani. Rezultatul împărţirii este fix 10711 săptămâni. Aşadar, din data de 21 decembrie 2013 sâmbătă până sâmbătă 21 decembrie anul unu geto-dacic au trecut fix 10711 săptămâni. De aici putem calcula data solstiţiului de iarnă care a fost cu 0,42 zile mai jos decât data de 21 decembrie sâmbătă anul unu geto-dacic. De ce 0,42 zile? Pentru că asta e diferenţa dintre numărul de zile scurse şi numărate de calendarul gregorian (22 040 193 zile) şi numărul de zile scurse şi trecute în 60344 ani dacă luăm ca etalon lungimea anului tropic de 365,2425 zile (în total, în 60344 ani au trecut 22 040 193,42 zile). Aşadar, dacă scădem 0,42 zile din 21 decembrie ajungem la data de sâmbătă 21 decembrie gregorian anul 58332 î.Hr. când a avut loc solstiţiul de iarnă în anul unu geto-dacic la ora 9h11 (1 Gerar). Aşadar, am determinat că anul unu şi solstiţiul de iarnă au început sâmbătă, 21 decembrie gregorian.

8) Acum putem afla şi data de dinainte de 1 Gerar anul unu. Pentru asta vom număra descendent 154,93 zile începând cu vineri 20 decembrie 58332 î.Hr. care va fi 30 Undrea în calendarul geto-dacic (30 pentru că, fiind ultimul an din ciclul de 21 ani, este an bisect. Deci Undrea nu mai are 28 zile ca în anii simpli, ci 30). Scăzând cele 154,93 zile vom ajunge la data de 19 iulie gregorian/15 Cuptor-SânIlie geto-dacic.

44

Calcularea zilelor săptămânii în care începe Calendarul geto-dacic

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

1 S S L Mi Mi V D D Ma J J S L L Mi V V D Ma Ma Ma

2 J J S L L Mi V V D Ma Ma J S S L Mi Mi V D D D

3 Ma Ma J S S L Mi Mi V D D Ma J J S L L Mi V V V

4 D D Ma J J S L L Mi V V D Ma Ma J S S L Mi Mi Mi

5 V V D Ma Ma J S S L Mi Mi V D D Ma J J S L L L

6 Mi Mi V D D Ma J J S L L Mi V V D Ma Ma J S S S

7 L L Mi V V D Ma Ma J S S L Mi Mi V D D Ma J J J

Tabelul nr.1, care numără 7 cicluri de 21 ani.

1) La fiecare 210 se ani se adaugă 1 zi pentru a armoniza calendarul geto-dacic cu anul tropic, însă pentru că în mod normal corecţia ar trebui după 227,02506356 ani, faptul că adăugăm 1 zi după doar 210 ani face ca în 2800,29869852 ani calendarul geto-dacic să fie mai lung cu 1 zi faţă de data solstiţiului de iarnă, întârziind deci cu 1 zi. Pentru a corecta acest lucru trebuie să scădem 1 zi la fiecare 2730 ani (13 x 210) pentru a armoniza din nou calendarul geto-dacic cu data solstiţiului de iarnă.

2) Aşadar, în 2730 ani avem 13 cicluri de 210 ani. 12 de cicluri de 210 ani vor avea câte o zi adăugată după fiecare 210 ani. Singura excepţie o reprezintă al 13-lea ciclu de 210 ani în urma căruia nu se va adăuga o zi, ci i se va scade 1 zi (de fapt scăderea de 1 zi se face prin faptul că nu mai adăugăm cele 3 zile lunii Undrea ca la fiecare 210 ani, ci adăugăm doar 2 zile ca în orice an bisect obişnuit). Iată un exemplu, tabelul următor, nr. 2:

1 2 3 4 5 6 7 1 S

(1) L

(2) Mi

(3) V

(4) D

(5) Ma

(6) J

(7) 2 S

(8) L

(9) Mi

(10) V

(11) D

(12) Ma

(13)

Tabelul nr. 2 El porneşte cu ziua de sâmbătă, aşa cum a fost în anul unu. Ce observăm

este că la fiecare 210 ani, prin adăugarea unei zile următorul ciclu de 210 ani începe cu altă zi a săptămânii decât ciclul precedent, de exemplu, primul ciclu de 210 ani a început cu ziua de sâmbătă, al 2-lea ciclu de 210 ani a început cu ziua de luni, şi aşa mai departe. În 2730 ani sunt 13 cicluri de 210 ani

44

numerotate între paranteze. Al 13-lea ciclu de 210 ani începe cu ziua de marţi. La sfârşitul acestui ciclu de 210 ani care începe marţi trebuie să scădem 1 zi, adică adăugăm doar 2 zile lunii Undrea, în loc de 3 zile ca la fiecare 210 ani (pentru că au trecut 2730 ani de la anul unu). Acest al 13-lea ciclu de 210 ani este format din 10 cicluri de 21 ani, primul dintre ele începând, aşa cum am văzut, marţi (rândul al 3-lea din tabelul 1). Al 10 – lea ciclu de 21 ani (şi ultimul din cei 210 ani) începe vineri (rândul al 6-lea din tabelul 1) şi se încheie luni. Aşadar, în ultimul an bisect care începe luni se vor adăuga doar 2 zile (marţi - miercuri), astfel că următorii 2730 ani vor începe cu ziua de miercuri, următorii 2730 ani vor începe duminică şi aşa mai departe (sâmbătă – miercuri – duminică – joi – luni – vineri – marţi).

3) Vom vedea de câte ori intră 2730 în 60344. 60344 : 2730 = 22 ori, plus 284

ani din cel de-al 23 –lea ciclu de 2730 ani. Putem afla şi câte cicluri de 210 ani sunt în 284 ani. 284 : 210 = 1, rest 74 ani din ciclul al 2-lea de 210 ani ce a început în 1939/1940 cu ziua de vineri. Dacă acum 74 ani ciclul al 2-lea de 210 ani a început vineri, atunci înseamnă că anul 2013/2014 – 60345, va începe trebui să înceapă teoretic sâmbătă 21 decembrie 2013 (solstiţiul de iarnă fiind în data de 21 decembrie 2013 ora 19h11, sâmbătă). Al 23-lea ciclu de 2730 ani a început acum 284 ani în anul 1728/1729 d.Hr cu ziua de miercuri. De ce am scris că teoretic ar trebui să înceapă sâmbătă 21 decembrie 2013? Pentru a răspunde trebuie să facem câteva mici calcule. Să ne reamintim că la fiecare 210 ani trebuie să adăugăm 1 zi (+1 zi). Însă de la începutul celui de-al 2-lea ciclu de 210 ani au trecut 74 ani, deci trebuie să adăugăm în acest moment doar cca 1/3 de zi (+8 ore). La fiecare 2730 ani trebuie să scădem 1 zi (-1 zi). Pentru că a trecut doar a 13-a parte din 2730 ani (abia am început al 23-lea ciclu de 2730 ani în 1729) trebuie să scădem doar cca 1,5 ore (-1,5 oră). La fiecare 108 000 ani, trebuie să adăugăm 1 zi (+1 zi), însă pentru că ne aflăm în anul 60344 dacic vom adăuga doar cca 13 ore (+13 ore). Având aceste informaţii vom efectua nişte calcule algebrice: 13 + 8 – 1,5 = 19,5 ore. Aşadar, la ziua de sâmbătă 21 decembrie ora 19h11 trebuie să adăugăm 19,5 de ore ca să aflăm ziua în care trebuie să înceapă anul geto-dacic 60345. Rezultatul acestei adunări este ziua de duminică 22 decembrie ora 14h41 ca început al anului geto-dacic 60345-2013/2014.

În încheierea lucrării, dorim să mulţumim domnului inginer Emilian Popa care

cu răbdare, profesionalism, spirit critic şi ştiinţific a creat programul de calculator cu ajutorul căruia putem lista calendarul geto-dacic pe o durată de 300 ani, între anii 1900-2200. Fără aportul domniei sale, sugestiilor sale, putem spune că lucrarea „Calendarul geto-dacic” nu ar fi avut conţinutul de azi.

44

4. ANEXE

4. 1. Cadranul Marelui Sanctuar Circular şi citirea indicatoarelor

Anul dacic începe la 1 gerar, ce corespunde astăzi, aproximativ, datei de 20/23 decembrie în calendarul gregorian şi reprezintă aproximativ solstiţiul de iarnă, noaptea cea mai lungă din an. Începutul anului dacic odată cu noaptea cea mai lungă simbolizează rememorarea Creaţiei Lumii din Haos, din Întuneric. Denumirea sărbătorii celei mai importante din anotimpul iernii, Crăciun în limba strămoşilor noştri, este Creaţiune, pentru că atunci a fost creată lumea şi tot atunci a fost restaurată de Hristos. Strămoşii noştri sărbătoreau astfel atât Începutul Lumii, Universului şi Vieţii, cât şi Restaurarea ei din păcat, prin Naşterea lui Hristos.

Dovada de necontestat, că începutul Anului Nou dacic era în noaptea solstiţiului de iarnă, o reprezintă orientarea absidei Marelui Sanctuar Circular pe direcţia răsăritului Soarelui, la solstiţiul de iarnă. Prezentăm alăturat şi schiţa amplasamentului Marelui Sanctuar Circular şi a absidei sale, precum şi direcţiile punctelor cardinale, ale solstiţiilor şi ale echinocţiilor (fig. 2).

Pentru folosirea marelui sanctuar circular ca şi calendar sunt necesare câteva informaţii (fig. 1). Întâi, după cum se vede în fig. 1, observăm că toate cifrele se citesc ca la un ceas obişnuit, de la stânga spre dreapta (inclusiv iniţialele zilelor săptămânii şi lunile). Apoi, tot prin convenţie, primul an (indicat de cercul nr. 1 de 104 căsuţe) începe de sus, unde este linia mai groasă (aşadar anii impari 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 21 vor porni mereu din partea de sus spre dreapta în jos, iar anii pari 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20 din partea de jos spre stânga în sus). Cercul nr. 2, cu negru, care indică zilele săptămânii şi 30 de săptămâni în total, va începe cu ziua de miercuri din partea de sus spre dreapta. O dată la 1470 de ani atât cercul nr. 1 cât şi cercul nr. 2 vor porni din acelaşi loc din partea de sus. Cercul nr. 3, care indică cei 84 de ani, începe cu primul grup de 21 de cerculeţe din dreapta sus. Absida ne indică prin cele 21 de cerculeţe de sus ciclul de 21 ani, pornind din stânga jos, iar prin grupul de 13 cerculeţe de jos ni se arată cei 13 ani bisecţi, începând din dreapta.

44

Anul 2003 - 2004/60.335 este momentul în care ciclul de 21 de ani numărat de absidă a pornit.

Anul 1982 - 1983/60.314 este momentul în care ciclul de 84 de ani numărat de cercul nr. 3 a pornit.

Anul 1939 - 1940/60.271 este momentul în care ciclul de 210 ani a pornit.

Anul 1729 – 1730 î.H/60.060 este momentul în care al 23-lea ciclu de 2730 ani a pornit. Al 22-lea ciclu de 2730 ani a început în anul 1002/1001 î.Hr.

Având aceste informaţii preliminare putem deduce configuraţia şi poziţia indicatoarelor de pe cadranul Marelui Sanctuar Circular. De exemplu, pentru data de marţi, 9 iulie gregorian 2013 (luna a 8-a, 7 Cuptor-Ilie, 60.344, calendarul geto-dacic) cadranul va avea indicatoarele în aceste poziţii (fig. 3):

55

De aici pornesc zilele săptămânii, spre dreapta. De aici pornesc anii impari spre dreapta şi în jos.

solstiţiul de vară echinocţii solstiţiul de iarnă solstiţiul de vară

De aici pornesc anii pari spre stânga şi în sus (este şi solstiţiul de iarnă).

Fig. 1 Se poate observa cercul numărul 1 cu roşu (104 căsuţe numerotate de la 1-52 de două ori). Din patru în patru săptămâni sunt cele 13 luni din calendarul solar geto-dacic de 364 zile. Cu negru este cercul numărul 2 (210 căsuţe) care numără zilele săptămânii şi 30 de săptămâni ale anului (sunt notate zilele săptămânii cu iniţiale. Cercul numărul 2 porneşte o dată la 1470 de ani din acelaşi loc cu cercul numărul 1. Cercul numărul 3 (84 de cerculeţe împărţite în 4 segmente a câte 21 cerculeţe) care numără un ciclu de 84 de ani (reminiscenţă a unui calendar luni-solar mai vechi). Absida, formată din 21 cerculeţe aşezate în formă de potcoavă, care numără ciclul de 21 de ani, în care sunt adăugate 26 de zile pentru corecţia necesară armonizării calendarului dacic cu anul tropic. Cerculeţele negre indică anii simpli de 364 zile iar cerculeţele roşii arată anii bisecţi de 366 zile. Grupul inferior, format din 13 cerculeţe roşii din absidă, ne indică cei 13 ani bisecţi din ciclul de 21 ani (restul de 8 ani sunt simpli).

55

Fig. 2 Ne arată orientarea punctelor cardinale, răsăritul şi apusul soarelui la echinocţii şi solstiţii.

55

Fig. 3

Citim astfel indicatoarele de pe cadranul Marelui Sanctuar Circular : linia neagră din stânga jos ne arată ziua de marţi24; linia neagră din dreapta puţin mai sus ne indică faptul că suntem în al 11-lea an al celui de-al 2-lea ciclu de 21 ani, din cele 4 în total (ce însumează 84 de ani). Pentru că de la începutul ultimului ciclu de 84 de ani, petrecut în 1981-1982/60.313, s-au scurs 32 de ani până în 2013/60.344, înseamnă că primul ciclu de 21 de ani s-a consumat, plus 10 ani din al 2-lea ciclu de 24 Pentru a afla în care săptămână din cele 30 ale cercului 2 pică ziua de marţi 9 iulie gregorian 2013 (luna a 8-a, 7 Cuptor-Ilie, 60.344, calendarul geto-dacic), vom înmulţi 60.343 (durata înreagă de la anul unu până la începutul anului în care ne aflăm 60.344) cu 365,2425, rezultatul fiind 22 039 828,1775 zile. Acest rezultat îl împărţim la 7 pentru a afla câte săptămâni au trecut în 60343 ani. Vor fi trecut 3 148 546,8825 săptămâni. Vom împărţi 3 148 546,8825 la 30 pentru a afla câte cicluri complete de 30 săptămâni s-au scurs şi ce rest ne rămâne. Acest rest e cel ce ne interesează deaorece el ne arată poziţia indicatorului pe cercul nr. 2 la începutul anului 60344. Rezultatul acestei împărţiri la 30 este 104 951 ori, rest 16,882499 zile din al 104 952-lea ciclu de 30 de săptămâni. Aşadar, anul 60344 va începe în a 16-a săptămână a ciclului de 30 săptămâni cu ziua de vineri. După 29 de săptămâni vom avea ziua de marţi 9 iulie gregorian/ 7 Cuptor (Sânilie) geto-dacic aşa cum putem vedea în fig. 3.

55

21 ani; linia roşie continuă ne arată că suntem în săptămâna a 29-a de la începutul anului, în prima săptămână a lunii a 8-a (prin convenţie numită de noi Cuptor sau Sânilie sau Ilie). Faptul că linia roşie se află în partea stângă ne arată că anul în curs este par iar anii pari încep mereu din partea de jos a cadranului spre stânga, în sus; linia neagră punctată ne arată că suntem în al 11-lea an al ciclului de 21 ani, iar linia roşie punctată ne arată că suntem în al şaptelea an bisect de 366 de zile, din cei 13 totali (ceilalţi 8 ani sunt simpli şi au 364 zile fiecare: 13 + 8 = 21). O dovadă indirectă, ce întăreşte ipoteza noastră cu privire la începerea noului an la solstiţiul de iarnă, este că, în tipicul Bisericii Ortodoxe, 21 noiembrie este data la care Catavasiile Învierii lui Hristos sunt înlocuite de Catavasiile Naşterii lui Hristos; practic, din 21 noiembrie putem cânta colinde cu Naşterea Domnului. Dacă privim cu atenţie Calendarul dacic, observăm că 21 noiembrie din calendarul gregorian este 1 decembrie dacic! Aceasta înseamnă că ultima lună a calendarului dacic, Undrea, era rezervată integral pentru sărbătorirea Creaţiunii -adică Crăciunului - şi Naşterii lui Hristos.

Totul are logică, pentru că vestitele „Calendae” latine se făceau la începutul fiecărei luni, poporul fiind anunţat de sărbătorile din acea lună, ca să ştie cum să-şi rânduiască afacerile şi munca. Nu are sens să aduci la mijlocul lunii precedente ceea ce s-ar întâmpla în luna următoare, dacă schimbarea nu ar coincide şi cu începerea următoarei luni. Asta ar fi o dovadă că noul an începea la daci în 21 decembrie şi Biserica a păstrat, ca tradiţie, data de 21 noiembrie, adică 1 decembrie dacic, ca începere a lunii decembrie. Semnificaţia s-a pierdut în timp dar a rămas data de 21 noiembrie, aparent fără noimă pentru cei de astăzi însă plină de înţelesuri pentru cei ce începeau la solstiţiul de iarnă Anul Nou dacic şi Creaţiunea Lumii, adică Crăciunul. Anotimpurile în calendarul dacic au următoarea alcătuire (diferită de cele din calendarul gregorian):

IARNA....................1 Gerar (ianuarie), Făurar (februarie), Mărţişor (martie)

PRIMĂVARA.........1 Prier (aprilie), Florar (mai), Cireşar (iunie)

Sânziene (Sânziana, Sânion), luna a 13-a adăugată

VARA.................1 Cuptor-Ilie (iulie), Gustar (august), Răpciune (septembrie)

TOAMNA.....1 Brumărel (octombrie), Brumar-Sâmedru (noiembrie), Undrea (decembrie).

55

4. 2. Calendar mixt geto-dacic/gregorian pe trei ani (2013-2015), cifrele în bold

italic subliniate din calendarul geto-dacic reprezintă sărbătorile de peste an

11. Anul 60.344 – 2012/2013 7. Al şaptelea an bisect cu 366 zile, din cei 13 totali

Calendar geto-dacic; Anul 60.344 – 2012/2013 Luna 1 - GERAR 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J

21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Calendar gregorian 21 decembrie 2012 (21 decembrie solstiţiul de iarnă) – 17 ianuarie 2013

Calendar geto-dacic Luna a 2-a - FĂURAR 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J

18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Calendar gregorian 18 ianuarie – 14 februarie

Calendar geto-dacic Luna a 3-a - MĂRŢIŞOR 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J

15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Calendar gregorian 15 februarie – 14 martie

Calendar geto-dacic Luna a 4-a - PRIER 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J

15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Calendar gregorian 15 martie – 11 aprilie

Calendar geto-dacic Luna a 5-a - FLORAR 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J

12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Calendar gregorian 12 aprilie – 9 mai

Calendar geto-dacic Luna a 6-a - CIREŞAR 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 1 2 3 4 5 6

Calendar gregorian 10 mai – 6 iunie

55

Calendar geto-dacic Luna a 7-a - SÂNZIENE, SÂNION 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 1 2 3 4

Calendar gregorian 7 iunie – 4 iulie

Calendar geto-dacic Luna a 8-a - CUPTOR, SÂNILIE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J

5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 1

Calendar gregorian 5 iulie – 1 august

Calendar geto-dacic Luna a 9-a - GUSTAR 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29

Calendar gregorian 2 august – 29 august

Calendar geto-dacic Luna a 10-a - RĂPCIUNE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J

30 31 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

Calendar gregorian 30 august – 26 septembrie

Calendar geto-dacic Luna a 11-a - BRUMĂREL 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J

27 28 29 30 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Calendar gregorian 27 septembrie – 24 octombrie

Calendar geto-dacic Luna a 12-a – BRUMAR, SÂMEDRU 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J

25 26 27 28 29 30 31 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Calendar gregorian 25 octombrie – 21 noiembrie

Calendar geto-dacic Luna a 13-a - UNDREA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S

22 23 24 25 26 27 28 29 30 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Calendar gregorian 22 noiembrie – 21 decembrie (21 decembrie solstiţiu de iarnă)

55

12. Anul 60.345 – 2013/2014

8. Al optulea an bisect cu 366 zile, din cei 13 totali

Calendar geto-dacic; Anul 60.345 – 2013/2014 Luna 1 - GERAR 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S

22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Calendar gregorian 22 decembrie (21 decembrie solstiţiul de iarnă) 2013 – 18 ianuarie 2014

Calendar geto-dacic Luna a 2-a - FĂURAR 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S

19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Calendar gregorian 19 ianuarie – 15 februarie

Calendar geto-dacic Luna a 3-a - MĂRŢIŞOR 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 12 14 15

Calendar gregorian 16 februarie – 15 martie

Calendar geto-dacic Luna a 4-a - PRIER 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Calendar gregorian 16 martie – 12 aprilie

Calendar geto-dacic Luna a 5-a - FLORAR 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S

13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Calendar gregorian 13 aprilie – 10 mai

Calendar geto-dacic Luna a 6-a - CIREŞAR 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 1 2 3 4 5 6 7

Calendar gregorian 11 mai – 7 iunie

55

Calendar geto-dacic Luna a 7-a – SÂNZIENE, SÂNION 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S

8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 1 2 3 4 5

Calendar gregorian 8 iunie – 5 iulie

Calendar geto-dacic Luna a 8-a - CUPTOR, SÂNILIE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S

6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 1 2

Calendar gregorian 6 iulie – 2 august

Calendar geto-dacic Luna a 9-a - GUSTAR 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Calendar gregorian 3 august – 30 august

Calendar geto-dacic Luna a 10-a - RĂPCIUNE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S

31 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

Calendar gregorian 31 august – 27 septembrie

Calendar geto-dacic Luna a 11-a - BRUMĂREL 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S

28 29 30 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

Calendar gregorian 28 septembrie – 25 octombrie

Calendar geto-dacic Luna a 12-a – BRUMAR, SÂMEDRU 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S

26 27 28 29 30 31 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

Calendar gregorian 26 octombrie – 22 noiembrie

Calendar geto-dacic Luna a 13-a - UNDREA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L

23 24 25 26 27 28 29 30 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

Calendar gregorian 23 noiembrie – 22 decembrie (22 decembrie solstiţiul de iarnă)

55

13. Anul 60.346 – 2014/2015

Calendar geto-dacic; Anul 60.346 – 2014/2015 Luna 1 - GERAR 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L

23 24 25 26 27 28 29 30 31 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Calendar gregorian 23 decembrie (22 decembrie solstiţiul de iarnă) 2014 – 19 ianuarie 2015

Calendar geto-dacic Luna a 2-a - FĂURAR 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L

20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Calendar gregorian 20 ianuarie – 16 februarie

Calendar geto-dacic Luna a 3-a - MĂRŢIŞOR 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L

17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Calendar gregorian 17 februarie – 16 martie

Calendar geto-dacic Luna a 4-a - PRIER 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L

17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Calendar gregorian 17 martie – 13 aprilie

Calendar geto-dacic Luna a 5-a - FLORAR 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Calendar gregorian 14 aprilie – 11 mai

Calendar geto-dacic Luna a 6-a - CIREŞAR 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L

12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 1 2 3 4 5 6 7 8

Calendar gregorian 12 mai – 8 iunie

55

Calendar geto-dacic Luna a 7-a – SÂNZIENE, SÂNION 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 1 2 3 4 5 6

Calendar gregorian 9 iunie – 6 iulie

Calendar geto-dacic Luna a 8-a – CUPTOR, SÂNILIE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 1 2 3

Calendar gregorian 7 iulie – 3 august

Calendar geto-dacic Luna a 9-a - GUSTAR 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L

4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

Calendar gregorian 4 august – 31 august

Calendar geto-dacic Luna a 10-a - RĂPCIUNE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

Calendar gregorian 1 septembrie – 28 septembrie

Calendar geto-dacic Luna a 11-a - BRUMĂREL 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L

29 30 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

Calendar gregorian 29 septembrie – 26 octombrie

Calendar geto-dacic Luna a 12-a – BRUMAR, SÂMEDRU 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L

27 28 29 30 31 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

Calendar gregorian 27 octombrie – 23 noiembrie

Calendar geto-dacic Luna a 13-a - UNDREA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L

24 25 26 27 28 29 30 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Calendar gregorian 24 noiembrie – 21 decembrie

66

4. 3. Tabele pe ani cu datele solstiţiilor de iarnă

Ani (până la 1581 inclusiv a fost folosit calendarul iulian). 1582 primul an al calenda-rului gregorian.

Data Solstiţiu

Ani Data Solstiţiu

Ani Data Solstiţiu

Ani Data Solstiţiu

1540 11 dec 1561 12 dec 1582 22 dec 1603 22 dec

1541 12 dec 1562 12 dec 1583 22 dec 1604 21 dec

1542 12 dec 1563 12 dec 1584 21 dec 1605 21 dec

1543 12 dec 1564 11 dec 1585 21 dec 1606 21 dec

1544 11 dec 1565 12 dec 1586 22 dec 1607 22 dec

1545 12 dec 1566 12 dec 1587 22 dec 1608 21 dec

1546 12 dec 1567 12 dec 1588 21 dec 1609 21 dec

1547 12 dec 1568 11 dec 1589 21 dec 1610 21 dec

1548 11 dec 1569 12 dec 1590 22 dec 1611 22 dec

1549 12 dec 1570 12 dec 1591 22 dec 1612 21 dec

1550 12 dec 1571 12 dec 1592 21 dec 1613 21 dec

1551 12 dec 1572 11 dec 1593 21 dec 1614 21 dec

1552 11 dec 1573 11 dec 1594 22 dec 1615 22 dec

1553 12 dec 1574 12 dec 1595 22 dec 1616 21 dec

1554 12 dec 1575 12 dec 1596 21 dec 1617 21 dec

1555 12 dec 1576 11 dec 1597 21 dec 1618 21 dec

1556 11 dec 1577 11 dec 1598 22 dec 1619 22 dec

1557 12 dec 1578 12 dec 1599 22 dec 1620 21 dec

1558 12 dec 1579 12 dec 1600 21 dec 1621 21 dec

1559 12 dec 1580 11 dec 1601 21 dec 1622 21 dec

1560 11 dec 1581 11 dec 1602 22 dec 1623 22 dec

1624 21 dec 1653 21 dec 1682 21 dec 1711 22 dec

1625 21 dec 1654 21 dec 1683 21 dec 1712 21 dec

1626 21 dec 1655 21 dec 1684 20 dec 1713 21 dec

66

1627 22 dec 1656 21 dec 1685 21 dec 1714 22 dec

1628 21 dec 1657 21 dec 1686 21 dec 1715 22 dec

1629 21 dec 1658 21 dec 1687 21 dec 1716 21 dec

1630 21 dec 1659 21 dec 1688 20 dec 1717 21 dec

1631 22 dec 1660 21 dec 1689 21 dec 1718 22 dec

1632 21 dec 1661 21 dec 1690 21 dec 1719 22 dec

1633 21 dec 1662 21 dec 1691 21 dec 1720 21 dec

1634 21 dec 1663 21 dec 1692 20 dec 1721 21 dec

1635 22 dec 1664 21 dec 1693 21 dec 1722 22 dec

1636 21 dec 1665 21 dec 1694 21 dec 1723 22 dec

1637 21 dec 1666 21 dec 1695 21 dec 1724 21 dec

1638 21 dec 1667 21 dec 1696 20 dec 1725 21 dec

1639 22 dec 1668 21 dec 1697 21 dec 1726 22 dec

1640 21 dec 1669 21 dec 1698 21 dec 1727 22 dec

1641 21 dec 1670 21 dec 1699 21 dec 1728 21 dec

1642 21 dec 1671 21 dec 1700 21 dec 1729 21 dec

1643 21 dec 1672 21 dec 1701 22 dec 1730 22 dec

1644 21 dec 1673 21 dec 1702 22 dec 1731 22 dec

1645 21 dec 1674 21 dec 1703 22 dec 1732 21 dec

1646 21 dec 1675 21 dec 1704 21 dec 1733 21 dec

1647 21 dec 1676 20 dec 1705 22 dec 1734 22 dec

1648 21 dec 1677 21 dec 1706 22 dec 1735 22 dec

1649 21 dec 1678 21 dec 1707 22 dec 1736 21 dec

1650 21 dec 1679 21 dec 1708 21 dec 1737 21 dec

1651 21 dec 1680 20 dec 1709 21 dec 1738 22 dec

1652 21 dec 1681 21 dec 1710 22 dec 1739 22 dec

1740 21 dec 1769 21 dec 1798 21 dec 1827 22 dec

1741 21 dec 1770 21 dec 1799 21 dec 1828 21 dec

1742 22 dec 1771 22 dec 1800 22 dec 1829 22 dec

1743 22 dec 1772 21 dec 1801 22 dec 1830 22 dec

66

1744 21 dec 1773 21 dec 1802 22 dec 1831 22 dec

1745 21 dec 1774 21 dec 1803 22 dec 1832 21 dec

1746 21 dec 1775 22 dec 1804 22 dec 1833 22 dec

1747 22 dec 1776 21 dec 1805 22 dec 1834 22 dec

1748 21 dec 1777 21 dec 1806 22 dec 1835 22 dec

1749 21 dec 1778 21 dec 1807 22 dec 1836 21 dec

1750 21 dec 1779 21 dec 1808 22 dec 1837 22 dec

1751 22 dec 1780 21 dec 1809 22 dec 1838 22 dec

1752 21 dec 1781 21 dec 1810 22 dec 1839 22 dec

1753 21 dec 1782 21 dec 1811 22 dec 1840 21 dec

1754 21 dec 1783 21 dec 1812 22 dec 1841 22 dec

1755 22 dec 1784 21 dec 1813 22 dec 1842 22 dec

1756 21 dec 1785 21 dec 1814 22 dec 1843 22 dec

1757 21 dec 1786 21 dec 1815 22 dec 1844 21 dec

1758 21 dec 1787 21 dec 1816 22 dec 1845 22 dec

1759 22 dec 1788 21 dec 1817 22 dec 1846 22 dec

1760 21 dec 1789 21 dec 1818 22 dec 1847 22 dec

1761 21 dec 1790 21 dec 1819 22 dec 1848 21 dec

1762 21 dec 1791 21 dec 1820 21 dec 1849 21 dec

1763 22 dec 1792 21 dec 1821 22 dec 1850 22 dec

1764 21 dec 1793 21 dec 1822 22 dec 1851 22 dec

1765 21 dec 1794 21 dec 1823 22 dec 1852 21 dec

1766 21 dec 1795 21 dec 1824 21 dec 1853 21 dec

1767 22 dec 1796 21 dec 1825 22 dec 1854 22 dec

1768 21 dec 1797 21 dec 1826 22 dec 1855 22 dec

1856 21 dec 1885 21 dec

1857 21 dec 1886 21 dec

1858 22 dec 1887 22 dec

1859 22 dec 1888 21 dec

1860 21 dec 1889 21 dec

66

1861 21 dec 1890 21 dec

1862 22 dec 1891 21 dec

1863 22 dec 1892 21 dec

1864 21 dec 1893 21 dec

1865 21 dec 1894 21 dec

1866 22 dec 1895 22 dec

1867 22 dec 1896 21 dec

1868 21 dec 1897 21 dec

1869 21 dec 1898 21 dec

1870 22 dec 1899 22 dec

1871 22 dec 1900 22 dec

1872 21 dec

1873 21 dec

1874 22 dec

1875 22 dec

1876 21 dec

1877 21 dec

1878 22 dec

1879 22 dec

1880 21 dec

1881 21 dec

1882 21 dec

1883 22 dec

1884 21 dec

Pentru anii 1539-1 î.Hr. se va putea folosi următorul algoritm de căutare şi calculare (evident, această perioadă este măsurată în calendarul iulian, deci va trebui efectuată o conversie ca să putem afla datele corespunzătoare calendarului gregorian. Sunt disponibile mai multe tipuri de programe pe internet capabile să efectueze aceste conversii de calendare): O perioadă de 140 de ani va fi împărţită în două grupuri. Primul grup va conţine un număr de 40 de ani ce vor avea aceeaşi zi a solstiţiului de iarnă. Al doilea grup, format din 100 de ani va conţine amestecate şi intercalate ziua de solstiţiu din cei 40 de ani cu ziua imediat următoare. Aceste zile

66

nu usnt amestecate aleator, ci după aranjamentul din prezentat în tabelul de mai jos (vezi legenda pentru explicaţii, în josul tabelului).

I - STRUCTURA DATELOR SOLSTIŢIULUI DE IARNĂ ÎN PERIOADA DE 100 ANI

Ani Cod Ani Cod Ani Cod Ani Cod

1 y 26 x 51 X 76 X

2 x 27 x 52 X 77 Y

3 x 28 x 53 Y 78 Y

4 x 29 y 54 Y 79 Y

5 y 30 x 55 X 80 X

6 x 31 x 56 X 81 Y

7 x 32 x 57 Y 82 Y

8 x 33 y 58 Y 83 Y

9 y 34 y 59 X 84 X

10 X 35 x 60 X 85 Y

11 X 36 x 61 Y 86 Y

12 X 37 y 62 Y 87 Y

13 Y 38 y 63 X 88 X

14 X 39 X 64 X 89 Y

15 X 40 X 65 Y 90 Y

16 X 41 Y 66 Y 91 Y

17 Y 42 Y 67 X 92 X

18 X 43 X 68 X 93 Y

19 X 44 X 69 Y 94 Y

20 X 45 Y 70 Y 95 Y

21 Y 46 Y 71 Y 96 X

22 X 47 X 72 X 97 Y

23 X 48 X 73 Y 98 Y

24 X 49 Y 74 Y 99 Y

25 Y 50 Y 75 Y 100 X

66

Legendă:

„X” = data solstiţiului de iarnă în perioada de 40 de ani în care avem mereu aceeaşi dată.

„Y” = data solstiţiului de iarnă în perioada de 40 de ani în care avem mereu aceeaşi dată + 1. De exemplu, dacă data în perioada de 40 de ani este 12 decembrie („X”), atunci 13 decembrie (12 + 1) este „Y”.

1539/1500, 40 de ani au aceeaşi dată a solstiţiului de iarnă, 12 decembrie. 1499/1400, au datele conform tabelului de sus („x” = 12 decembrie, „y” = 13 decembrie)

1399/1360, 40 de ani au aceeaşi dată a solstiţiului de iarnă, 13 decembrie. 1359/1260, au datele conform tabelului de sus („x” = 13 decembrie, „y” = 14 decembrie)

1259/1220, 40 de ani, 14 decembrie. 1219/1120, au datele conform tabelului de sus („x” = 14 decembrie, „y” = 15 decembrie)

1119/1080, 40 de ani, 15 decembrie. 1079/980, au datele conform tabelului de sus („x” = 15 decembrie, „y” = 16 decembrie)

979/940, 40 de ani, 16 decembrie. 939/840, au datele conform tabelului de sus („x” = 16 decembrie, „y” = 17 decembrie)

839/800, 40 de ani, 17 decembrie. 799/700, au datele conform tabelului de sus („x” = 17 decembrie, „y” = 18 decembrie)

699/660, 40 de ani, 18 decembrie. 659/560, au datele conform tabelului de sus („x” = 18 decembrie, „y” = 19 decembrie)

559/520, 40 de ani, 19 decembrie. 519/420, au datele ca în tabelul de sus („x” = 19 decembrie, „y” = 20 decembrie)

419/380, 40 de ani, 20 decembrie. 379/280, au datele ca în tabelul de sus („x” = 20 decembrie, „y” = 21 decembrie)

279/240, 40 de ani, 21 decembrie. 239/140, au datele ca în tabelul de sus („x” = 21 decembrie, „y” = 22 decembrie)

139/100, 40 de ani, 22 decembrie. 99/1 î.Hr., au datele ca în tabel („x” = 22 decembrie, „y” = 23 decembrie).

66

4.4.Tabele sinoptice pentru scrierea unui calendar anual (1897-2149)

Structura anilor bisecţi 366 zile (B) şi simpli (S) 364 zile în ciclul geto-dacic de 21 ani

Ani şi zilele săptămânii în care pică sol –stiţiile de iarnă. Cu italic bold, anii bisecţi.

Zilele săptămânii de începere a anilor dacici. Cu italice anii care încep cu solstiţiul de iarnă.

Ani şi zilele săptămânii în care pică sol –stiţiile de iarnă. Cu italic bold, anii bisecţi.

Zilele săptămânii de începere a anilor dacici. Cu italice anii care încep cu solstiţiul de iarnă.

Ani şi zilele săptămânii în care pică sol –stiţiile de iarnă. Cu italic bold, anii bisecţi.

Zilele săptămânii de începere a anilor dacici. Cu italice anii care încep cu solstiţiul de iarnă.

Ani şi zilele săptămânii în care pică sol –stiţiile de iarnă. Cu italic bold, anii bisecţi.

Zilele săptămânii de începere a anilor dacici. Cu italice anii care încep cu solstiţiul de iarnă.

S 1 1897-`98 Ma 21/12

Miercuri 60.229

1918-`19 D 22/12

Luni 60.250

1939-`40 V 22/12

Sâmbătă 60.271

1960-`61 Mi 21/12

Joi 60.292

B 2 98-99 Mi 21/12

Miercuri 60.230

19-20 L 22/12

Luni 60.251

40-41 D 22/12

Sâmbătă 60.272

61-62 V 22/12

Joi 60.293

B 3 99-1900 V 22/12

Vineri 60.231

20-21 Mi 22/12

Miercuri 60.252

41-42 L 22/12

Luni 60.273

62-63 S 22/12

Sâmbătă 60.294

S 4 1900-01 S 22/12

Duminică 60.232

21-22 J 22/12

Vineri 60.253

42-43 Ma 22/12

Miercuri 60.274

63-64 D 22/12

Luni 60.295

B 5 01-02 D 22/12

Duminică 60.233

22-23 V 22/12

Vineri 60.254

43-44 Mi 22/12

Miercuri 60.275

64-65 L 21/12

Luni 60.296

B 6 02-03 L 22/12

Marţi 60.234

23-24 S 22/12

Duminică 60.255

44-45 V 22/12

Vineri 60.276

65-66 Mi 22/12

Miercuri 60.297

S 7 03-04 Mi 23/12

Joi 60.235

24-25 L 22/12

Marţi 60.256

45-46 S 22/12

Duminică 60.277

66-67 J 22/12

Vineri 60.298

B 8 04-05 J 22/12

Joi 60.236

25-26 Ma 22/12

Marţi 60.257

46-47 D 22/12

Duminică 60.278

67-68 V 22/12

Vineri 60.299

B 9 05-06 V 22/ 12

Sâmbătă 60.237

26-27 Mi 22/12

Joi 60.258

47-48 L 22/12

Marţi 60.279

68-69 S 21/12

Duminică 60.300

S 10 06-07 S 22/12

Luni 60.238

27-28 J 22/12

Sâmbătă 60.259

48-49 Mi 22/12

Joi 60.280

69-70 L 22/12

Marţi 60.301

B 11 07-08 L 23/12

Luni 60.239

28-29 S 22/12

Sâmbătă 60.260

49-50 J 22/12

Joi 60.281

70-71 Ma 22/12

Marţi 60.302

B 12 08-09 Ma 22/12

Miercuri 60.240

29-30 D 22/12

Luni 60.261

50-51 V 22/12

Sâmbătă 60.282

71-72 Mi 22/12

Joi 60.303

S 13 09-10 Mi 22/12

Vineri 60.241

30-31 L 22/12

Miercuri 60.262

51-52 S 22/12

Luni 60.283

72-73 J 21/12

Sâmbătă 60.304

B 14 10-11 J 22/12

Vineri 60.242

31-32 Ma 22/12

Miercuri 60.263

52-53 D 21/12

Luni 60.284

73-74 S 22/12

Sâmbătă 60.305

B 15 11-12 S 23/12

Duminică 60.243

32-33 J 22/12

Vineri 60.264

53-54 Ma 22/12

Miercuri 60.285

74-75 D 22/12

Luni 60.306

S 16 12-13 D 22/12

Marţi 60.244

33-34 V 22/12

Duminică 60.265

54-55 Mi 22/12

Vineri 60.286

75-76 L 22/12

Miercuri 60.307

B 17 13-14 L 22/12

Marţi 60.245

34-35 S 22/12

Duminică 60.266

55-56 J 22/12

Vineri 60.287

76-77 Ma 21/12

Miercuri 60.308

B 18 14-15 Ma 22/12

Joi 60.246

35-36 D 22/12

Marţi 60.267

56-57 V 21/12

Duminică 60.288

77-78 J 22/12

Vineri 60.309

S 19 15-16 J 23/12

Sâmbătă 60.247

36-37 Ma 22/12

Joi 60.268

57-58 D 22/12

Marţi 60.289

78-79 V 22/12

Duminică 60.310

S 20 16-17 V 22/12

Sâmbătă 60.248

37-38 Mi 22/12

Joi 60.269

58-59 L 22/12

Marţi 60.290

79-80 S 22/12

Duminică 60.311

B 21 17-18 S 22/12

Sâmbătă 60.249

38-39 J 22/12

Joi 60.270

59-60 Ma 22/12

Marţi 60.291

80-81 D 21/12

Duminică 60.312

Tabel nr. 1, Ciclul de 84 ani 1897/1898 – 1980/1981 (60.229 – 60.312).

66

Structura anilor bisecţi 366 zile (B) şi simpli (S) 364 zile în ciclul geto-dacic de 21 ani

Ani şi zilele săptămânii în care pică sol –stiţiile de iarnă. Cu italic bold, anii bisecţi.

Zilele săptămânii de începere a anilor dacici. Cu italice anii care încep cu solstiţiul de iarnă.

Ani şi zilele săptămânii în care pică sol –stiţiile de iarnă. Cu italic bold, anii bisecţi.

Zilele săptămânii de începere a anilor dacici. Cu italice anii care încep cu solstiţiul de iarnă.

Ani şi zilele săptămânii în care pică sol –stiţiile de iarnă. Cu italic bold, anii bisecţi.

Zilele săptămânii de începere a anilor dacici. Cu italice anii care încep cu solstiţiul de iarnă.

Ani şi zilele săptămânii în care pică sol –stiţiile de iarnă. Cu italic bold, anii bisecţi.

Zilele săptămânii de începere a anilor dacici. Cu italice anii care încep cu solstiţiul de iarnă.

S 1 1981-`82 Ma 22/12

Marţi 60.313

2002-`03 D 22/12

Duminică 60.334

2023-`24 V 22/12

Vineri 60.355

2044-`45 Mi 21/12

Miercuri 60.376

B 2 82-83 Mi 22/12

Marţi 60.314

03-04 L 22/12

Duminică 60.335

24-25 S 21/12

Vineri 60.356

45-46 J 21/12

Miercuri 60.377

B 3 83-84 J 22/12

Joi 60.315

04-05 Ma 21/12

Marţi 60.336

25-26 D 21/12

Duminică 60.357

46-47 V 21/12

Vineri 60.378

S 4 84-85 V 21/12

Sâmbătă 60.316

05-06 Mi 21/12

Joi 60.337

26-27 L 21/12

Marţi 60.358

47-48 D 22/12

Duminică 60.379

B 5 85-86 D 22/12

Sâmbătă 60.317

06-07 V 22/12

Joi 60.338

27-28 Mi 22/12

Marţi 60.359

48-49 L 21/12

Duminică 60.380

B 6 86-87 L 22/12

Luni 60.318

07-08 S 22/12

Sâmbătă 60.339

28-29 J 21/12

Joi 60.360

49-50 Ma 21/12

Marţi 60.381

S 7 87-88 Ma 22/12

Miercuri 60.319

08-09 D 21/12

Luni 60.340

29-30 V 21/12

Sâmbătă 60.361

50-51 Mi 21/12

Joi 60.382

B 8 88-89 Mi 21/12

Miercuri 60.320

09-10 L 21/12

Luni 60.341

30-31 S 21/12

Sâmbătă 60.362

51-52 V 22/12

Joi 60.383

B 9 89-90 J 21/12

Vineri 60.321

10-11 Mi 22/12

Miercuri 60.342

31-32 L 22/12

Luni 60.363

52-53 S 21/12

Sâmbătă 60.384

S 10 90-91 S 22/12

Duminică 60.322

11-12 J 22/12

Vineri 60.343

32-33 Ma 21/12

Miercuri 60.364

53-54 D 21/12

Luni 60.385

B 11 91-92 D 22/12

Duminică 60.323

12-13 V 21/12

Vineri 60.344

33-34 Mi 21/12

Miercuri 60.365

54-55 L 21/12

Luni 60.386

B 12 92-93 L 21/12

Marţi 60.324

13-14 S 21/12

Duminică 60.345

34-35 J 21/12

Vineri 60.366

55-56 Ma 21/12

Miercuri 60.387

S 13 93-94 Ma 21/12

Joi 60.325

14-15 L 22/12

Marţi 60.346

35-36 S 22/12

Duminică 60.367

56-57 J 21/12

Vineri 60.388

B 14 94-95 J 22/12

Joi 60.326

15-16 Ma 22/12

Marţi 60.347

36-37 D 21/12

Duminică 60.368

57-58 V 21/12

Vineri 60.389

B 15 95-96 V 22/12

Sâmbătă 60.327

16-17 Mi 21/12

Joi 60.348

37-38 L 21/12

Marţi 60.369

58-59 S 21/12

Duminică 60.390

S 16 96-97 S 21/12

Luni 60.328

17-18 J 21/12

Sâmbătă 60.349

38-39 Ma 21/12

Joi 60.370

59-60 D 21/12

Ma 60.391

B 17 97-98 D 21/12

Luni 60.329

18-19 S 22/12

Sâmbătă 60.350

39-40 J 22/12

Joi 60.371

60-61 Ma 21/12

Ma 60.392

B 18 98-99 Ma 22/12

Miercuri 60.330

19-20 D 22/12

Luni 60.351

40-41 V 21/12

Sâmbătă 60.372

61-62 Mi 21/12

Joi 60.393

S 19 99-00 Mi 22/12

Vineri 60.331

20-21 L 21/12

Miercuri 60.352

41-42 S 21/12

Luni 60.373

62-63 J 21/12

Sâmbătă 60.394

S 20 00-01 J 21/12

Vineri 60.332

21-22 Ma 21/12

Miercuri 60.353

42-43 D 21/12

Luni 60.374

63-64 V 21/12

Sâmbătă 60.395

B 21 01-02 V 21/12

Vineri 60.333

22-23 Mi 21/12

Miercuri 60.354

43-44 Ma 22/12

Luni 60.375

64-65 D 21/12

Sâmbătă 60.396

Tabelul nr. 2, Ciclul de 84 ani 1981/1982 – 2064/2065 (60.313 – 60.396).

66

Structura anilor bisecţi 366 zile (B) şi simpli (S) 364 zile în ciclul geto-dacic de 21 ani

Ani şi zilele săptămânii în care pică sol –stiţiile de iarnă. Cu italic bold, anii bisecţi.

Zilele săptămânii de începere a anilor dacici. Cu italice anii care încep cu solstiţiul de iarnă.

Ani şi zilele săptămânii în care pică sol –stiţiile de iarnă. Cu italic bold, anii bisecţi.

Zilele săptămânii de începere a anilor dacici. Cu italice anii care încep cu solstiţiul de iarnă.

Ani şi zilele săptămânii în care pică sol –stiţiile de iarnă. Cu italic bold, anii bisecţi.

Zilele săptămânii de începere a anilor dacici. Cu italice anii care încep cu solstiţiul de iarnă.

Ani şi zilele săptămânii în care pică sol –stiţiile de iarnă. Cu italic bold, anii bisecţi.

Zilele săptămânii de începere a anilor dacici. Cu italice anii care încep cu solstiţiul de iarnă.

S 1 2065-`66 L 21/12

Luni 60.397

2086-`87 S 21/12

Sâmbătă 60.418

2107-`08 J 22/12

Joi 60.439

2128-`29 Ma 21/12

Marţi 60.460

B 2 66-67 Ma 21/12

Luni 60.398

87-88 D 21/12

Sâmbătă 60.419

08-`09 V 21/12

Joi 60.441

29-30 Mi 21/12

Marţi 60.462

B 3 67-68 Mi 21/12

Miercuri 60.399

88-89 L 20/12

Luni 60.420

09-10 D 22/12

Sâmbătă 60.441

30-31 V 22/12

Joi 60.462

S 4 68-69 V 21/12

Vineri 60.400

89-90 Mi 21/12

Miercuri 60.421

10-11 L 22/12

Luni 60.442

31-32 S 22/12

Sâmbătă 60.463

B 5 69-70 S 21/12

Vineri 60.401

90-91 J 21/12

Miercuri 60.422

11-12 Ma 22/12

Luni 60.443

32-33 D 21/12

Sâmbătă 60.464

B 6 70-71 D 21/12

Duminică 60.402

91-92 V 21/12

Vineri 60.423

12-13 Mi 21/12

Miercuri 60.444

33-34 L 21/12

Luni 60.465

S 7 71-72 L 21/12

Marţi 60.403

92-93 S 20/12

Duminică 60.424

13-14 V 22/12

Vineri 60.445

34-35 Mi 22/12

Miercuri 60.466

B 8 72-73 Mi 21/12

Marţi 60.404

93-94 L 21/12

Duminică 60.425

14-15 S 22/12

Vineri 60.446

35-36 J 22/12

Miercuri 60.467

B 9 73-74 J 21/12

Joi 60.405

94-95 Ma 21/12

Marţi 60.426

15-16 D 22/12

Duminică 60.447

36-37 V 21/12

Vineri 60.468

S 10 74-75 V 21/12

Sâmbătă 60.406

95-96 Mi 21/12

Joi 60.427

16-17 L 21/12

Marţi 60.448

37-38 S 21/12

Duminică 60.469

B 11 75-76 S 21/12

Sâmbătă 60.407

96-97 J 20/12

Joi 60.428

17-18 Mi 22/12

Marţi 60.449

38-39 L 22/12

Duminică 60.470

B 12 76-77 L 21/12

Luni 60.408

97-98 S 21/12

Sâmbătă 60.429

18-19 J 22/12

Joi 60.450

39-40 Ma 22/12

Marţi 60.471

S 13 77-78 Ma 21/12

Miercuri 60.409

98-99 D 21/12

Luni 60.430

19-20 V 22/12

Sâmbătă 60.451

40-41 Mi 21/12

Joi 60.472

B 14 78-79 Mi 21/12

Miercuri 60.410

99-00 L 21/12

Luni 60.431

20-21 S 21/12

Sâmbătă 60.452

41-42 J 21/12

Joi 60.473

B 15 79-80 J 21/12

Vineri 60.411

00-01 Ma 21/12

Miercuri 60.432

21-22 L 22/12

Luni 60.453

42-43 S 22/12

Sâmbătă 60.474

S 16 80-81 S 21/12

Duminică 60.412

01-02 J 22/12

Vineri 60.433

22-23 Ma 22/12

Miercuri 60.454

43-44 D 22/12

Luni 60.475

B 17 81-82 D 21/12

Duminică 60.413

02-03 V 22/12

Vineri 60.434

23-24 Mi 22/12

Miercuri 60.455

44-45 L 21/12

Luni 60.476

B 18 82-83 L 21/12

Marţi 60.414

03-04 S 22/12

Duminică 60.435

24-25 J 21/12

Vineri 60.456

45-46 Ma 21/12

Miercuri 60.477

S 19 83-84 Ma 21/12

Joi 60.415

04-05 D 21/12

Marţi 60.436

25-26 V 21/12

Duminică 60.457

46-47 J 22/12

Vineri 60.478

S 20 84-85 J 21/12

Joi 60.416

05-06 Ma 22/12

Marţi 60.437

26-27 D 22/12

Duminică 60.458

47-48 V 22/12

Vineri 60.479

B 21 85-86 V 21/12

Joi 60.417

06-07 Mi 22/12

Marţi 60.438

27-28 L 22/12

Duminică 60.459

48-49 S 21/12

Vineri 60.480

Tabel nr. 3, Ciclul de 84 ani, 2065/2066 – 2148/2149 (60.397 – 60.480).

66

4. 4. 1. Modul de folosire a tabelelor sinoptice

Să luăm ca exemplu anul 2064-2065/60.396. Dorim să scriem un calendar cu toate zilele, pe săptămâni şi luni pentru acest an. Dacă nu am avea tabelele sinoptice, ar trebui să scriem calendarele tuturor anilor până la anul care ne interesează ca să fim siguri că vom începe să scriem calendarul 2064-2065 începând cu ziua săptămânii corectă şi la data corectă. Dar şi la solstiţiul de iarnă avem o problemă pentru că nu este o dată fixă, fiind astfel foarte greu de determinat. Prin urmare, pentru a concepe un calendar pe zile nu este o treabă uşoară fără ajutorul acestor tabele.

Iată cum vom proceda: Vom căuta în tabelul nr. 2 anul 2064-2065/60.396. Îl vom găsi în dreapta jos, fiind ultimul an al ultimului ciclu (al 4-lea) de 21 ani. Fiecare tabel este împărţit în patru coloane a câte 21 ani fiecare. Vom observa că fiecare coloană de 21 ani este împărţită la rândul ei în două coloane. Vom privi în prima coloană din stânga a ultimului ciclu de 21 ani şi vom citi duminică (D) şi data solstiţiului în dreapta (în acest caz, 21/12) iar deasupra duminicii, 64-65. Aşadar, în 21 decembrie 2064 solstiţiul de iarnă este într-o zi de duminică. Privim acum în coloana din dreapta unde găsim sâmbătă şi dedesupt, 60.396. Această coloană ne arată în ce an geto-dacic ne aflăm în anul 2064, anume 60.396, şi în ce zi a săptămânii începe calendarul dacic, în acest caz, sâmbătă. Prin urmare, când vom începe să scriem calendarul dacic pentru anul 2064/60.396, vom şti că 1 Gerar va începe sâmbătă iar solstiţiul de iarnă va fi duminică 21 decembrie. Dar tabelele ne mai dau şi alte informaţii. Corespunzător anului 2064-2065/60.396 vom citi în capătul din stânga al tabelului următoarele informaţii: anul dorit de noi este al 21-lea (ultimul) din ciclul de 21 de ani şi, foarte important, este an bisect dacic, adică are 366 zile (12 luni egale a câte 28 zile fiecare, a 13-a Undrea având 30 de zile). Dacă era an simplu ar fi avut 364 zile, 13 luni a câte 28 zile fiecare. Astfel că înainte de a scrie calendarul geto-dacic pe anul 2064-2065/60.396, avem toate informaţiile şi anume, este an bisect (are 12 luni a 28 de zile, a 13-a are 30 zile), este al 21-lea din ultimul ciclu de 21 din ciclul de 84 ani, începe sâmbătă şi are solstiţiul de iarnă duminică pe 21 decembrie. În acest moment putem să alcătuim calendarul, fără a fi nevoiţi să mai scriem toţi anii de la 2013 până la 2064.

77

CÂTEVA CONSIDERAŢII DESPRE TIMP

Timpul trebuie înţeles ca mişcare, transformare adică, energie. Aşadar, timpul măsoară (reprezintă) energia dintre diferitele mişcări, transformări. Această energie temporală nu este liniară, ci punctată prin cuante de energie cu un nivel energetic extrem de mic. Când mişcarea, transformarea, energia (cuantele) tind spre zero (deşi nu-l ating niciodată), timpul se opreşte (cel puţin aparent, pentru că se mişcă atât de încet încât nu mai percepem mişcarea, timpul devenind etern şi aparent imuabil). Oprirea timpului survine în momentul „morţii” unui sistem din natură. Celui ce experimentează moartea îi va lua o veşnicie să moară, timp în care cei din jurul său îl vor vedea deja mort, fără respiraţie, în plin proces de putrefacţie. Aceste percepţii diferite sunt similare celor ce se petrec în preajma orizontului unei găuri negre. Avem doi astronauţi, unul în afara orizontului găurii negre care va scăpa cu viaţă, şi al doilea în interiorul orizontului găurii negre care va muri. Totuşi, se petrece un fapt ciudat. Astronautul din afara orizontului găurii negre îl va vedea pe prietenul său complet nemişcat în interiorul orizontului găurii negre. Probabil că multe sute de mii de ani va fi văzut nemişcat astronautul din interiorul orizontului găurii negre, cu toate acestea el va fi murit în următoarea secundă de la intrarea sa în interiorul orizontului găurii negre din cauza gravitaţiei uriaşe.

Viteza de deplasare în spaţiu face ca timpul (cuantele de energie) să se deplaseze mai repede (invers decât prezice Teoria Relativităţii), de aceea un Pământ cu dimensiuni şi masă mici va avea o viteză de rotaţie în jurul axei sale mai mică decât un Pământ cu dimensiuni şi masă mari. Creşterea vitezei de rotaţie în jurul axei sale va scurta efectiv lungimea orelor unei zile, însă nu şi numărul lor care va fi tot 24 de ore. Aşadar, pentru a conserva impulsul iniţial al Pământului, anume acela de a avea 24 ore rotaţia în jurul axei sale şi 365,2425 zile rotaţia în jurul soarelui între două solstiţii de iarnă, singurele variabile vor fi: masa, dimensiunile, viteza de rotaţie şi revoluţie şi implicit, timpul, care se va scurta. Atenţie, această scurtare se manifestă astfel: orele vor număra mereu acelaşi număr de secunde şi minute, însă vor fi mai scurte decât secundele şi minutele unui Pământ mai mic. De asemenea, ziua va număra tot 24 de ore însă vor fi mai scurte decât cele 24 ore ale Pământului mai mic. Perioada de revoluţie a în jurul soarelui va fi tot de 365,2425 zile, însă vor fi mai scurte decât cele 365,2425 zile ale Pământului mai mic. Acum cca 60000 de ani ziua de 24 de ore ar echivala cu 30 de ore astăzi.

77

Aşadar, timpul este energia necesară deplasării sau transformării unui sistem dintr-un punct spaţial „x” într-un punct spaţial „y”, sau dintr-o stare „x” în starea „y”. Viteza, va scurta timpul necesar trecerii dintr-un punct în altul, sau dintr-o stare în alta însă energia cuantelor timpului se conservă, ceea ce conduce la concluzia că vom parcurge într-un timp mai scurt măsurat pe ceas aceleaşi cuante de energie a timpului. Ca să înţelegem mai bine să luăm următorul exemplu: un an calendaristic reprezintă suma cuantelor energetice de timp la nivelul scării Planck. Acest an calendaristic îl putem parcurge cu o viteză mică în spaţiu, trecând prin cuantele energetice ale timpului cu viteză mică, sau îl putem parcurge cu viteză mare în spaţiu, trecând prin acelaşi număr de cuante energetice ale timpului cu viteză mare. Măsurând cele două treceri cu viteze diferite ale anului calendaristic cu un ceas ce măsoară un timp absolut neinfluenţabil de alte energii, vom constata că viteza mai mare ne-a făcut să absorbim mai rapid acelaşi număr de cuante energetice temporale decât atunci când mers cu o viteză mai mică. Ce înseamnă acest lucru? Nimic altceva decât că am absorbit aceeaşi cantitate de energie temporală într-un timp obiectiv mai scurt din cauza vitezei crescute. Este un fenomen similar celui în care un subiect absoarbe o cantitate de radiaţii care în 10 ani nu i-ar face probleme într-un timp mai scurt, să zicem 1 zi. Primul lucru care s-ar observa, în afara arsurilor suferite, ar fi scurtarea vieţii subiectului ce trece prin acele radiaţii.Adică, viteza energiei radiaţiilor parcurse lent în 10 ani nu îmbătrâneşte şi nu omoară prematur subiectul, cât aceeaşi energie radiativă parcursă rapid în doar o singură zi. În aceeaşi termeni se poate înţelege şi trecerea mai rapidă printr-o energie temporală. Cu alte cuvinte, o viteză crescută de deplasare prin continuumul spaţio-temporal îmbătrâneşte mai repede subiectul care se deplasează cu acea viteză crescută. Teoria Relativităţii prezice un efect contrar decât am afirmat noi şi anume, creşterea vitezei conduce la o dilatare a timpului, adică subiectul îmbătrâneşte mai lent pe măsură ce viteza creşte.

Spaţiul este energie manifestă în 3D. Timpul este energie manifestă în 1D (1D nu trebuie înţeles reducţionist, ci ca dimensiunea care conţine toate dimensiunile în ea însăşi în mod simultan), altfel spus, spaţiul este energie temporală manifestă, iar timpul este energie spaţială potenţială (nemanifestă). Tinderea curgerii timpului către zero conduce către dilatarea sa la infinit şi dispariţia spaţiului 3D care devine 1D, capabil de a cuprinde instantaneu tot spaţiul 3D putându-se deplasa oriunde în continuumul spaţiu-timp (inclusiv în trecut sau viitor).

Viaţa şi moartea sunt strâns legate de spaţiu şi timp şi nu atât de diferite cum par la prima vedere. Viaţa este limitată de spaţiul 3D în timp ce moartea aduce viaţa eternă în spaţiul 1D, ce dă posibilitatea deplasării quasi instantanee oriunde în

77

continuumul spaţiu-timp, precum şi a accesării instantanee a oricărei informaţii din acel continuum.

Astfel putem înţelege de ce geto-dacii sfidau moartea şi aveau grijă să fie pregătiţi înainte de marea trecere, pentru că zeul lor era zeul timpului, cel ce era mai presus şi mai înainte de timp, cel ce putea oferi veşnicia celor vrednici de ea.

Reprezentarea într-un singur cadran în loc de patru. Se poate observa în centru un arc numerotat până la zece. Acesta numără cele 10 cicluri de 21 ani (adică cei 210 ani la sfârşitul cărora ultimul an bisect va avea 3 zile adăugate în loc de 2 zile ca în anii bisecţi obişnuiţi). Rândul numerotat până la 13 numără cele 13 cicluri de 210 ani (2730 ani) la sfârşitul cărora ultimul an bisect va avea 2 zile adăugate ca anii bisecţi obişnuiţi. În rest, absida are aceleaşi semnificaţii. Lunile sinodice, ciclul de 17 luni şi cele 50 de cicluri de 17 luni sunt numărate de cele 3 cercuri mediene. Un alt arc arată ziua de începere a anului dacic şi a fiecărei luni dacice.

77

4.5. Realizarea practică a unui calendar de perete

Cadranul care indică ciclul de 210 ani şi cel de 2730 ani.

77

Cadranul care ne indică simultan datele calendaristice în calendarele, gregorian şi geto-dacic.

77

Cadranul care ne indică în cercul 1, lunile sinodice de 29 de zile (cu negru) şi lunile cu 30 de zile (cu roşu). Fiecare lună sinodică începe cu Luna Nouă (cercul negru). La mijloc se vede un cerc roşu plin (Luna plină). Cercul 2 numără de 50 de ori ciclul de 17 luni sinodice. Cercul 3 numără cele 17 luni sinodice (cu roşu lunile cu 30 de zile, cu negru lunile cu 29 zile).

77

Calendarul de perete. În dreapta sus, marele sanctuar circular. Dreapta jos, cadranul care indică luna calendaristică gregoriană şi datele calendaristice, simultan printr-un singur indicator, în calendarele geto-dacic şi gregorian. În mijloc, un cadran mic care ne arată în ce zi a săptămânii încep atât cele 13 luni geto-dacice cât şi anul geto-dacic (în exemplul de sus, fiecare lună cât şi anul dacic vor începe duminica timp de un an de zile, apoi va fi altă zi a săptămânii). Cadranul din stânga jos ne indică lunile sinodice, fazele lunii, ciclul de 17 luni şi de 50 de ori câte 17 luni (adică cca 68 de ani) când trebuie să adăugăm 1 zi pentru a armoniza calendarul lunar cu fazele lunare. În stânga sus, avem cadranul care ne indică ciclul de 2730 ani şi cele 10 cicluri de 21 ani.

77

În acest tabel sunt notate cu roşu sărbătorile geto-dacice pe fiecare lună în parte din cele 13. Astfel, vom şti în orice dată calendaristică dacică indicată de cercul din dreapta jos dacă este vreo sărbătoare sau nu.

De exemplu, cadranul lunilor mixte dacice şi gregoriene ne indică data de 16 Cireşar. Pentru a vedea dacă 16 Cireşar pică într-o zi de sărbătoare ne uităm în tabelul de mai sus. În exemplul nostru, 16 Cireşar nu e zi de sărbătoare. În luna Cireşar sunt sărbători doar a 7-a şi a 28-a zi a lunii.

77

Cadran care ne ajută să nu uităm în ce zi a săptămânii trebuie să înceapă anul geto-dacic, precum şi fiecare dintre cele 13 luni geto-dacice în cursul unui an. Următorul an va fi o altă zi a săptămânii de început.

77

BIBLIOGRAFIE

Avram, Mioara, Brâncuş, Grigore, Bulgăr, Gheorghe, Ciompec, Georgeta, Diaconescu, Ion, Hristea, Teodor, Bogza-Irimie, Rodica, Şuteu, Flora, Sinteze de limba română, ediţia a II-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.

Balmuş, Elvira, Georgescu-Fuerea, Anca, Kahane, Zelma, Borănescu, Constantin, Dicţionar Român-Francez, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1967.

Bantaş, Andrei, Dicţionar de buzunar englez-român, român-englez, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1973.

*** Biblia, Editura Societatea Biblică Interconfesională, 1988, ediţie apărută cu binecuvântarea Patriarhului Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române şi cu aprobarea Sfântului Sinod, printed by United Bible Societies UBS-EPF, 1992 – 55M.

Ceram, C. W., Secretul hitiţilor - Descoperirea unui imperiu antic, traducerea Andreea Boldura, Editura Aquila `93, Oradea, 2004.

Charroux, Robert, Cartea trecutului misterios, traducerea Emil Coltofeanu, Editura Elit, Ploieşti, 2000.

Denuşianu, Nicolae, Dacia Preistorică, prefaţă Dr. C. I. Istrati, Editura Arhetip, Bucureşti, 2002, reproducere în facsimil, Institutul de Arte Grafice, Bucureşti 1913.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1975.

Drimba, Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaţiei, vol. I, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985.

Eliade, Mircea, Sacrul şi profanul, traducerea Brânduşa Prelipceanu, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995. Eliade, Mircea, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, traducere şi postfaţă Cezar Baltag, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000.

88

Franklin, Carl D., The Calendar of Christ and the Apostles, Christian Biblical Church of God, Hollister, 2004 Greimas, Julien Algirdas, Dictionnaire de l' ancien francais: le Moyen Age, Editura LAROUSSE, 1992.

Glodariu, Ioan, Iaroslavschi, Eugen, Rusu-Pescaru, Adriana, Stănescu, Florin, Sarmizegetusa Regia Capitala Daciei preromane, Editura Acta Musei Devensis, Deva, 1996.

Guţu, G., Dicţionar Latin-Român, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983.

Haşdeu, B. Petriceicu, Pierit-au dacii?, Ediţie îngrijită de Grigore Brâncuş, Editura Dacica, Bucureşti, 2009.

Iordan, Raluca, Dicţionar român-german, Editura Corint, Bucureşti, 2006.

Kernbach, Victor, Dicţionar de mitologie generală, Editura Albatros, Bucureşti, 2004.

Kernbach, Victor, Miturile esenţiale, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996.

Oltean, Dan, Religia dacilor, Editura Saeculum I. O., Bucureşti, 2002.

Vulcănescu, Romulus, Mitologie română, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1987.

1 1/2/03, Understanding Precession of the Equinox: Evidence our Sun may be part of a long cycle binary system by Walter Cruttenden and Vince Dayes. Presented By: Binary Research Institute

(www.binaryresearchinstitute.org/bri/research/calculations/precdata.shtml),

3 decembrie 2010.

Cybersky.com